ROLUL EXCURSIEI SCOLARE IN PREDAREA GEOGRAFIEI.

STUDIU DE CAZ

EVALUAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL JUDETULUI GALATI. ROLUL EXCURSIEI SCOLARE IN PREDAREA

GEOGRAFIEI

ABORDAREA DIDACTICA A POTENTIALULUI TURISTIC AL JUDETULUI GALATI, PRIN EXCURSIILE SCOLARE

IN ORIZONTUL LOCAL.

9. Evaluarea și valorificarea potenţialul turistic dintr-o unitate geografică/bazin hidrografic (la alegere

3. Potentialul turistic al judetului/orasului/statiunii si insertia orizontului local prin curriculum la

decizia scoli

ARTICOL DESPRE EXCURSII SCOLARE

DULAMĂ Maria Eliza, 2002, Excursiile şcolare, în Didactica Pro, nr. 2 (12), Chişinău, p. 58-61, ISSN 1810 –
6455

http://www.prodidactica.md/revista/12.pdf
Prezenta cercetare și-a propus să stabilească dacă profesorii de geografie din România acordă o atenție
deosebită organizării, desfășurării și finalizării excursiilor școlare, astfel încât eficiența acestora să fie cât
mai mare.

CERCETARE

”EXCURSIA ȘCOLARĂ - LEGĂTURA DINTRE GEOGRAFIE ȘI VIAȚA PRACTICĂ”

Prof. Irimia Nicolae

Școala Gimnazială ”Ion Roșca” Cochirleanca, județul Buzău

3.1. Scopul cercetării

Excursia școlară are o valoare instructiv-educativă unanim recunoscută, ajutând la consolidarea

cunoștințelor geografice predate în școală și constituind o formă perfectă de realizare a legăturii dintre
teorie și practică. Prezenta cercetare și-a propus să stabilească dacă profesorii de geografie din România
acordă o atenție deosebită organizării, desfășurării și finalizării excursiilor școlare, astfel încât eficiența
acestor activități cu elevii să fie cât mai mare.

3.2. Obiectivele cercetării

1. Evaluarea gradului de cunoaștere de către profesorii din țara noastră a valențelor instructiv-educative
pe care le posedă excursia geografică.

2. Observarea modului în care profesorii realizează proiectarea excursiei geografice, pregătind și

anticipând în prealabil reușita acesteia.

3. Analiza modului în care se realizează excursiile școlare în România și activitățile desfășurate pe timpul
lor (aplicații practice, cartarea unor fenomene geografice, fotografierea sau filmarea unor obiective
turistice etc).

4. Evaluarea modului în care se realizează analiza și diseminarea rezultatelor obținute în cadrul

excursiilor școlare.

3.3. Metodologia cercetării

În vederea culegerii datelor necesare s-a apelat la metodele ancheta indirectă şi observaţia. Ancheta
este o metodă specifică ştiinţelor socio-umane şi se bazează pe un schimb de informaţii între cercetător
şi persoanele investigate. În cercetarea de față am ales ancheta indirectă, numită și anchetă în scris sau
anchetă prin autoadministrarea chestionarului.

Alături de ancheta indirectă s-a folosit şi observaţia care nu este o metodă de cercetare în sine, ci
reprezintă o atitudine a cercetătorului, necesară în orice cercetare ştiinţifică, în cercetarea
documentelor, a lucrărilor, a convorbirilor etc.

În realizarea chestionarului au fost formulate întrebări cu răspunsul prestabilit pentru a permite o

interpretare rapidă a datelor obţinute. Întrebările au fost corelate cu obiectivele propuse, astfel încât,
prin aplicarea chestionarului, să se obţină datele relevante în raport cu obiectivele urmărite (pentru
administrarea chestionarului s-a folosit aplicația Google Forms).

Cercetarea de față este una nonexperimentală, constatativă și descriptivă.

3.4. Descrierea lotului de cercetare

În perioada 15 iulie – 15 august 2021, au fost chestionate 155 de cadre didactice, la nivel național, din 10
județe (Argeș, Buzău, Bacău, Municipiul București, Galați, Hunedoara, Sibiu, Teleorman, Vâlcea și
Vrancea), eșantionarea fiind una aleatorie.

Structura cadrelor didactice respondente pe niveluri de învățământ este următoarea:

- 98 din ciclul gimnazial (63,2%);

- 57 din ciclul liceal (36,8%).

Cu privire la mediul în care sunt situate unitățile de învățământ, din mediul rural s-au înregistrat 54 de
cadre didactice respondente (34,8%), iar din mediul urban 101 (65,2%).

3.5. Culegerea și interpretarea rezultatelor

Chestionarul aplicat cadrelor didactice conține 11 întrebări sau itemi, necesari pentru atingerea
obiectivelor propuse.

Rezultatele obținute pot fi consultate la adresa

https://docs.google.com/forms/d/1dv_CscgG1KiNBphO8jkk0AjBO03z4OE80HvYbc5d5vg/
edit#responses.

3.6. Concluzii și recomandări

Analizând rezultatele obținute în cercetarea de față, considerăm că majoritatea profesorilor acordă o

atenție deosebită organizării, desfășurării și finalizării excursiilor școlare și reținem următoarele aspecte
pozitive sau puncte tari:

- în școlile din România se organizează excursii, predominant, o dată pe an școlar sau chiar de două ori
pe an școlar, determinând astfel consolidarea cunoștințelor geografice predate în clasă;

- profesorii fixează, împreună cu elevii, scopul excursiei, traseul acesteia, elevii devenind astfel implicați
și responsabili pentru propria învățare;
-profesorii organizatori prezintă elevilor caracteristici fizico-geografice și

economice ale regiunilor traversate sau vizitate, se realizează fotografii sau filmări ale unor obiective de
pe traseu, împreună cu elevii;

- în multe excursii (44,5%) se organizează aplicații practice sau experimente;

- elevii sunt interesați de explicațiile profesorilor organizatori, sunt curioși, participă cu plăcere la
activitățile practice;

- se completează jurnalul excursiei și se diseminează rezultatele obținute în cadrul excursiilor la

simpozioane, conferințe, proiecte educative etc.

Se impun, totuși, și anumite recomandări:

- este bine ca orizontul local să fie exploatat mai mult; cunoașterea orizontului local înseamnă contactul
cu natura însăși, reprezintă concretizarea noțiunilor teoretice învățate în clasă, constituie formarea
deprinderii de a intui realul prin abstract și abstractul prin real;

- în etapa de pregătire a excursiei, recomandăm o minimă documentare bibliografică, pentru punerea la

curent cu principalele lucrări care au fost scrise despre regiunea vizitată sau luată în studiu.

- pe timpul desfășurării excursiei, elevii să fie obișnuiți să noteze elementele esențiale și anumite detalii,
extrase din explicațiile profesorilor și ghizilor, dar să consemneze și propriile observații cu privire la
elementele și fenomenele geografice, precum și legăturile dintre ele, raporturile de interdependență și
cauzalitate;

- să fie proiectate și organizate mai multe aplicații practice și experimente, iar elevii să efectueze acțiuni
de cartare a unor fenomene geografice pe suporturile oferite de profesori;

- în etapa de anaiză a rezultatelor obținute se pot studia comparativ diferite elemente sau fenomene
geografice și îmbinări spațiale ale lor.

În încheiere, subliniem faptul că efectuarea excursiilor geografice necesită, din partea profesorului, o
mare răspundere, atât cu privire la conținut, la scopul urmărit, cât și referitor la alegerea perioadei
corespunzătoare, a modului lor de finalizare. Organizarea excursiilor trebuie considerată de profesorii de
geografie ca o componentă intrinsecă a procesului instructiv-educativ și nu ca o activitate ocazională,
întâmplătoare sau care se poate realiza ad-hoc și fără legătură cu activitatea de la clasă.

BIBLIOGRAFIE:

1. Dăneț Onoriu, Enache Maria, Olănescu Ecaterina (1984), ”Metodica predării geografiei la clasele V-
VIII”, Editura Didactică și Pedagogică, București.

2. Donisă Ioan (1977), ”Bazele teoretice și metodologice ale geografiei”, Editura Didactică și Pedagogică,
București.

3. Dulamă Maria Eliza (1996), ”Didactica geografică”, Editura Clusium, Cluj Napoca.
4. Irimia Nicolae (2016), ”Aspecte metodice ale predării lecțiilor despre orizontul local (cu aplicații
pentru Câmpia Râmnicului)”, Editura Etnous, Brașov.