TEST DE ANTRENAMENT

I.Se dă textul :

„Şoricelul zise vrabiei:

- Surioară, cât îmi eşti de dragă! Eşti tot aşa de micuţă ca mine şi de aceeaşi culoare. De
câte ori te văd coborând din pom după grăunţe, mi se pare că sunt eu după ce mi-or creşte
aripioare.

- N-or să-ţi crească aripioare niciodată! îi răspunse vrabia cu dispreţ. Eu nu sunt sora ta,
şi te rog să nu-mi mai spui aşa. Se prea poate să fiu tot aşa de micuţă ca tine, să mănânc
aceleaşi grăunţe şi să am aceeaşi culoare, dar nu uita că eu zbor, câtă vreme tu eşti un şoricel
nevrednic. Pe noi nu ne leagă nimic, nu ne apropie măcar. Şi n-o să fim alături niciodată!

Morala: Am uitat să vă spun că această convorbire avea loc în stomacul unei pisici.”

(Victor Eftimiu – Vrabia şi şoricelul)

1. Găseşte cuvinte cu acelaşi înţeles pentru: pom, dispreţ, convorbire.

2. Alcătuieşte enunţuri în care să foloseşti cuvintele: cam – c-am, var - v-ar .

3. Desparte în silabe cuvintele: culoare, grăunţe, convorbire, aripioare.

4. Găseşte cuvinte cu sens opus pentru: coborând, niciodată, am uitat.

5. Alcătuieşte enunţuri în care cuvintele subliniate să aibă alte sensuri sau valori decât în
text.

6.Selectează din text: două substantive, două adjective, două verbe şi două pronume.

7. Numeşte personajele participante la acţiune.

8. Transcrie un fragment de maximum 10 cuvinte, din care să reiasă două asemănări ale
personajelor.

9. Precizează locul în care se desfăşoară dialogul.

10. Expune-ţi în trei-patru rânduri părerea cu privire la cuvintele vrăbiuţei.

II. Scrie o compunere de 10-15 rânduri în care să povesteşti o întâmplare imaginară sau reală, pe
care ai petrecut-o alături de șoricel sau vrăbiuță.
 TEST DE ANTRENAMENT

I. Se dă textul:

„Îndată ce soarele scăpătă după culme, luna, alungată de pe tărâmul celălalt, ieşi în răsărit la
marginea dumbrăvii.

Niciodată Lizuca nu văzuse luna aşa de mare şi de aproape. O nelinişte i se furişă în suflet.

Lizuca se simţi puţintel înfricoşată.

- Ce ne facem noi, Patrocle? Întrebă ea pe căţel. Drumul nu se mai cunoaşte.

Prin uşoara întunecime viorie, căţelul i-a atins mâinile cu botul şi a privit-o amical.

- Patrocle, zise ea, eu ştiu că tu eşti căţel vrednic şi viteaz; dar ce ne facem noi dacă ne-om
rătăci în pădure?”

1. Precizează:
a) Personajele din text
b) Timpul
c) Locul desfăşurării acţiunii
2. Formulează ideea principală pentru textul dat.
3. Alcătuieşte enunţuri în care să evidenţiezi sensurile diferite ale cuvântului „ lună”
II.

1. Scrie cuvinte:
a) Cu sens asemănător pentru: alungată, tărâm, a rătăci
b) Cu sens opus pentru: amical, viteaz, întunecime
2. Transformă propoziţia scrisă înclinat din text într-o propoziţie afirmativă.
3. Alcătuieşte câte un enunţ folosind cuvintele „i-a” şi „ ia”.
4. Explică utilizarea semnelor de punctuaţie în enunţul dat:
„ – Ce ne facem noi, Patrocle?”

5. Alcătuieşte un enunţ în care verbul „ a şti” să fie la timp şi număr diferit decât cel din
text.
6. Ce este în text ca parte de vorbire cuvântul „nelinişte” ?
a) adjectiv b) substantiv c) verb

II. Redactează o compunere de 10-15 rânduri, în care să foloseşti 3 cuvinte alese de tine
din textul dat la Partea I. Dă un titlu sugestiv acestei compuneri.

Cuvinte selectate:____________________, ___________________, ___________________,

 TEST DE ANTRENAMENT

I. Se da textul :
,, Eram la Paris in anul 1922. Într-o zi de primavara întarziata am mers la atelierul lui
Brancuși. El mă aștepta cu nerăbdare. Mi-a deschis ușa și m-a întampinat cu un glas cântarit

-Vra să zică , ești fata lui Barbu Delavrancea...mda... și cânti la pian frumos...

Intrasem în casa. O casă din satul nostru românesc : odaie mare , cu pereți văruiți , vatra
imensă , cu un ceaun negru pe pirostrii , masă rotunda , taiată în trunchi de copac ,
înconjurată de butuci la fel , pe trei picioare.

Pe un scrin se aflau trei sculpturi alămite.

-Ce vii sunt!

Brancuși a zambit.

- Le șlefuiesc cu mâinile luni de zile , până sunt însuflețite. Acesta e portretul unei
domnișoare. Mai am și alte lucrări în camera alăturată.’’

1. .Transcrie fragmentul descriptiv din text.

2. Precizeaza locul și timpul acțiunii.
3. Transcrie propoziția simpla din text .
4. Scrie cate o propoziție enunțiativă , interogativă , exclamativă despre atelierul
sculptorului Constantin Brancuși.
5. Alege din text și transcrie : un substantiv propriu , un substantiv comun , un pronume, un
adjectiv, un verb și un numeral.
6. Găsește cuvinte cu sens asemanator cu : glas , fata , odaie.
7. Găseste cuvinte cu sens opus pentru : nerabdare , frumos , mare.
8. Alcatuiește o propoziție în care cuvântul ,, mare’’ să fie altă parte de vorbire decât cea
din text.
9. Scrie o propoziție în care cuvântul ,, vii’’ sa aibă alt sens decât cel din text.
10. Alcătuiește câte o propoziție cu ajutorul cuvintelor ,, mai’’ și ,, m-ai’’.

II. Descrie în minimum orașul tău preferat.

 TEST DE ANTRENAMENT

Se dă textul :

„ Un tată porunci feciorilor săi să trăiască în bună înţelegere , dar ei nu-i dădeau
ascultare . Atunci le ceru să-i aducă un mănunchi de nuiele şi le spuse :

__ Rupeţi – l !

Se tot străduiră feciorii , dar nu-l putură rupe . Tatăl desfăcu mănunchiul şi le ceru
să rupă nuielele una câte una .

Feciorii frânseră cu uşurinţă nuielele . Atunci tata le spuse :

__ Aşa va fi şi cu voi . Dacă veţi trăi în bună înţelegere , nimeni nu vă va putea

frânge vreodată . Dacă însă vă veţi răzleţi în viaţă, oricine vă va putea da uşor pierzaniei
.”

1. Găseşte un titlu potrivit pentru textul dat .

2. Transformă vorbirea direct în vorbire indirectă .

3. Găseşte câte un cuvânt cu înţeles asemănător pentru cuvintele : feciori , a frânge ,

poruncă .

4. Găseşte cuvinte cu înţeles opus pentru cuvintele : bună , spune , uşor .

5. Explică înţelesul expresiilor : „să trăiască în bună înţelegere” , „vă va putea da uşor
pierzaniei” .

6. Desparte în silabe cuvintele : nuiele , feciorilor , pierzanie .

7. Alcătuieşte enunţuri în care să foloseşti cuvintele : să-i / săi , i-a / ia , v-a / va .

8. Formulează un enunţ în care cuvântul frânge să aibă alt înţeles decât cel din text .

II. Te numeşti Victoria / Victor . Scrie o invitaţie pentru Mirela , prietena ta, cu ocazia
aniversării zilei tale de naştere .
 TEST DE ANTRENAMENT

,, Parc-ar fi o amintire dintr-un film văzut demult sau care se va vedea cândva. Prin
genele întredeschise, în acest început de seară cu lumină difuză, parcă se vede mai limpede. Un
orăşel, astăzi, un cartier liniştit, un parc, alei strâmte, bănci goale. Vremea e nelămurită. Parcă nu
se petrece totul în timp. Poate că e toamnă sau ar trebui să fie toamnă, să cadă frunze, să se ridice
în depărtări dâre subţiri de fum din hornuri, să scârţâie trist pietrişul pe alei, iar florile să se
retragă după ferestre.

Oamenii stau în case, îngânduraţi. Da, sunt îngânduraţi. Poate citesc în cartea deschisă
din mâinile lor rânduri asemănătoare, poate-şi privesc copiii mai liniştiţi, mai cuminţi. Orele se
aud bătând într-un turn vechi şi sunt răguşite, obosite şi vestesc seara.

În parc, pe alee, se plimbă singur un tânăr. Se plimbă de multă vreme. Privirile întâlnesc
urmele paşilor vechi. Îşi potriveşte paşii în ele. Parcă ar vrea să se lege de pământ, să existe. E
trist...”

( Constantin Chiriţă - Cireşarii )

1. Transcrie, din textul dat, două construcţii/ sintagme referitoare la vreme.

2. Precizează, într-un enunţ, care este sentimentul dominant sugerat în fragment.

3. Formulează ideea principală corespunzătoare ultimului alineat al textului.

4. Dă exemple de cuvinte cu sens asemănător (sinonime) pentru cuvintele subliniate în

sintagmele următoare: ,, început de seară cu lumină difuză”; ,, e trist”

5. Scrie două enunţuri cu sensuri diferite ale cuvântului ,,bănci”.

6. Analizează cuvintele subliniate în următoarea propoziţie:

,, Privirile întâlnesc urmele paşilor vechi.”

8. Alcătuieşte câte un enunţ cu ortogramele: mai şi m-ai.

9. Transformă următoarea propoziţie dezvoltată în propoziţie simplă:

,, În parc, pe alee, se plimbă singur un tânăr.”

II. Realizează o compunere de 8-10 rânduri, în care să îţi exprimi impresiile din prima zi de
şcoală.