Ray Charles Robinson

Ray Charles Robinson
de Temelie Yannis
Nascut pe 23 septembrie 1930, Ray
Charles a fost fiul lui Aretha și Bailey
Robinson, un mecanic.
Charles a început să-și piardă vederea
la vârsta de 4 ani sau 5, și a devenit
orb la 7 ani, aparent din cauza
glaucomului. Săracă, needucată, și în
doliu după pierderea fiului cel mic,
Aretha (sau Reatha) Robinson a apelat
la cunoștințele din comunitate pentru a
găsi o școală care să accepte un elev
afro-american nevăzător. În ciuda
protestului inițial, Charles a mers la
Școala pentru Surdomuți din Florida
din anul 1937 până în 1945.
La școală Charles își șlefuiește în continuare talentul muzical învățând să cânte la pian
muzica clasică a lui of J.S. Bach, Mozart și Beethoven. Profesoara sa, Dna. Lawrence,
l-a învățat cum să citească muzica braille, un proces dificil care presupune învățarea
mișcărilor cu mâna stângă și citirea braille cu mâna dreaptă, iar apoi învățarea
mișcărilor mainii drepte în timp ce citea braille cu mâna stângă și la sfârșit commbinând
cele două părți.
Chiar dacă Ray era bucuros să cânte
muzică clasică, era interesat mai mult
de muzica jazz, blues, și country pe
care le auzea la radio.Vinerea,
Societatea Literară South Campus ținea
întruniri la care Charles cânta vocal și la
pian cântece populare de atunci. De
Halloween și de ziua lui George
Washington, departamentul
afro-american al școlii se întrunea, iar
aici Charles a fondat RC Robinson and
the Shop Boys și a cântat propriul său
aranjament al „Jingle Bell Boogie”. Pe
atunci, a cântat la stația de radio WFOY
radio din St. Augustine.
A început să cânte în cluburi și localuri
cu o formație country & western numită „The Florida Playboys”, apoi
s-a alăturat unor trupe locale din Tallahassee, precum „Florida A &
M University Student Band” și „Adderley Brothers”.
Ray Charles a debutat ca pianist de jazz

și cântăreț de rhythm & blues, iar în anul 1949, va lansa, la Los
Angeles, primul său hit R&B, „Confession Blues”, pentru ca, doi ani
mai târziu, să lanseze primul său solo intitulat „Baby Let Me Hold Your
Hand”.
În anul 1954, la doi ani de la prima

înregistrare, a început să adauge muzicii sale elemente de gospel,
pentru a întregi acordurile melodioase, fiind artistul care a reușit să
aducă emoția gospelului în acordurile pianului său și în sunetul
întregii orchestre, fiind și un aranjor extrem de valoros.
În anul 1959, cel care era deja supranumit „The
Genius”, a renunţat la
colaborarea cu casa de discuri Atlantic Records şi
a semnat un contract
cu ABC Paramount, colaborarea cu aceasta
aducând pe piaţa muzicală piese
precum „Georgia on My Mind”, „I Can’t Stop
Loving You”, „Hit the Road Jack” ori „Busted”, care
au înregistrat un succes imens pe scena
internaţională a muzicii pop.
Despre „Georgia on My Mind”, un single
care a fost lansat pentru albumul său din 1960,
„The Genius Hits the
Road”, putem spune că, în timp, a fost preluată de
alţi numeroşi artşti,
inclusiv de Billie Holiday, Coldplay și Van Morrison,
iar în anul 1979,
va deveni imnul oficial al statului american
Georgia.
În anul 1965, Charles a fost arestat
pentru posesie de heroină, drog de care era dependent de mai bine de 20
de ani. Era a treia oară când era arestat în baza acestei acuzații, dar a
reușit să evite închisoarea, internându-se într-o clinică de
dezintoxicare din Los Angeles, scăpând astfel de dependență.
În anii ’70 a lansat o nouă versiune a

melodiei „America the Beautiful” care a subliniat încă o dată stigmatul
luptei și al sacrificiului care l-a marcat pe Ray Charles.
Pentru activitatea sa remarcabilă, Ray
A apărut şi în filme precum „Swingin’ Charles a obţinut o serie de premii şi
Along” (1961), „Ballad in Blue” (1965), distincţii. Revista Rolling Stone
„The Big T.N.T. Show (1966) l-a clasat, în 2016, pe locul 10 în lista celor
(documentar), „The Blues Brothers” mai mari 100 de artişti
(1980), „Who’s The Boss” – în din toate timpurile şi pe locul 2 în lista celor
propriul rol (1987), „Limit Up” (1989) 100 cei mai mari
sau „Listen Up: The Lives of interpreţi ai tuturor timpurilor – după Aretha
Quincy Jones” (1990) (documentar). Franklin. A câştigat 17
premii Grammy, inclusiv un Grammy pentru
În anul 1994, Ray Charles s-a aflat în întreaga carieră, Polar Music
România, unde a susţinut un recital de Prize, premiul Library of Congress Living
excepţie pe scena Festivalului
Legend, Ordinul Artelor și
internaţional „Cerbul de Aur” de la
Literelor, Kennedy Center Honors sau
Braşov.
National Medal of Arts – oferită în
1993 de fostul președinte SUA, Bill Clinton –
, şi a devenit membru al
Florida Artists Hall of Fame.
Ray Charles a murit la 10 iunie 2004, la
reşedinţa sa din Beverly Hills, din cauza
cancerului la ficat, la vârsta
de 73 de ani, fiind înmormântat la
Inglewood Park Cemetery, în prezenţa
a mii de admiratori.
Cele mai populare cântece:
1. “Georgia On My Mind” 7. “I Can’t Stop Loving You”
2. “Hit The Road Jack” 8. “What’d I Say”
3. “I Got A Woman“ 9. “Night Time Is The Right

Time”
4. “What Would I Do Without
You” 10. “Mess Around”
5. “American The Beautiful”
6. “Hallelujah I Love Her So”

Multumesc pentru atentia acordata!

Ray Charles Robinson

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ray Charles Robinson

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ray Charles Robinson

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ray Charles Robinson

Ray Charles a debutat ca pianist de jazz

În anul 1954, la doi ani de la prima

În anii ’70 a lansat o nouă versiune a

2. “Hit The Road Jack” 8. “What’d I Say”

3. “I Got A Woman“ 9. “Night Time Is The Right

6. “Hallelujah I Love Her So”

S-ar putea să vă placă și