Hidrografia Romaniei
Hidrografia Romaniei
Hidrografia Romaniei
Fluviul Dunărea
- Izvorăște din munții Pădurea Neagră (Germania) și străbate 10 state și 4 orașe capitală: Germania, Austria(Viena), Slovacia(Bratislava)Croatia,
Ungaria(Budapesta), Serbia(Belgrad), România, Bulgaria, Republica Moldova și Ucraina.
- Din lungimea totală de 2860km – 1075 km se află pe teritoriul țării noastre;
- În România este împărțită în 4 sectoare:
Defileul Dunării ( între Baziaș și Portile de Fier) – 144 km lungime, în S Munților Banatului – lacurile hidroenergetice Portile de Fier I și II
Sectorul Drobeta Turnu – Severin – Călărași – Sectorul de luncă – albie largă și luncă bine dezvoltată;
Sectorul Călărași – Brăila ( Sectorul Bălților) – Balta Ialomiței și Balta Brăilei
Sectorul Dunării maritime între Brăila și Sulina; de aici pot circula vase de mare tonaj; 4 orase porturi fluvio-maritime: Brăila, Galați,
Tulcea și Sulina;
Utilizarea apei Dunării: transport fluvial, alimentarea cu apă potabilă a localităților situate de-a lungul fluviului, irigații, pescuit, utilizare
hidroenergetică (cele 2 lacuri Portile de Fier I și II).
Canale de legătură: Canalul Dunăre - Marea Neagră ( pod. Dobrogei) și Canalul Dunăre – Main - Rin ( Germania) – ce leagă Dunărea de
Rin - și portul Constanța de portul Rotterdam – aflat la varsarea fluviului Rin în Marea Nordului - , si Marea Neagră de Marea Nordului;
MAREA NEAGRĂ
- Este o mare de tip continental; in N se află Marea Azov legată prin str. Kerci; Golful Odessa, Pen. Crimeea; legătura cu Oceanul Planetar se
realizează prin Str. Bosfor, Marea Marmara, Str. Dardanele, Marea Egee și Marea Mediterană
- State riverane: Romania, Bulgaria, Turcia, Georgia, Rusia și Ucraina;
- Originalitatea Mării Negre constă:
în lipsa curenților verticali
aportul mare de apă dulce adus de fluvii: Dunărea, Nistru, Nipru; toate acestea duc la formarea a două straturi de apă cu salinitate
caracterul semiînchis; diferită: primul strat (0 -200m)
cu salinitate de 17-18%0, oxigenat, cu viață
al doilea strat - cu salinitate de 22%0, hidrogen sulfurat,
Gaze toxice, lipsit de viață;
RÂURILE INTERIOARE
După colectorul principal și după direcția de curgere se diferențiază 4 grupe de râuri:
1. Grupa râurilor de V și de SV ( colectorul principal este Tisa și Dunărea):
Someș ( format din Someșul Mare și Someșul Mic),
Barcău,
Crișul Repede,
Crișul Negru
Crișul Alb;
Mureșul ( izv din Grupa centrală a Carpaților Orientali , din același loc cu Oltul) cu afluenții Tarnava Mică și Tarnava Mare ( DCT) și Aries
și Ampoi ( din Munții Apuseni), Strei și Sebeș ( din Carpații Meridionali)
Bega ( orasul Timisoara)
Timiș
Cerna
2. Grupa râurilor de S ( colectorul principal este Dunărea)
Jiu cu afluenții Motru și Gilort
Oltul cu afluentii: Cibin( orasul Sibiu), Lotru, Olteț;
Vedea cu afluentul Teleorman
Argeșul cu afluentul Dâmbovița (București)
Ialomița cu afluentul Prahova;
3. Grupa râurilor de E ( colectorii principali Siret și Prut)
Siret ( raul cu cel mai mare debit din tara noastra datorită numerosilor afluenti pe care îi primeste din zona carpatică) cu afluenții:
Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș și Buzau (afluenți de dreapta)
Bârlad( afluent de stânga)
Prut cu afluenții Baseu și Jijia ( are ca afluent raul Bahlui – orașul Iași)
4. Grupa raurilor dobrogene – râuri scurte ce se varsă în lacurile de pe litoral; pot seca pe timpul verii - râul Casimcea
LACURILE
Lacuri glaciare: Bâlea( M-ții Făgăraș), Bucura și Zănoaga( M-ții Retezat)
Lacuri vulcanice: Sf. Ana ( grupa centrală a Carpaților Orientali )
Lacuri de baraj natural – Lacul Roșu ( valea Bicazului)
Limanuri fluviale: L Snagov
Limanuri fluvio – maritime: Tasaul, Techirghiol - pe litoral;
Lagune: Razim, Sinoe, Zemeica, Golovița;
Lacuri de crov: lacul Sărat, Ianca, Plopu ( Câmpia Bărăganului)
Antropice: Lacul Izvorul Muntelui ( pe Bistrița) Lacul Vidraru ( pe Argeș), Lacul Vidra ( pe Lotru) Lacul Stânca Costești ( pe Prut)