Location via proxy:   [ UP ]  
[Report a bug]   [Manage cookies]                

Norme Tehnologie

Descărcați ca docx, pdf sau txt
Descărcați ca docx, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 8

Secțiunea 1:

Titlul proiectului de act normativ


Hotărârea Guvernului
pentru completarea Anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1621/2003
privind organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare
în Informatică - ICI București

Secțiunea a 2-a:
Motivul emiterii actului normativ

2.1 Sursa proiectului de act normativ


Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI București,
Secretariatul General al Guvernului

2.2 Descrierea situației actuale


Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică ICI București se organizează
şi funcţionează potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1621/2003, cu
modificările şi completările ulterioare, în scopul desfăşurării activităţii de cercetare
ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică în domeniul specific de activitate.
Pentru realizarea obiectului de activitate, institutul naţional contribuie, în
principal, la elaborarea strategiei de dezvoltare a domeniului specific, şi la realizarea cu
prioritate a obiectivelor ştiinţifice şi tehnologice stabilite prin programele naţionale de
cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică.
Institutul naţional administrează, cu diligenţa unui bun proprietar, bunuri
proprietate publică şi privată a statului, precum şi bunurile proprii dobândite în
condiţiile legii sau realizate din venituri proprii. Bunurile proprietate publică şi privată
a statului administrate de institutul naţional, precum şi bunurile proprii dobândite în
condiţiile legii sau realizate din venituri proprii, după caz, se înregistrează distinct în
patrimoniul acestuia.
Rezultatele cercetărilor concretizate în active corporale sau necorporale,
obţinute în baza derulării unor contracte finanţate din fonduri publice, aparţin
institutului naţional, în calitate de persoană juridică executantă, şi ordonatorului
principal de credite, în egală măsură, dacă prin contract nu s-au stabilit alte clauze.
Rezultatele cercetărilor concretizate în active corporale sau necorporale, obţinute în
baza derulării unor contracte finanţate din fonduri private, precum şi rezultatele
obţinute din activităţi desfăşurate în asociere în participaţiune sau în entităţi cu
personalitate juridică născute în urma altor forme de asociere, precum cele prevăzute de
Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, aparţin institutului naţional, în calitate de persoană juridică
executantă.
Administrarea, înregistrarea în evidenţa contabilă a institutului naţional, precum şi
înstrăinarea, închirierea sau concesionarea şi casarea rezultatelor cercetărilor obţinute

1
în baza derulării unui contract finanţat din fonduri publice se fac potrivit Ordonanţei
Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003
cu modificările și completările ulterioare.
În exercitarea drepturilor sale, institutul naţional posedă şi foloseşte bunurile
aflate în patrimoniul său şi, după caz, dispune de acesta în condiţiile legii, în scopul
realizării obiectului său de activitate.
Institutul naţional poate efectua prestări de servicii, activităţi de producţie sau
comerţ prin asociere în participaţiune, asociere în condiţiile art. 1 alin. (1) din Legea nr.
31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau sub forma
grupurilor de interese, în scopul stimulării valorificării rezultatelor cercetării.
Patrimoniul institutului naţional poate fi modificat în condiţiile legii, activele
acestuia putând face obiectul operaţiunilor de concesionare, închiriere, asociere în
participaţiune sau aport în natură la capitalul social al unei societăţi comerciale la care
institutul naţional este acţionar sau asociat.

2.3 Schimbări preconizate


Având în vedere tendința de creștere a pieței de active de date distribuite la nivel
național și internațional și provocările privind reglementarea și monitorizarea acesteia,
Guvernul României prin instituțiile sale trebuie să armonizeze legislația privind
colectarea și diversificarea bazei de impozitare a acestor modalități de plată și investiții.
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI București prin Decizia
Primului Ministru al României Nr. 343/30.05.2022 organizează și coordonează
Consiliul Consultativ al Comisiei pentru Reglementări în Domeniul Tehnologiilor
Distribuite constituit cu scopul de a oferi un cadru legal și 100% românesc de
înregistrare, creare și tranzacționare al activelor digitale, încurajând astfel dezvoltarea
națională a societății prin comercializare și investiții între entitățile românești sau
cetățenii români, în beneficiul sistemului economic național și al utilizatorilor.
Infrastructura Națională de Tehnologii Distribuite va avea ca rol o abordare multi-
instituțională, unde organizațiile colaboratoare (operatori) vor putea adresa tematici de
cercetare, dezvoltare și implementare de soluții/servicii importante la nivel național
pentru autoritățile de stat, pentru cadrul legislativ și juridic și pentru a promova
inovația în diverse domenii de activitate pentru industria și start-up-urile românești.
Prin rețeaua de blockchain constituită din fondurile proprii ale ICI București
menționăm patru tipuri de utilizatori: instituții publice (ministere, institute de cercetare
etc.), instituții private (companii, start-up-uri etc.), instituții non-guvernamentale
(asociații, ONG-uri etc.) și persoane fizice.
Tehnologia care stă la baza implementării platformei BLOCKCHAIN, care asigură în
mod permanent trasabilitatea, autenticitatea și validitatea activităților de tranzacționare
și monitorizare a activelor digitale.
Toate aceste componente digitale vor avea ca punct unic de contact, Institutul Național
de Cercetare–Dezvoltare în Informatică - ICI București, care în calitate de unic
administrator le va dezvolta, operaționaliza și gestiona.
Obiectivele Sistemului Naţional de Evidență al Emitenților și Activelor Digitale
(NFTs – Non Fungible Tokens) constau în dezvoltarea următoarelor componente
digitale:
1. Registrul Național de Evidență al Activelor Digitale reprezintă o platformă de

2
monitorizare a activelor digitale. Aceasta va avea funcționalități de bază precum:
- Înregistrarea și/sau crearea unui NFT;
- Monitorizarea NFT-urilor;
- Verificarea trasabilității NFT-urilor.
2. Registrul Național de Evidență al Emitenților de NFT-uri
- Înregistrarea unui creator de NFT prin intermediul procesului de autentificare și
verificare cu credențiale verificabile (KYC);
- Monitorizarea emitenților;
- Verificarea trasabilității NFT-urilor.
3. Platformă de tranzacționare („Marketplace”) reprezintă spațiul digital de
tranzacționare a NFT-urilor cu funcționalități precum:
- Înregistrare pe platforma de tranzacționare ca vânzător/cumpărător;
- Încărcarea NFT-urilor care pot reprezenta poze/fotografii, fișiere, conținut media
(audio/video) etc.;
- Vânzarea NFT-urilor prin următoarele posibilități: SELL (vânzarea cu preț fix),
OFFER (negocierea prețului), BIDDING (vânzarea prin licitație);
- Achiziționarea NFT-urilor.
4. Infrastructura Națională de Tehnologii Distribuite reprezintă o componentă
a ecosistemului distribuit prin care serviciile prezentate pot fi implementate.
Aceasta constă atât în stabilirea standardelor tehnologice și a protocoalelor
specifice de securitate, cât și a formării unei rețele de operatori ai nodurilor care
compun și asigură funcționarea sistemului.

Pe lângă obiectivul principal de activitate al institutului, respectiv activități de


cercetare-dezvoltare în informatică, ICI București poate realiza și activități de cercetare
conexe acestora. Actul normativ care guvernează organizarea și funcționarea
institutului nu prevede codurile CAEN aferente activităților tehnologiilor distribuite și
noilor tendințe în dezvoltarea domeniului IT.
Pentru a putea dezvolta proiecte de cercetare și a fi în pas cu tehnologia
distribuită, ICI București va realiza toate investițiile în infrastructură, dotări și formare
profesională atât din venituri proprii cât și din proiecte de cercetare – dezvoltare
realizate cu fonduri naționale și internaționale, obținute prin competiții.
2.4 Alte informații *)
Precizăm faptul că inițierea prezentului proiect de act normativ se realizează în baza
utilizării și dezvoltării noilor tehnologii în domeniul informatic.
După intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, Secretariatul General al Guvernului și
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică ICI București vor efectua
demersurile necesare pentru punerea în aplicare a dispozițiilor actualizate.
Necesitatea și oportunitatea promovării prezentului act normativ, realitatea și
corectitudinea datelor prezentate aparțin inițiatorilor.

Secțiunea a 3-a:
Impactul socioeconomic **)

3.1 Descrierea generală a beneficiilor și costurilor estimate ca urmare a intrării în


vigoare a actului normativ

3
3.2 Impactul social

3.3 Impactul asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale omului

3.4 Impactul macroeconomic

3.4.1 Impactul asupra economiei și asupra principalilor indicatori macroeconomici

3.4.2 Impactul asupra mediului concurențial si domeniul ajutoarelor de stat

3.5. Impactul asupra mediului de afaceri

3.6 Impactul asupra mediului înconjurător

3.7 Evaluarea costurilor și beneficiilor din perspectiva inovării și digitalizării

3.8 Evaluarea costurilor și beneficiilor din perspectiva dezvoltării durabile

3.9 Alte informații

Secțiunea a 4-a
Impactul financiar asupra bugetului general consolidat atât pe termen scurt,
pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani), inclusiv informații cu privire
la cheltuieli și venituri.***)

- în mii lei (RON) -


Indicatori Anul Următorii patru Media pe cinci ani
curent ani
1 2 3 4 5 6 7
4.1 Modificări ale veniturilor
bugetare, plus/minus, din
care:
a) buget de stat, din acesta:
i. impozit pe profit
ii. impozit pe venit
b) bugete locale
i. impozit pe profit
c) bugetul asigurărilor
sociale de stat:
i. contribuții de asigurări
d) alte tipuri de venituri
(se va menționa natura
acestora)
4.2 Modificări ale
cheltuielilor bugetare,
4
plus/minus, din care:
a) buget de stat, din acesta:
i. cheltuieli de personal
bunuri și servicii
b) bugete locale:
i. cheltuieli de personal
ii. bunuri și servicii

c) bugetul asigurărilor
sociale de stat:
i. cheltuieli de personal
bunuri și servicii
d) alte tipuri de cheltuieli
(se va menționa natura
acestora)
4.3 Impact financiar,
plus/minus, din care:
a) buget de stat
4.3 Impact financiar,
plus/minus, din care:
a) buget de stat
b) bugete locale
4.4 Propuneri pentru
acoperirea creșterii
cheltuielilor bugetare
4.5 Propuneri pentru a
compensa reducerea
veniturilor bugetare
4.6 Calcule detaliate privind
fundamentarea modificărilor
veniturilor și/sau
cheltuielilor bugetare
4.7 Prezentarea, în cazul proiectelor de acte normative a căror adoptare atrage
majorarea cheltuielilor bugetare, a următoarelor documente:
a) fișa financiară prevăzută la art.15 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice,
cu modificările şi completările ulterioare, însoțită de ipotezele și metodologia de calcul
utilizată;
b) declarație conform căreia majorarea de cheltuială respectivă este compatibilă cu
obiectivele şi prioritățile strategice specificate în strategia fiscal-bugetară, cu legea
bugetară anuală şi cu plafoanele de cheltuieli prezentate în strategia fiscal-bugetară.
4.8 Alte informații

Secțiunea a 5-a:
Efectele proiectului de act normativ asupra legislației în vigoare

5
5.1 Măsuri normative necesare pentru aplicarea prevederilor proiectului de act
normativ

5.2 Impactul asupra legislației in domeniul achizițiilor publice

5.3 Conformitatea proiectului de act normativ cu legislația UE (în cazul proiectelor ce


transpun sau asigură aplicarea unor prevederi de drept UE).

5.3.1 Măsuri normative necesare transpunerii directivelor UE

5.3.2 Măsuri normative necesare aplicării actelor legislative UE

5.4 Hotărâri ale Curții de Justiție a Uniunii Europene

5.5 Alte acte normative şi/sau documente internaționale din care decurg angajamente
asumate

5.6. Alte informații

Secțiunea a 6-a:
Consultările efectuate în vederea elaborării proiectului de act normativ

6.1 Informații privind neaplicarea procedurii de participare la elaborarea actelor


normative

6.2 Informații privind procesul de consultare cu organizații neguvernamentale, institute


de cercetare și alte organisme implicate.

6.3 Informații despre consultările organizate cu autoritățile administrației publice locale

6.4 Informații privind puncte de vedere/opinii emise de organisme consultative


constituite prin acte normative

6.5 Informații privind avizarea de către:


a)Consiliul Legislativ
b)Consiliul Suprem de Apărare a Țării
c)Consiliul Economic și Social
d)Consiliul Concurenței
e)Curtea de Conturi

Proiectul urmează a fi avizat de Consiliul Legislativ.


6.6 Alte informaţii

Secțiunea a 7-a:
Activităţi de informare publică privind elaborarea şi implementarea proiectului
de act normativ

6
7.1 Informarea societății civile cu privire la elaborarea proiectului de act normativ
În procesul de elaborare a prezentului proiect de act normativ au fost respectate
dispozițiile Legii nr.52/2003 privind transparența decizională în administrația publică,
republicată.
La data de ……… a fost publicat anunțul privind deschiderea consultării publice
cu privire la proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului, pentru o perioadă de 10
zile.
Până la data de ………. nu au fost înregistrate propuneri, recomandări, sugestii.

7.2 Informarea societății civile cu privire la eventualul impact asupra mediului în urma
implementării proiectului de act normativ, precum şi efectele asupra sănătății și
securității cetățenilor sau diversității biologice.

Secțiunea a 8-a:
Măsuri privind implementarea, monitorizarea și evaluarea proiectului de act
normativ

8.1 Măsurile de punere în aplicare a proiectului de act normativ

8.2 Alte informații

Față de cele prezentate, a fost promovată prezenta Hotărâre a Guvernului


pentru completarea Anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1621/2003 privind

7
organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în
Informatică - ICI București.

SECRETARUL GENERAL AL GUVERNULUI

Marian NEACȘU

Avizatori:

MINISTRUL FINANȚELOR MINISTRUL CERCETĂRII,


INOVĂRII ȘI DIGITALIZĂRII

Adrian CÂCIU Sebastian-Ioan BURDUJA

MINISTRUL JUSTIȚIEI

Marian-Cătălin PREDOIU

S-ar putea să vă placă și