Baze - definiție și clasificare

  ♦ Definiţie

Bazele sunt compuşi anorganici ce conţin în compoziţia lor ioni pozitivi de metal şi ioni negativi hidroxid (HO-).

Exemple: NaOH, KOH, Ca(OH)2, Al(OH)3

♦ Formula generală a bazelor este Me(OH)n, unde n este valenţa metalului Me.

Termenul de bază provine din cuvântul grecesc βάση, = bază, fundament.

♦ Clasificare

După solubilitatea lor în apă, bazele pot fi clasificate în două categorii:

a. Baze solubile - care se dizolvă în apă, cum ar fi NaOH, KOH, Ca(OH)2;

b. Baze insolubile - care nu se dizolvă în apă, de exemplu , Zn(OH)2, Fe(OH)3, Al(OH)3, Ba(OH)2.

După tăria lor, bazele pot fi clasificate în: baze tari și baze slabe.

Cu(OH)2 < AgOH < NH4OH < Ca(OH)2 < NaOH < KOH
crește tăria bazelor →

Baze - denumire
 Bazele se denumesc după regula:

hidroxid + de + numele metalului

Dacă metalul din bază are mai multe valenţe, atunci după numele acestuia se indică în paranteză şi valenţa sa, cu
cifre romane:

hidroxid + de + numele metalului + (valenţa metalului).

În unele cazuri pentru denumirea bazelor metalelor cu două valenţe indicarea valenţei se poate face prin folosirea
sufixului "-os" pentru valenţa inferioară, respectiv "-ic" pentru valenţa superioară.

Exemple:

Formula chimică Denumirea Formula chimică Denumirea

NaOH hidroxid de sodiu Fe(OH)2 hidroxid de fier (II) sau hidroxid feros
KOH hidroxid de potasiu Fe(OH)3 hidroxid de fier (III) sau hidroxid feric
Ca(OH)2 hidroxid de calciu Pb(OH)2 hidroxid de plumb (II)
Al(OH)3 hidroxid de aluminiu Pb(OH)4 hidroxid de plumb (IV)

Baze - metode de obținere

 ♦ Reacţia metalelor foarte active cu apa:

 2Na + H2O → 2 NaOH + H2↑ hidroxid de sodiu

Mg + 2 H2O → Mg(OH)2 + H2↑ hidroxid de magneziu (sau lapte de magnezie)

 ♦ Reacția oxizilor metalici cu apa:

Oxizii metalelor din grupele 1 şi 2 reacţionează cu apa cu formare de baze.

  K2O + H2O → 2 KOH hidroxid de potasiu

CaO + H2O → Ca(OH)2 hidroxid de calciu

 ♦ Industrial, NaOH se obţine prin electroliza soluţiei de NaCl:

  2 NaCl + 2 H2O 2 NaOH + Cl2↑ + H2 ↑ hidroxid de sodiu

 ♦ Bazele insolubile se pot obţine prin reacția unor săruri solubile cu baze alcaline:

  FeCl3 + 3 NaOH → Fe(OH)3↓ + 3 NaCl hidroxid de fier (III)

ZnCl2 + 2 KOH → Zn(OH)2↓ + 2 KCl hidroxid de zinc

Proprietăți fizice

♦ Stare de agregare

La temperatură obişnuită bazele sunt substanţe solide albe sau colorate.

♦ NaOH, KOH, Ca(OH)2, Al(OH)3, Zn(OH)2 - sunt baze de culoare albă;

♦ Fe(OH)3 - brun-roşcat;

♦ Cu(OH)2 - albastru;

♦ Ni(OH)2 - verde.

 ♦ Punctele de topirea ale bazelor sunt foarte ridicate, iar multe baze se descompun prin încălzire.

De exemplu hidroxidul de bariu se topeşte la +408 oC, iar hidroxidul de sodiu se topeşte la +322 oC.

♦ Solubilitatea bazelor în apă variază în limite largi.

♦ NaOH şi KOH sunt uşor solubile în apă;

♦ Ca(OH)2, Mg(OH)2, Ba(OH)2 sunt puţin solubile în apă;

♦ Cu(OH)2, Fe(OH)2, Zn(OH)2, Al(OH)3 sunt insolubile în apă.

 ♦ Soluțiile apoase ale bazelor uşor solubile sunt leşioase (lunecoase la pipăit) şi caustice (produc arsuri).

Soluţiile apoase ale bazelor conduc curentul electric.

Baze - proprietăți chimice

 1. Acţiunea asupra indicatorilor acido-bazici

La dizolvare în apă formează ioni hidroxid cu formula HO-. În prezenţa acestor ioni, indicatorii acido-bazici se
colorează diferit.

În mediu bazic culorile celor mai utilizaţi indicatori sunt:

Indicator Culoare
turnesol albastru
metiloranj galben
fenolftaleină roşu-violet

 2. Reacţia bazelor solubile cu oxizii nemetalici

Bazele solubile reacţionează cu oxizii nemetalici după schema generală:

bază + oxid acid → sare + apă

Exemple:

Ca(OH)2 + SO3 → CaSO4 + H2O sulfat de calciu

2 NaOH + CO2 → Na2CO3 + H2O carbonat de sodiu

 Observaţie: Metalul are în sare aceeaşi valenţă ca şi în bază!

 3. Reacţia cu acizii (Reacţia de neutralizare)

Bazele reacţionează cu acizii după schema generală:

acid + bază → sare + apă

Exemple:

H2SO4 + Fe(OH)2 → FeSO4 + 2 H2O sulfat de fier

HCl + NaOH → NaCl + H2O clorură de sodiu

Observaţie: Metalul are în sare aceeaşi valenţă ca şi în bază!

 4. Reacţia bazelor solubile cu unele săruri

Bazele solubile reacţionează cu sărurile solubile ale metalelor care formează baze insolubile după schema generală:

bază solubilă + sare1 → sare2 + bază insolubilă

Exemple:

2 NaOH + CuSO4 → Na2SO4 + Cu(OH)2↓ hidroxid de cupru (II)

3 KOH + AlCl3 → 3 KCl + Al(OH)3↓ hidroxid de aluminiu

 5. Reacţia de descompunere a unor baze

Multe baze insolubile şi unele baze solubile suferă reacţii de descompunere la încălzire, cu formare de oxizi:

Cu(OH)2 CuO + H2O↑

2 Al(OH)3 Al2O3 + 3 H2O↑

Ca(OH)2 CaO + H2O↑

Utilizări
♦ În laborator bazele se folosesc pentru neutralizarea şi dozarea acizilor, şi în procesele de sinteză a bazelor
insolubile şi a sărurilor.

♦ Hidroxidul de sodiu NaOH se mai poate utiliza la obţinerea săpunurilor şi a detergenţilor, la rafinarea
produselor petroliere, la mercerizarea bumbacului, la obţinerea fibrelor artificiale, etc.

♦ Hidroxidul de calciu (var stins) se utilizează în construcţii la obţinerea mortarului, la zugrăvit, la rafinarea
zahărului sau pentru identificarea CO2 în laborator.

♦ Hidroxidul de aluminiu este folosit în medicină în tratamentele de dializă ca fixatoare de fosfați. Utilizarea lui
este limitată la un timp de 4 săptămâni, din cauza efectelor secundare toxice asupra creierului producând cazuri de
demență, sau având un efect toxic asupra oaselor.

♦ Hidroxidul de potasiu se foloseşte împreună cu hidroxidul de sodiu la obținerea săpunurilor: KOH la cele
lichide, iar NaOH la cele solide.