COLEGIUL TEHNIC MIHAI BRAVU- BUCURESTI

PROIECT PENTRU EXAMENUL DE CALIFICARE

A COMPETENTELOR PROFESIONALE

NIVEL 4

DOMENIUL: TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA

PROFIL:SERVICII
CALIFICAREA: TEHNICIAN IN GASTRONOMIE

CLASA XIII Ds

ELEV:MACIOI.E.DENNIS-ANDREI

PROFESOR INDRUMATOR: PROF. TULBA ADELINA

AN SCOLAR 2023-2024

1
 TEMA:

" GASTRONOMIA TURCEASCĂ-"

2
 CUPRINS

Capitolul
IArgument.......................................................................................................
...............4

Capitolul II. Obiceiuri ale turcilor la masa………..………………………………………..7

Capitolul III. Materii prime utilizate in bucătăria turcească

3.1 Aperitivele și salatele

3.2 . Preparate turcesti cu carne de miel, vita sau pui

3.3 Deserturile turcești

Capitolul IV. Bauturi traditionale turcesti si momentele in care sunt servite ……………
Capitolul V. Mancaruri specifice..............................................................................................14

Concluzii................................................................................................................18

Bibliografie...................................................................................................................................19

3
 Capitolul I.
Argument
Bucătăria turcească este în mare parte moștenirea bucătăriei otomane,care poate fi
descrisă ca fiind o fuziune și rafinament al Asiei Centrale, Orientului Mijlociu și
bucătăriei din Balcani, un “amestec” minunat de alimente simple nomade, lux
bizantin și ingrediente proaspete. Îmbină influenţele mediteraneene şi levantine cu
cele persane şi arabe. Este o bucătărie cu îndelungi tradiţii, dar care a rămas
inocentă şi proaspătă, rafinată prin simplitatea ei, plină de gusturi şi arome
prezentate în mod natural.

Bucătăria turcească şi-a pus amprenta puternic asupra celei greceşti. Multe feluri
din bucătăria grecească provin din bucătăria otomană, iar denumirile lor le vădesc
originile arabă, turcă sau persană. Cele mai vestite sunt moussaka (straturi de carne
tocată de miel, vinete şi roşii, gătite în cuptor), tzatziki (iaurt cu usturoi, castravete
şi mentă, sau mărar), yuvarlakia (chifteluţe cu sos) şi keftedes (chiftele).

De asemenea, stilul culinar turcesc a influenţat puternic şi bucătăria noastră, a

românilor. Sarmale, ghiveci, cataif, baclava, sarailie, cafea, ciorbă, musaca, pilaf.
Toate aceste preparate şi multe altele, au fost adoptate şi adaptate din bucătăria
turcească. Le gătim altfel, dar nu trebuie să uităm de unde le-am preluat.

Felurile principale turcesti sunt atat de variate si totodata potrivite fiecarui tip de
alimentatie in parte, incat putem spune ca nu ti-ar ajunge nici cea mai lunga
vacanta din lume ca sa le poti incerca pe toate. Iti putem selecta insa o parte dintre
cele mai cunoscute astfel de preparate.
4
Supele sunt foarte des intalnite in bucataria turceasca, acestea fiind consumate atat
la masa de pranz, cat si la cina. Printre cele mai cunoscute feluri de supa se
numara: Yayla Corbasi, supa de rosii, Soguk Ayranası Corbasi (supa rece cu iaurt),
supa de pui cu taietei (Sehriyeli Tavuklu Corbasi sau supa de linte (Mercimek
Corbasi).

Mancarurile turcesti cu legume, orez si naut – explozie de culoare si arome

Daca esti vegetarian sau pur si simplu vrei sa alegi un preparat pe baza de legume
sau orez pentru ca arata mult prea bine ca sa-i poti rezista, poti incerca unul dintre
urmatoarele feluri:

 Pilav – pilaful turcesc, care poate include vinete, ciuperci, fasole, mazare, naut,
morcovi si chiar rosii. In unele regiuni, se serveste cu iaurt alaturi. Retetele de
pilaf din Turcia difera foarte mult de la o zona la alta.
 Kuru Fasulye – mancare de fasole boabe, preparata cu rosii, ceapa si ulei de
masline.
 Imam Bayildi – vinete umplute cu legume, la cuptor. Preparatul contine de
regula pulpa de vinete, ceapa, ardei gras, rosii, usturoi, patrunjel, zeama de
lamaie si ulei de masline.
 Zeytinyagli Nohut Yemegi – mancare de naut, cu o reteta de preparare
asemanatoare cu iahnia de fasole. Un ingredient care-i da totusi un plus de
savoare este chimionul.

5
 Capitolul II.
Obiceiuri ale turcilor la masa
Majoritatea familiilor din aceasta tara obisnuiesc sa ia 3 mese pe zi si, putem spune
ca acest popor iubeste mancarea traditionala gatita in casa si reuniunile in jurul
mesei.

Micul dejun este rapid si format din alimente de baza in ceea ce priveste zilele
lucratoare, insa la sfarsit de saptamana, turcii au obiceiul de a se aduna laolata si de
a intinde mese mari care dureaza mult, iar preparatele de pe mese sunt in acest caz
mult mai variate. Vei observa ca mesele sunt pline de mici farfuriute si castroane
cu masline, branzeturi, legume proaspete, miere, produse de patiserie, pastrama,
fructe si gemuri de mai multe feluri.

Turcii preferă un mic dejun simplu. Un mic dejun tipic turcesc este consistent în
brânză (beyaz peynir, kasar etc.), unt, măsline, ouă, roșii, castraveți, gem, miere și
smântână. Sucuk (cârnat iute turcesc), pastirma, borek, simit, pogacea și supele
sunt mâncate la o masă de dimineață în Turcia. Invariabil, ceaiul turcesc este servit
la micul dejun. Denumirea turcească pentru micul dejun, kahvalti, înseamnă
”înaintea cafelei”.

Masa de pranz a turcilor este alcatuita de regula din supe, salate sau mancaruri de
sezon, insa nu prea dificil de preparat, iar in ceea ce priveste preparatele cu carne si
dulciurile, aceste feluri de mancare nu se regasesc prea des in cadrul pranzului.

6
Cina este cea mai bogata si consistenta masa a turcilor pe parcursul unei zile si are
de regula loc in familie. De multe ori nu lipsesc nici supele de la cina, iar in acest
moment al zilei se servesc cele mai multe preparate cu carne.

Yatsilik este denumirea unei a 4-a mese, cu un caracter mai putin oficial, adeseori
luata in Turcia dupa terminarea cinei, respectiv dupa orele 21.00-22.00. Turcii au
obiceiul de a gusta inainte de culcare fructe uscate, fistic, migdale sau fructe
proaspete de sezon.

7
 Capitolul III.
Materii prime utilizate în bucătăria turcească
Mancarea turceasca are o multime de ingrediente-cheie, iar fiecare categorie de
alimente contine o serie de elemente speciale, care ofera unicitate gastronomiei
acestei tari.

Painea reprezinta unul dintre alimentele principale de consum in Turcia, fiind

indispensabila in ceea ce priveste toate cele 3 mese principale. Turcii au cel mai
mare consum de paine pe cap de locuitor din intreaga lume. Vei intalni aici clasica
franzela pe care o avem si noi (somun ekmek), dar si alte tipuri de paine precum
bazlama, painea din porumb, pita (pide) sau lavas.

Fructele din Turcia sunt variate si destul de ieftine, iar turcii obisnuiesc sa le
manance atat in varianta proaspata, cat si uscata. Mandarinele, prunele, caisele,
rodiile, strugurii si smochinele sunt doar cateva dintre deliciile acestei categorii
intalnite pe mesele poporului turc, fiind consumate cu precadere dupa cina.

Cerealele, orezul si in mod special clasicul pilaf turcesc sunt nelipsite in ceea ce
priveste mancarurile turcesti. Turcii au standarde inalte in ceea ce priveste
prepararea pilafului, care poate fi de mai multe feluri. Tot in Turcia se obisnuieste
ca uneori orezul sa fie servit alaturi de naut, sau pe timp de vara, anumite tipuri de
pilaf sa fie servite reci, cu iaurt.

Legumele folosite in bucataria turceasca sunt foarte variate

8
Turcia poate fi o destinatie extrem de potrivita persoanelor vegetariene, caci vor
gasi o multime de preparate in acest sens. In regiunile marilor Egee si Mediterana
sunt cultivate legume pe intreg parcursul anului gratie climatului favorabil, iar
printre cele mai comune legume folosite in mancarurile turcesti se numara vinetele,
fasolea verde, telina, conopida, anghinarea sau morcovii. Nici muraturile nu sunt
straine de bucataria turceasca.

Printre cele mai cunoscute preparate cu legume din Turcia se numara Mucver
(legume gratinate cu ou si faina), Ispanak yemegi (orez cu spanac, ceapa si sos de
rosii), Kizartma (legume prajite, servite cu sos de iaurt), Kapuska (varza alba gatita
cu ceapa si sos de rosii), Zeytinyaglı biber dolmasi (ardei umpluti).

Carnea si preparatele turcesti cu carne: Carnea de miel este cea mai populara in
bucataria turceasca, urmata de pui si vita, folosite la randul lor din abundenta. In
ultimele decenii, carnea de pui a trecut treptat pe primul loc in ceea ce priveste
consumul, pentru ca are un pret mai scazut. Carnea de porc nu isi are locul in
mancarurile turcesti, pentru ca vorbim despre un popor majoritar Islamic

În unele regiuni, carnea, care este mâncată în mod obișnuit la ceremoniile de nuntă
sau pe durata Kurban Bayram, a devenit parte din dieta zilnică odată cu
introducerea producției industriale. Vițelul, evitat în trecut, este acum foarte mult
consumat. Principala utilizare a cărnii în gătit rămâne combinația cărnii tocate cu
legume, cum ar fi kiymali fasulye (fasole cu carne) sau kiymali ispanak (spanac cu
carne tocată care este servită cu iaurt).Alternativ,în orașele de coastă, peștele ieftin,
precum sardinele sau hamsiile, este disponibil pe scară largă, precum și multe
altele cu disponibilitatea sezonului. Consumul de carne de pasăre, aproape exclusiv

9
de pui și de ouă este comun. Laptele de capră, una din cele mai populare surse de
carne ale Turciei, cuprinde o mică parte din consumul contemporan.

3.1Aperitivele si salatele

sunt de asemenea prezente pe mesele turcilor – servite atat reci, cat si calde,
aperitivele sunt aduse pe masa in castroane sau asezate pe farfurii micute si servite
cu paine prajita si diferite sosuri de iaurt cu ierburi.

Unele dintre cele mai cunoscute aperitive si salate turcesti, alaturi de compozitia
fiecarui preparat in parte:

 Acili ezme – un sos-pasta asemanator sosului salsa, preparat din rosii, ardei grasi,
ceapa, usturoi, suc de lamaie, ulei de masline si cateodata menta sau seminte de
rodie
 Haydari – iaurt, usturoi si diverse verdeturi, in mod special menta si marar
 Saksuka – vinete coapte cu ardei, usturoi, rosii, sos de rosii, ulei de masline si
patrunjel
 Hummus – clasicul preparat cu naut macinat, tahini, usturoi, lamaie si ulei de
masline
 Muhammara – o pasta consistenta pregatita din ardei rosii, bulion, pesmet, nuci
zdrobite, chimen, boia, usturoi si ulei de masline
 Zeytin salatasi – masline verzi, rosii, patrunjel, ulei de masline, sirop de rodie
 Piyaz – fasole boabe, patrunjel, tahini, suc de lamaie, otet, ceapa si sumac
 Cig kofte – varianta turceasca a biftec-ului tartar, asadar, daca-l vei remarca in
meniu, e bine de stiut ca vei servi carne tocata cruda de vita sau miel, amestecata cu
bulgur, pasta de tomate, ceapa, usturoi, piper si alte condimente

10
 Barbunya pilaki – ingredientul de baza este fasolea, care este fiarta alaturi de
ceapa, usturoi, rosii, morcovi, patrunjel si ulei de masline, fiind servita rece
 Kopoglu – legume coapte (vinete, ardei, rosii) amestecate cu un sos de iaurt cu
usturoi
 Deniz borulcesi – cunoscuta in Romania sub denumirea de iarba sarata sau
samphire, preparata alaturi de ulei de masline, usturoi si suc de lamaie
 Patlican salatasi – fasii de vinete coapte, ardei copti, toate amestecate cu ulei de

masline si suc de lamaie.

3.2.Preparate turcesti cu carne de miel, vita sau pui

Exceptand carnea de porc, pe care nu o vei gasi in Turcia, caci vorbim de o tara cu
un procent de 94% populatie musulmana, vei gasi o varietate de preparate potrivite
pentru cei care consuma carne.

 Doner Kebab – un clasic al preparatelor din carne, gatit pe frigaruie verticala,

de regula dintr-un amestec de carne marinata de miel si vita, insa in unele cazuri
poate fi si de pui.
 Karniyarik – vinete umplute cu carne, la cuptor. Se serveste cu sos de rosii
alaturi.
 Iskender kebab – originar din orasul Bursa, este preparat de regula din carne de
miel, asezonata cu sos de rosii condimentat, pita si servit alaturi de iaurt.
 Cop sis – un sortiment de kebab, facut din resturi de miel prajit, grasime si alte
resturi provenite de la taierea carnii pentru shish kebab. Este aromat cu usturoi si
rosii si amestecat cu o marinada de ulei de masline, oregano si piper.
 Inegol kofte – preparate din carne tocata de vita sau miel, sub forma unor
mititei, amestecate cu pesmet si ceapa.
11
 Hunkar begendi – mancare de vinete zdrobite si batute cu unt topit, faina si
lapte, servite cu cubulete de carne de miel in sos de rosii.
 Lahmacun – sau pizza turceasca, crocanta, cu carne tocata condimentata pe
deasupra, des intalnita la tarabele de street food.

3.3.Deserturile turcesti sunt apreciate in intreaga lume, iar daca te vei afla in
vacanta in Turcia, sunt slabe sanse sa le poti rezista, caci de cele mai multe ori sunt
fenomenal de bune. Vei intalni clasica baclava, halvaua, kataiful, rahatul turcesc,
alaturi de alte deserturi mai putin cunoscute insa cel putin la fel de gustoase
precum sekerpare, sakizli muhallebi, tavuk gogsu, kabak tatlisi si multe altele.
Deserturile turcesti se impart in trei categorii principale: insiropate, cu lapte si
fructate.

Dulciurile si deserturile reprezinta unul dintre elementele distinctive ale bucatariei

turcesti, iar printre cele mai populare se numara preparate precum baclavaua,
halvaua, rahatul turcesc sau kataiful, insa in acest articol vei regasi cateva idei de
deserturi mai putin cunoscute in randul romanilor, dar deosebit de apreciate in
Turcia.

1.Pismaniye sau prajitura din vata de zahar este unul dintre cele mai vechi
deserturi din aceasta tara si totodata unul dintre cele mai interesante ca si forma. Il
vei remarca in vitrinele cofetariilor turcesti sau ambalat in cutii pe post de suvenir.
Chiar daca este mai putin cunoscut decat rahatul turcesc, felul in care se prepara
pismaniye este cel putin surprinzator.

12
2. Tavuk Gogsu este un alt desert inedit din Turcia, care surprinde printr-un
ingredient deloc comun unui preparat dulce: pieptul de pui. Cu toate acestea,
carnea de pui nu este dominanta ca si gust, asadar nu te grabi sa tragi concluzii
pana nu il incerci, pentru ca e foarte probabil sa fii incantat de gustul Tavuk
Gogsu.

Tavuk Gogsu este o budinca de lapte cu piept de pui si isi are originile inca de pe
vremea Imperiului Roman, fiind ulterior transmisa mai departe in perioada
bizantina si mai apoi catre perioada Imperiului Otoman.

3. Katmer este un alt desert delicios din Turcia, originar din orasul Gaziantep, sub
forma de foietaj cu caimac si fistic. Localnicii din Gaziantep au obiceiul de a servi
acest desert chiar la micul dejun, gratie proprietatilor sale energizante.

Se remarca unele localuri in acest oras care servesc numai Katmer la micul dejun.

Katmer se prepara in Turcia de mai bine de 500 de ani si este totodata si obiectul
unei traditii de nunta: Tatal mirelui obisnuieste sa trimita acest desert proaspetilor
miri, a doua zi dupa petrecerea de nunta, pentru a le ura acestora o casnicie dulce si
pentru a-i ajuta sa se energizeze dupa oboseala de la nunta.

13
.

Capitolul IV.
Băuturi traditionale turcesti si momentele in care sunt servite

Chiar daca are o populatie majoritar islamica, Turcia nu se numara printre tarile in
care locuitorii nu consuma alcool. Sunt consumate cantitati importante de bere, vin
si raki in aceasta tara, iar productia de vin din Turcia este apreciata la nivel
international. De cele mai multe ori, aceste bauturi se consuma in timpul cinei sau
dupa aceasta masa.

In privinta bauturilor fara alcool, cele mai intalnite sunt ceaiul turcesc, cafeaua
turceasca si ayranul.

Ceaiul turcesc are un mod de preparare unic in Turcia si este servit fierbinte, in
pahare mici si transparente. Ceaiul turcesc este, de multe ori, reprezentativ pentru
momentele de socializare. Vei intalni localnici (in mod special vanzatorii) care te
invita la un ceai – in semn de respect, poti accepta invitatia.

Cafeaua turceasca este servita intotdeauna in cani de portelan, de dimensiuni

mici, alaturi de un pahar cu apa. Este foarte tare si nu se serveste cu lapte. Turcii
nu obisnuiesc sa o consume neaparat dimineata, ci in general dupa mese mai
importante, alaturi de ceva dulce.

14
Ayranul este preparat din iaurt diluat cu apa si are un continut ceva mai ridicat de
sare. Este intotdeauna servit rece, de cele mai multe ori alaturi de preparate precum
kebab sau la mesele cu feluri de mancare condimentate puternic .

Capitolul V.
Mancaruri specifice

1.ADANA KEBAB

În Turcia, kebab-urile de tot felul sunt foarte răspândite. Această variantă este
denumită după orașul Adana din sudul țării, de unde se pare că ar proveni
preparatul. Evident, acesta s-a răspândit în toată Turcia și a devenit extrem de
popular, dând naștere la tot felul de variante și, evident, de dispute. Dacă în
privința condimentelor adăugate există tot felul de abordări, este general acceptat
că Adana Kebab se face din carne de oaie sau berbecuț (nu miel de lapte, cum
consumăm noi la Paști). În fine, unii recomandă anumite soiuri de oi din care să se

15
 facă Adana Kebab, că e musai să se toace carnea din cuțit sau satâr sau pretind că
se pot monta doar pe anumite frigărui, cu o formă specială

 500 de grame de carne de oaie sau berbecuț (miel îngrășat, batal)

 1 ceapă mică (aproximativ 40-50 de grame)
 1 cățel mărișor de usturoi
 1 ardei kapia roșu (cam 80-100 de grame)
 1 legătură mare de pătrunjel verde
 1 linguriță de chimion (opțional, dacă nu vă place gustul, nu-l puneți)
 1 linguriță rasă de pul biber (fulgi de ardei iute)
 1 linguriță rasă de sare
 1 linguriță rasă de piper negru măcinat (sau după gust)
 30 de ml. apă rece ca gheața

2.SALATA TABOULEH
Salata tabouleh, datorită bulgurului, este o salată suficient de consistentă să
țină de foame, chiar și dacă o servești ca atare la prânz.
16
Ingrediente

100 g bulgur fiert în prealabil

 3 legături de pătrunjel

 4-5 fire de mentă proaspătă

 3-4 roșii bine coapte

 1 ceapă roșie micuță (sau o legătură de ceapă verde)

 3-4 linguri de ulei de măsline

 sucul de la o lămâie

 sare după gust

Instrucțiuni de preparare

 Fierbem bulgurul în apă cu sare, cât să îl acopere, apoi îl lăsăm la

răcit. Fierbe repede, în 7-10 minute e gata.

 Tăiem roşiile cubuleţe mici.

 Tăiem și ceapa roşie la fel, în cubuleţe cât mai mici.

 Spălăm pătrunjelul şi menta şi le scuturăm bine de apă, apoi le

tocăm mărunt.

 Punem toate legumele într-un bol încăpător, adăugăm bulgurul

fiert și răcit şi amestecăm.

 Facem un sos din uleiul de măsline, sucul de lămâie și sare.

Turnăm sosul peste legumele din bol și amestecăm.

 Lăsăm salata tabouleh la frigider cel puţin 15 minute ca să se

împrietenească mai bine aromele, apoi servim.

17
 3.BACLAVA
Baclava este numele unui desert de origine turcă, larg răspândit în arta culinară la
nivel mondial, începând cu Grecia și până în statele Orientului Mijlociu. Conform
rețetei tradiționale, baclavaua originală are la bază foi subțiri de plăcintă, unt topit,
umplutură cu nucă, fistic ori migdale și sirop de zahăr. Cea mai complicată parte a
realizării acestui desert sunt foile de plăcintă, care pot lua destul de mult timp. Din
fericire, magazinele se întrec în game variate cu foi de plăcinte, ideale pentru orice
rețetă de baclava.

Ingrediente:

 1 pachet foietaj de plăcintă;

 700 g nuci și semințe;
 ½ cană de ulei pentru uns sau 200 g unt cu minim 82% grăsime.

Pentru sirop:

 400 ml apă;
 ½ lămâie stoarsă;
 400 g zahăr;

18
  4 felii de lămâie;
 4 linguri de miere;
 pudră de scorțișoară;
 2 plicuri zahăr vanilat.

Mod de preprare:

1. Pune la fiert apa, zahărul, scorțișoara, feliile de lămâie și amestecă totul

până se dizolvă zahărul.
2. Apoi, toarnă zeama de lămâie și mierea, amestecă puțin și lasă compoziția
la răcit. Acum că ai terminat de pregătit siropul, treci la pregătirea
desertului.
3. Împarte nuca în jumătate: mărunțește fin 350 g, iar restul taie-l cu ajutorul
cuțitului pentru a-l presăra peste foietaje, la final.
4. Împarte foile în 3 părți egale. Așază prima treime și unge fiecare foaie cu
ulei sau unt, după preferințe.
5. Pe prima treime de foi se pune jumătate din cantitatea de nucă, se acoperă
cu a doua treime din foi peste care se așează iar nucă, iar la final se
asamblează totul cu ultima treime din foi.
6. Unge iar foile și insistă la unghiuri.
7. Taie foile în pătrățele de 2-3 cm sau triunghiuri pentru însiropare uniformă.
Dacă ai folosit unt topit pentru ungere, atunci folosește cantitatea rămasă și
toarnă uniform deasupra pătratelor tăiate.
8. Preîncinge cuptorul la 175 de grade Celsius.
9. Lasă tava în cuptor până se rumenește baclavaua turcească (aproximativ 45-
50 de minute), iar atunci când o scoți la exterior, toarnă imediat siropul răcit
la temperatura camerei.

19
 10.Lasă desertul să se răcească, pune-l apoi la rece pentru câteva ore sau chiar
peste noapte pentru ca siropul să pătrundă cum trebuie.

Concluzii
Turcia ofera o mare varietate de atractii pentru turistii care o viziteaza.

Cultura sa vibranta, mancarea faimoasa si istoria vasta ii uimesc pe toti cei care se
aventureaza aici, in timp ce peisajele sale glorioase, de la Mediterana imbibata de
soare pana la muntii puternici si stepa arida, sunt obiective turistice in Turcia ce nu
pot fi ratate.

Bucataria turceasca se deosebeste de altele printr-o explozie de gusturi si

ingrediente, toate combinate intr-un stil unic si patrunzator!

20
 Bibliografie

https://www.invietraditia.ro
https://acasa.ro/preparare-meniu-de-paste
https://blog.supermercato.ro
https://www.livrarefloribucuresti.ro
https://www.debonaire.ro
https://www.invietraditia.ro

21
ANEXE:

22
23