Şcoala Gimnazială Nr.

1 sat Pădureni Faza locală-clasa a VI-a

Concurs de limba română ,,Cuvinte potrivite”

Citeşte, cu atenţie, următorul text şi rezolvă cerinţele date:

,,Cică nu departe de casa caprei cu trei iezi îşi avea casa un ied cu trei capre. Era un ied ca toţi
iezii:nici mai mare, nici mai mic, nici mai frumos, nici mai urât. Cum s-ar spune: nici prea-prea, nici
foarte-foarte. Numai că în loc de o capră avea trei: o capră-mamă, o capră-mătuşă şi o capră-bunică.
Dimineaţa nici nu apuca bine iedul să deschidă ochii, că şi începea să poruncească :
–Capră–mamă!
–Spune, fiul meu iubit!
–Îmbracă-mă!nu pot singur…
Capra mamă nu aştepta să i se spună de două ori. Se apleca să-i caute încălţările sub pat, se
urca pe dulap să-i caute nădragii şi se băga după sobă să-i caute cămaşa. De, iedul nu obişnuia-ca voi-
să folosească spătarul scaunului ori cuierul. Îşi arunca hainele unde nimerea.
–Mătuşă-capră!
–Spune, nepoţelul meu drag!
–Ospătează-mă! nu pot singur…
Mătuşa-capră se repezea la bucătărie, turna lapte dulce şi aşeza într-o farfurie mămăliguţa
caldă, apoi punea totul pe o tavă şi le ducea fuguţa la patul iedului.Şi  rupea mătuşa capră din
mămăliguţă şi îndeasă în gura iedului! şi ţine-i mătuşă-capră cana la gură să soarbă iedul laptele!Şi uite
aşa, până isprăvea iedul toată mămăliga şi tot laptele, ba îi mai aducea mătuşa-capră şi câte o plăcintă,
că era mare meşteră la copt,  iar iedul mare meşter la înghiţit…”
(Octav Pancu-Iaşi, Iedul cu trei capre)
A.Nivel fonetic (20 p.)
1.Recunoaşte grupurile de sunete din cuvintele: două, bucătărie, zăbovească, brâul. 4 p.
2.Precizaţi numărul de litere şi de sunete din cuvintele: ci, poruncească, strachina, ulcica. 4 p.
3.Desparte în silabe cuvântul scaunului şi precizaţi regulile aplicate. 4 p.
4.Transcrie, din text, două cuvinte monosilabice şi două cuvinte trisilabice. 4 p.
5.Găsiţi două cuvinte (în afara textului) în care grupul de sunete oai să formeze triftong. 4 p.
B. Nivel lexical (20 p.)
6.Găseşte antonime pentru cuvintele: aduna, dulce, se urca, lega. 4 p.
7.Menţionează cum s-au format cuvintele: (povestea) asta, cămăşuica. 4 p.
8.Scrie cel puţin patru termeni din familia lexicală a cuvântului poveste. 4 p.
9.Extrage, din text, patru cuvinte din câmpul lexical al alimentelor. 4 p.
10.Transcrie, din textul dat, cel puţin doi termeni regionali. 4 p.
C. Nivel morfo-sintactic (20 p.)
11.Precizaţi valoarea morfologică a cuvintelor subliniate. 4 p.
12.Precizaţi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în următorul enunţ: ,,îi rupea mătuşa-capră din
mămăliguţă şi îndesa în gura iedului.” 4 p.
13.Identifică în text câte un verb pentru fiecare conjugare. 4 p.
14.Precizaţi modul verbelor: să zăbovească, turna, începea,a face. 4 p.
15.Identifică valoarea morfologică a cuvintelor (nepoţelul) meu şi un (ied) şi alcătuiţi propoziţii în care
cuvintele să aibă alte valori. 4 p.
D. Nivel de înţelegere şi de interpretare (30 p.)
16.Precizaţi un indice temporal şi unul spaţial, prezente în text. 4 p.
17.Formulează două idei principale care se desprind din text. 4 p.
18. Scrie două figuri de stil diferite din text, numindu-le. 4 p.
19.Numeşte două trăsături ale iedului. 8 p.
20.Explică, în 2-4 rânduri, sensul enunţului: Şi uite aşa, până isprăvea iedul toată mămăliga şi tot
laptele, ba îi mai aducea mătuşa- capră şi câte o plăcintă, că era mare meşter la copt,  iar iedul mare
meşter la înghiţit…” 10 p.
Şcoala Gimnazială Nr.1 sat Pădureni Faza locală-clasa a VII-a

Concurs de limba română ,,Cuvinte potrivite”

Citeşte, cu atenţie, următorul text şi rezolvă cerinţele date:

„De ce m-ai prins în pumnul tău, Și-a încercat să-l mai învie
Copil frumos,tu nu știi oare, Suflându-i aripile-n vânt, –
Că-s mic și eu și ca mă doare? Dar a căzut în țărnă frânt
De ce mă strângi așa de rău? Și-nțepenit pentru vecie!…

Copil ca tine sunt și eu, Scârbit de fapta ta cea rea,

Și-mi place să mă joc si mie; Degeaba plângi, acum, copile! –
Și milă trebuie să-ți fie, Ci du-te-n casă acum și zi-le
De spaima și de plânsul meu! Părinților isprava ta, –

De ce să vrei să mă omori?… Și zi-le, că de-acum ai vrea,

Că am și eu părinți ca tine; Să ocrotești cu bunătate,
Și-ar plânge mama după mine, În cale-ți, orice vietate, –
Și-ar plânge bietele surori!… Oricât de far-de-nsemnătate
Și-oricât de mică ar fi ea.”
Și-ar plânge tata mult de tot,
Căci am trăit abia trei zile!…
Îndură-te de ei, copile,
Și lasă-mă, că nu mai pot!…”
Așa plângea un gândăcel,
În pumnul ce-l strângea, să-l rupă, –
Și l-a deschis copilul, după
Ce n-a mai fost nimic de el!

(Elena Farago – Gândăcelul)

A. Nivel fonetic (20 p.)
1.Precizaţi numărul de litere şi sunete pentru cuvintele: plângea, deschis, strângi, vecie. 4 p.
2.Subliniază grupurile vocalice, precizând felul lor: mai, oare, învie, vrea. 4 p.
3.Daţi exemple de câte două cuvinte(din afara textului) în care să existe triftongi diferiţi. 4 p.
4.Desparte în silabe cuvintele: scârbit, bunătate, vietate, ocroteşti. 4 p.
5.Transcrie, din text, două cuvinte monosilabice, unul bisilabic şi unul trisilabic. 4 p.
B. Nivel lexical (20 p.)
6.Notează câte un sinonim potrivit pentru cuvintele: spaima, bietele, am trait, să învie. 4 p.
7.Scrie patru expresii care să conţină verbul a duce. 4 p.
8.Enumeră patru termeni din familia lexicală a cuvântului copil. 4 p.
9.Alcătuiţi propoziţii cu patru sensuri diferite ale verbului a prinde. 4 p.
10.Identifică în text două cuvinte formate prin conversiune şi două cuvinte derivate. 4 p.
C. Nivel morfo – sintactic (20 p.)
11.Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate. 4 p.
12.Scoate din text câte un cuvânt în cazurile: vocativ, acuzativ, dativ, nominativ. 4 p.
13.Precizaţi funcţia sintactică a cuvintelor: -n casă, acum, părinţilor, ta. 4 p.
14.Construieşte patru enunţuri în care cuvântul gândăcel să îndeplinească funcţii sintactice
diferite. 4 p.
15.Precizaţi modul verbelor: scârbit, ai vrea, ar plânge, să vrei. 4 p.
D. Nivel de înţelegere şi de interpretare (30 p.)
16.Explică rolul virgulei în structura: De ce m-ai prins în pumnul tău,copil frumos. 4 p.
17.Transcrie din text două imagini artistice şi precizează felul lor. 4 p.
 18.Precizează rima şi măsura versurilor poeziei. 4 p.
19. Transcrie din text două versuri care să conţină trăsături ale gândăcelului. 8 p.
20.Precizează, în 2-4 rânduri, sentimentul pe care îl transmite versul: ,,Şi lasă-mă, că nu mai
pot!” 10 p.
Şcoala Gimnazială Nr.1 sat Pădureni Faza locală-clasa a VIII-a

Concurs de limba română ,,Cuvinte potrivite”

Citeşte, cu atenţie, următorul text şi rezolvă cerinţele date:

,,Uliţa avea şi un felinar, pripăşit printre rarii ei copaci. În fiecare seară, un moşnegel ghebos
venea şchiopătând până la felinar; îi vorbea ceva la ureche, ocrotindu-şi vorbele cu mânile, şi felinarul
îi răspundea cu o lumină care dăinuia toată noaptea.
Într-o zi, copilul care şedea de la prânz pe uliţă văzu pe moşnegel venind ca de obicei. Asemeni
moşnegelului, venit pentru felinar, venise şi Septembrie pentru copaci. Copilul îi ştia numele, dar nu-
i  ştia rostul.
A doua zi, felinarul era stins, copacii aprinşi. Ochii copilului nu se dumereau. Chibzuia el: ,,O
fi vorbit oare moşnegelul şi copacilor? Dar de ce ard ziua?”
Şi uliţa l-a învăţat că toamna e o lumină blîndă,  aprinsă de copaci, să fie candelă de veghe
pământului trudit.
„Papaie! Papaie!”
Bunicul venea spre casă. Copilul îi zărise, de departe, punga de hârtie-pe care bunicul uitase s-o
ascundă din vreme-şi o luase la goană înspre el. Era gata-gata să-i sară în braţe, când se împiedică de o
piatră şi căzu. Bunicul, deschizând braţele să-1 prindă, scăpă jos punga din mână. Copilul, cu obrajii
colbăiţi, cu ochii înlăcrimaţi, începu să scîncească: ,,Papaie, mi-o ieşit un cucui”... Când se aplecă să-l
ridice, să-l mângâie, bunicul îl văzu râzând: uliţa îl împăcase, dăruindu-i cireşe risipite din punga adusă
de bunic.”
Ionel Teodoreanu – Uliţa copilăriei
A. Nivel fonetic (20 p)
1.Transcrie doar cuvintele care conţin diftongi: venea, oare, hârtie, ziua, fiecare, să-i. 4 p
2.Precizează numărul de litere şi sunete din cuvintele: moşnegel, copacii,veghe, ureche. 4 p
3.Transcrie, din text, patru cuvinte ce conţin hiat. 4p
4.Desparte în silabe cuvântul departe şi explică regulile aplicate. 4p
5.Explică rolul cratimei în secvenţa: să-i sară. 4p
B. Nivel lexical (20 p)
6.Notează câte un sinonim pentru cuvintele: ghebos, dăinuia, uliţa, risipite. 4p
7.Explică modul de formare a unui cuvânt obţinut prin conversiune şi a unui cuvânt obţinut
prin derivare din primul alineat al textului citat. 4p
8.Alcătuieşte propoziţii cu omonimele cuvintelor: lumina, care. 4p
9.Scrie patru locuţiuni care să conţină verbul a fi. 4p
10.Enumeră patru termeni din familia lexicală a cuvântului piatră. 4p
C. Nivel morfo – sintactic (20 p)
11.Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în text. 4p
12.Identifică funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în enunţul: În fiecare seară, un
moşnegel ghebos venea şchiopătând până la felinar; îi vorbea ceva la ureche. 4p
13.Indicaţi valoarea morfologică a cuvintelor o (lumină), toată (noaptea) si apoi alcătuiţi
propoziţii cu alte valori, pe care să le precizaţi. 4p
14.Transcrie propoziţiile secundare, precizându-le felul:
Când se aplecă să-l ridice, să-l mângâie, bunicul îl văzu râzând. 4p
15.Alcătuieşte o frază formată din două propoziţii care să conţină o subordonată predicativă
introdusă prin conjuncţia de. 4p
D. Nivel de înţelegere şi de interpretare (30 p)
16.Precizează modul de expunere din fragment. 4p
17.Formulează două idei principale ale fragmentului. 4p
18.Indică doi indici spaţiali şi temporali din text. 4p
19.Explică, în 3-5 rânduri, semnificaţia enunţului încadrat în chenar. 8p
20.Scrie o compunere de 10-15 rânduri în care să descrii un colţ din natură, în anotimpul de
toamnă. 10 p