NR.

1
Teză scrisă la istorie pe semestrul al II-lea

I. Citiţi cu atenţie sursele de mai jos:

A. „În 1948 se creează Securitatea [...]. Sub directa supraveghere a acesteia au loc toate
arestările şi detenţiile din închisori, de pe şantierele Canalului Dunăre - Marea Neagră, din
Bărăgan. La ordinul lui Stalin (căruia Gheorghiu-Dej i se supune slugarnic), în iunie 1951,
începe, în cele mai inumane condiţii, deportarea a 10 288 de familii în Bărăgan sau în Moldova.
[...] În închisori şi lagăre se trece la un regim de suprimare neînchipuit de dur. [...]
În cultură se aplică acelaşi model de la răsărit, ca şi în toate celelalte domenii. Se distrug
sau se rescriu valorile tradiţionale. Relaţiile cu Occidentul sunt complet întrerupte. Învăţământul
este reorganizat după modelul sovietic. [...] Până şi manualele sunt traduse din limba rusă (limbă
care devine obligatorie din clasa a IV-a primară). [...] Istoria naţională este rescrisă pe baze
marxist-leniniste şi pe criteriile prieteniei cu Uniunea Sovietică. O nouă lege a învăţământului
lasă pe dinafară toate cadrele didactice care nu voiau să colaboreze cu noul regim. [...] Presa de
opoziţie e interzisă. Ministerul Propagandei este transformat în Ministerul Informaţiilor pentru a
controla presa, radioul, cinematografia, teatrul. În 1948 erau interzise 8000 de titluri de cărţi şi
reviste.”(I. Bulei, O istorie a românilor)
B. „În 1963, pentru prima oară, România votează la ONU altfel decât Uniunea Sovietică.
Ulterior, pe măsura acutizării conflictului chino-sovietic, pe care Gheorghiu-Dej se oferă să-l
medieze, voturile independente ale României se înmulţesc. Regimul capătă respectabilitate în
ochii Occidentului, interesat să slăbească coeziunea Pactului de la Varşovia. [...]. Delegaţii
economice româneşti sunt primite în Elveţia, Marea Britanie, Belgia, Olanda, Italia, în Japonia.
În 1962 se semnează un acord cu un consorţiu anglo-francez pentru construirea Combinatului
siderurgic de la Galaţi. [... ] Refuzând să secondeze Moscova în dorinţele sale de hegemonie
asupra mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, România îşi ia ca aliaţi China şi
încurajările Occidentului. Şi, profitându-se de conflictul chino-sovietic, într-o declaraţie din
aprilie 1964 a PMR, cunoscută ca «Declaraţia de independenţă», se afirmă dreptul la libera
manifestare a fiecărui partid comunist. [...] Detaşarea lui Gheorghiu-Dej de Moscova trebuie
explicată prin teama lui de procesul de destalinizare [...] care substituie, în ţările «socialiste»,
echipele instaurate la putere de Stalin după 1945 şi care putea aduce schimbări nedorite şi în
echipa conducătoare de la Bucureşti.”(I. Bulei, O istorie a românilor)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Numiţi, din sursa A, instituţia de represiune înfiinţată în 1948. 0,5 puncte

2. Precizaţi, din sursa B, o informaţie referitoare la relaţiile economice ale statului român. 0,5
puncte
3. Numiţi doi conducători politici la care se referă atât sursa A, cât şi sursa B. 1 punct
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că atitudinea României
faţă de Uniunea Sovietică este apreciată de Occident. 1 punct
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 1 punct
6. Prezentaţi alte două practici politice totalitare utilizate în România, în afara celor la care se
referă sursele date. 2 puncte
7.Menţionaţi o asemănare între acţiunile desfăşurate de România, în politica externă, în perioada
lui Gh.Gh.Dej. 1 punct.

II. Prezentați două acțiuni prin care s-a realizat România Mare. ________________ 2 puncte.
NR.2

Teză scrisă la istorie pe semestrul al II-lea

I. Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „România a fost cel mai activ aliat al Uniunii Sovietice în timpul crizei ungare
[din1956].[...] Gheorghiu-Dej [...] a vizitat Budapesta după invazia sovietică, iar în comunicatul
[...] oficial şi-a exprimat părerea că acţiunea sovietică «era necesară şi corectă». Guvernul român
s-a făcut ecoul propagandei sovietice, denunţând «contrarevoluţia» [ungară] ca operă a
«fasciştilor reacţionari» provocaţi de «imperialiştii occidentali». Forţelor sovietice li s-au oferit
baze suplimentare pe pământ românesc [...], iar traficul feroviar [a fost] întrerupt pentru a
permite transporturile militare. Satisfacţia sovietică faţă de rolul României în 1956 a fost în
avantajul ţării, doi ani mai târziu, când Hruşciov a hotărât să retragă trupele sovietice. [...]
Poziţia strategică a României, flancată de alte state membre ale Tratatului de la Varşovia, a făcut
ca propunerea de retragere a trupelor să nu neliniştească Uniunea Sovietică din punct de vedere
al securităţii, orice temeri în legătură cu România ca aliat demn de încredere fiind risipite de
acţiunile acesteia din timpul revoluţiei ungare. Din acelaşi motiv, măsura de precauţie de a
menţine un număr mare de trupe sovietice în Ungaria după revoluţie, i-a permis lui Hruşciov să
compenseze parţial orice reducere generală de trupe sovietice în zonă. [...] Pentru a compensa
retragerea sovietică şi pentru a micşora temerile sovietice că aceasta ar putea să afecteze sprijinul
regimului din România, Gheorghiu-Dej a aprobat introducerea imediată a unor măsuri de
securitate internă stringente pentru a menţine controlul Partidului.”
(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ş.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)

B. „Bucureştiul nu numai că refuză să participe la invazia Cehoslovaciei, dar Ceauşescu

condamnă public şi vehement, prin discursul său [...] din balconul clădirii CC al PCR, acţiunea
militară a Tratatului de la Varşovia (URSS, Polonia, RD Germană, Bulgaria şi Ungaria). Liderul
comunist român riscă atunci un pericol real al invadării ţării de trupele sovietice masate pe Prut.
[...] La 4 septembrie Marea Adunarea Naţională aprobă o lege de înfiinţare a gărzilor patriotice.
România nu era, prin toate aceste acţiuni, independentă de Moscova, dar era, dintre toate ţările
«socialiste», cea mai îndepărtată de ea. Fapt bine văzut şi încurajat de Occident. Pe de altă parte,
aceste acţiuni de independenţă nu deranjau esenţial Moscova, pentru că România păstra, pe plan
intern, neabătute structurile sistemului instituit de Kremlin. [...]
Tot mai multe măsuri de după 1971 îndreaptă România spre un regim prezidenţial,
instituit [...] în 1974, odată cu înlăturarea lui I. Gh. Maurer din fruntea guvernului şi cu alegerea
lui Ceauşescu în nou-creata funcţie de preşedinte de republică. Un regim bazat pe cultul
personalităţii «Conducătorului», apropiat ca spirit, fast şi manifestări de cel nord-coreean.”
(I. Bulei, O istorie a românilor)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi un conducător politic precizat în sursa A. 0,5 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informaţie referitoare la regimul prezidenţial. 0,5 puncte
3. Menţionaţi o ţară şi alianţa politico-militară, la care se referă atât sursa A,cât şi sursa B. 1 punct
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că atitudinea statului
român este apreciată de Occident. 1 punct
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 1 punct
6. Prezentaţi alte două practici politice totalitare utilizate în statul român, în afara celor la care se
referă sursele A şi B. 2 puncte
7. Menţionaţi o caracteristică a legii fundamentale adoptate în statul român, în perioada național-
comunistă. 1 punct
II. Formulați un punct de vedere referitor la rolul României în relațiile internaționale de la
începutul secolului al XX-lea și prezentați o consecință a acestei implicări. 2 puncte