Location via proxy:   [ UP ]  
[Report a bug]   [Manage cookies]                
Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • 54 vizualizări

    Mihai Eminescu-1 PDF

    Încărcat de

    Sarah Barbagallo

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Mihai Eminescu-1 PDF

    Încărcat de

    Sarah Barbagallo
    54 vizualizări3 pagini

    Titlu original

    Mihai Eminescu-1.pdf

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Descărcați ca pdf sau txt
    54 vizualizări3 pagini

    Mihai Eminescu-1 PDF

    Încărcat de

    Sarah Barbagallo

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Descărcați ca pdf sau txt
    din 3

    Mihai Eminescu

    Teme și motive romantice

    I. Timpul – are două coordonate: efemeritatea și eternitatea (veșnicia)


    (a) Simboluri ale eternității – planul cosmic: cerul, stelele, luceferii, luna,
    lumile siderale

    Timpul mitic, al genezei/etnogenezei, – planul terestru: codrul, muntele, stânca, marea,


    timpul ciclic/timpul imuabil al
    Ioana Em. Petrescu

    izvoarele (elementele acvaticului)


    absolutului („timp echinoxial,
    armonios, paradisiac”)

    (b) Simboluri ale efemerității: clipa, „o oră de iubire”, trecerea timpului (panta
    rhei), vremelnicia umană, norocul schimbător,
    Timpul degradat, al prezentului
    („timp solstițial al rupturii jocul de măști, lumea ca teatru, visul („viața e vis”)
    ontologice”) etc.

    II. Geniul – ipostaze divine: Demiurgul, geniul suprem, cel care creează timpul și îl
    stăpânește;
    Hyperion, cel care încearcă în zadar să stăpânească
    lumea;
    – ipostaza umană: –>bătrânul dascăl, poetul romantic, cel care aspiră spre
    cunoașterea misterelor universului sau care are forță
    demiurgică (ex. Dionis)

    A–> geniul nefericit, însingurat, melancolic, inadaptat

    A–>figurile geniului – ipostaza apolinică („Glossă”)

    – ipostaza demonică/ luciferică/


    dionisiacă („Luceafărul”)

    1
    –>motivul dublului romantic (angelic-demonic), al
    zborului cosmic, al evadării în spațiu și timp; identitatea
    tuturor în fața morții;

    –>moartea poetului și a artei („Scrisoarea II”)

    III. Cosmogonia – viziunea asupra nașterii și stingerii universului, inspirat din


    cosmologiile antice (modelul platoniciano-pitagoreician) și moderne (modelul
    Kantian) sau din miturile indiene, biblice, grecești etc. („Scrisoarea I”) –> motivul
    increatului, haosul primordial, astrele, muzica sferelor, spațiul sideral etc.
    IV. Sociogonia – nașterea și evoluția societăților umane –> „Memento mori”
    – viziunea romantică a dezvoltării stadiale a istoriei
    – motive: – ubi sunt (inspirat din textele biblice)
    – vanitas vanitatum (din „Ecleziastul”)
    – fortuna labilis
    – motivul ruinelor, este extins la scară universală –> viziunea marii
    distrugeri (apocalipsa) a universului („Scrisoarea I”).

    V. Istoria– „vârstele istoriei”:


    a) mitică: imaginea ideală a statului arhaic, natural,
    generator de sacralitate –> mitul Daciei („Memento
    mori”)
    A –> motivul codrului-cetate („Mușatin și
    codrul”)
    b) eroică: eroii legendari, voievozii – întemeietori de țară
    –> motivul eroului mesianic
    –> patriotismul („Scrisoarea III”)
    –> motivul patriei
    c) vârsta înstrăinării (timpul degradat) – prezentul decăzut –
    în satire

    (v. I. Em. Petrescu – „Sentimenul patriei și sensul istoriei”, în „M. Eminescu.


    Modele cosmologice și viziune poetică.)

    2
    VI. Natura– motivele cosmicului: stelele, luna, cerul, „domnul uranic” – sinteză a
    cerului cu pământul
    – motivele teluricului – o natură sălbatică, purtând semnele gigantescului și
    ale grandiosului –>motive: muntele, codrul.
    – o natură ocrotitoare, mai calmă, topos al unui timp
    etern sau cadru erotizat, spațiu edenic, prielnic
    „paradis împlinirii erotice –>motive: codrul/pădurea, teiul,
    terestru”
    salcâmul, plopul, sunetul de bucium sau de corn,
    marea, cerul senin, luceferii etc.
    VII. Iubirea – ipostaze ale erosului – iubirea ideală
    – iubirea paradisiacă (în idile)/împlinită
    – iubirea neîmplinită (în elegia erotică)
    – iubirea pierdută (în Sonete)
    – iubirea ca modalitate de cunoaștere
    – femeia iubită – întruchipare angelică
    – întruchipare demonică („Înger și demon”)
    – motive: femeia-înger, cuplul, floarea albastră, visul, reveria, dorul,
    dezamăgirea, suferința, femeia-demon
    (corelația EROS – THANATOS)

    S-ar putea să vă placă și