Drugas Serban Literatura Sapientiala 112-113
Drugas Serban Literatura Sapientiala 112-113
Drugas Serban Literatura Sapientiala 112-113
ORIZONTURI
1YlT ŢlI
Ii
MEMBRI
Preot Gonj Univ. Dr. NICUDUMITRA ŞCU
Gonf. Univ. Dr. LIVIU BORCEA
Preot Conf Un/v. Dr.D,UMITRUMEGHE ŞAN
Pr. Lect. Univ. Dr. Miron ERDEI Pr. Drd. Vasile SORESCU
Jmperativul actualizăriipredicii în Biserica Ortodoxă Român ă ...........13 Cunoaş terea lui Duinnezeu în epistolele pauline ...............................160
194 195
LITERATURA SAPIENŢIALĂ A ORIENTULUI ANTIC ŞI - asiro-babiloniene: Disputa .dintre curmal şi tamarisc, Concep ţia
*
CĂRŢILE DIDACTICO-POETICE ÀLE BIBLIEI despre lume şi înţelepciune, Dialog despre fl mizeria umană, Dreptul
suferind, observaţii asupra vieţii şi ordinii în lume - Povestea.uriui am ărât,
Drd. Şerban DRUGAŞ Proverbe şi sfaturi, Sfaturi în ţelepte, Cuvintele sau înţelepciflunea.. lui
Ahiqar5 . . . . .
Cărţile didactico-poetice ale Vechiului Testament se înscriu între Alte scrieri colectate de arheologi din cuprinsul Orientului Apropiat
compoziţiile Iiric-sapienţ iale ale Orientului Apropiat antic de care sunt nu corespund ideii e scrieri sapien ţiale, ci se înscriu celor mitologice,
legate prin forina compozi ţiei şi printr-o anuinită filozofie comun ă mediului . magice, juridice, .politice etc.
cultural respectiv. Prin ,,caracterul prin exce!en ţă religios aI cărţilor Pe măsură ce se descopereau noi texte apar ţinând culturilor antice din
didactico-poetice ale Bibliei se realizeaz ă o primă detaşare a lor de restul Orientul Apropiat (Mesopotamia, Siria-Palestina, Asia Mic ă, Egipt),
compoziţiilor sapienţiale ale Orientului antic; şi acestea din urm ă conţin acestea au fost comparate cu singurul document de maxim ă coerenţă care
adesea elemente religioase, dar c ărţile didactico-poetice biblice au credin ţa provine din acel spaţiu şi timp cultural, Bibiia. In literatura critic ă a Bibliei
şi adorarea Iui Dumnezeu ca obiectiv principal, iar în ţelepciunea Ior deriv ă . şi în cea orientalistă au apărut astfel diferite opinii sau teorii ştiinţifice cu
din acesta. C ărţile didactico-poetice biblice sunt 2: privire la modul în care Biblia sau religia monoteist ă iudaică a suferit
- canonice: Iov, Psaîmii, Proverbele (Pildele), Ecclesiastul, Cântarea influenţe din partea culturilor învecinate şi chiar din scrierile mai
Cântărilor, Plângerile lui Ieremia; importante care le reprezint ă. In continuare va fi analizat pe scurt acest
- necanonice: Inţelepciunea lui Solomon, Inţelepciunea Iui Iisus feriornen din perspectiva teologiei cre ştine ortodoxe, urm ărind asemănările
Sirah. şi deosebirile care apar în privin ţa stilului şi compoziţiei, respectiv a
conţinutului sub aspect moral şi doctrinar.
Dintre cărţile sapienţiale ale Orientului antic fac parte:
- egiptene: Sfaturile lui Ka-Gemni, Inv ăţătura Iui Ptah -htep, Stilul şi compoziţia.
Sfătuirea unui om dezn ădăjduit cu sufietul s ău, Cântecul Harpistului, Deoarece fac parte din aceea şi arie cultural ă, asemănarea formal ă
Invăţăturile Iui Amen-em-hat, Inv ăţătură pentru regele Meri-Ka-re, dintre poezia biblic ă şi aceea a babilonienilor, asirienilor, egiptenilor, este
Povesteâ ţăranului bun de gură. Inţelepciunea Iui Ani, Inv ăţăturile Iui evidentă. 6 Rima este rară (Iov 1, 8-18; Psalm 6,1) 7, ea urmând a fi
Amen-em-ope, Papirusul Insiger 3 (cf. şi Poveţele Iui Anekh- Şeşonchi, practicată mai târziu, mai întâi în spa ţiul cultural siro-aramaic (i.e. la Sf.
Poruncile către vizirul Rekh-mi-ra 4) Efrem Sirul), ca urmare a jocurilor de cuvinte îndr ăgite de popoarele
semitice 8 . Cel mai frecvent procedeu stilistic este paralelismul membrelor,
întemeiat pe principiul opozi ţiei, asemănării sau comparaţiei dintre .două
versuri, metod ă mult mai profund ă decât cele care vizeaz ă doar forma
Lucrare realizat ă în cadrui cursurilor pentru doctorat în Teologie, Catedra de poeziei 9. Paralelismul membrelor.se poate aplicala un num ăr variabil de
Teologie biblică, sub îndrumarea Pr. Prof. Dr. Dumitru Abrudan.
Pr. Prof. Dr. Dumitru Abrudan, Cărţile didactico-poetice, Ed. Universităţii ,,Lucian
Blaga, Sibiu, seria teologic ă, 2001, p. 7. Constantin Daniel (stud. introd.), Athanase Negoi ţă (trad., introd., note), Gândirea asiro-
2
Cf. Pr. Prof. Vladimir Prelipceanu, Pr. Prof. Nicolae Neaga, Pr. Prof. Gh. Barna, Studiul babiloniană în texte, Ed. Ştiinţifîc ă Bucure şti, 1975.
6
Vechizilui Testament, pentru Institutele teologice, ed. a 2-a, Ed. Instjtutuluj biblic şi de Pr. Prof. Dr. Dumitru Abrudan. op. Cit., pp. 8-9.
misiune a1 Bisericii ortodoxe Române, Bucure şti, 1985, pp. 325 sq. 7 lbid., P . 7. . fl
Constantin Daniel (stud. introd., trad., introd., note), Gândirea egipteană antică în texte. Constantin Daniel, Scripta aramaica, I, Ed. Ştiinţifîcă şi enciclopedică, Bucure şti, 1980,
Ed. Ştiinţifîcă, Bucureşti, 1974; cf. Georges Posener, Dictionnaire de la civilisation p.100sq.
âgiptienne, Ed: Fernand Hazan, Paris, 1970, pp. 152-153 (L1TTRATURE), 256-257 Pr. Prof. Dr. Dumitru Abrudan,. cit., pp. 8- 1 2; Pr. Prof. Vladimir Prelipceanu, Pr. Prof.
(SAGESSES). Nicolae Neaga, Pr. Prof. Gh. Barna, op. cit., pp. 326 sq.; Constantin Daniel, Cultura
Constantin Daniel, Cultura spirituală a Egiptului antic, Ed. Cartea româneasc ă, Bucur şti, spirituală a Egiptului• antic, Ed. Cartea româneasc ă, Bucure şti. 1985., 106 sq.; cf.
1985,p. 116. Constantin Daniel, Scripta aramaica, I, Ed. Ştiinţific ă şi encic1opedi ă, Bucureşti, 1980, p.
112 113