TEMA 17.

COLABORAREA REPUBLICII MOLDOVA CU UNIUNEA EUROPEANĂ

Unităţi de conţinut:

1.Uniunea Europeană pe harta politică a lumii.

2. Colaborarea Republicii Moldova cu UE în anii 1998-2009.
3.Negocierea şi conţinutul noilor acorduri moldo-comunitare.
4. Probleme şi priorităţi în colaborarea Republicii Moldova cu UE la etapa actuală.

Obiective de referinţă:

- să explice esenţa si eficacitatea Republicii Moldova privind colaborarea cu UE in perioada anilor

1998-2009,
- să demonstreze esenţa APC;
- să distingă esența politica “ noii vecinătăţi” a UE
- să determine modalităţile de realizare a Planului de Acţiuni Republica Moldova -UE.
- să aprecieze nivelului de colaborare a tarii noastre cu UE la etapa actuala (în baza Programului de
guvernare a AIE).
- Să înainteze sugestii privind dinamizarea integrării Repubicii Moldova la UE

Repere de conținut:

1.Uniunea Europeană pe harta politică a lumii.

La etapa actuală Uniunea Europeană din punct de vedere economiceşte un actor mondial de prim
rang. Astfel, în 2014 Produsul Intern Brut al UE a înregistrat cifra de 18,398 trilioane de dolari, ori cota
comunităţilor europene constituia circa ¼ din producţia mondială [1], fiind în acest sens cea mai mare
economie mondială. Cu un număr de peste 500 milioane de oameni, populaţia Uniunii Europene este a
treia ca mărime din lume, după China şi India. Întinderea sa, ca şi impactul său din punct de vedere
comercial, economic şi financiar fac din UE o putere importantă pe plan mondial. Aceasta realizează cea
mai mare parte a comerţului mondial, furnizând anual peste 50% de asistenţă financiară şi consultanţă
pentru ţările mai sărace [2, p.3].
UE a elaborat şi promovează activ o politică externă şi de securitate eficientă, incluzându-se în
misiuni de gestionare a crizelor şi de menţinere a păcii pe toate continentele. Vocea oficialilor europeni
este auzită la toate forurile internaţionale, UE participând activ la rezolvarea celor mai acute probleme de
importanţă globală. Nu este exagerare dacă am sublinia că contribuţia Europei la menţinerea şi
consolidarea păcii în plan mondial, protecţia mediului ambiant, combaterea terorismului, reglementarea
şi prevenirea crizelor etc., este apreciată pe bună dreptate ca fiind de o valoare substanţială pentru
întreaga lume.
Uniunea Europeană oferă cetăţenilor săi stabilitate, prosperare şi garantarea drepturilor omului la
cele mai înalte standarde universale. Ţările comunitare lucrează împreună cu partenerii săi într-o lume
interdependenţă, fortificând avantajele oferite de deschiderea pieţelor, de creşterea economică şi de un
sistem politic bazat pe responsabilitate socială şi democraţie. Misiunea Uniunii Europene pentru sec. XXI
constă în următoarele:
a. garantarea păcii, a prosperităţii şi a stabilităţii pentru europeni;
b.consolidarea reunificării continentului;
c. asigurarea securităţii pentru cetăţenii săi;
d.promovarea unei dezvoltări economice şi sociale echilibrate;
e. soluţionarea provocărilor globalizării şi prezervarea identităţii popoarelor europene;
f. favorizarea valorilor europene, precum dezvoltarea durabilă şi protecţia mediului, respectarea drepturilor
omului şi a economiei sociale de piaţă.
Uniunea Europeană se confruntă însă, la etapa actuală şi cu un şir de probleme. La acestea am atribui
chestiunea admiterii în UE a noi membri, cum ar fi ţările din Balcanii de Vest (Macedonia, Muntenegru,
Albania, Serbia, Bosnia şi Herţegovina), dar şi Turcia. În UE sunt tot mai puternice vocile
„euroscepticilor”, care consideră că lărgirea organizaţiei va conduce la irosirea fondurilor, dar şi faptul că
nu toate ţările candidate la aderare corespund criteriilor de admitere; de asemenea, se ia în calcul că o
Europă extinsă ar avea nevoie de o nouă constituţie/un nou tratat, pentru a asigura funcţionalitatea
structurilor comunitare într-o nouă formulă, iar practica a demonstrat că elaborarea unor asemenea
documente este un proces dificil.
O altă problemă a UE este cea economico-financiară. În mai mult ţări comunitare, ca Spania,
Portugalia, Grecia, Italia etc., se constată o recesiune economică. Chiar şi în Germania, considerată ca
fiind „motorul economic” al Uniunii, se înregistrează o creştere economică modestă, de doar 0,5% anual.
Unele dintre ele, cum ar fi Grecia, au serioase probleme de ordin financiar, fiind nevoite să apeleze la
credite de la organizaţiile financiare internaţionale. Aceste procese generează tensiuni sociale acute, se
înregistrează mişcări de protest care capătă forme destul de violente.
În prezent statele Uniunii Europene se confruntă deja de mai mulţi ani cu problemă migraţiei, care
generează imense dificultăţi de ordin social, economic, financiar etc. Migranţii din unele ţări africane, dar
şi din cele în care au au loc conflicte militare (Siria, Afganistan, Iemen, Irac şi a.) au invadat practic,
Europa (circa 1 milion anual), solicitând azil politic şi dreptul de a fi plasaţi în câmpul muncii (problema
migraţiei a fost una din cauzele deciziei Marii Britanii de părăsi UE). Deşi conducerea UE a întreprins
măsuri destul de variate (de ordin financiar, dar şi prin elaborarea unor cote pentru a distribui migranţii în
ţările comunitare), problema stopării migraţiei masive în ţările europene este încă destul de complicată.
Alte probleme ale Uniunii Europene se referă la aspectele de ordin demografic, deoarece are loc
procesul de îmbătrânire a populaţiei şi de reducere a natalităţii; totodată, se conturează şi fenomenul
absenteismului politic (la ultimele alegeri din Parlamentul European din 2014 au participat la vot doar
42,5% din alegători). În acest context sunt tot mai frecvente vocile adepţilor unor reforme instituţionale a
UE, care ar contribui la democratizarea structurilor comunitare. Desigur, aceste şi alte probleme sunt
permanent în atenţia factorilor de decizie de la Bruxelles, care întreprind în ultimii ani măsuri energice
pentru a revigora activitatea Uniunii Europene, asigurând funcţionarea ei eficientă, în concordanţă cu
necesităţile vremii.

1. Colaborarea Republici Moldova cu Uniunea Europeană în anii 1998-2008.

Primul document juridic de colaborare a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană a fost Acordul
de Parteneriat şi Cooperare (APC), semnat la 28 noiembrie 1994 şi intrat în vigoare la 1iulie 1998,
pentru o perioadă de 10 ani. Obiectivele de bază ale APC constau în următoarele: dezvoltarea dialogului
politic, promovarea comerţului şi a investiţiilor, cooperarea în domeniile legislativ, economico-financiar
şi social-cultural, susţinerea de către UE a eforturilor Republicii Moldova de a trece la economia de piaţă.
Însă APC s-a dovedit a fi în practică o formă juridică fără substanţă şi motivaţia necesară pentru
realizarea obiectivelor propuse. În urma extinderii sale consecutive în Europa Centrală şi de Est, UE s-a
apropiat nemijlocit de spaţiul ex-sovietic al Europei de Est, iar interesul ei pentru stabilitatea,
prosperitatea şi securitatea statelor din această regiune a crescut considerabil. Ca rezultat, în mai 2004,
UE a elaborat Politica Europeană de Vecinătate (PEV) pentru statele vecine din Europa de Est şi bazinul
Mării Mediterane, având ca scop crearea unui cerc de state prietene, stabile şi prospere în jurul său. PEV
 nu a schimbat cadrul juridic al relaţiilor Moldovei cu UE. APC a rămas acordul de bază a parteneriatului
moldo-comunitar, dar a fost echipat cu un document politic în forma unui Plan de acţiuni UE – Moldova
(PAUEM), destinat accelerării reformelor politice, economice şi sociale în ţara noastră, în schimbul
aprofundării relaţiilor sale cu UE.
În opinia specialiştilor în domeniu, APC s-a înscris în eforturile Moldovei de a consolida fragila sa
independenţă. Analizat din această perspectivă, acordul a contribuit la consacrarea ţării noastre ca
partener al UE. Prin APC Moldova a reuşit să imprime pondere statutului său de actor al vieţii
internaţionale şi credibilitate imaginii sale de stat adept al valorilor democratice. Acceptând să semneze
primul acord de cooperare cu Moldova, UE a acordat tânărului stat o notă pozitivă pentru eforturile în
domeniul democratizării, Astfel, prin intermediul APC UE s-a angajat să susţină eforturile Republicii
Moldova orientate spre consolidarea democraţiei şale şi tranziţia la economia de piaţă. La rândul său,
Moldova s-a angajat să respecte valorile democratice, principiile dreptului internaţional, ale drepturilor
omului şi ale economiei de piaţă, toate fiind elemente esenţiale ale APC.
În conformitate cu prevederile APC - ului, dialogul instituţionalizat între Republica Moldova şi UE
se realiza prin intermediul următoarelor structuri ierarhizate în trei trepte:
- Consiliul de Cooperare, la nivel de miniştri;
- Comitetul de Cooperare, la nivel de înalţi funcţionari;
- Comitetul Parlamentar de Cooperare, la nivel de membri ai Parlamentului European şi ai Parlamentului
Republicii Moldova.
Responsabilităţile principale a acestor instituţii au constat în monitorizarea implementării APC - ui
în domeniile politic, economic, juridic, financiar, social şi cultural. În acest mod, dialogul a fost extins în
toate sferele de cooperare în inters comun. În domeniul cooperării economice APC a acordat Moldovei
clauza privind tratamentul naţiunii celei mai favorizate cu privire la tarifele pentru bunuri şi a introdus
concomitent noi elemente de natură să faciliteze schimburile comerciale între Moldova şi UE. În baza
acordului UE a introdus tranzitul liber pentru mărfuri, a liberalizat circulaţia pentru unele tipuri de capital,
formulând perspectiva creării unei zone de liber schimb moldo-comunitară.
Este important de menţionat că conform prevederilor APC, Moldova s-a angajat să întreprindă
măsurile necesare pentru creşterea compatibilităţii graduale a legislaţiei sale cu cea a Uniunii Europene.
Astfel, APC a iniţiat o nouă componentă a cooperării, şi anume armonizarea legislaţiei moldovene cu cea
comunitară, declarată esenţială pentru consolidarea legăturilor economice ale Moldovei cu UE. Această
dimensiune este deosebit de importantă, deoarece consolidarea şi diversificarea legăturilor economice şi
comerciale nu mai era un scop în sine, acestea fiind mai degrabă mijloace pentru a crea o largă simetrie
de dezvoltare între Republica Moldova şi Uniunea Europeană în toate domeniile de cooperare, inclusiv
cel al armonizării legislative [3, p. 49-50].
APC nu a satisfăcut, însă, aşteptările clasei politice da la Chişinău, deoarece nu oferea o perspectivă
clară Moldovei de integrare europeană, aşa cum prevedeau acordurile de asociere semnate în anii ’90 de
către ţările Europei Centrale şi de Est cu Uniunea Europeană, care prevedeau acţiuni concrete de pregătire
a acestora pentru aderarea lor finală la UE. Totodată, ţara noastră nu a reuşit să realizeze integral toate
obiectivele stabilite în aceste acorduri, înregistrându-se lacune substanţiale în mai multe domenii de
importanţă strategică pentru apropierea graduală de UE, cum ar fi: independenţa justiţiei, combaterea
corupţiei, respectarea drepturilor omului, libertatea mass-mediei, combaterea traficului de fiinţe umane,
îmbunătăţirea climatului investiţional, etc. [4, p. 35].
O nouă oportunitate pentru Moldova în procesul apropierii de structurile europene a constituit-o
includerea ei, alături de încă 5 state din Europa de Est (Ucraina, Belarus, Georgia, Armenia şi
Azerbaidjan), în Parteneriatul Estic (PE). Semnat de către Republica Moldova la Praga, la 7 mai 2009,
noul angajament cu UE nu oferă celor 6 state o promisiune clară de aderare la comunităţile europene, însă
aducea noi oportunităţi de aprofundare a relaţiilor de parteneriat dintre UE şi statele semnatare. Astfel, se
stipulează că de un tratament preferenţiat vor beneficia ţările care nu doar declară că doresc să adere la
UE, dar care sunt gata să să-şi asume şi să îndeplinească angajamente de ordin politic, instituţional,
legislativ, economic şi social necesare pentru materializarea acestui deziderat. Analizat din această
 perspectivă, pentru Republica Moldova o importanţă deosebită reprezintă următoarele dimensiuni ale PE,
care prin conţinutul lor apropie ţările participante de comunitatea europeană. Acestea sunt următoarele.
1. Negocierea unor Acorduri de asociere cu cele 6 state în scopul de a crea o strânsă conexiune
politică între ţările semnatare şi UE, care vor contribui la promovarea convergenţelor legislative şi
instituţionale în baza legislaţiei şi standardelor comunitare, avansând cooperarea în aşa domenii ca
politica externă şi de securitate comună, dar şi politica de securitate şi apărare a UE. Noile acorduri nu
vor fi, însă, negociate automat cu toate statele membre ale PE, ci doar cu acelea care vor da dovadă de
progrese suficiente la capitolele democraţie, consolidarea statului de drept, respectarea drepturilor omului,
etc.
2. Acordurile de asociere vor conţine prevederea privind perspectiva integrării economice a statelor
vizate în piaţa comună a UE. În acest sens se prevedea instituirea unei Zone Aprofundate şi Coprehensive
de Comerţ Liber, care va acoperi întreg comerţul (produse agricole, industriale, servicii, proprietate
intelectuală), inclusiv energia. În acest sens se va armoniza cadrul regulator intern cu cel comunitar în
domeniul comerţului, iar în perspectivă – crearea unei Comunităţi Economice de Vecinătate.
3. UE va iniţia cu statele din PE pacte de mobilitate şi securitate, care vor include condiţii obligatorii
de îndeplinit pentru a facilita mobilitatea populaţiei din statele semnatare în spaţiul comunitar,
contribuind la liberalizarea treptată a regimului de vize cu UE.
4. Noile acorduri vor conţine prevederi referitoare la creşterea „interdependenţei energetice” cu UE.
În paralel, Moldova şi Ucraina vor fi sprijinite să finalizeze negocierile privind aderarea lor la
Comunitatea Energetică Europeană. Totodată, Moldova va fi încurajată să semneze cu UE un
memorandum de înţelegere în domeniul energiei electrice, care va include măsuri de sprijinire şi
monitorizare a securităţii activităţilor de furnizare şi tranzitare a energiei, da şi a securităţii infrastructurii
energetice.
5. În cadrul PE se prevedea şi instituirea unui nou cadru multilateral de cooperare între UE şi statele
membre, care va fi mai mult decât un for de dialog, deoarece va permite facilitarea elaborării şi realizării
unor acţiuni comune, pentru a face faţă în mod solidar unor provocări comune. Structura viitorului cadru
multilateral de cooperare includea 4 trepte:
- reuniuni bianuale la nivel de şefi de stat şi de guvern;
- reuniuni anuale la nivel de miniştri de externe din ţările UE şi PE, pentru evaluarea progreselor în
activitatea statelor membre şi vor trasa noi obiective;
- reuniuni la nivel de înalţi funcţionări, desfăşurate pe 4 platforme tematice de cooperare, şi anume:
democraţia, buna guvernare şi stabilitatea; integrarea economică şi convergenţa cu politicile UE;
securitatea energetică; contactele interumane.
6. PE prevedea şi creşterea resurselor financiare alocate de UE celor 6 state, astfel că până în 2020
cheltuielile per capita urmau să se majoreze de la 6 la 20 de euro, iar suma cheltuielilor UE se va ridica la
2.1 miliarde de euro. Aceşti bani urmau să fie utilizaţi pentru promovarea democraţiei şi bunei guvernări,
consolidarea capacităţilor administrative de cooperare cu UE, dezvoltarea şi integrarea economică în piaţa
comunitară, mobilitatea cetăţenilor din PE spre UE, energetica etc. [3, p. 74-76].

1.Negocierea şi conţinutul noilor acorduri moldo-comunitare.

După alegerile parlamentare din 29 iulie 2009, soldate cu victoria partidelor de orientare liberal-
democrată, în Republica Moldova a fost constituită Alianţa pentru Integrare Europeană, care a abordat
problematica integrării europene într-o manieră calitativ nouă. Programul de activitate al noului Executiv
a inclus un şir de acţiuni în care vectorul european era determinat ca prioritate de bază în politica externă.
În decembrie 2009 a avut loc reuniunea Consiliului de Cooperare Republica Moldova – Uniunea
Europeană, care a apreciat pozitiv intenţiile ţării noastre de a se apropia de spaţiul comunitar. La
reuniune a fost adoptată decizia de a începe negocierile privind elaborarea Acordului de Asociere cu
Uniunea Europeană, care urma să înlocuiască APC. În ianuarie 2010 a avut loc prima rundă fr negocieri
privind elaborarea Acordului de Asociere a Republicii Moldova cu UE. Astfel, a fost dat startul
 negocierilor dintre ţara noastră şi Uniunea Europeană în vederea creării noului cadru juridic de
colaborare moldo-comunitară.
Negociatorii Acordului au fost divizaţi în patru grupuri tematice de lucru şi anume: 1) Dialogul
politic şi reformele, cooperarea în domeniul politicii externe şi de securitate; 2) Cooperarea economică,
sectorială şi financiară; 3) Justiţia, libertatea şi securitatea; 4) Contactele interumane. Din denumirea
grupurilor de lucru putem aprecia că accentul a fost pus pe cele mai importante domenii în care se
necesita o reformare profundă pe dimensiunea internă. În procesul negocierilor ambele părţi au convenit
că UE va acorda asistenţă şi suport financiar în promovarea şi realizarea în Republica Moldova a
reformelor structurale, politice şi administrative [5, p.198-201].
Negocierile asupra Acordului de Asociere (AA) dintre Republica Moldova şi UE s-au desfăşurat pe
parcursul a circa 3,5 ani, în cadrul a 15 runde, fiind finalizate în vara anului 2013. La 29 noiembrie 2013
Republica Moldova a fost invitată la Summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius, în cadrul căreia a fost
parafat Acordul de Asociere Republica Moldova – UE. La 27 iunie 2014 ţara noastră a semnat Acordul de
Asociere cu UE, care la 2 iulie a aceluiaşi an a fost ratificat de Parlamentul Republicii Moldova, iar
ulterior a fost ratificat şi de Parlamentul European. Prevederile de bază ale Acordului de Asociere la
dimensiunea politică prevedeau următoarele:
g.UE salută alegerea europeană a Moldovei, inclusiv angajamentul de a dezvolta o democraţie durabilă şi o
economie de piaţă. Asocierea politică şi integrarea economică a Moldovei în cadrul UE vor depinde de
progresul în implementarea AA, în domeniile politice, economice şi legale ale UE;
h. Principiile generale care vor forma baza politicilor interne şi externe ale Asocierii moldo-comunitare se
defineau astfel:
i. Respectul pentru principiile democratice, drepturile omului, libertăţile fundamentale şi statul de drept;
j. Promovarea respectului pentru principiul suveranităţii şi al integrităţii teritoriale, inviolabilitatea hotarelor
şi independenţa, precum şi combaterea proliferării armelor de distrugere în masă;
k.De asemenea, principiile unei economii de piaţă, buna guvernare, lupta cu corupţia, lupta împotriva
diferitor forme de crimă organizată trans-naţională şi a terorismului, promovarea unei dezvoltări durabile,
sunt importante pentru consolidarea relaţiilor dintre UE şi Moldova şi vor sta la baza acestei cooperări.
În continuare AA prevedea acţiuni concrete pe dimensiunile: Dialogul politic şi reforme, cooperarea
în domeniul politicii externe şi de securitate comună; Justiţie, libertate şi securitate; Cooperare economică
şi sectorială; Comerţ şi aspecte ce ţin de comerţ (DGETA); Prevederi Finale şi instituţionale; Cooperare
financiară; Mai multe despre DGETA şi a. [6, p. 9-27]. Semnarea Acordului de Asociere, iar mai apoi şi
realizarea lui integrală oferea Moldovei o şansă reală de a ieşi din zona „gri” a Europei şi de intra în
rândul ţărilor civilizate.
Referitor la negocierile privind crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (ZLSAC),
acestea au fost lansate la începutul anului 2012, fiind desfăşurate în cadrul a 6 runde de negocieri, astfel
că în iunie 2013 ele au fost finalizate [7]. Avantajele ZLSAC pentru Moldova:
Pentru exportatori:
- acces nelimitat, fără restricţii de import pe piaţa comunitară a produselor agricole şi industriale;
- eliminarea taxelor vamale;
- dezvoltarea cadrului juridic naţional în domeniul concurenţei;
- posibilitatea acordării asistenţei tehnice şi financiare din partea UE.
Pentru importatori:
- acces la reţelele internaţionale de distribuţie şi lansarea afacerilor pe plan internaţional;
- creşterea investiţiilor străine directe;
- perfecţionarea cadrului juridic bilateral – baza esenţială a dezvoltării relaţiilor de afaceri.
Pentru consumatori:
- acces la un asortiment de produse mai extins;
- preţuri reduse în rezultatul intensificării concurenţei;
- calitatea mai înaltă a produselor autohtone şi de import.
 În afară de avantajele enumerate, pentru Republica Moldova este important să se ţină cont şi de
aplicaţiile ZLSAC asupra performanţelor economice ale statului, fapt ce se va reliefa în mod nemijlocit
asupra bunăstării generale a ţării. În acest sens efectele implementării ZLSAC ar conduce la o creştere a
exporturilor cu 16%, iar a importurilor – cu 8%. Mai mult decât atât, creşterea estimată a PIB-lui va
constitui valoarea de 5,4% pe termen lung [8, p. 97]. Trebuie de menţionat şi faptul că colaborarea
strânsă a Republicii Moldova cu UE ar contribui nu doar la creşterea performanţelor pe segmentul
economic, dar şi la sporirea atractivităţii ţării noastre pentru potenţialii investitori, inclusiv şi din partea
organizaţiilor financiare internaţionale.
O componentă a noului cadru juridic de colaborare a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană a
fost şi Acordul pentru liberalizarea regimului de vize. În perioada 2011 – noiembrie 2013, negociatorii
moldoveni şi cei comunitari au evaluat în cadrul a 5 rapoarte de progres activităţile care au fost incluse
în Programul naţional de implementare a planului de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize cu
UE. Ca rezultat, la 27 noiembrie 2013, Uniunea Europeană, constatând îndeplinirea tuturor condiţiilor
înaintate ţării noastre, a acordat dreptul cetăţenilor moldoveni, deţinători ai paşapoartelor biometrice, de
a călători fără vize în spaţiul european, pentru o perioadă de trei luni, în decurs de jumătate de an, fără a
avea dreptul de a se angaja în câmpul muncii. Astfel, cetăţenii Republicii Moldova, primii din ţările
Parteneriatului Estic, au obţinut dreptul de a călători în ţările comunitare într-un regim liberalizat.
În ansamblu, trebuie să constatăm că Republica Moldova a reuşit să negocieze şi să semneze noile
acorduri de colaborare cu Uniunea Europeană într-un răstimp destul de scurt. În acest sens putem aprecia
că autorităţile se pot mobiliza pentru a obţine scopul dorit, că ţara dispune de resurse pentru a acţiona
în direcţiile de importanţă strategică, când există solidaritatea necesară la nivelul clasei politice, când
interesele naţionale prevalează asupra celor de partid.

2. Probleme şi priorităţi în colaborarea Republicii Moldova cu UE la etapa actual.

Autorităţile şi partidele pro-europene de la Chişinău, după intrarea în vigoare a Acordului de

Asociere şi a Acordului de Liber Schimb cu UE (iulie 2014), considerau că implementarea lor vor
asigura ireversibilitatea integrării europene a Republicii Moldova, deschizând-i drumul spre aderare la
Uniune până în anul 2019. Însă obiectivele ambiţioase ale guvernanţilor riscau să creeze în rîndurile
cetăţenilor aşteptări exagerate, greu de îndeplinit, fapt ce periclita şi mai mult susţinerea societăţii pentru
opţiunea europeană a ţării. Pentru a evita un asemenea scenariu dezastruos, Republica Moldova avea
stringent nevoie, în opinia specialiştilor de la Asociaţia de politică externă, să-şi asigure următoarele
condiţii de implementare a acordurilor moldo-comunitare:
1) susţinerea societăţii pentru cursul spre integrare europeană;
2) solidaritatea principalelor forţe politice de la guvernare şi din opoziţie, în jurul opţiunii europene;
3) cooptarea minorităţilor etnice în procesul de integrare europeană;
4) schimbări calitative, convingătoare în reformarea sistemului judiciar;
5) rezultate palpabile în combaterea corupţiei la nivel înalt;
6) garantarea libertăţii presei şi a pluralismului de opinii;
7) asigurarea stabilităţii politice interne după alegerile parlamentare din noiembrie 2014 (urmată de o
criză guvernamentală prelungită, încheiată doar în ianuarie 2016, n.n.). [9, p.4].
De remarcat că după intrarea în vigoare a Acordului de Asociere, autorităţile au reuşit să relanseze
parţial dialogul cu societatea civilă şi partenerii europeni. Printre acţiunile întreprinse de conducerea
Republicii Moldova se enumără şi adoptarea, în noiembrie 2014, a Agendei de Asociere dintre ţara
noastră şi UE, care a înlocuit Planul de Acţiuni RM-UE; în ea au fost incluse o listă de priorităţi pentru
perioada 2014-2016. Un instrument de implementare a acordurilor cu UE este Planul Naţional de Acţiuni
pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova UE (PNAIAA), pentru anii 2017-2019.
Planul prevedea crearea Consiliului de Asociere RM-UE, a Consiliului de Asociere la nivel naţional, şi a
Consiliului de Asociere la nivel parlamentar cu UE. Referitor la mecanismul naţional de coordonare a
implementării Acordului de Asociere, acesta include: comisia guvernamentală de integrare, căreia fiecare
minister prezintă rapoarte privind realizarea angajamentelor ce le revin; MAEIE, cu atribuţii de
coordonare generală a realizării procesului de integrare europeană; în aspect parlamentar activează
comisia pentru politica externă cu atribuţii în armonizarea legislaţiei interne cu cea comunitară.
Prima reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană a avut loc în
martie 2015. Atenţia principală a fost acordată nivelului de implementare a prevederilor Acordului de
Asociere, cu accentul pe aprecierea reformei justiţiei, combaterea corupţiei şi stabilitatea sectorului
bancar. UE a exprimat disponibilitatea de a acorda Republicii Moldova asistenţă pentru promovarea
reformelor, în baza Memorandumului semnat la sfârşitul anului 2014, pentru perioada anilor 2014-2017.
Acesta prevedea acordarea ţării noastre de către UE a unui sprijin financiar considerabil, pe parcursul a
trei ani, în valoare de 410 milioane de euro. Această asistenţă urma să fie direcţionată spre reforma
administraţiei publice, dezvoltarea agriculturii şi managementul frontierei. De asemenea, a fost semnat şi
Acordul privind finanţarea Programului de susţinere pentru crearea Zonei de Liber Schimb, în sumă de 30
milioane de euro [10, p. 470].
Către începutul anului 2016 situaţia internă din Republica Moldova era destul de complicată, în
special în sistemul bancar, dar şi în combaterea corupţiei. În legătură cu această stare de lucruri UE a
recurs la măsuri dure, îngheţând finanţarea Republicii Moldova. Totodată, în cadrul unui set de rapoarte
anuale din martie 2015, la care s-au evaluat progresele în Politica Europeană de Vecinătate, Comisia
Europeană a criticat destul de sever autorităţile moldoveneşti pentru tergiversarea reformelor şi toleranţa
faţă de corupţie, solicitând intensificarea luptei împotriva acestui flagel, dar şi îndemnând la continuarea
reformelor în domeniul justiţiei, supravegherii sistemului bancar, etc. [11, p.380-381].
Situaţia din Republica Moldova a început să se schimbe treptat, după investirea, în ianuarie 2016, a
Guvernului condus de P. Filip, care a înregistrat anumite rezultate pozitive în implementarea foii de
parcurs privind reformele prioritare prevăzute de acordurile moldo-comunitare, fapt ce a permis reluarea
dialogului cu UE. De asemenea, ca urmare a schimbărilor calitative pe plan intern, s-a reuşit, în urma
unor negocieri destul de complicate reluarea, în noiembrie 2016, a asistenţei din partea Fondului Monetar
Internaţional.
Anumite schimbări pozitive s-au înregistrat şi în colaborarea comercial-economică cu UE. Astfel,
conform datelor Biroului naţional de statistică, în anul 2016 comerţul Republicii Moldova cu ţările UE a
constituit 3.306 mld. USD, ceea ce a reprezentat mai mult de jumătate din comerţul total al ţării, cifrat la
6.065 mld. USD. Totodată, comerţul Republicii Moldova cu ţările CSI a constituit în anul 2016 doar
1.441mlrd. USD, cifră ce era sub 50% din schimburile comerciale cu Uniunea Europeană [12]. Este
interesant de comparat volumul comerţului Republicii Moldova cu ţările CSI, realizat în anul 2000, care a
constituit circa 48% in comerţul extern al Republicii Moldova, şi cel realizat cu ţările UE, care în anul
2000 a fost de doar de circa 27 %. Însă trebuie să subliniem totuşi, că la etapa actuală comerţul Republicii
Moldova cu ţările Uniunii Europene se confruntă încă cu multe obstacole, în majoritate acestea fiind de
ordin intern, cauzate de calitatea nesatisfăcătoare a mai multor mărfuri moldoveneşti, fapt ce nu le
permite accesul deplin pe piaţa comunitară [13]
La reuniunea ordinară a Consiliului de Asociere UE – Republica Moldova, care a avut loc la 31
martie 2017, au fost examinate rezultatele implementării Acordului de Asociere pentru perioada 2014-
2016. Potrivit raportului prezentat de către Guvern în ianuarie 2017, din toate acţiunile planificate au fost
realizate circa 74%, ori din 1782 de acţiuni nu au fost îndeplinite 478, autorităţile angajându-se să
lichideze restanţele înregistrate cât mai curând posibil. Însă, potrivit unui raport alternativ realizat de către
Institutul de Politici şi Reforme Europene, rata generală de îndeplinire a PNAIAA până la 31 decembrie
2016 era mult mai mică – de doar 63,1% [14].
Potrivit aceluiaşi raport prezentat de autorităţi, rata de armonizare a legislaţiei naţionale la legislaţia
comunitară, conform prevederilor angajamentelor incluse în Acordul de Asociere, era de doar 34%,
printre restanţe numărându-se multe acte legislative din domeniul justiţiei şi de combatere a corupţiei.
Reprezentanţii UE au sugerat politicienilor moldoveni să întreprindă investigaţii suplimentare pentru ca
 vinovaţii de frauda bancară să fie predaţi justiţiei, indicând şi asupra faptului că mediul de afaceri este în
continuare afectat de corupţie.
În raportul prezentat conducerii UE, Guvernul Republicii Moldova a dat asigurări că în anul 2017,
printre măsurile prioritare în implementarea Acordului de Asociere RM - Uniunea Europeană, se vor
regăsi activităţi privind lupta cu corupţia, investigarea fraudei bancare, reforma justiţiei şi crearea
condiţiilor necesare pentru dezvoltarea economică a ţării. Oficialii europeni au încurajat autorităţile
moldovene să continue reformele în anumite sectoare-cheie, promiţând acordarea în continuare a
asistenţei necesare Republicii Moldova în vederea stabilităţii politice, implementarea reformelor
democratice şi de creştere economică [15].
După cum a fost anunţat anterior, UE a promis acordarea în continuare a unui sprijin financiar ţării
noastre. În acest context, la 4 iulie 2017 Parlamentul European a aprobat acordarea unei asistenţe
Republicii Moldova de 100 milioane de euro, în perioada 2017-2018, destinată depăşirii crizei economice
şi politice existente. Această sumă va constitui o combinaţie de granturi (40%), şi împrumuturi (60%) din
suma totală, oferită de UE. După cum au specificat oficialii europeni, asistenţă macrofinanciară sprijinea
angajamentul Republicii Moldova pentru un management corect al finanţelor publice, pentru lupta
împotriva corupţiei şi spălării banilor, pentru depolitizarea administraţiei publice, pentru o justiţie
independentă şi pentru libertatea presei.
În Declaraţia comună a Parlamentului European, Comisiei Europene şi Consiliului European se
sublinia faptul că respectarea mecanismelor democratice efective, inclusiv un sistem parlamentar bazat
pe pluralism şi statul de drept, precum şi garantarea drepturilor omului sunt precondiţii pentru primirea
asistenţei. Aceste condiţii vor fi dependente de plata fiecărei tranşe, iar Comisia Europeană va trebui să
suspende temporar sau să anuleze orice plată dacă aceste condiţii nu vor fi îndeplinite. Amintim că în
2014 ţara noastră a traversat o recesiune economică, cauzată de o fraudă bancară, dar şi de o performanţă
slabă a exporturilor, care au afectat economia şi viaţa politică [16].
Astfel, putem conchide că în prezent colaborarea cu Uniunea Europeană este principala prioritate a
politicii interne şi externe a ţării noastre. Noile acorduri moldo-comunitare permit să aprofundeze
colaborarea cu structurile europene în cele mai diverse domenii: politic, economic, social, etc. Este
necesar însă ca autorităţile Republicii Moldova să demonstreze voinţă politică, acţionând în mod hotărât
şi consecvent, pentru a asigura implementarea integrală a acordurilor cu UE, atât de necesare pentru
progresul ţării şi de ridicare al nivelului de viaţă al populaţiei.

Referinţe bibliografice:

1.Informaţia Fondului Monetar Internaţional, 2014. (vizitat: 20.07.2017).

2.Uniunea Europeană în lume. Bruxelles, 2007, 22 p.
3.Chirilă V. Relaţiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană.//Evoluţia politicii externe a Republicii
Moldova (1998-2008). Chişinău, Cartdidact, 2009, p.49-78.
4.Realizarea Planului de Acţiuni UE-Moldova (februarie 2005-ianuarie 2008). Chişinău, 2008, Editura Arc,
180 p.
5.Căldare Gh. Aportul serviciului diplomatic în promovarea politicii externe.// Serviciul diplomatic: teorie
şi practică. Suport de curs. Chişinău, 2011, CEP USM, p. 184-2008.
6.UE –Moldova. Acordul de Asociere. „Ghidul Acordului de Asociere”. MAEIE al Republicii Moldova.
Chişinău. 2013.
7.Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător UE – Republica Moldova. MAEIE al Republicii
Moldova, Chişinău, 2013.
8.Căldare Gh., Tărsână V. Colaborarea economică dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană.
//Teoria şi practica administrării publice. Materiale ale conferinţei ştiinţifico-practice cu participare
internaţională. 23 mai 2014. Chişinău, 2014, p. 96-99.
9.Chirilă V., Bucătaru V., Grâu L. Este integrarea europeană a Republicii Moldova ireversibilă? APE,
Chişinău, 2014, 10 p.
10. Morari C. Factorul UE în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova. În: „Ştiinţa politică
şi societatea în schimbare”. Materialele conferinţei ştiinţifice internaţionale dedicate celei de-a 20-a
aniversare a FRIŞPA. 13 noiembrie 2015. Chişinău, CEP USM, 2015, p. 465-471.
11. Căldare Gh. Probleme şi priorităţi în colaborarea Republicii Moldova cu UE la etapa actuală. În:
„Ştiinţa politică şi societatea în schimbare”. Materialele conferinţei ştiinţifice internaţionale dedicate celei
de-a 20-a aniversare a FRIŞPA. 13 noiembrie 2015. Chişinău, CEP USM, 215, p. 377-386.
12. www.statisrica.md, din 17.02.2017. (vizitat: 22.07.2017).
13. Comerţul exterior al Republicii Moldova în anul 2000. www.statistica.md. (vizitat: 22.07.2017).
14. Examen la Bruxelles pe Acordul de Asociere RM-UE. www.dw.md din 30.03.2017. (vizitat: 22.07.
2017).
15. Premierul P.Filip la Bruxelles. www.gov.md din 31.03.2017. (vizitat: 22.07.2017).
www.mediafax.ro din 4.07.2017. (vizitat: 22.07.2017).

Subiecte pentru autoevaluare:

1.Determinaţi rolul şi locul Uniunii Europene în relaţiile economico-politice internaţionale.

2.Descrieţi procesul de colaborare a Republicii Moldova cu UE în anii 1994-2008.
3.Stabiliţi conţinutul de bază a:
- Acordului de Asociere;
- Acordului de Comerţ Liber Aprofundat şi Comprehensiv;
- Parteneriatului Estic.
4.Evaluaţi problemele şi priorităţile în implementarea noilor acorduri moldo-comunitare.

Tematica pentru lucru individual:

1.Elaborarea unui referat ştiinţific privitor la importanţa integrării europene a Republicii Moldova.
2. În baza unui studiu comparat, determinaţi etapele în aderarea Ţărilor Europei Centrale şi de Est la UE şi
cele a ţării noastre.
3.Pregătirea unei informaţii analitice despre problemele în implementarea AA şi AZLAC de către
Republica Moldova.