Constituțiile României Rezumat
Constituțiile României Rezumat
Constituțiile României Rezumat
Documente Constituția Cărvunarilor. Numele de „Cărvunari” face aluzie la Carbonarii italieni. Constituția prevedea principii inspirate
constituționale din ideologia revoluției franceze: respectul pentru proprietate, egalitatea în fața legilor, libertatea persoanei, etc.
Regulamentele Organice. Între anii 1828 şi 1834, Principatele Române s-au aflat sub ocupaţie militară rusă. În acest timp,
două comisii boiereşti au redactat pentru Ţara Românească şi Moldova primele legi fundamentale cu rol de constituţie,
Regulamentele Organice. Se instituia principiul separației puterilor în stat: executivă (exercitată de domn, ajutat de sfat
administrativ extraordinar, alcătuit din 6-8 miniștri, numiți și revocați de domn), legislativă (Adunare Obștească format din
boieri aleși pe cinci ani), judecătorească (deținută de instanțele de judecată-tribunalele județene, instanțele de apel, Înaltul Divan
Domnesc); erau adoptate o serie de elemente de novatoare cum ar fi: modernizarea sistemului fiscal (introducerea unei dări
unice), lichidarea vămilor interne, reînființarea armatei naționale, modernizarea învățământului, reglementarea obligațiilor
țăranilor clăcași față de boieri.
Proclamația de la Islaz. A fost cel mai avansat program politic al revoluționarilor pașoptiști, având rol de constituție a
guvernului revoluționar din Țara Românească.
Convenția de la Paris. Între lunile mai-august 1858, s-a desfășurat la Paris, Conferința puterilor garante, care a elaborat o lege
cu valoare constituțională pentru spațiul românesc. Documentul, numit Convenția de la Paris, prevedea unirea Moldovei cu
Țara Românească, noul stat având numele de Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei. Era prevăzută separarea puterilor în
stat, desființarea privilegiilor boierești, vot cenzitar, etc.
Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris. În urma loviturii de stat din 2 mai 1864, era elaborată, de către Al. I. Cuza, o
nouă lege fundamentală, numită Statutul dezvoltător al Convenției de la Paris. Acest document sporea puterea domnului și
micșora puterea Adunării legislative.
Constituțiile Constituția din 1866
monarhice Revizuită în 1879 (modificarea Art. 7, ce condiționa cetățenia română de apartenența la rituri creștine), 1884 (numărul
colegiilor electorale se reducea de la 4 la 3 pentru Adunarea Deputatilor, astfel lărgindu-se dreptul de vot, insa nu semnificativ)
și 1917 (se renunță la articolul ce declara proprietatea sacră și inviolabilă, se modifică art. 57 și 67 pentru a se putea realiza
reforma electorală (1918) și agrară (1918-1921), ce prevedea împroprietărirea soldaților pe baza promisiunilor din 1917)
Adoptarea constituției Trăsături Principii
Înlăturarea lui Cuza și aducerea prințului Este prima constituție internă Principiul separației puterilor în stat: puterea
străin făceau necesară adoptarea unui nou românească, fiind percepută executivă exercitată de domn și guvern, puterea
act constitutional. ca o manifestare a dorinței de legislativă deținută de domn și parlament și
Limitele constituției independență a românilor puterea judecătorească reprezentată de
Articolul 7 acorda cetățenia numai pentru că nu amintea nicăieri instanțele de judecată (Instanța supremă-Curtea
creștinilor. de suzeranitatea otomană și de de Casație).
Votul era cenzitar. Votau numai cei care garanția colectivă a marilor Toate sentințele se pronunțau în numele
făceau dovada unui venit. puteri. domnului. În privința puterilor în stat,
Constituția acorda largi prerogative domnului,
Semnificația constituției A avut la bază modelul apoi regelui. Instituția centrală era implicată în
Pe plan intern, a creat cadrul necesar Constituției belgiene. toate structurile de putere ale statului: în cea
funcționării instituțiilor moderne ale Este prima lege fundamentală executivă cu Guvernul, în cea legislativă cu
statului. A pus bazele monarhiei care proclama oficial numele Parlamentul și în cea judecatorească pentru că
constituționale și a stat la baza vieții politicețării de România. hotărârile instanțelor se executau în numele
în perioada anilor 1866-1923. A fost rezultatul compromi- domnului.
sului dintre conservatori și Principul monarhiei ereditare: Monarhia era
liberali; ereditară, în familie pe linie bărbătească,
A pus bazele domniei moștenitorii tronului urmând să fie crescuți în
constituționale (1866-1881) și religia ortodoxă (Art. 82).
a monarhiei constituționale
(1881-1938).
Constituția din 1923 (Constituția României Mari)
Adoptarea constituției Elemente de noutate
Unirea cu Vechiul Regat a provinciilor românești Basarabia, Teritoriul statului
Bucovina și Transilvania punea problema unei noi constituții 1866-Principatele Unite-Române constituie un singur Stat
pentru a reflecta noile condiții politice, economico-sociale, etnice indivizibil, sub denumire de Romania
și instituționale. 1923-Regatul României: este un stat național, unitar și
Elemente de continuitate/Principii indivizibil
Principiul separației puterilor în stat; principiul monarhiei Regimul proprietății
ereditare; principiul suveranității naționale; principiul guvernării 1866-proprietatea era sacră și inviolabilă,
reprezentative; principiul responsabilității ministeriale. 1923-dreptul la proprietate nu mai este absolut, ci este
Semnificația constituției nuanțat prin referire la utilitatea socială (proprietatea este
Prin această revizuire, Constituția României Mari păstrează intact garantată de stat).
spiritul liberal al Constituției din 1 iulie 1866, printr-o formă Legislația electorală
superioară din punctul de vedere al tehnicii legislative, și, într-un 1866-votul era cenzitar
limbaj modern, adaptează vechile texte la situația politică, 1923-în privința legislației electorale, era desființat sistemul
economică și socială din România Mare. electoral cenzitar. Se trece la vot universal pentru bărbații
de peste 21 de ani. Votul era universal, direct, obligatoriu și
secret. Nu aveau drept de vot magistrații și ofițerii.