Anasonul are numeroase proprietăți printre care cele mai notabile sunt următoarele:

Anasaon stelar
tonic, antispasmodic, diuretic, aperitiv, vermifug, emenagog, galactogen. De
asemenea, anasonul este indicat în astenie, reumatism, migrenă, amețeală, tuse (astm,
Anasaon /

tuse convulsivă), voma psihogenă, dureri gastrice, digestii lente, flatulență, spasme
intestinale, menstre insuficiente și dureroase.

În loc de usturoi și ceapă/Proaspăt pe salate, cartofi, brânzeturi etc.Pentru a face un

Arpagic

salt ușor Supe și supe din interior (pentru a fi puse după gătit )
În toate rețetele cu praz. Infuzie

Îmbogăţeşte gustul mâncărurilor din carne şi peşte. Se foloseşte pentru condimentarea

Boia de ardei dulce / Boia de ardei
iute(chilli) / Boia de ardei afumată

supelor, bucatelor de legume, salatelor, brânzeturilor. Este foarte des folosit drept
colorant alimentar, minunat colorează sosurile (de exemplu: de maioneză şi
smântână), precum şi mâncărurile din ouă, orez şi carne de pasăre.

Caperele sunt folosite într-un număr mare de rețete italienești, cum ar fi piccata cu
carne de pui, mânzat sau pastele puttanesca. Uneori, acest condiment este tratat cu
saramură, mai degrabă decât prin murare. Gătitul cu capere reprezintă o noțiune de
echilibrare a gustului lor picant, sărat și marinat cu ingrediente untoase, cu arome și
texturi catifelate.
Aceste mici ingrediente sunt utilizate pe scară largă în procesul preparării sosurilor,
salatelor, precum și ca garnituri aromate sau condimente. Caperele sunt frecvent
utilizate în combinație cu lămâile. De aceea, fac echipă bună în combinație cu
somonul, mai ales cu somonul afumat. Din cauza faptului că acest condiment are un
gust puternic sărat, nu este pe placul tuturor persoanelor, iar un înlocuitor bun pentru
el este reprezentat de măslinele verzi tăiate cubulețe.
O altă utilizare a caperelor în bucătărie este toppingul pentru pizza. Puteți încerca o
pizza acoperită cu mozzarella, ceapă roșie feliată și capere. Caperele sunt, de
asemenea, garnitura tradițională a rețetei de carne de vită carpaccio. Acestea pot
merge, de asemenea, perfect într-o salată de pui, salată de paste sau salată de cartofi,
Capere

pe partea de sus a ouălor fierte umplute sau în salata clasică Nicoise. Merg chiar și
într-un cocktail cu martini, în locul măslinelor.
Cardamonul are un gust intens, picant cu o notă clară de lămâie. Este folosit atât
Cardamo

pentru preparate dulci, cât şi pentru cele picante. Exceptional pentru ceai, cafea,
prăjituri, salate de fructe, dar şi un adaos select pentru preparatele din carne, peşte şi
pui.
n
 Semințele de cânepă sunt ușor aromate și se completează perfect cu musli, salate și
smoothie-uri. Uleiul de cânepă presat la rece cu gust de nuci este ideal pentru
prepararea unor salate sănătoase. Nu ar trebui utilizat pentru gătit, deoarece acizii
grași nesaturați se dezintegrează la temperaturi ridicate. Cei care sunt pasionați de
copt ar trebui să încerce să înlocuiască cu până la 10% din făina de grâu cu făină de
cânepă. Cânepa nu conține gluten. Ceaiul de cânepă are efecte benefice asupra
organismului și psihicului. Pentru toți iubitorii de smoothie: pulberea proteică de
cânepă cu gust ușor dulce conține o varietate de substanțe nutritive, cum ar fi vitamina
K și fier și reprezintă astfel ingredientul perfect pentru smoothie.
Cânepa este apreciată nu doar pentru gust, ci și pentru amprenta sa asupra mediului:
Cînepă

deoarece este o plantă rezistentă și cu creștere rapidă, cultivarea ei nu necesită

substanțe chimice dăunătoare mediului înconjurător.
Ceapa provine din Asia Centrală şi de Vest, unde este cultivată de peste 4000 ani. În
Egiptul antic era obiect de veneraţie. Încă este cea mai populară legumă. Mirosul său
caracteristic înţepător şi arzător provine de la conţinutul de substanţe cu sulf. Ceapa
poate fi adăugată tuturor mâncărurilor, mai puțin celor dulci. Este esenţială în
asezonarea diferitelor feluri de carne (miel, porc, pui), pateuri, salate, legume crude
Ceapă

sau gătite. Este de asemenea folosită pentru a da gust supelor, sosurilor, brânzei de
vaci, omletei, ciupercilor şi cartofilor.
Un condiment complex foarte apreciat de cunoscători. Aroma şi gustul de exceptie ale
chimionului satisfac exigenţele celor aflaţi în căutare de noi gusturi. Se condimentează
Chimion

cu el preparatele din carne, mai ales din carne de vită sau miel, dar și legumele.

Condimentul este fructul plantei de grădină care în mod obişnuit se cultivă în climatul
temperat. Dă mâncărurilor un gust specific, iute-acrişor. În mod deosebit este
recomandat pentru mâncărurile care conţin o cantitate de grăsimi mai mare. Este
Chimen

folosit pentru condimentarea cărnurilor: de porc, de oaie, a unor mâncăruri de pasăre,

de varză, fasole, cartofi. Chimenul condimentează sosurile, supele, mezelurile,
brânzeturile, pâine sau alte produse de panificaţie.
Condimentul reprezintă frunzele plantei care provine din regiunile de est ale Mării
Meditarane. Are o aromă caracteristică intensă, precum şi un gust uşor amărui.
Cimbrul este recomandat ca adaos la mâncărurile de fasole, mazăre şi alte plante cu
păstăi. Se condimentează cu cimbru ciorbe de zarzavaturi, ciorbe de varză, umpluturi
Cimbru

cu carne, mezeluri, precum şi mâncăruri din cărnuri grase precum cele cu carne de
porc sau berbec. O mică cantitate de cimbru se poate adăuga şi la salate sau
dressinguri. Cimbrul se combina foarte bine cu maghiranul şi cimbrişorul.
Cimbrișorul este diferit de cimbru, deși au denumiri asemănătoare. Diferența între
cele două constă atât în aspect, cât și în gust, cimbrul având o aromă mai dură și mai
Cimbrișor

puternică.
În bucătărie cimbrișorul se pune în creme și sosuri de brânză, ulei și oțet aromat,
pâine, supe, salate, sucurile și băuturile din fructe.
Folosirea în bucătarie şi în scop terapeutic a coriandrului este cunoscută de peste 3000
de ani. Utilizarea coriandrului este menţionată în literatura sanscrită, pe papirusurile
egiptene, precum şi în Biblie. Fructele de coriandru accentuează aroma şi dau o tentă
puţin piperată, balsamică, dulce şi uşor iute.
Coriandrul este un ingredient important în multe mixuri de condimente, de exemplu
Coriandru

curry. Se foloseşte pentru condimentarea cărnii, în special de miel, curcan şi porc.

Este de asemenea o componentă a marinatelor şi se foloseşte la salate, supe de mazăre
sau fasole, precum şi în compoziţia pâinii sau a turtei dulci.
 Cresonul de gradina (Lepidium Sativum) cunoscut si sub numele de piper de gradina
sau iarba de piper, este o planta din familia cruciferelor, originara din Orientul
Mijlociu, de unde s-a extins in Europa si Asia. Vechimea lui in cultura este atestata si
de faptul ca s-au gasit seminte de creson in piramidele egiptene. Gratie compozitiei
sale, planta se dovedeste a fi un tonic, detoxifiant si un regenerator celular. Sucul din
frunze proaspete de creson poate fi utilizat cu succes in prevenirea bolilor
contagioase, a oboselii, a anemiei, dar si pentru drenarea si stimularea ficatului, a
rinichilor si a stomacului. Cresonul are o aroma piperata si proaspat-racoritoare, cu
gust pregnant si iute, dar care dureaza doar cateva secunde. Frunzele tinere au un gust
mai delicat. Semintele sunt asemanatoare la gust cu cele de varza si au o aroma care
aduce putin cu cele de ceapa.
Este o planta aromatica cu gust asemanator hreanului si uneori cu aroma de piper.
Este usor iute. Frunzele tinere se folosesc proaspete ca si condiment, iar frunzele
Creson

mature se pot folosi in salate. Este foarte bogat in vitamina C. Se poate folosi la
sosuri, ciorbe, supe, salate, fripturi, gustari reci si o gramada de alte retete.
Mirodenia provine din mugurii în floare ai copacului veşnic verde Caryophyllus
aromaticus, cultivat în special în Indonezia şi Madagascar. Cuişoarele au un miros
puternic şi gust uşor usturător. Cuişoarele se folosesc pentru condimentarea
preparatelor dulci aşa cum: compoturi, sufleuri, prăjituri, sosurile de fructe. Sunt de
Cuișoare

neînlocuit la prepararea lichiorurilor, punch, vin fiert. Se folosesc la mâncărurile de

ciuperci, carne de porc, pasăre, oaie, vânat, precum şi la scrumbii şi heringi pentru
marinare.
Acest condiment mai este denumit şi turmeric sau şofran Indian. Marco Polo
Curcuma

consemna în timpul călătoriei în China: "colorat ca şofranul şi totuşi atât de diferit de

el, are utilitate practică". Din această plantă se obţine condimentul galben denumit
turmeric, şofranul Indian. Are aromă plăcută şi iute şi un gust uşor amărui.
Curry este un amestec foarte aromat, folosit la prepararea mâncărurilor din carne albă,
legume, orez și a sosurilor.
Curry

Are un gust puternic, cu o aromă uşor iute, citrică şi condimentată. Ghimbirul este
indicat în durerile de stomac şi pentru creşterea apetitului.
Se foloseşte la prăjitura cu ghimbir, turtă dulce, prăjituri, jeleuri şi budinci, dar şi la
compoturi, lichioruri, vin fiert şi bere. Aroma sa sofisticată dă o notă distinctivă
Ghimbir

ciorbelor (de fasole, de cartofi), felurilor de mâncare cu carne de pui, orez şi ou.
Ghimbirul se adaugă la murături, sosuri, produse de patiserie, precum şi în diferite
amestecuri, cum ar fi cel de curry.
Hreanul (Armoracia Rusticana) face parte din familia mustarului si in trecut a fost
folosit mai intai ca planta medicinala. Frunzele crude, legate pe frunte, alungau
durerile si limpezeau mintea, din radacina data pe razatoare se coceau turte cu care se
Hrean

vindecau galcile, iar ceaiul de flori alunga racelile. Scrierile istorice arata ca hreanul
era utilizat si ca afrodisiac.
Hasmațuchi este o plantă aromatică înrudită cu pătrunjelul și foarte asemănătoare ca
aspect cu acesta. Este bogat în vitamina C, dar și în antioxidanți.
Este folosit în anumite zone la unele preparate culinare, atât în stare proaspătă, la
salate, precum și uscată, în ciorbe și alte preparate cușinare. Are un un gust acrișor-
amărui specific. În Ardeal se numește cherval și frunzele ei proaspete servesc la
Hamațuchi

asezonarea ciorbelor. Se poate conserva verde în congelator, prin congelare își

păstrează mai bine aroma, sau se poate conserva prin uscare, și se păstrează în săculeți
de pânză sau în cutii metalice etanș închise. Totuși, uscat își pierde din aroma și din
calități.
 Piperul verde este obţinut din fructele necoapte, fructele verzi ale aceleiaşi plante, ca
şi piperul negru. Procesul de uscare al piperului verde este efectuat cu ajutorul
tehnologiei moderne, datorită căreia piperul verde nu se înnegreşte, păstrându-şi
totodată culoarea sa tipică, precum şi proprietăţile atât de apreciate de gust şi miros.
Piperul verde se caracterizează printr-un gust dulceag şi proaspăt, având o aromă
expresivă şi deosebită. Piperul verde are gustul mai delicat şi este mai puţîn iute decât
Ienibahar

piperul negru. Piperul verde se foloseşte pentru condimentarea mâncărurilor de carne,

peşte, ciorbe, supe, sosuri. De asemenea îmbunătăţeşte gustul salatelor. Mici cantităţi
de piper verde pot fi adăugate şi la deserturi.
Fructele ienupărului au un miros aromat, de pădure şi un gust dulceag, răşinos.
Fructele uscate de ienupăr se adaugă la murături şi marinate; se potrivesc de minune
Ienupar

cu vânatul, pateurile sau cu varza. Se folosesc pe scară largă la prepararea mezelurilor.

Conferă o aromă aparte ginului și lichiorurilor.
Leuşteanul – Levisticum officinale – este o plantă perenă, folosită ca şi condiment în
supe şi în alte feluri de mâncare.
Medicii din Grecia Antică au fost primii care au lăsat insemnări despre efectele
Leuștean

benefice ale frunzelor verzi ale leuşteanului asupra digestiei şi sistemului nervos. În
medicina populară romanească, el era folosit ca plantă tămăduitoare pentru bolile de
piept, digestive şi pentru diferitele plăgi, dar şi ca plantă magică.
Supranumită şi "usturoiul sălbatic", leurda creşte în păduri iar frunzele sale, cu un uşor
iz de usturoi, sunt o sursă bogată de sănătate mai ales când sunt consumate crude, în
Leurdă

salate. Pentru alimentaţie şi preparare în stare proaspătă, se recoltează frunzele

fragede, tinere, în lunile martie şi aprilie.
Din frunze de loboda poate fi in amestec cu orice alte verdeturi de primavara. Loboda
Lobodă

mai este folosita in fierturi: borsuri, tocanite, la placinte umplute cu spanac si loboda.

Lemongrassul este folosit in bucatarie, pentru aromatizarea preparatelor culinare.

Acesta poate fi adaugat peste friptura, in salate, in supe. La fel ca si frunzele de dafin,
frunzele de lemongrass pot fi scoase din mancare dupa gatire, intrucat au eliberat deja
uleiurile esentiale care potenteaza gustul preparatelor gulinare.
De asemenea, lemongrassul uscat poate fi macinat si folosit pe post de condiment. Si
Lemongras

ceaiul de lemongrass reprezinta o varianta pe care o poti incerca.

Lemongrassul se gaseste in varianta proaspata in hipermarketuri sau magazine mari.
Acesta se gaseste, de asemenea, si sub forma de lemongrass uscat sau lemongrass
macinat. Alege varianta potrivita in functie de modul in care vei folosi lemongrassul.
Lavanda se foloseste atat proaspata (florile si frunzele), cat si uscata (bobocii si
crengile) si poate fi combinata in mancaruri cu oregano, salvie, cimbru, rozmarin.
Lavanda are o aroma dulce, cu note florale si de citrice, fiind un ingredient perfect
pentru dulciuri si deserturi.
Lavanda aduce un plus de culoare salatelor si poate constitui un substitut bun pentru
rozmarin. Pentru un aspect deosebit, florile de lavanda se adauga in paharele cu
sampanie, pe inghetate, torturi sau prajituri de ciocolata. Cel mai comun desert pe
baza de lavanda sunt biscuitii. Acestia constituie o gustare dulce de vara, potrivita atat
Levănțică

pentru copii, cat si pentru adulti.

In afara dulciurilor, lavanda este folosita chiar si in felurile principale, in diverse
sosuri, la friptura de vita, somon la gratar, friptura de pui etc.
 Condimentul este plantă uscată de maghiran, culeasă în perioada de înflorire. Planta
este originară din Orientul Mijlociu, dar în prezent este cultivată aproape în întreaga
lume. Maghiranul este tipic însă pentru zona mediteraneană. Condimentul are o aromă
Maghiran distinctă şi un gust uşor arzător. În bucătărie se foloseşte în special la cârnaţi de casă,
la aromarea felurilor de mâncare pe bază de carne, sosuri, carne la cuptor, umpluturi,
plăcinte, legume, supe(de mazăre, fasole, cartofi, ciorbe de burtă), găluşti și mâncăruri
cu ciuperci.
Condimentul reprezintă frunzele uscate de mărar de grădină, plantă originală din
regiunile estice ale bazinului mediteranean şi vestul Asiei. În prezent se cultivă
aproape în toată lumea. Mărarul are gust delicat şi miros caracteristic, înviorător.
Mărarul se foloseşte în special pentru condimentarea sosurilor, a mâncărurilor de
cartofi, supe şi salate. Mărarul acordă mâncărurilor o aromă proprie şi diversifică,
înfrumuseţează aspectul. Se recomandă să fie adăugat la mâncăruri direct înainte de
Mărar

servire, deoarece sub influenţa temperaturii înalte îşi pierde repede aroma şi
vitaminele.
Roinița (Melissa officinalis), este o planta medicinala folosita încă din cele mai vechi
timpuri pentru proprietățile sale calmante și sedative.În rândurile următoare vom
descoperi care sunt proprietățile roiniței,beneficiile pentru sanatate,contraindicatiile,
Melisă /

cum poate fi recunoscuta aceasta planta și cum poate fi utilizata în terapiile naturiste.
Roniță
 Cea mai importantă virtute a mentei este aceea că oferă o senzaţie răcoroasă şi este
extrem de apreciată, mai ales după un fel de mâncare foarte condimentat. Din acest
motiv, în bucătăria indiană şi cea orientală, în general, unde condimentele ocupă un
loc de cinste, sunt puse pe masă mici boluri cu sosuri mentolate.
Unul dintre cele mai cunoscute sosuri este faimosul sos grecesc tzatziki, care se face
pe bază de iaurt, castravete şi mentă. Sosurile condimentate cu mentă sunt ideale
pentru aperitivele în care aţi inclus grisine, legume, bruschette sau tartine din pâine
prăjită.
Ideală pentru carnea de miel şi oaie.
Pentru prânzurile, cinele sau picnicurile din această vară călduroasă puteţi prepara
antreuri pline de prospeţime, folosindu-vă de mentă. Câteva frunze din această plantă
puse în supă, în rulourile din carne sau în salate oferă o aromă cu totul deosebită, plină
de răcoare. Menta este un condiment potrivit pentru carnea de oaie şi de miel. Există
numeroase reţete din bucătăria Orientului Apropiat în care carnea este preparată cu
mentă: keftas, pastilla, briouats, perişoare sau chiftele.

Menta are un gust destul de puternic. Ea poate fi combinată foarte bine însă cu
anumite legume verzi. Ea poate fi folosită pentru a aroma dovleceii, pentru a
condimenta salata verde sau spanacul. Menta se poate combina cu piureul de cartofi şi
lămâia, în cazul în care acestea sunt servite ca garnitură la friptura de miel.
Există însă şi o serie de fructe care se îmbină perfect cu gustul mentei. Astfel, puteţi
încerca o tartă de căpşune cu mentă. Este suficient să adăugaţi câteva frunze de mentă
în laptele care va fi folosit pentru realizarea cremei. După ce îl fierbeţi puţin, îl
strecuraţi, apoi îl folosiţi la preparearea cărnii, potrivit reţetei dumneavoastră. Profitaţi
de gustul răcoros al mentei pentru deserturile preparate pe bază de pepene, măr,
piersici, portocale şi chiar banane.
Combinaţia mentă-ciocolată se regăseşte şi în numeroase creme, preparate pentru
prăjituri. De asemenea, ceaiul de mentă este consumat în special în ţările unde
temperaturile sunt foarte mari. Pentru un ceai bun, dozajul de mentă şi de zahăr este
foarte important. Trebuie să fiţi atenţi la timpul de infuzare. Acesta nu trebuie să fie
foarte mare, deoarece în această situaţie băutura devine amară. Menta se regăseşte şi
Mentă

în numeroase alte băuturi. Încercaţi, de exemplu, să vă preparaţi singuri un lichior de

mentă. El va putea fi folosit pentru aromarea cremelor, a păjiturilor sau cocteilurilor.
Condimentul provine din seminţele plantei cultivate în foarte multe ţări. Gustul
usturător, pronunţat al muştarului provine de la uleiul esenţial. Muştarul are
proprietăti nutritive. Seminţele de muştar alb se adaugă la murături (castraveţi muraţi,
Muștar

varză murată albă sau roşie), precum şi la preparea felurilor de mâncare cu peşte sau
alte tipuri de carne. Boabele de muştar se folosesc la începutul preparării.
Adăugați praf de nucșoară la spanacul gătit, morcov sau ciuperci. Praful de nucșoară
Nucșoar

conferă o aromă delicată sosului bolognese și altor feluri de mâncare italienești. Praful
de nucșoară este excelent în mâncărurile făcute cu lapte și brânză, cum ar fi budinca
de orez, sosul bechamel sau frișcă.
ă

Condimente sunt frunzele uscate şi infloreşcenţa plantei care provine din regiunea
Mării Mediterane. Oregano se caracterizează prîn miros plăcut şi delicat, precum şi
gust amărui de mirodenie. Oregano se foloseşte pentru condimentarea legumelor
(roşii, mazăre, fasole, salată). Se adaugă şi la mâncăruri din carne, la sosuri şi supe
Oregano

groase. Este unul dintre principalele condimente a bucătăriilor italiene, spaniole şi

mexicane. Este condiment de bază pentru pizza şi spaghetti. Oregano foarte bine se
armonizează cu busuiocul, maghiranul, cimbrişorul şi piperul.
 Condiment provine din frunzele uscate ale pătrunjelului obişnuit, plantă care provine
din regiunile Mării Mediterane. În prezent se cultivă în Europa, în cele două Americi
şi Australia. Frunzele de pătrunjel sunt folosite pentru sosuri reci şi salate diferite,
Pătrunjel mâncăruri de legume, brânzeturi şi ouă. Se folosesc pentru aromatizarea supelor, rasol
din cărnuri şi peşte, precum şi pentru condimentarea cartofilor fierţi sau copţi.
Frunzele tăiate fin se adaugă în partea finală a pregătirii sau direct când se serveşte.
Pelinul este utilizat pentru diverse probleme de digestie, cum ar fi pierderea poftei de
mâncare, probleme la stomac, boli ale vezicii biliare și spasme intestinale.
Pelinul este, de asemenea, utilizat pentru a trata febra, bolile hepatice, depresia,
durerile musculare, pierderea memoriei și infecțiile cu viermi, dar și pentru a stimula
glanda sudoripară. Pelinul este utilizat pentru boala Crohn și o afecțiune renală numită
nefropatie IgA.
Pelinul este utilizat în unele băuturi alcoolice. Vermutul, de exemplu, este o băutură
din vin aromată cu extracte de pelin. Absintul este o altă băutură alcoolică
binecunoscută făcută cu pelin. Este o băutură alcoolică verde smarald care se prepară
Pelin

din ulei de pelin, adesea împreună cu alte ierburi uscate, cum ar fi anasonul și
feniculul.
Gustul pipărat al piperului negru rezultă din conţinutul piperinei - în special în partea
Piper negru

superioară a scoarţei. Piperul negru boabe este foarte des folosit drept condiment. Se
adaugă la supe, ciorbe, sosuri, precum si la mâncăruri de carne, zarzavaturi şi peşte.
Este folosit de asemenea la preparea unor bauturi. Piperul negru boabe se adauga la
inceputul pregătirii mâncărurilor.
Piperul negru Lampung măcinat din gama de Specialităţi Kamis a fost selecţionat din
culturi aflate în Sumatra şi în Indonezia. Datorită conţinutului ridicat de piperină i-a
fost atribuit gradul 9 pe scala iuţelii. De aceea se potriveşte de minune pentru
preparatele care necesită o condimentare intensă, picantă. Gustul său este cosiderat ca
Piperul negru

fiind foarte picant, însă efectul final depinde de modul de dozare a condimentului.
Lampung

Piperul negru brazilian măcinat Kamis Specialite a fost selecţionat din culturi
braziliene. Datorită conţinutului redus de piperină i-a fost atribuit gradul 5 pe scala
iuţelii. De aceea, se potriveşte de minune pentru întreaga familie şi pentru preparatele
Piperul negru

care necesită o condimentare mai delicată. Gustul său plăcut şi aromat este atribuit
brazilian

unui conţinut bogat în uleiuri eterice.

Piperului negru indonezian măcinat din gama de Specialităţi Kamis, datorită

Piper negru
indonezian

conţinutului său bogat în piperină, i-a fost atribuit gradul 8 pe scala iuţelii. De aceea
se potriveşte de minune pentru preparatele care necesită o condimentare mai
puternică. Se caracterizează prin gust echilibrat şi i se atribuie un miros plăcut aromat.

Piperul verde este obţinut din fructele necoapte, fructele verzi ale aceleiaşi plante, ca
şi piperul negru. Procesul de uscare al piperului verde este efectuat cu ajutorul
tehnologiei moderne, datorită căreia piperul verde nu se înnegreşte, păstrându-şi
totodată culoarea sa tipică, precum şi proprietăţile atât de apreciate de gust şi miros.
Piperul verde se caracterizează printr-un gust dulceag şi proaspăt, având o aromă
Piper verde

expresivă şi deosebită. Piperul verde are gustul mai delicat şi este mai puţîn iute decât
piperul negru. Piperul verde se foloseşte pentru condimentarea mâncărurilor de carne,
peşte, ciorbe, supe, sosuri. De asemenea îmbunătăţeşte gustul salatelor. Mici cantităţi
de piper verde pot fi adăugate şi la deserturi.
 Se obţine din aceeaşi plantă din care se obţine piperul negru cu diferentă că piperul
alb se obţine prin prelucrarea fructelor ajunse la maturitate. Piperul alb se foloseşte la
carnea albă, sosurile albe, pateuri, peşte si brânzeturi. Imbogăţeşte gustul salatelor,
supelor, mâncărurilor de legume, măruntaielor, al ouălelor şi sosurilor, precum şi al
dulciurilor. Piperul alb măcinat se adaugă la sfârşitul preparării mâncării.
Piper alb

Piperul alb merge bine în combinaţie cu muștar, busuioc, tarhon, boia de ardei, ceapa,
maghiran, mentă, rozmarin, cimbru, ghimbir și ienupăr.
Piper alb păstrează într-un loc uscat, într-un recipient închis ermetic.
Rozmarinul este o specie de plante lemnoase, perene cu frunze totdeauna verzi, în
formă de ace şi cu flori albastre, albe sau roşii. Se întrebuinţează în medicină şi în
industria parfumurilor. Florile au culori variabile: alb, roz, roşu închis sau albastru.

Este un excelent condiment pentru diferite feluri de mâncare din carne, în special de
Rozmarin

porc şi de miel. De asemenea, este folosit pentru cartofi copti, supe de legume, sosuri
și ulei de gătit cu ierburi. Rozmarinul este un membru de ierburi provensale frecvent
utilizat în bucătăria franceză. Perfect în armonie cu usturoi și ciuperci.
Lemnul dulce este unul dintre cele mai cunoscute remedii din plante folosit adesea
pentru tratarea mai multor tipuri de afecțiuni. Rădăcina de lemn dulce este folosită din
cele mai vechi timpuri ca o plantă de leac pentru o serie de infecții, dar și pentru a da
Răculeț(Lacriță/ Lemn

aromă dulciurilor sau băuturilor.

Lemn dulce poate fi folosit și ca îndulcitor natural în locul zaharurilor rafinate.
Utilizarea sa cea mai răspândită vede lemnul dulce, protagonistul incontestabil al
lichiorului tipic chihlimbar, parfumat și cu o puternică putere digestivă.
Simplu de realizat lichior de lemn dulce, e o băutură aromatică tipică a ținuturilor din
Calabria, unde această plantă prețioasă este cultivată și această regiune este în prezent
dulce)

unul dintre principalii producători ai acestei plante unice și extraordinare de acest gen.

Aroma delicioasă, ușor amară a salviei se folosește cel mai adesea în preparate din
nordul Italiei și din regiunea Provence din Franța, inclusiv preparate cu paste, cu orez,
carne de pasăre, pește și ouă, carne de vițel, ficat de vițel și ficat de pui, carne de miel,
vânat, salate, tocane și sosuri de roșii. Frunzele uscate sunt utilizate și pentru a face
ceai. Aroma salviei nu se diminuează atunci când planta este expusă la căldură, de
aceea frunzele sale pot fi gătite sau prăjite cu alte ingrediente pentru perioade mai
lungi de timp, fără a-și pierde aroma. În Italia, frunzele de salvie prăjite în unt merg
Salvie

foarte bine cu vinul. Totuși, salvia nu este mai niciodată utilizată în formă crudă
pentru a condimenta preparate.
Semințele de schinduf se folosesc în bucătărie în țările asiatice încă din antichitate,
fiind printre acele condimente mult apreciate. Seminețele se folosesc fie uscate,
adăugate în amestecuri tradiționale precum curry, fie încolțite ca o verdeață picantă, în
salate. De asemenea se consumă și germenii e schinduf, fiind considerați
Schinduf

superaliment, acesta consumându-se crud drept condiment pentru salate, sosuri, pizza,
paste sau supe.
Citeşte întreaga ştire: Schinduf - ce este, cum se folosește și ce beneficii are
Scorțișoara are un miros plăcut, dulceag, și un gust ușor picant. Este un ingredient
Scorțișoară

obligatoriu pentru preparatele dulci cu orez sau cu mere, pentru vinul fiert și pentru
punch, pentru supe și conserve de fructe făcute în casă. Se folosește și la mâncărurile
cu carne. Se adaugă când preparatul este aproape gata.
 Şofranul, obţinut din planta Crocus sativus, este cel mai preţios condiment al lumii.
Este nevoie de cca 150 de mii de exemplare din această plantă pentru a obţine 1kg de
condiment. Şofranul este folosit la aromarea şi decorarea preparatelor din carne, peşte,
Șofran orez, precum şi a aluaturilor. Se adaugă şi în lichioruri, pentru a le conferi un gust
unic. Pentru a vă bucura pe deplin de aroma şi gustul condimentului, este necesar să
sfărâmaţi bine firele de şofran.
Sarea de bucătărie este denumirea populară a unui amestec mineral alcătuit în
majoritate din clorură de sodiu (NaCl). La obținerea sării de bucătărie, aceasta poate
bucătărie

să conțină până la 3 % sare marină și 15 % alte săruri. În comerț se poate găsi sarea
Sare de

rafinată care conține și alte substanțe pentru îmbunătățirea calităților sării în afară de
sarea propriu zisă.
Stevia este o planta nativa din America de Sud si adora mediul cu multa umezeala.
Planta stevia rebaudiana este cultivata pentru frunzele sale dulci, care sunt sursa unor
produse de genul indulcitorilor naturali, care sunt cunoscute sub numele generic de
stevia. Compusii chimici care produc dulceata acestor frunze sunt chiar de 250-300 de
Stevie

ori mai dulci decat zaharul. In plus, frunzele de stevia pot fi mancate proaspete sau pot
fi puse in ceaiuri si alimente, pentru a le da un gust dulce.
Condimentul se obţine din frunzele uscate de tarhon cultivat în climatul temperat şi
mediteranean. Tarhonul are un miros specific dulceag şi un gust de rădăcină şi ierburi.
Are proprietăţi dietetice, reglează digestia şi stimulează apetitul. Tarhonul se foloseşte
pentru condimentarea cărnii albe, a brânzeturilor obţinute din lapte de vacă, a
umpluturilor şi uleiurilor vegetale precum şi a salatelor de legume proaspete. Tarhonul
este un adaos absolut necesar pentru sosurile de tip béarnaise. Este considerat a fi un
Tarhun

ingredient de neînlocuit al murăturilor de legume, în special al celor de castraveţi,

cărora le îmbogăţeşte gustul şi le măreşte durata de valabilitate.
Este o planta erbacee aromatica, cu frunze mari si flori albe, cunoscuta inca din
antichitate. Romanii o foloseau des si o numeau ache odorante (planta parfumata), ptr.
Țelină

ca telina contine un ulei special, aromatic. Rolul ei in bucatarie este variat, de la salate
si garnituri pana la supe si tocanite.
Planta provine din Asia de Centrală, dar în prezent se cultivă aproape în toată lumea.
Gustul usturător şi mirosul caracteristic este datorat conţinutului de uleiuri eterice.
Aceste însuşiri au fost cunoscute în China cu 4000 de ani în urmă. Usturoiul este un
adaos de neînlocuit la prepararea mâncărurilor din cărnuri grase: oaie şi porc, de
asemenea pentru carne de vânat, pasăre şi iepure de casă. Îmbogăţeşte aroma şuncii,
Usturoi

mezelurilor şi pateurilor de carne. Se condimentează cu el peştele, supele, sosurile,

mâncărurile din legume, ciupercile, ouăle, brânzeturile. Usturoiul este foarte des
folosit în bucătăriile spaniolă, greacă, italiană, maghiară, arabă.
Vanilia este o orhidee ale cărei flori nu miros. Mirosul minunat este răspândit de fruct,
care are forma unei păstăi lungi(batoane de vanilie). Vanilia se adaugă la preparatele
dulci, la sosuri, dar se potriveşte de minune şi cu preparatele din carne. Cel mai
Vanilie

aromat este miezul de vanilie, care poate fi extras tăind păstaia pe lung şi separând
miezul cu un cuţit.
Acest mix reușit de Ierburi de Provence te va purta direct în inima Franței, în satele
sale cu arome deosebite, unde se gătește la foc mic, astfel încât cel mai bun gust al
acestor ierburi să fie scos în evidență. Este un amestec tradițional franțuzesc făcut din
Ierburi de
Provence

busuioc, maghiran, rozmarin, cimbrișor, salvie, oregano, cimbru și mentă. Ierburile de

Provence se potrivesc cel mai bine cu cartofi copți, pește, legume, salate, brânzeturi și
pizza.
Sarea de lămâie accentuează gustul fructelor și legumelor, și păstrează culoarea lor în
Sarea de

salate și compoturi. Se folosește la dulcețuri, gelatină și sucuri. Oferă un gust special

lămâie

sosurilor, marinatelor, supelor, mâncărurilor de pește și legume. Este folosită și la

prăjituri de casă, și la conserve marinate în loc de oțet.
 Wasabi este o plantă, un condiment specific bucătăriei japoneze, care are un gust iute
deosebit, tot mai apreciat în lumea întreagă.
Planta de wasabi, a cărei denumire știițifică este Wasabia japonica sau Eutrema
Wasabi japonicum, este o plantă din familia Brassicaceae, familie în care sunt incluse și varza,
hreanul și muștarul. Wasabi mai este cunoscut și ca hrean japonez, deși hreanul este o
cu totul altă plantă.

Zaharul este obtinut prin prelucrarea unei plante “de zahar” – trestie sau sfecla, care
contin zaharoza. Granulele de zahar contin nu doar zaharuri, ci si mici cantitati de
calciu, fier, potasiu, vitaminele B1, B2, B3, B6, B9, zinc, cantitatile de substante bune
pentru organism fiind in cantitati mai mari in zaharul mai putin prelucrat, care este
Zahăr

recunoscut drept unul mai sanatos pentru organism. Pe langa aceste substante, zaharul
are o cantitate mare de carbohidrati, care uneori ii poate dauna omului.

Vitamina E impiedica radicalii liberi sa iti deterioreze celulele sanatoase din corp.
Seleniul este important pentru sinteza ADN-ului si ajuta la reducerea stresului
oxidativ de pe urma radicalilor liberi.
Niacina, numita si vitamina B3, ajuta la repararea ADN-ului; poate sa ajute la
scaderea colesterolului total si la reducerea riscului de boli cardiace.
Vitamina B6 poate calma simptomele sindromului premenstrual.
Fibrele ajuta tranzitul intestinal, ajuta la scaderea colesterolului, tin sub control
glucoza prezenta in sange si contribuie la scaderea in greutate/
Acidul pantotenic iti ajuta corpul sa metabolizeze grasimile, carbohidratii si proteinele
in energie. Contribuie la vindecarea cranilor si poate sa ajute la reducerea
colesterolului.
Semintele de floarea-soarelui contin o cantitate mare de proteine, grasimi
mononesaturate si vitamina E. O portie mica (28 de grame) de seminte de floarea-
soarelui contine:
164 de calorii;
2,4 grame fibre;
5,8 grame proteine;
5,2 grame grasimi mononesaturate (numite grasimi "bune");
6,4 grame acizi grasi Omega-6;
47% din cantitatea zilnica recomandata de vitamina E;
Semințe de floarea soarelui

27% din cantitatea zilnica recomandata de mangan;

23% din cantitatea zilnica recomandata de magneziu
floarea-soarelui in alimentatia:
adauga-le in salata verde, salata de fructe, salata cu piept de pui sau in salata de ton;
amesteca-le in fulgii de ovaz de dimineata, pentru un mic dejun sanatos;
adauga-le in smoothie-uri;
foloseste-le ca un strat delicios, impreuna cu iaurtul si fructele proaspete, pentru a crea
un parfait;
presara-le pe iaurtul preferat sau pe inghetata.
 Magneziul este sanatos pentru inima: daca folosesti un sfert de cana de seminte de
dovleac trebuie sa stii ca ai o jumatate din cantitatea recomandata zilnic de magneziu.
Magneziul participa la foarte multe functii fiziologice care sunt foarte importante,
cum ar fi si crearea de ATP, sinteza de ADN si ARN, pomparea sangelui la inima si
formarea corecta a dintilor si a oaselor, relaxarea vaselor de sange si functionarea
corecta a colonului tau.
Zincul iti ofera suport imunitar – semintele de dovleac reprezinta o bogata sursa de zin
si doar 14 grame au in compozitia lor 1 mg din mineralul acesta atat de necesar
organismului. Zincul sustine sistemul imunitar, cresterea celulara, diviziunea celulara,
somnul, buna dispozitie, simtul mirosului si pe cel al gustului, sanatatea pielii si a
ochilor. De asemenea iti asigura si regularizarea nivelului de insulina dar sustine si
functia sexuala la barbati.
Semintele de dovleac contin grasimi vegetale omega 3. Nucile crude si semintele,
inclusiv semintele de dovleac, reprezinta unele din cele mai bune surse de omega 3.
Toti avem nevoie de AAL (Acid Alfa Lupaic) si totusi AAL ar trebui sa fie convertit
de catre corp in grasimi esentiale de omega 3 si DHA cu ajutorul unei enzime pe care
cei mai multi dintre noi o impiedicam sa functioneze prin nivelul mare de insulina.
Semintele de dovleac asigura sanatatea prostatei. Sunt de foarte mult timp pretuite ca
fiind un aliment important natural pentru sanatatea tuturor barbatilor. Din fericire le
poti cumpara vrac si au numeroase beneficii la cele mai mici preturi. Totul se
datoreaza in mare parte nivelului lor inalt de zinc care este foarte important pentru a
avea o prostata sanatoasa si pentru ca toate uleiurile si extractele din seminte de
dovleac pot sa aiba un rol foarte important cand vine vorba despre tratarea
hiperplaziei prostatice benigne numita si prostata marita. In acest sens cercetarile au
dovedit ca semintele de dovleac dar si uleiul obtinut din seminte de dovleac folosite
combinat cu extractul de Saw Palmetto, palmierul pitic american, sunt foarte bune
pentru a sprijini prostata.
Semintele de dovleac au efecte benefice impotriva diabetului. Toate studiile facute pe
animale au dovedit faptul ca semintele de dovleac pot sa imbunatateasca regularizarea
inslinei si sa previna complicatiile diabetice care apar micsorand stresul la nivel
oxidativ.
Semintele de dovleac asigura sanatatea ficatului si a inimii – deoarece sunt bogate in
grasimi sanatoase, in fibre si in antioxidanti ele pot sa ofere beneficii pentru sanatatea
ficatului si a inimii in mod special in momentul in care se combina cu semintele de in.
Consumul semintelor de dovleac, cu cateva ore inainte de somn alaturi de un
carbohidrat cum este o bucatica din fruct poate sa fie foarte buna pentru ca va da
corpului tau toata cantitatea de triptofan de care are nevoie pentru a produce
Semințe de dovleac

melatonina si serotonina care va ajuta ulterior la favorizarea somnului foarte odihnitor

in timpul noptii.
Semintele de dovleac sunt anti inflamatorii – uleiul facut din seminte de dovleac este
gasit ca prezentand o serie de efecte antiinflamatorii. Un studiu realizat cu ajutorul
animalelor a gasit chiar ca actioneaza exact la fel ca si medicamentele antiinflamatorii
cum este indometacina pentru tratarea artritei insa nu exista efecte secundare produsul
fiind unul bio.
 Se crede ca semintele de susan (Sesamum indicum) au fost unul dintre primele
condimente folosite de oameni. Cele mai vechi dovezi ale utilizarii lor provin din
legendele asiriene care descriu obiceiul zeilor de a bea vin pe baza de seminte de
susan, inainte de crearea pamantului.
Susanul era una dintre principalele plante cultivate si in minunatele gradini suspendate
ale Babilonului. Babilonienii foloseau semintele de susan pentru a prepara prajituri,
dulciuri, alcool si vin.
Semintele de susan erau considerate aliment dar si sursa de substante pentru
prepararea parfumurilor, iar femeile amestecau semintele cu miere si mancau aceste
dulciuri pentru a-si stimula glandele sexuale.
Tarile de origine ale susanului par a fi India, China, Mexic, Nicaragua, Guatemala,
Venezuela, El Salvador, Sudan si Etiopia. In zilele noastre creste mai ales in India si
Orientul Indepartat.
Pe langa cele enumerate mai sus, semintele de susan contin si proteine, cu 50% mai
multe decat se afla in carne.
Dr. Leathem, de la Rutgers University, arata ca hipofiza secreta un hormon compus in
special din proteina si ca aceste elemente nutritive pe care susanul le contine sunt
indispensabile dezvoltarii sale.
Hormonul hipofizar este un factor important pentru buna functionare a glandelor
Semințe de susan

sexuale. Prin urmare, semintele de susan sunt recomandate atat femeilor, cat si
barbatilor, avand proprietati revigorante asupra organelor sexuale.
In plus, semintele de susan sunt tonice, regenerante pentru oase si pentru dinti.
Semintele de susan sunt compuse din 48-65% substante grase, 24% substante
proteice, 14-18% substante extractive neazotate, vitaminele B, D, E, F.

Consumul de seminte de in poate reduce, de exemplu, riscul de diabet, boli

cardiovasculare, artrita, osteoporoza sau cancer, dupa cum arata un alt studiu realizat
in India, la Institutul National de Cercetare a Produselor Lactate.

De-a lungul timpului, au fost observate si alte beneficii:

datorita continutului de fibre, semintele de in imbunatatesc digestia;
un studiu realizat in cadrul Universitatii Aga Khan, din Pakistan, arata ca semintele de
in sunt eficiente impotriva constipatiei, datorita continutului de mucilagii;
produc satietate si regleaza astfel greutatea corporala, dupa cum demonstreaza un
studiu realizat de cercetatori din cadrul Departamentului de Nutritie de la
Semințe de in

Universitatea din Copenhaga;

reduc nivelul colesterolului “rau”, potrivit aceluiasi studiu;
previn dezvoltarea celulelor canceroase, datorita ligninei din compozitie, dupa cum se
arata intr-un articol publicat in revista medicala Baillière's Clinical Endocrinology and
Metabolism.
 Semintele de chia si-au castigat un renume de aliment sanatos, recomandat tuturor
celor care sunt interesati de un stil de viata echilibrat si sanatos, dar si de cei care au o
alimentatie vegetariana, vegana sau raw vegana.
Desi dau consistenta alimentelor, semintele de chia au un continut relativ scazut de
calorii - 488 de calorii la 100 de grame de seminte.
Valori nutritionale
Un tabel al valorilor nutritonale ale semintelor de chia arata ca ele au un continut
important de fibre, proteine, dar si de vitamine. In 100 de grame de seminte de chia
regasim:
Grasimi: 31 de grame (semintele de chia contin o cantitate importanta de acizi grasi
Omega 3)
Carbohidrati. 42 de grame (dintre care fibre 34 de grame)
Proteine: 17 grame
Minerale: Sodiu (16 mg), Potasiu (407 mg), Calciu (631 mg), Magneziu (335 mg),
Fier (7,7 mg), Fosfor (948 mg)
Vitamine: Vitamina A, Vitamina C, Vitamina B
Aminoacizi: triptofan, treonina, leucina, lisina, arginina, alanina.
In ultimii ani, semintele de chia au stat sub lupa nutritionistilor si au fost recomandate
la scara larga ca un adevarat super-aliment. Totusi, merita mentionat faptul ca studiile
efectuate asupra acestor seminte sunt inca putine si rezultatele nu au fost concludente.
In acelasi timp, insa, analiza valorilor nutritionale poate fi suficienta pentru a contura
cateva beneficii pentru sanatate.
La o scurta trecere in revista, trebuie sa retinem ca semintele de chia:
Imbunatatesc digestia - actiune datorata continutului ridicat de fibre
Ajuta la controlul greutatii - deoarece sunt satioase si alunga poftele
Intaresc sistemul osos - datorita continutului ridicat de minerale
Ajuta la concentrare si imbunatesc memoria - datorita continutului de acizi grasi
Omega 3. Acesti acizi grasi esentiali sunt importanti pentru mentinerea sanatatii
Semințe Chia

sistemului nervos, in general.

Scad nivelul colesterolului din sange - contribuind in acest fel la sanatatea arterelor si
a inimii
Sunt potrivite pentru persoanele intolerante sau alergice la gluten - deoarece nu contin
aceasta substanta
 Cresc nivelul de energie și mențin pielea sănătoasă Semințele de pin pot crește nivelul
de energie datorită proteinelor, fierului și magneziului. Puterea antioxidantă a
vitaminei E conținută în ele poate ajuta să la păstrarea unei pieli sănătoase și cu aspect
tânăr.
Reduce riscul de diabet În plus, consumul regulat de semințe de pin sau alte semințe și
nuci poate ajuta la reducerea riscului de diabet și boli de inimă. Acest beneficiu se
poate datora tipului de grăsimi întâlnite în mod obișnuit în semințe și nuci. Sanatatea
inimii Mugurii de pin conțin o varietate de substanțe nutritive care contribuie la
sănătatea inimii și pot reduce riscul bolilor cardiovasculare, inclusiv antioxidanți care
ajută la sănătatea inimii pe termen lung și scurt. Consumul a cel puțin trei porții de
semințe de pin sau alte nuci în fiecare săptămână poate reduce riscul de insuficiență
cardiacă și fibrilație atrială. Este important să consumăm în jur de 30 de grame de nuci
în fiecare zile.
Grăsimile nesaturate din nuci ajută la creșterea nivelului de colesterol HDL sau bun și
la scăderea nivelului de colesterol LDL sau „rău”. Acizii grași omega-3 pot preveni
aritmiile (o afecțiune în care inima bate prea repede sau prea lent) și ajută la reducerea
coagulării sângelui. Sunt benefice pentru diabetici Nucile de pin, împreună cu alte
semințe și nuci, pot ajuta la menținerea nivelului de zahăr din sânge stabili datorită
echilibrului dintre grăsimi, fibre și proteine. În plus, magneziul din semințelele de pin
poate contribui la îmbunătățirea capacității insulinei de a absorbi glucoza.
Sănătatea creierului Acizii grași omega-3 găsiți în mugurii de pin pot ajuta la
construirea și repararea celulelor din creier. Cercetările au arătat o legătură între
omega-3 și capacitățile de gândire îmbunătățite și fluxul de sânge către creier.
Antioxidanții din pin pot ajuta, de asemenea, la scăderea stresului celular și a
inflamației din creier, ceea ce poate îmbunătăți cunoașterea generală și reduce riscul
de demență.
Cum să consumi semințe de pin Semințele de pin sunt utilizate în mod obișnuit în
pesto datorită gustului lor de unt. De asemenea, pot fi adăugate la diverse feluri de
mâncare. Sunt delicioase crude și pot fi o gustare minunată. Le poți prăji, iar acest
proces le va spori aroma.
Când cumperi smințe de pin, verifică data de expirare pentru a te asigura că sunt
proaspete.
Le poți păstra în frigider sau congelator pentru a le menține proaspete mai mult timp.
Prăjirea nucilor le extinde durata de valabilitate în comparație cu depozitarea lor
crudă. Câteva moduri în care poți adăuga muguri de pin în dieta ta: Amestecă-le cu
brânză, usturoi, busuioc, brânză și ulei de măsline pentru a face un pesto. Presară pe
iaurt cu fructe și alte nuci pentru a crea un parfait delicios. Adăugă-le crude sau prăjite
la salate sau preparate din paste. Pune-le într-un hummus de casă. Adaugă-le la feluri
de mâncare vegetale, cum ar fi conopida prăjită, broccoli sau fasole verde Pune-le în
Semințe de pin

garnituri de cereale precum quinoa sau orez. Uleiul de muguri de pin are o aromă
delicată, dulce și este utilizat în multe remedii medicinale tradiționale.
Proprietatea sa emolientă ajută la menținerea pielii bine protejată de uscăciune. De
asemenea, a fost utilizat în ca ulei de bază în medicamente tradiționale și
aromoterapie, în industria farmaceutică și cosmetică.
 Printre potențialele beneficii ale semințelor de mac se numără fortificarea sistemului
imunitar și îmbunătățirea vederii, dar nu există dovezi științifice suficiente care să
susțină aceste beneficii. Însă, și semințele de mac, și uleiul extras din acestea
reprezintă o sursă bună de polifenoli², un tip de antioxidant care poate reduce riscul de
afecțiuni precum bolile de inimă.
Semințele de mac sunt deosebit de bogate în mangan, un oligoelement important
pentru sănătatea oaselor și coagularea sângelui. Acest mineral ajută, de asemenea,
corpul să utilizeze aminoacizii, grăsimile și carbohidrații. De asemenea, sunt bogate în
cupru, un mineral necesar pentru a produce țesut conjunctiv și pentru a transporta
fierul.
Ar putea fi utile pentru digestie
Fie că suferi de constipație, fie că te confrunți cu diareea, semințele de mac îți pot fi
de folos, întrucât conțin fibre din belșug. Mai mult decât atât, semințele de mac
atenuează inflamațiile și durerile de la nivelul stomacului.
Pot consolida sistemul imunitar
Studiile făcute în ultimii ani au arătat că zincul are un efect benefic asupra sistemului
imunitar. Acesta se regăsește în cantități crescute în semințele de mac, ceea ce
înseamnă că acestea ar putea stimula producția de celule albe și ar putea ajuta
organisul să lupte cu infecțiile.
Pot susține vederea sănătoasă
Pe măsură ce înaintam în vârstă, putem constata că prezentăm diverse probleme cu
vederea. Zincul, care, așa cum am spus, se găsește și în semințele de mac, ar putea
încetini degenerescența maculară și ar putea menține vederea bună în ciuda trecerii
anilor.
Pot fi benefice pentru sănătatea inimii
Pe lângă zinc, semințele de mac au un conținut bogat de fier, care este esențial pentru
producerea celulelor roșii. Pe măsură ce crește aportul de fier consumat, circulația
sangvină este îmbunătățită, iar organismul este oxigenat mai bine. Așadar, anemia este
combătută, corpul este energizat și bolile cardiace sunt prevenite.
Ar putea contribui la prevenirea diabetului de tip 2
Semințe de mac

Deficitul de zinc este unul dintre factorii care pot contribui la declanșarea diabetului
de tip 2, așa că semințele de mac pot fi de ajutor și din acest punct de vedere.
Pot avea beneficii pentru oase
Și sănătatea oaselor are de castigat de pe urma consumului de semințe de mac,
datorită conținutului ridicat de mangan și calciu al acestora.
 Semintele de canepa au fost folosite timp de mii de ani in medicina traditionala,
datorita proprietatilor terapeutice si efectelor benefice pentru organism. Iata care sunt
acestea:

ajuta in curele de slabire - conform studiilor, semintele de canepa sunt bogate in fibre,
motiv pentru care produc senzatia de satietate si reduc pofta de mancare pentru mai
mult timp; unii specialisti recomanda sa consumam patru linguri de seminte de canepa
la micul dejun, astfel incat sa beneficiem de aceste proprietati
beneficiile asupra sistemului digestiv - datorita continutului ridicat de fibre solubile si
insolubile, acestea ne ajuta sa ne pastram sanatatea sistemului digestiv si, in acelasi
timp, pot trata constipatia atunci cand sunt consumate in cantitati de aproximativ 7.5
grame
intaresc sistemul imunitar - datorita acizilor grasi Omega 3 si Omega 6, semintele de
canepa previn aparitia inflamatiilor si protejeaza sistemul imunitar. Mai mult, acestea
pot preveni si aparitia unor forme de cancer, precum cel mamar, arata un studiu
efectuat de Breast Cancer Research and Treatment
mentin sanatatea inimii - studiile efectuate in ultimii ani au aratat ca semintele de
canepa pot imbunatati sanatatea sistemului cardiovascular si regleaza tensiunea
arteriala, iar nutrientii ajuta la reglarea nivelului de zahar din sange
regleaza nivelul hormonal - acidul gama linoleic din semintele de canepa ajuta la
reglarea nivelului de hormoni de la nivelul glandei tiroide si reduce astfel simptomele
cauzate de dezechilibrul hormonal manifestate prin stari de depresie, anxietate sau
simptome severe in perioada menopauzei
Poti consuma semintele de canepa in loc de o gustare intre mese sau le poti combina
cu alte ingrediente in diferite retete:
salate sau smoothie - poti sa presari cateva seminte de canepa in bauturile cu fructe
sau legume si chiar in salate, humus sau iaurt, alaturi de cereale. Le poti consuma si
sub forma de batoane bio
lapte si unt - din seminte se obtine si laptele de canepa sau untul de canepa care pot
inlocui cu succes alte tipuri de lapte, untul de arahide sau de migdale
ulei de canepa - este o alternativa sanatoasa la alte tipuri de uleiuri si poate fi folosit
Semințe de cânepă

mai degraba in salata, decat pentru gatit

pudra proteica - din semintele de canepa se obtine si o pudra proteica, iar o singura
lingura cu pudra contine opt grame de fibre si doua grame de Omega 3
alte retete - semintele de canepa mai pot fi folosite si in salatele de cartofi si la
produsele de panificatie. Le poti presara peste somonul proaspat gatit sau le poti folosi
in diverse dressing-uri
 Oamenii de ştiinţă americani susţin că nucile grecești conţin multe substanţe nutritive
pentru organismul uman. Ei spun că acest tip de nuci trebuie neapărat să fie inclus în
alimentaţia de zi cu zi. Potrivit oamenilor de ştiinţă din Pennsylvania, valoarea nucilor
se datorează antioxidanţilor, cantitatea cărora în nucile grecești este mult mai ridicată,
decît în toate celelalte specii. Este cunoscut faptul că antioxidanţii sunt apărători
puternici ai organismului - aceştia previn o reacţie în lanţ în care celulele sunt distruse
atunci cînd se produce procesul de oxidare. Astfel, antioxidanţii protejează organismul
omului împotriva multor boli. Oamenii de ştiinţă spun că sunt folositoare orice tipuri
de nuci - alune sau migdale, însă nucile grecești sunt cele mai bune. Pe parcursul
studiului savanții au analizat nivelul antioxidanților în 9 specii de nuci. S-a constatat
că într-o mînă de nuci grecești nivelul antioxidanților este aproximativ de 2 ori mai
mare decît în aceeaşi cantitate de orice alte specii de nuci. În plus, activitatea
biologică şi calitatea antioxidanţilor în nucile grecești este mult mai mare, decât în
altele. Cercetătorii au raportat, de asemenea, că antioxidanţii din nucile grecești au un
efect mai mare, de la 2 pînă la 15 ori, decît vitamina E. Şi, după cum ştim, această
vitamină este un apărător bun al celulelor umane de deteriorarea cauzată de
substanţele chimice, care pot provoca diferite boli. În plus, nucile conţin cantităţi mari
de vitamine, proteine şi minerale. Potrivit rezultatelor unui studiu preliminar, putem
Nuci grecești

reduce semnificativ riscul de îmbolnăvire cu cancer, diabet şi boli de inimă, dacă vom
mînca regulat nuci în cantităţi mici. Prăjirea nucilor reduce mult calitatea lor de
antioxidanţi, şi, de regulă, nucile grecești întotdeauna sunt consumate crude. Astfel
omul poate profita de eficienţa lor în întregime.
 Beneficii pentru sanatate
Datorita continutului sau, nuca macadamia are numeroase beneficii pentru sanatate.
Iata cateva dintre ele:
Reduce riscul de boli de inima
Conform studiilor, s-a demonstrat ca nucile, inclusiv nucile macadamia, pot reduce
riscul factorilor declansatori ai problemelor cu inima. Consumul nucilor reduce totalul
de colesterol LDL, care este considerat colesterol rau, precum si trigliceridele.
Imbunatateste sindromul metabolic si diabetul
Sindromul metabolic este un grup de conditii care pot creste riscul de aparitie a
diabetului, atacului vascular cerebral si bolilor de inima. Acest sindrom include
tensiunea arteriala ridicata, nivelul ridicat de zahar din sange, niveluri scazute de
colesterol HDL, trigliceride mari si excesul de grasime de pe burta. Consumul de nuci
ajuta la reducerea riscului de aparitie a acestor boli. In plus, consumul nucilor
macadamia imbunatateste controlul glicemic in cazul persoanelor care sufera de
diabet de tip 2.
Pot preveni cancerul
Nucile macadamia contin un tip de vitamina E cunoscut sub denumirea de
tocotrienoli. Acestia au abilitati anti-canceroase puternice, conform anumitor
cercetari. Nucile macadamia contin o cantitate semnificativa de tocotrienoli. Alaturi
de acestia, nucile macadamia mai contin un compus vegetal denumit flavonoide, care
lupta impotriva cancerului, distrugant radicalii liberi din organism.
Protejeaza creierul
Tocotrienolii nu sunt eficienti doar in lupta impotriva cancerului, ci acestia au si
efecte de protejare a creierului. Ei protejeaza celulele creierului impotriva efectului de
glutamat, care joaca un rol important in dezvoltarea bolilor Parkinson si Alzheimer. In
plus, nucile macadamia contin acid oleic, care protejeaza creierul impotriva anumitor
tipuri de stres oxidativ.
Impiedica senzatia de foame
Nucile macadamia contin proteine, cantitati mari de grasimi benefice si fibre.
Macadamia

Impreuna, aceste substante nutritive pot ajuta consumatorul sa se simta satul pentru o
perioada mai indelungata.
Nuca macadamia este un aliment extrem de benefic pentru sanatate. Datorita
substantelor nutritive din compozitia sa, aceasta ajuta la mentinerea sanatatii.
 Beneficii fistic
Scade colesterolul “rau” – un studiu a demonstrat ca o dieta slab calorica, care include
fistic, poate sa scada nivelul de colesterol in numai 4 saptamani. Fisticul contine, de
asemenea, si l-arginina, aminoacid care face arterele mai flexibile si impiedica
formarea cheagurilor de sange, prevenind atacul de cord.
Te ajuta sa controlezi greutatea – fisticul mentine senzatia de satietate si previne
mancatul excesiv. Trebuie sa ai mare grija insa la cantitatea de fistic consumata
intrucat acesta iti poate sabota dieta daca este consumat in cantitati mari.
Previne diabetul – fosforul previne diabetul de tip 2, iar intr-o cana de fistic regasim
60% din doza zilnica recomandata de fosfor.
Benefic pentru sistemul nervos – vitamina B6 este benefica pentru sistemul nervos, iar
aceasta se regaseste din belsug in fistic. Vitamina B6 are un rol esential in pentru
aminoacizi, care la randul lor ajuta la transmiterea impulsurilor nervoase catre creier.
Fortifica sistemul imunitar – tot vitamina B6 din fistic ajuta si la fortificarea
sistemului imunitar, care ne fereste organismul de boli.
Mentine pielea hidratata – fisticul combate aspectul uscat al pielii. Grasimile saturate
din fistic joaca un rol important in mentinerea unei pieli frumoase.
Are proprietati antioxidante – cercetatorii au descoperit ca antioxidantii din fistic
neutralizeaza efectul radicalilor liberi asupra organismului.
Benefic in tratarea anemiei – fisticul are un continut ridicat in cupru, care faciliteaza
absorbtia fierului in organism. Asadar, persoanele care sufera de anemie pot avea de
castigat de pe urma consumului de fistic.
Proprietati afrodisiace – potrivit cercetatorilor, fisticul influenteaza vitalitatea sexuala
in cazul barbatilor. Barbatii care au consumat 100 de grame de fistic pe zi pret de trei
saptamani au inregistrat o imbunatatire cu pana la 50% a functiei erectile.
Proprietati antiinflamatoare – fisticul contine vitamina A, vitamina E si are si
Fistic

proprietati antiinflamatoare asa ca poate fi folosit pentru reducerea inflamatiilor de

orice fel din organism.
Caju contine o multime de substante nutritive, dar este totodata si foarte satios, iar
consumul in exces nu este tocmai indicat, la fel ca in cazul altor oleaginoase. In 100
de grame de caju se gasesc 553 de calorii, 32,7 g carbohidrati (11% din doza zilnica
recomandata - DZR), 43,8 g grasimi (67% din DZR) si 18,2 g proteine (36% din
DZR).
Nucile caju sunt insa si o sursa importanta de vitamine. Mai exact, in 100 de grame de
caju gasesti 0,5 mg vitamina C, 0,9 mg vitamina E, 0,341 mg vitamina K, 0,4 mg
tiamina (vitamina B1), 0,1 mg riboflavina (vitamina B2), 1,1 mg niacina (vitamina
B3), 0,4 mg vitamina B6, 0,025 mg folati (vitamina B9) si 0,9 mg acid pantotenic
(vitamina B5).
Nici mineralele nu lipsesc din caju. La consumul a 100 de grame beneficiezi de 37 mg
calciu, 6,7 mg fier, 292 mg magneziu, 593 mg fosfor, 660 mg potasiu, 12 mg sodiu,
5,8 mg zinc, 2,2 mg cupru, 1,7 mg mangan si 0,2 mg seleniu.
În ceea ce priveste belsugul de grasimi si acizi grasi, trebuie sa stii ca 100 de grame de
caju contin 43,9 g grasimi, din care 7,5 g grasimi saturate, 23,8 g grasimi
mononesaturate, 7,8 g grasimi polinesaturate, 0,1 g acizi grasi Omega 3, 7,5 g acizi
grasi Omega 6 si 23,7 g acizi grasi Omega 9. Și pentru ca nucile caju nu contin decat
grasimi sanatoase, e important de stiut ca au un indice glicemic scazut si nu contribuie
la cresterea colesterolului rau.
Valorile mentionate au fost preluate de pe site-ul SELF Nutrition Data (1), specializat
pe analizarea alimentelor din punct de vedere nutritional.
Datorita continutului bogat de vitamine, minerale si grasimi sanatoase, consumul de
caju are numeroase beneficii pentru sanatate, conform Medical News Today (2). Iata
care sunt efectele lor dovedite stiintific:
Previn afectiunile cardiace si ale sistemului circulator
Grasimile dietetice din componenta nucilor caju ajuta organismul sa absoarba
vitaminele solubile si sa produca acizi grasi, care previn formarea cheagurilor de
sange. De altfel, efectul de coagulare se datoreaza si continutului bogat de vitamina K.
Conform unui studiu publicat in The Journal of Nutrition (3) la inceputul anului 2018,
acestea au si efectul de a reduce colesterolul rau din sange si contribuie astfel la
sanatatea generala a sistemului circulator si a inimii.
Fortifica musculatura
Datorita continutului ridicat de magneziu, caju este indicat si pentru mentinerea
sanatatii tesuturilor musculare. Pe langa aceasta, asigura o dezvoltare armonioasa a
oaselor si contribuie la mentinerea sanatatii tesuturilor moi si a organelor.
Protejeaza vederea si combat actiunea radicalilor liberi
Continutul de progesteron (luteina si zeaxantina) din nucile caju asigura protectie
oculara, impiedicand degenerarea muschilor ochiului si aparitia cataractei. aceste
substante antioxidante ajuta, atunci cand sunt consumate in mod regulat si pe termen
lung, la protejarea vederii si mentinerea sanatatii ochilor.
De asemenea, datorita proprietatilor antioxidante, caju este eficient si in combaterea
radicalilor liberi si prevenirea efectelor acestora, asa cum este imbatranirea prematura
a tesuturilor. Consumul de nuci caju previne imbatranirea pielii si stimuleaza
productia de colagen si acid hialuronic la nivelul tesuturilor cutanate, prin aportul de
acizi grasi esentiali.
Mentin senzatia de satietate si impiedica instalarea anemiei
Asa cum am mentionat deja, caju contine grasimi sanatoase, monosaturate si
polinesaturate. acestea ajuta la reglarea colesterolului, dar si la mentinerea senzatiei de
satietate, ajutand astfel la reglarea greutatii corporale, fara a impiedica insa absorbtia
de minerale.
De altfel, datorita continutului de fier, acesta poate contribui la preventia anemiei si a
aparitiei starilor specifice acesteia, asa cum sunt oboseala cronica, starile de moleseala
si predispozitia la infectii cauzata de sistemul imunitar defectuos, daca sunt consumate
regulat.
 Previn afecțiunile cardiovasculare
O dietă bogată în nuci pecan are ca rezultat prevenirea afecțiunilor cardiovasculare
prin scăderea colesterolului, a trigliceridelor și presiunii arteriale care pot cauza
ateroscleroză, hipertensiune și alte probleme ale inimii.
Contrar opiniei generale, grăsimile sunt benefice organismului și pot contribui la
scăderea nivelului de colesterol atât timp cât fac parte din categoria grăsimilor
sănătoase, macronutrienți care se găsesc într-o cantitate mare și în nucile pecan.
Pe lângă aportul de grăsimi sănătoase, aceste tipuri de nuci conțin fenoli și flavonoizi,
antioxidanți care protejează aparatul cardiovascular. Nucile pecan sunt cea mai bogată
sursă de flavonoizi dintre toate speciile de nuci, conform USDA.
Îmbunătățesc digestia
Datorită conținutului de fibre, nucile pecan (și în general alimentele din această
categorie) sunt recomandate pentru îmbunătățirea procesului de digestie și prevenirea
constipației.
Ideale în curele de slăbire
Un studiu publicat în American Journal of Clinical Nutrition arată o legătură între
consumul de nuci (inclusiv pecan) și pierderea în greutate datorită conținutului de
proteine și fibre care sporesc senzația de sațietate.
Dacă urmezi o cură de slăbit, introdu în dieta ta doar nuci pecan raw; cele coapte sau
prăjite conțin mai multe calorii. De asemenea, consumul unei cantități mai mari decât
cea recomandată (9-10 nuci întregi) nu înseamnă o pierdere mai rapidă în greutate, ba
din contră, echivalează cu creșterea numărului de calorii consumate, un aspect pe care
nu ți-l doreșți atunci când urmezi o cură de slăbire.
Au rol antiinflamator
Nucile pecan pot reduce inflamatia din organism prin conținutul ridicat de mangan.
Antioxidanții reprezintă principala “armă” a organismului nostru împotriva radicalilor
liberi ce pot cauza inflamații. Anumiți compuși de acest gen, cum ar fi superoxid
dismutaza, acționează eficient împotriva inflamațiilor doar dacă există o cantitate
suficientă de mangan în corp, cantitate ce poate fi suplimentată și prin consumul de
nuci pecan.
Alți nutrienți cu proprietăți antiinflamatorii, care totodată se regăsesc și în nucile
pecan, sunt vitamina E, beta carotenul, cuprul și magneziul care reduc inflamatia din
pereții arteriali și previn apariția artritei, afecțiunilor cardiovasculare sau boala
Alzheimer.
Întăresc imunitatea
Pe lângă antioxidanții esențiali pentru întărirea imunității, nucile pecan ne ajută
organismul să lupte mai eficient împotriva radicalilor liberi datorită conținutului de
zinc, una din substanțele care participă la dezvoltarea și funcționarea optimă a
celulelor sistemului imunitar.
Protejează creierul
Nutrienți cheie pe care nucile pecan îi conțin, vitamina E, vitamina B1, cupru și
manganul, au grijă de țesuturile creierului, promovează funcționarea optimă a acestuia
și previn instalarea bolilor neurodegenerative. Un aport corespunzător de vitamina E
poate scădea cu 25% riscul de apariție a unor afecțiuni precum Alzheimer sau
demența.
Pot preveni căderea părului
Nucile pecan contribuie nu doar la menținerea sănătății, ci și frumuseții părului.
Acestea conțin L-arginină, aminoacid ce conferă flexibilitate pereților arteriali și
Pecan

facilitează circulația sângelui în organism și rădăcinile părului, un aspect vital pentru

sănătatea scalpului.
Spre deosebire de alte fructe care sunt bogate în carbohidrați, nuca de cocos conține
grăsimi, proteine, minerale și câteva vitamine din complexul B.
100 de grame de miez de nucă proaspăt furnizează organismului: 354 de calorii, 3
grame de proteine, 15 grame de carbohidrați, 9 grame de fibre, 33 de grame de
grăsime, 75% din doza zilnică recomandată (DZR) de mangan, 22% din DZR de
cupru, 14% din DRZR de seleniu, 8% din DZR de magneziu, 11% din DZR de fosfor,
13% din DZR de fier și 10% din DZR de potasiu.
Pe de altă parte, 100 de grame de miez de nucă uscat furnizează mai multe substanțe
nutritive organismului, dar și mai multe calorii, după cum urmează: 650 de calorii, 7.5
grame de proteine, 25 de grame de carbohidrați, 18 grame de fibre, 65 de grame de
grăsimi, 137% din DZR de mangan, 40% din DZR de cupru, 26% din DZR de
seleniu, 23% din DZR de magneziu, 21% din DZR de fosfor, 18% din DZR de fier și
16% din DZR de potasiu.
Toate substanțele nutritive din compoziția nucii de cocos oferă multe beneficii
corpului. Descoperă cum acționează fibrele, grăsimile sănătoase, compușii fenolici și
antioxidanții, fiecare având roluri țintite odată ce ajung în organism.
Protejează celulele corpului de stresul oxidativ
Miezul de nucă de cocos conține compuși fenolici care au rol antioxidant, ceea ce
înseamnă că protejează celulele corpului împotriva stresului oxidativ. În plus,
polifenolii previn oxidarea colesterolului “rău” (LDL), scăzând astfel riscul înfundării
arterelor cu grăsimi, un factor de risc în declanșarea problemelor cardiovasculare.
Susține buna funcționare a inimii
Uleiul obținut din nuca de cocos ajută la buna funcționare a inimii, datorită efectelor
pe care le are asupra mai multor factori de risc pentru bolile cardiovasculare. În
primul rând, acest tip de ulei ajută la scăderea nivelului de colesterol “rău” (LDL) din
sânge și la creșterea celui bun (“HDL”).
De asemenea, un consum constant de ulei de cocos contribuie la reducerea grăsimii
abdominale, despre care se știe că poate afecta vasele de sânge care transportă sânge
și nutrienți către inimă. Într-un studiu pilot, condus de cercetătorii din Malaezia, se
arată că bărbații obezi care au consumat 30 ml de ulei de cocos virgin în fiecare zi,
timp de 4 săptămâni, au obținut o reducere a circumferinței taliei cu aproximativ 3 cm.
Ajută la reglarea nivelului de zahăr din sânge
Nuca de cocos este săracă în carbohidrați, dar conține multe fibre și grăsimi bune,
ajutând astfel la reglarea glicemiei. La aceste substanțe nutritive se adaugă și arginina,
un aminoacid care asigură buna funcționare a celulelor pancreasului. Aceste celule
eliberează insulina, hormon ce menține sub control nivelul zahărului din sânge.
Un studiu pe șobolani cu diabet, efectuat de către cercetătorii din India, arată că
hrănirea lor cu proteine din miezul de nucă de cocos a dus la îmbunătățirea
metabolismului glucozei, dar și a nivelului de insulină. În plus, celulele beta de la
nivelul pancreasului au început să producă mai multă insulină, reglând astfel nivelul
zahărului din sânge. Cercetătorii sunt de părere că celulele beta au început să lucreze
mai bine și datorită cantității mari de arginină prezentă în nuca de cocos.
Stimulează imunitatea
Nuca de cocos conține doi acizi care o transformă într-un remediu natural pentru
întărirea imunității. Este vorba despre acidul lauric și acidul caprilic, ambii cu
proprietăți antivirale și antibacteriene.
În compoziția nucii de cocos, acidul lauric se găsește într-o cantitate mare și odată
consumat, organismul îl transformă în monolaurin, un agent antiviral care poate
combate o varietate de agenți patogeni, printre care se numără herpesul, giardia,
helicobacter pylori și citomegalovirusul.
Totodată, grăsimile din nuca de cocos sunt folosite de către metabolism pentru a
produce energie, dar și pentru curățarea sângelui, îmbunătățirea digestiei și în procesul
de slăbire.
Pentru a beneficia de toate aceste efecte pozitive ale nucii de cocos, este suficient să
 Sursă de proteine
Arahidele sunt o sursă excelentă de proteine, oferind 25.8 grame per 100 de grame sau
aproximativ jumătate din necesarul zilnic de proteine al unei persoane. Doza zilnică
recomandată de proteine este de 46 de grame pentru femei și de 56 de grame pentru
bărbați. Proteinele sunt necesare pentru formarea și repararea celulelor corpului.
Cantitatea de proteine de care are nevoie o persoană variază în funcție de vârstă și de
efortul fizic depus zilnic.
Sursă de grăsimi sănătoase
Majoritatea grăsimilor care se găsesc în compoziția arahidelor sunt grăsimi
mononesaturate și polinesaturate, care aduc beneficii organismului. Un consum
constant de grăsimi sănătoase ajută la menținerea unui nivel optim de colesterol în
organism, scăzând astfel riscul bolilor de inimă.
Sursă de fibre dietetice
În compoziția arahidelor se găsesc și fibre dietetice. 100 de grame de arahide conțin
8.5 grame de fibre dietetice. Doza zilnică recomandată de fibre este de 34 de grame
pentru bărbați și de 28 de grame pentru femei. O dietă bogată în fibre ajută, de
asemenea, la îmbunătățirea nivelului de colesterol “bun” din sânge și la scăderea
riscului de a suferi de boli de inimă, obezitate și diabet de tip 2.
Sursă săracă de carbohidrați
Datorită faptului că arahidele abundă în proteine, grăsimi bune și fibre, dar au un
conținut scăzut în carbohidrați, indicele glicemic al acestor nuci este foarte scăzut.
Acest lucru înseamnă că organismul digeră și absoarbe mai lent carbohidrații,
împiedicând astfel o creștere rapidă a nivelului de zahăr din sânge.
Sursă de vitamine și minerale
36.5 grame de arahide crude conțin 47% din doza zilnică recomandată (DZR) de
cupru, 31% din DZR de mangan, 24% din DZR de molibden, 20% din DZR de fosfor,
28% din DZR de vitamina B3, 22% din DZR de acid folic (vitamina B9), 21% din
DZR de biotină (vitamina B7), 20% din DZR de vitamina E și 19% din DZR de
vitamina B1.
Sursă de antioxidanți
Miezul unei arahide conține o serie de antioxidanți: acid p-coumaric, principalul
Arahide

antioxidant din compoziția arahidelor; resveratrol, antioxidant ce se găsește și în

boabele de struguri; izoflavone, o clasă de antioxidanți polifenolici. Toate aceste tipuri
de antioxidanți lucrează împreună pentru buna funcționare a organismului.
Beneficii ale consumului de alune de pădure
1. Stimulează și îmbunătățește digestia
Alunele de pădure, la fel ca și celelalte nuci, sunt o sursă excelentă de fibre
alimentare. Fibrele alimentare își asumă – de bună voie și nesilite de nimeni – rolul de
”măturători” care fac curățenie în tractul tău digestiv, ajutând la expulzarea
reziduurilor și a tot felul de substanțe nedorite afară din organism. În plus, fibrele
joacă un rol important în:
reglarea nivelului glicemiei;
controlul greutății;
promovarea sănătății sistemului cardiovascular;
protejarea pielii;
prevenirea formării pietrelor la vezica biliară și la rinichi;
atenuarea sindromului colonului iritabil;
reducrea riscului de formare a hemoroizilor;
reducrea riscului de a suferi infarct;
hrănirea florei bacteriene ”prietenoase”.
Beneficiile aduse de consumul de fibre stau tocmai în faptul că acestea nu pot fi
digerate de către organism. Fibrele solubile, așa cum sunt găsite în alunele de pădure,
fistic și migdale, precum și alte feluri de nuci, se transformă în tractul digestiv într-o
substanță cu textură gelatinoasă, ceea ce are ca efect reducerea digestiei.
Efectul?! Datorită simțământului de sațietate instalat te simți sătul o perioadă mai
lungă de timp, fiind una dintre explicațiile pentru faptul că alunele de pădure, la fel ca
alte tipuri de nuci, alune și migdale, ajută la controlul greutății.
2. Oferă protecție pentru sistemul cardiovascular
Alunele de pădure sunt o sursă bogată în acizi grași mononesaturați, precum acidul
oleic, și în acizi grași esențiali (acidul linoleic) care ajută la scăderea colesterolului rău
(LDL) și la creșterea colesterolului bun (HDL).
Studiile efectuate au sugerat că o dietă mediteraneană bogată în acizi grași
mononesaturați ajută la prevenirea bolilor la arterele coronare și a accidentelor
vasculare cerebrale, fapt datorat profilului benefic al lipidelor pe care îl produce în
interiorul sângelului.
În plus, alunele de pădure – datorită conținutului lor bogat în folat – contribuie la
scăderea nivelului homocisteinei, reducând astfel riscul bolilor de inimă.
3. Contribuie la asigurarea necesarului de proteine
O porție de doar 28 grame de alune de pădure conține 4 g de proteine, ceea ce
corespunde unui procent de 8% din doza zilnică recomandată (DZR) – aspect foarte
important mai ales pentru persoanele înclinate spre o dietă vegetariană. Ca bază de
comparație - un ou obișnuit furnizează 5, 5 g de proteine.
Nucile însă, spre deosebire de ouă și de hrana de ofructe uscaterigine animală nu
conțin colesterol deloc și nici alte ”dureri” care vin sub forma de diverși hormoni sau
factori de creștere!
Alunele de pădure - ca și migdalele, fisticul sau celelalte feluri de nuci - sunt relativ
sărace în carbohidrați. De aceea, persoanelor implicate intens în activitățile fizice,
cum ar fi atleții, le este recomandat să combine nucile cu fructele uscate (cum ar fi
prunele uscate, stafidele, smochinele uscate sau curmalele uscate), care sunt mult mai
bogate în carbohidrați.
În plus, deoarece alunele de pădure sunt sărace în vitamina C este recomandat să le
consumați împreună cu alte fructe și legume bogate în vitamina C (deoarece aceasta
facilitează absorbția fierului în intestin).
4. Ajută să-ți menții pielea tânără și sănătoasă
Efectul de protejare a pielii este datorat prezenței din belșug a vitaminei E (doar 28 g
de alune de pădure furnizează 21% din doza zilinică recomandată de vitamina E),
precum și a unei concentrații ridicate de alți antioxidanți care protejează pielea de
efectele adverse ale îmbătrânirii.
1. Promovează sănătatea sistemului cardiovascular
Migdalele sunt o sursă excelentă de grăsimi mononesaturate (100 grame de migdale
conțin 49, 4 g de grăsimi, din care 30, 9 g sunt mononesaturate).
Consumul de grăsimi mononesaturate a fost asociat cu o incidență mai scăzută a
bolilor cardiovasculare.
În plus, acestea conțin antioxidanți, care ajută organismul să se lupte cu radicalii
liberi, promovând în nuciacest fel și sănătatea inimii prin prevenirea factorilor
răspunzători de declanșarea bolilor cardiovasculare.
Migdalele conțin în mod specific antioxidanți pe bază de flavonoide (niște substanțe
care se găsesc în coaja migdalelor) care acționează împreună cu vitamina E (un
antioxidant puternic care se găsește din belșug în migdale) pentru întărirea arterelor și
reducerea inflamațiilor.
Studiile efectuate au arătat că consumul de nuci contribuie la reducerea colesterolului
rău cu 3% până la 19%.
Migdalele s-au dovedit a avea un efect constant de reducere a colesterolului rău atât în
cazul persoanelor sănătoase, cât și a persoanelor care au un nivel ridicat al
colesterolului sau care suferă de diabet zaharat.
Alte substanțe nutritive cardioprotectoare conținute în migdale includ: α - tocoferol,
magneziu, cupru, mangan, calciu și potasiu, aminoacidul L-arginină (care joacă un rol
important în promovarea sănătății vaselor sangvine, împiedicând depunerile pe pereții
acestora, ceea ce are efect de protejare împotriva aterosclerozei).
2. Ajută la acoperirea necesarului de proteine ale organismului
O porție de doar 28 grame de migdale (aproximativ 23 de semințe) oferă 6 g de
proteine, ceea ce corespunde la 12% din DZR (doza zilnică recomandată). Spre
comparație un ou obișnuit furnizează 5, 5 g de proteine.
3. Promovează sănătatea sistemului digestiv
O porție de 23 de semințe de migdale oferă 5, 6 g de carbohidrați, inclusiv 3, 3 g de
fibre alimentare (ceea ce acoperă aproximativ 14% din DZR).
Majoritatea oamenilor au nevoie de mai mult de 50 de grame de fibre în fiecare zi –
nivel pe care, datorită alimentației moderne total neadecvate, puțini îl ating!
Fibrele au un rol important în protejarea tractului caju cruddigestiv, având rolul de
„măturători” care ajută la expulzarea din organism a reziduurilor și a tot felul de
substanțe nedorite.
În plus fibrele joacă un rol important în: reglarea nivelului glicemiei; controlul
greutății; promovarea sănătății sistemului cardiovascular; protejarea pielii; prevenirea
formării pietrelor la vezica biliară și la rinichi; atenuarea sindromului colonului
iritabil; reducrea riscului de formare a hemoroizilor; reducrea riscului de a suferi
infarct; hrănirea florei bacteriene ”prietenoase”.
Beneficiile aduse de consumul de fibre stau tocmai în faptul că acestea nu pot fi
digerate de către organism. Fibrele solubile, așa cum sunt găsite în migdale și alte
tipuri de nuci, se transformă în tractul digestiv într-o substanță cu textură gelatinoasă,
ceea ce are ca efect reducerea digestiei.
Datorită simțământului de sațietate instalat te simți sătul o perioadă mai lungă de timp,
fiind una dintre explicațiile pentru faptul că migdalele, la fel ca alte tipuri de nuci și
alune, ajută la controlul greutății.
4. Ajută să-ți menții pielea tânără și sănătoasă
Efectul de protejare a pielii este datorat prezenței din belșug a vitaminei E (doar 28 g
de migdale, adică circa 23 de nuci brazilienesemințe, furnizează 37% din doza zilinică
recomandată de vitamina E), precum și a unei concentrații ridicate de alți antioxidanți
care protejează pielea de efectele adverse ale îmbătrânirii.
Vitamina E ajută la menținerea aspectului tânăr prin întârzierea îmbătrânirii celulare
cauzate de oxidare.
Beneficiile vitaminii E însă nu se opresc aici...
Aceasta mai este benefică și în următoarele cazuri:
 Castanele, spre deosebire de alte nuci și semințe, sunt relativ sărace în calorii și
grăsimi. Pe de altă parte, sunt o sursă bună de minerale, vitamine și fitonutrienți, ce
oferă numeroase beneficii pentru sănătate.
Ele conțin 8.1 grame de fibre dietetice per 100 grame, aproximativ 21% din necesarul
zilnic recomandat. Sunt, de asemenea, și o sursă bună de vitamina C, un antioxidant
esențial pentru buna funcționare a organismului. 100 de grame conțin 43 mg din
această vitamină, adică 72% din necesarul zilnic. Castanele au în compoziție și acizi
grași mononesaturați, care ajută la reducerea colesterolului “rău” (LDL) din sânge și
la creșterea celui “bun” (HDL).
Îmbunătățesc digestia
Castanele comestibile sunt una dintre cele mai bune surse de fibre dietetice dintre
toate fructele oleaginoase, ceea ce înseamnă că sunt un aliat de nădejde în problemele
digestive.
Fibrele dietetice reglează mișcările intestinale, prevenind astfel apariția inflamațiilor și
a disconfortului abdominal. De asemenea, fibrele din compoziția castanelor ajută la o
mai bună absorbție a nutrienților ce se găsesc în alte alimente pe care obișnuiești să le
consumi.
Un studiu realizat de cercetătorii italieni arată că un consum constant de castane
comestibile joacă un rol important în îmbunătățirea toleranței gastrice în fața
lactobacililor, probiotice ale căror efecte benefice sunt diminuate din cauza acidului
gastric și al sărurilor biliare din duoden.
Pentru un plus de energie
În timp ce migdalele și alunele sunt surse de proteine, castanele conțin mai mulți
carbohidrați complecși, pe care organismul îi digeră destul de lent. Astfel, nivelul de
energie se menține constant pentru o perioadă mai lungă de timp.
Alimentele bogate în fibre și carbohidrați complecși, cum este în cazul de față, nu duc
imediat la creșterea glicemiei, ceea ce înseamnă că sistemul digestiv va funcționa în
parametri normali, iar creierul nu va transmite atât de repede semnale pentru o nouă
porție de alimente pe care să le folosească în acest proces.
Stimulează sistemul imunitar
Concentrația mare de vitamina C și a altor antioxidanți din compoziția castanelor ajută
la întărirea sistemului imunitar. Vitamina C stimulează producția de celule albe și
acționează ca un puternic antioxidant. Prin urmare, efectele nocive ale radicalilor
liberi din corp sunt neutralizate înainte să cauzeze mutații ale celulelor sănătoase sau
să producă stres oxidativ la nivelul organelor vitale.
Aceste beneficii ale vitaminei C permit sistemului imunitar să își canalizeze toate
eforturile asupra prevenirii afecțiunilor care pot îmbolnăvi organismul.
Mențin sănătatea inimii
Castanele conțin grăsimi bune care reglează nivelul colesterolului, reduc inflamațiile
din corp și scad riscul de înfundare a arterelor și vaselor de sânge,
În plus, castanele sunt o sursă bună de potasiu, un mineral care reglează tensiunea
arterială prin faptul că diminuează efectele nocive ale sodiului atunci când acesta
există într-o cantitate prea mare în organism. De asemenea, potasiul contribuie și la
Caștan

dilatarea vaselor de sânge, îmbunătățind fluxul sangvin către inimă și alte organe
esențiale.
 Din punct de vedere nutritiv, soia contine:
36%proteine;
30% carbohidrati;
20% grasimi sanatoase;
9% apa.
Iata care sunt principalele elemente nutritive din soia:
Antioxidantii din soia - soia este bogata in antioxidanti, care contribuie la protejarea
vaselor de sange, a inimii si a sistemului circulator, in general. Acestia scad
intensitatea simptomelor cauzate de menopauza, consumul de soia fiind recomandat
femeilor mature;
Fitonutrientii din soia - genisteina, daidzeina si glyciteina sunt trei substante continute
de soia, care au un efect similar cu cel al estrogenului asupra organismului, fiind
considerate estrogeni de natura vegetala;
Proteinele din soia - soia contine o cantitate de proteine similara cu cea pe care o
gasim in carne, fiind foarte apreciata printre vegetarieni;
Carbohidratii si grasimile din soia - sunt carbohidrati sanatosi, care imbunatatesc
sistemul digestiv si previn instalarea constipatiei. Grasimile nu contin colesterol, ba
dimpotriva, contribuie la reducerea nivelului acestuia din organism;
Vitaminele si mineralele din soia - soia contine vitamina A, B1, B2, C, D si E, dar si
aminoacizi esentiali, protide, lipide, saruri minerale, glucide, enzime sau lecitine;
Isoflavonoide - compusi controversati care pot proteja organismul impotriva boilor
cardiovasculare;
Acid fitic - poate ajuta in lupta cu diverse afectiuni. Pe de alta parte, acest compus
poate avea si un efect negativ, diminuand procesul de absorbtie a unor minerale. Se
recomanda sa nu facem exces de soia in alimentatie;
Saponine - se gasesc si in fasole, mazare sau quinoa si pot da un gust amar mancarii.
Soia

Spala bine boabele inainte sa le gatesti.