Raport de Mediu PDR Centru

RAPORT DE MEDIU
PENTRU
PLANUL DE DEZVOLTARE A REGIUNII CENTRU 2021-2027
BENEFICIAR
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru)
EXECUTANT
S.C. ECOLOGIC A.M.B. s.r.l.
Expert S.E.A. dipl. Ecolog Adrian Balan

Ec. Alexandru Balan
2021
1
2
CUPRINS
CUPRINS .......................................................................................................................... 3
INFORMATII GENERALE ................................................................................................ 8
1. INTRODUCERE SI METODOLOGIE......................................................................... 9
1.1. Obiectivele procedurii SEA sunt: .................................................................................. 9
1.2. Metodologie ................................................................................................................. 10
1.3. CRITERII PENTRU DETERMINAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE

POTENȚIALE ASUPRA MEDIULUI.................................................................................... 11
1.4. CONTEXTUL ȘI CONȚINUTUL PDR 2021-2027 ................................................... 12
1.5. Relaţia PDR cu alte planuri, programe, strategii europene și naţionale relevante ....... 12
1.6. Documente strategice la nivel comunitar/internaţional considerate relevante pentru

PDR 12
1.7. Strategii naţionale relevante pentru PDR ..................................................................... 19
1.8. Descrierea planului ...................................................................................................... 27
2. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE

PROBABILE IN SITUAȚIA NEIMPLEMENTĂRII PLANULUI ....................................... 32
2.1. Relatii in cadrul sistemelor teritoriale ......................................................................... 32
2.2. Încadrare în teritoriu .................................................................................................... 33
2.3. Starea actuală a mediului şi caracteristicile de mediu ale zonelor posibil a fi afectate
prin implementarea PDR 2021-2027 ....................................................................................... 33
Categorii de probleme de mediu .............................................................................................. 34
2.4. Categorii de probleme de mediu relevante pentru PDR 2021-2027 ............................ 35
2.5. Relieful si caracteristicile geotehnice ale aplasamentului ........................................... 37
2.6. Caracteristici geotehnice .............................................................................................. 40
2.7. Problemă de mediu identificată ................................................................................... 42
2.8. Clima ............................................................................................................................ 42
3
2.9. Aer si zgomot ............................................................................................................... 47
2.10. Reţeaua de drumuri publice ......................................................................................... 50
2.11. Zgomot ......................................................................................................................... 51
2.12. Calitatea aerului ........................................................................................................... 51
2.13. Centralizator calitate aer Regiunea Centru .................................................................. 54
2.14. Problema de mediu relevantă, identificată ................................................................... 55
2.15. Schimbări climatice ..................................................................................................... 56
2.17. Apele de suprafaţă........................................................................................................ 64
2.18. Apele subterane ............................................................................................................ 65
2.19. Calitatea apelor ............................................................................................................ 66
Prezentare generală a bazinului hidrografic Mureș ..................................................................... 66
Prezentare generală a bazinului hidrografic Olt........................................................................... 70
2.20. Apa potabilă şi alimentarea cu apă: ............................................................................. 74
2.22. Solurile ......................................................................................................................... 76
2.23. Calitatea solurilor ......................................................................................................... 77
2.25. Resurse naturale ........................................................................................................... 82
2.26. Vegetatția forestieră ..................................................................................................... 83
2.27. Fondul forestier ............................................................................................................ 83
2.29. Biodiversitate ............................................................................................................... 84
2.30. Fauna ............................................................................................................................ 86
2.31. Situri de Importanță Comunitară ................................................................................ 88
2.32. Arii de Protecţie Specială Avifaunistică SPA .............................................................. 93
4
2.33. Problemă de mediu identificată ................................................................................. 102
2.34. Considerații privind evaluarea de mediu pentru proiectele propuse prin PDR ......... 103
2.35. Peisaj și patrimoniul cultural ..................................................................................... 103
2.36. Patrimoniul cultural și istoric: .................................................................................... 104
2.37. Oraşe cu un patrimoniu cultural complex .................................................................. 104
2.39. Turismul ..................................................................................................................... 108
Potenţialul turistic al Regiunii Centru........................................................................................ 108
2.40. Parcuri naţionale şi parcuri naturale .......................................................................... 109
2.41. Rezervaţii naturale ..................................................................................................... 110
2.42. Staţiuni de iarnă. Domenii schiabile .......................................................................... 110
2.43. Staţiuni balneare şi balneoclimaterice ....................................................................... 111
2.44. Fluxul turistic ............................................................................................................ 112
2.46. Spatii verzi ................................................................................................................. 113
2.48. Factorul antropic ........................................................................................................ 115
Indicatorii mişcării naturale a populaţiei ................................................................................... 119
2.49. Economia ................................................................................................................... 119
3. EVOLUȚIA PROBABILĂ A CALITĂȚII MEDIULUI ÎN SITUAȚIA

NEIMPLEMENTĂRII PLANULUI .................................................................................. 122
3.1. Orice problema de mediu relevanta pentru PDR 2021-2027 ..................................... 126
3.2. Zone cu riscuri naturale ............................................................................................. 126
3.3. Zone cu risc de inundații ............................................................................................ 129
3.4. Gestiunea deseurilor................................................................................................... 135
4. OBIECTIVELE DE PROTECTIA MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL

RELEVANTE PENTRU PDR 2021-2027 ...................................................................... 140
5
4.1. Obiective de mediu relevante (OMR) pentru evaluarea de mediu ............................ 141
4.2. Obiective de mediu relevante pentru PDR 2021-2027 și probleme de mediu

identificate.............................................................................................................................. 144
4.3. Impactul prognozat al obiectivelor PDR.................................................................... 157
4.4. Principalele tipuri de impact produs de activităţile întreprinse pentru realizarea

proiectelor propuse în cadrul PDR, asupra principalilor factori de mediu. ........................... 159
4.5. Aer.............................................................................................................................. 159
4.6. Schimbări climatice ................................................................................................... 159
4.7. Apă ............................................................................................................................. 163
4.8. Sol .............................................................................................................................. 164
4.9. Populaţia si sănătatea umană ..................................................................................... 164
4.10. Peisaj .......................................................................................................................... 164
4.11. Biodiversitate ............................................................................................................. 164
4.12. Criterii stabilite în evaluare, scor şi pondere ............................................................. 165
4.13. Impactul cumulativ al investiţiilor propuse prin Domeniile Strategice și Prioritățile de

investiții.................................................................................................................................. 219
5. POTENȚIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI ÎN CAZUL

IMPLEMENTĂRII PDR 2021-2027 ............................................................................... 222
5.1. Evoluţia posibilă în situaţia implementării PDR 2021-2027 ..................................... 222
6. EFECTE TRANSFRONTIERA SI CUMULATIVE .................................................. 227

6.1. Impactul transfrontalier .............................................................................................. 227
6.2. Impactul cumulativ, efecte sinergice ......................................................................... 227
7. MĂSURI PROPUSE PENTRU A PREVENI EFECTELE NEGATIVE................... 228

7.1. Măsuri generale .......................................................................................................... 228
7.2. Măsuri specifice pe Domenii Strategice și Obiective Specifice, acțiuni, și măsuri

specifice ................................................................................................................................. 229
7.3. Detalierea măsurilor ................................................................................................... 236
a) Faza de construcție ............................................................................................................. 236
6
Factorul de mediu aer................................................................................................................. 236
Factorul de mediu apă ................................................................................................................ 236
Factorul de mediu sol ................................................................................................................. 237
Schimbări climatice ................................................................................................................... 239
Zgomot ....................................................................................................................................... 240
Biodiversitate ............................................................................................................................. 241
Peisajul ....................................................................................................................................... 242
Mediul social și economic ......................................................................................................... 242
Patrimoniu cultural..................................................................................................................... 243
b) Faza de operare a obiectivelor nou construite propuse prin PDR: ........................................ 245
c)Faza de dezafectare: ................................................................................................................ 245
7.4. Măsuri in zonele cu riscuri naturale .......................................................................... 245
7.5. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese şi o descriere a

modului în care s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultăţi (cum sunt deficienţele tehnice
sau lipsa de know-how) întâmpinate în prelucrarea informaţiilor cerute; ............................. 246
Alternativa zero .......................................................................................................................... 246
8. DESCRIEREA MĂSURILOR DE MONITORIZARE .............................................. 247

8.1. Monitorizarea privind reducerea impactului asupra mediului ................................... 247
8.2. Obiectivele planului de monitorizare constau în: ...................................................... 248
8.3. Indicatori de monitorizare si control al efectelor asupra mediului ............................ 248
8.4. DIFICULTATI ÎNTAMPINATE ............................................................................. 253
9. CONCLUZII............................................................................................................ 255
9.1. Concluziile Evaluării Adecvate ................................................................................. 257
9.2. Metodologia utilizată pentru evaluarea impactului asupra mediului ......................... 257
Evaluarea globală a impactului asupra mediului ....................................................................... 258
Interpretarea rezultatelor pe factori de mediu ............................................................................ 263
9.3. Concluzii .................................................................................................................... 265
7
9.4. Recomandari .............................................................................................................. 267
10. REZUMAT NETEHNIC ....................................................................................... 271
11. BIBLIOGRAFIE .................................................................................................. 276
INFORMATII GENERALE
Denumirea proiectului si autorul atestat al Raportului de Mediu
Proiectul se numeste :
RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Dezvoltare a Regiunii Centru 2021-2027
Titularul / beneficiarul proiectului :
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru)
Autorul atestat al Raportului de Mediu :
1. Expert S.E.A. dipl. ecolog Adrian Balan persoana fizica atestata pentru RM, RIM,
BM, RS, EA BALAN ADRIAN inscris in Registrul Evaluatorilor de Studii de Mediu, la
poziţia 673 din data de 03.02.2016 pentru RM, RIM, BM, RS, EA și a listei publicate de
MMAP privind LISTA EXPERŢILOR CARE ELABOREAZĂ STUDII DE MEDIU,
document constituit în baza prevederilor Ordinului MMAP nr. 1134/20.05.2020 publicat în
Monitorul Oficial, Partea I nr. 445/27.05.2020 la poziția 516, pentru următoarele Studii de
Mediu confirmate de MMAP : RM, RIM, BM, RA/RSR, RS, EA.
Adresa : Str. 13 Decembrie nr. 68 A, Pașcani Jud. Iași
Telefon : 0734 534616 0743 919741

E-mail ecologic_amb@yahoo.com
8
1. INTRODUCERE SI METODOLOGIE
După cum rezultă din strategia UE privind dezvoltarea durabilă, un obiectiv major îl
constituie promovarea unei dezvoltări regionale mai echilibrate prin reducerea disparităților
economice și menținerea viabilitățîi comunităților rurale și urbane așa cum se recomandă prin
perspectiva europeană a dezvoltării teritoriale. În acst sens se prevede încurajarea inițiativelor
locale destinate abordării problemelor cu care se confruntă zonele urbane și elaborarea de
recomandări privind strategii integrate pentru zone urbane și sensibile din punct de vedere al
mediului.
Raportul de mediu a fost elaborat în cadrul procedurii de Evaluare Strategică de Mediu

(SEA), care se realizează în baza cerinţelor Directivei Consiliului European nr. 2001/42/CE
privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului (denumită în continuare
Directiva SEA) şi Anexa nr. 2 a Hotărârii de Guvern 1076/2004 de stabilire a procedurii de
realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, care transpune în legislaţia naţională
prevederile Directivei menţionate.
Pe parcursul elaborării RM, au fost consultate şi analizate: reglementări relevante,
metodologii şi proceduri, surse bibliografice şi date statistice din rapoartele disponibile pe site-
urile web ale autorităţilor publice din ţară, precum şi a celor internaţionale, acestea fiind
prezentate în referinţele şi sursele bibliografice de la sfârşitul raportului de mediu.
1.1. Obiectivele procedurii SEA sunt:

- asigurarea unui nivel înalt de protecţie a mediului;
- integrarea aspectelor de mediu în pregătirea şi adoptarea planurilor şi programelor, pentru
o dezvoltare durabilă.
Scopul principal al procedurii SEA este acela de a evalua riscul de mediu încă din faza de
elaborare a unui plan sau program. Efectuarea de consultări, elaborarea raportului de mediu şi
luarea în considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor consultărilor în procesul de luare a
deciziilor sunt de asemenea, cerinţe ale actelor normative enumerate mai sus.
Procedura SEA derulată în cadrul realizării Planul de Dezvoltare a Regiunii Centru 2021-
2027 (PDR Centru 2021-2027) are rolul de a propune modificările necesare pentru a mări
beneficiile pentru mediu şi pentru a reduce eventualele impacturi negative asupra mediului
generate de implementarea planului.
PDR Centru 2021-2027 are în vedere prioritățile Politicii de Coeziune pentru perioada
2021-2027 privind sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon, neutralitate
climatică, asigurând bunăstarea cetățenilor și creșterea competitivității.
Evaluarea strategică de mediu are astfel şi rolul de a verifica modul în care PDR 2021-
2027 sprijină obiectivele de mediu ale Uniunii Europene şi dacă nu se contrapune cu ţintele şi
obiectivele de mediu, asa cum sunt acestea precizate în alte strategii relevante.
Prin urmare procesul de realizare a PDR Centru 2021-2027 a ţinut cont de planificarea
strategică europeană, naţională și regională în domeniul protecţiei mediului şi de principiile
9
dezvoltării durabile. Evaluarea strategică de mediu s-a dezvoltat pe tot parcursul procesului de
programare a PDR Centru 2021-2027, având aceeaşi bază în abordare.
Cerinţele Directivei SEA subliniază importanţa implicării efective a ONG-urilor de mediu
şi a societăţii civile în procesul de consultare şi de informare, pe toată durata derulării acestei
proceduri. Precizăm că din acest punct de vedere au fost respectaţi toţi paşii prevăzuţi de lege
privind implicarea şi informarea publicului în luarea deciziilor de mediu.
1.2. Metodologie
PDR Centru 2021-2027 intră în categoria planurilor şi programelor prevăzute la art. la art.
5 alin. (2) din HG 1076/2006, care sunt supuse în mod obligatoriu procedurii SEA. Astfel,
autoritatea competentă de mediu, APM Alba a transmis titularului adresa privind necesitatea
supunerii acestui program procedurii SEA şi lista autorităţilor interesate de efectele implementării
PDR Centru 2021-2027, participante în grupul de lucru (GL), prevăzut de art. 14 al HG
1076/2004.
Elaborarea Raportului de Mediu s-a realizat parcurgând următoarele etape:
- Analiza stării actuale a mediului la nivelul regiunii Centru ( aspecte relevante pentru PDR
Centru 2021-2027), luând în considerare datele şi informaţiile existente;
- În urma caracterizării stării actuale a mediului se identifică un set de aspecte de mediu și
probleme de mediu relevante pentru PDR;
- Pentru aspectele de mediu și problemele de mediu identificate au fost formulate obiective
relevante de mediu cărora PDR Centru trebuie să se adreseze;
- Analiza planurilor şi programelor de mediu relevante şi a strategiilor conexe la nivel
european şi naţional;
- Identificarea domeniilor de mediu relevante pentru PDR Centru 2021-2027, printr-o
analiză multicriterială, în baza caracterizării stării mediului şi a analizării strategiilor,
planurilor şi programelor de mediu relevante în raport cu PDR Centru 2021-2027;
- Formularea obiectivelor de mediu relevante pentru PDR Centru 2021-2027, pentru
domeniile selectate şi agreerea acestora în cadrul sedinţelor GL ( Grupul de Lucru);
- Evaluarea strategiei PDR Centru, a domeniilor strategice, priorităților de investiții precum
și a tipurilor de acțiuni, în raport cu obiectivele de mediu relevante;
- Analiza evoluţiei probabile a stării mediului, în condiţiile neimplementării PDR 2021-2027
şi în condiţiile implementării planului, în formele de evoluţie ale acestuia, până la varianta
finală;
- Întocmirea unor propuneri de măsuri de prevenire, diminuare şi compensare a potenţialelor
efecte adverse asociate implementării PDR Centru 2021-2027;
- Propunerea unor indicatori de mediu, dacă este cazul, pentru monitorizarea impactelor de
mediu și recomandări, ca urmare a implementarii planului.
Metodologia utilizată în cadrul procedurii SEA pentru PDR Centru 2021-2027 a inclus
cerinţele Directivei SEA şi ale HG 1076/2004, recomandările metodologice ale "Manualului
privind aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri si programe" elaborat
de MMGA si ANPM, aprobat prin Ordinul 117/2006, precum şi recomandările metodologice din
10
unele ghiduri elaborate în cadrul proiectului EuropeAid/121491/D/SER/ RO-Phare 2004/016-
772.03.03/ „Întărirea capacităţii instituţionale pentru implementarea şi punerea în aplicare a
Directivei SEA şi Directivei de Raportare" şi anume:
- Ghid generic privind evaluarea de mediu pentru planuri şi programe;

- Ghid privind evaluarea de mediu pentru planuri şi programe de amenajare a teritoriului şi
urbanismului;
- Ghid privind evaluarea de mediu pentru planuri şi programe de dezvoltare;
- Ghid privind evaluarea de mediu pentru planuri şi programe în domeniul transporturilor;
- Ghid privind evaluarea de mediu pentru planuri şi programe de dezvoltare a zonelor
industriale.
Pentru evaluarea PDR Centru 2021-2027, a domeniilor strategice şi a obiectivelor specifice
în raport cu obiectivele de mediu relevante s-a folosit analiza matricială şi multicriterială, astfel
priorităţile priorităților de investiții au fost evaluate în raport cu mai multe criterii, cum ar fi:
- Impactul direct sau indirect al activităţilor propuse asupra mediului;

- Durata posibilului impact;
- Scara potenţialului impact (la nivel local sau regional)
- Probabilitatea impactului;
- Posibilitatea de a crea sinergii pozitive sau negative asupra mediului.
PDR Centru 2021-2027 se aplică Regiunii de Dezvoltare Centru, județele Alba, Brașov,
Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu, şi s-a construit pe o abordare de jos în sus, în largi parteneriate,
pentru asigurarea corelării cu Strategia de Dezvoltare Regională din Planul de Dezvoltare
Regiunea Centru, precum și cu strategiile naţionale sectoriale.
Totodată, s-a asigurat corelarea si cu politica de coeziune a UE, fiind luate în considerare
obiectivele acesteia, precum si cu priorităţile priorităților de investiții stabilite în regulamentele
aprobate pentru perioada 2021-2027.
1.3. CRITERII PENTRU DETERMINAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE

POTENȚIALE ASUPRA MEDIULUI
a. Caracteristicile planurilor și programelor cu privire, în special, la:
- gradul în care planul sau programul creează un cadru pentru proiecte și alte activități viitoare
fie în ceea ce privește amplasamentul, natura, mărimea și condițiile de funcționare, fie în
privința alocării resurselor;
- gradul în care planul sau programul influențează alte planuri și programe, inclusiv pe cele în
care se integrează sau care derivă din ele;
- relevanța pplanului sau planului pentru integrarea considerațiilor de mediu, mai ales din
perspectiva promovării dezvoltării durabile;
- problemele de mediu relevante pentru plan sau program;
- relevanța planului sau planului pentru implementarea legislației naționale și comunitare de
mediu (de exemplu, planurile și programele legate de gospodărirea deșeurilor sau de
gospodărirea apelor).
11
b.Caracteristicile efectelor și ale zonei posibil a fi afectate cu privire, în special, la:
- natura cumulativă a efectelor;

- natura transfrontieră a efectelor
- riscul pentru sănătatea umană sau pentru mediu;
- mărimea și spațialitatea efectelor (zona geografică și populația potențial afectată);
- valoarea și vulnerabilitatea arealului posibil a fi afectat, date de:
 caracteristicile naturale speciale sau patrimoniul cultural;
 depășirea standardelor sau a valorilor limita de calitate a mediului;
 folosirea terenului în mod intensiv;
 efectele asupra zonelor sau peisajelor care au un statut de protejare recunoscut pe
plan național, comunitar sau internațional
1.4. CONTEXTUL ȘI CONȚINUTUL PDR 2021-2027
1.5. Relaţia PDR cu alte planuri, programe, strategii europene și naţionale relevante
1.6. Documente strategice la nivel comunitar/internaţional considerate relevante pentru

PDR
Pentru perioada 2021-2027, Uniunea Europeană a făcut o propunere ambițioasă pentru

bugetul european care să sprijine domenii importante precum inovarea și mediul înconjurător,
urmărind o simplificare nu doar de ordin administrativ, ci și a concentrării investițiilor în 5
obiective principale de politică (OP):
1. OP 1 O Europă mai inteligentă (o transformare economică inovatoare și inteligentă),

- Dezvoltarea capacităților de cercetare și inovare și adoptarea tehnologiilor avansate
- Fructificarea avantajelor digitalizării, în beneficiul cetățenilor, al companiilor și al
guvernelor
- Impulsionarea creșterii și competitivității IMM-urilor
- Dezvoltarea competențelor pentru specializare inteligentă, tranziție industrială și
antreprenoriat
2. OP 2 O Europă mai verde, rezilientă, cu o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon,
care se îndreaptă către zero emisii de dioxid de carbon
Promovarea măsurilor de eficiență energetică
- Promovarea energiei regenerabile prin investiții în capacitatea de producție
- Promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii riscurilor și a rezilienței în urma
dezastrelor
- Promovarea utilizării eficiente a apei
- Dezvoltarea economiei circulare sau accelerarea tranziției către aceasta, prin investiții în
sectorul deșeurilor și prin utilizarea eficientă a resurselor
12
3. OP 3 O Europă mai conectată prin dezvoltarea mobilității și a conectivității TIC regionale
- Îmbunătățirea conectivității digitale

- Dezvoltarea unei rețele TEN-T sustenabile, reziliente în fața schimbărilor climatice,
inteligente, sigure și intermodale
- Dezvoltarea și îmbunătățirea mobilității naționale, regionale și locale durabile, rezistente la
climă, inteligente și intermodale, inclusiv acces îmbunătățit la TEN-T și mobilitate
transfrontalieră
4. OP 4 O Europă mai socială (implementarea Pilonului european al drepturilor sociale),

- SPDRirea eficienței piețelor forței de muncă și facilitarea accesului la locuri de muncă de
calitate prin dezvoltarea infrastructurii
- Îmbunătățirea accesului la locuri de muncă pentru toate persoanele aflate în căutarea unui
loc de muncă, inclusiv pentru tineri și pentru persoanele inactive, precum și promovarea
activităților independente și a economiei sociale;
- Modernizarea instituțiilor și a serviciilor pieței muncii, pentru a asigura o asistență și un
sprijin în timp util și adaptate în ceea ce privește corelarea cererii și a ofertei, tranzițiile și
mobilitatea pe piața muncii
- SPDRirea eficienței piețelor forței de muncă și facilitarea accesului la locuri de muncă de
calitate prin dezvoltarea infrastructurii
- Promovarea unei mai bun echilibru între viața profesională și cea privată, inclusiv accesul
la servicii de îngrijire a copiilor, un mediu de lucru sănătos și bine adaptat care ține cont de
riscurile pentru sănătate, adaptarea lucrătorilor la schimbare și o îmbătrânire sănătoasă și
activă
- Îmbunătățirea accesului la servicii de calitate și incluzive în educație, formare și învățarea
pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea infrastructurii
- Îmbunătățirea calității, eficacității și relevanței pe piața muncii a sistemelor de educație și
formare
- Promovarea unor oportunităţi flexibile de perfecționare și recalificare pentru toți, inclusiv
prin facilitarea tranzițiilor profesionale și promovarea mobilității profesionale
- Promovarea unui acces egal, în special pentru grupurile defavorizate, la o educație și o
formare profesională incluzive și de calitate, începând de la educația și îngrijirea copiilor
preșcolari și continuând cu învățământul tehnic și general și formarea profesională, și cu
învățământul terțiar
- Îmbunătățirea integrării socioeconomice a comunităților marginalizate, a migranților și a
grupurilor dezavantajate, prin măsuri integrate care să includă asigurarea de locuințe și
servicii sociale
- Promovarea unei incluziuni active, inclusiv în vederea promovării egalității de șanse, a
participării active și a îmbunătățirii capacității de inserție profesională
- Promovarea integrării socioeconomice a comunităților marginalizate, cum ar fi romii
13
- Asigurarea accesului egal la asistență medicală prin dezvoltarea infrastructurii, inclusiv la
asistență medicală primară
- Facilitarea accesului egal și în timp util la servicii de calitate, sustenabile și cu prețuri
accesibile; îmbunătățirea accesibilității, eficacității și rezilienței sistemelor de sănătate;
îmbunătățirea accesului la servicii de îngrijire pe termen lung
5. OP 5 O Europă mai aproape de cetățeni (dezvoltarea sustenabilă și integrată a zonelor

urbane, rurale și de coastă prin inițiative locale).
La nivel național, România a realizat primele analize pe baza Raportului de Țară 2019 –
Anexa D: Orientări în materie priorităților de investiții privind finanțarea politicii de
coeziune în perioada 2021-2027. De asemenea, pentru conturarea viitoarelor programe
operaționale, s-au organizat întâlniri cu partenerii de la nivel național și regional pe fiecare
obiectiv de politică și s-a purtat un dialog permanent cu reprezentanții Comisiei Europene.
La nivel regional, nevoile de dezvoltare ale Regiunii Centru au fost conturate pe baza
consultărilor cu autoritățile județene și locale, cu parternerii economici și sociali și cu organizațiile
din mediul academic și ai societății civile dar și în baza documentelor regionale de planificare și
pe baza acestor nevoi a fost conturat un Planul de Dezvoltare dedicat Regiunii Centru – PDR
Centru 2021-2027. În elaborarea PDR Centru 2021-2027 s-a ținut cont de recomandările din
Raportul de Țară.
Domeniile Strategice din PDR Centru 2021-2027 sunt în concordanţă cu Strategia de

Dezvoltare Regională Centru 2021-2027.
PDR Centru 2021-2027, contribuie la realizarea priorităţilor acestei strategii prin

intermediul acţiunilor propuse în cadrul domeniilor strategice 1- 3:
1.Dezvoltare teritorială, dezvoltare urbană durabilă
2.Competitivitate economică, cercetare-dezvoltare și inovare
3.Resurse umane, incluziune socială, ocupare și sănătate
Agenda 2030
Agenda 2030 cuprinde cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD), reunite informal
şi sub denumirea de Obiective Globale. Prin intermediul Obiectivelor Globale, se stabileşte o
agendă de acţiune ambiţioasă pentru următorii 15 ani în vederea eradicării sărăciei extreme,
combaterii inegalităţilor şi a injustiţiei şi protejării planetei până în 2030. Obiectivele europene
pentru 2030 sunt:
1. Fără sărăcie - Eradicarea sărăciei în toate formele sale și în orice context
14
2. Foamete 0 - Eradicarea foametei, asigurarea securității alimentare, îmbunătățirea nutriției
și promovarea unei agriculturi durabile
3. Sănătate și bunăstare - Asigurarea unei vieţi sănătoase şi promovarea bunăstării tuturor, la

orice vârstă
4. Educație și calitate - Garantarea unei educaţii de calitate şi promovarea oportunităţilor de

învăţare de-a lungul vieţii pentru toţi.
5. Egalitate de gen Realizarea egalităţii de gen şi împuternicirea tuturor femeilor şi a fetelor
6. Apă curată și sanitație - Asigurarea disponibilităţii şi managementului durabil al apei şi

sanitaţie pentru toţi
7. Energie curată și la prețuri accesibile - Asigurarea accesului tuturor la energie la preţuri

accesibile, într-un mod sigur, durabil şi modern
8. Muncă decentă și creștere economică - Promovarea unei creşteri economice susţinute,

deschisă tuturor şi durabilă, a ocupării depline şi productive a forţei de muncă şi asigurarea
de locuri de muncă decente pentru toţi
9. Industrie, inovație și infrastructură - Construirea unor infrastructuri rezistente, promovarea

industrializării durabile şi încurajarea inovaţiei
10. Inegalități reduse - Reducerea inegalităţilor în interiorul ţărilor şi între țări
11. Orașe și comunități durabile - Dezvoltarea oraşelor şi a aşezărilor umane pentru ca ele să
fie deschise tuturor, sigure, reziliente şi durabile
12. Consum și producție responsabile - Asigurarea unor tipare de consum şi producţie durabile
13. Acțiune climatică - Luarea unor măsuri urgente de combatere a schimbărilor climatice şi a
impactului lor
14. Viața acvatică - Conservarea şi utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor şi a resurselor

marine pentru o dezvoltare durabilă
15. Viața terestră - Protejarea, restaurarea şi promovarea utilizării durabile a ecosistemelor

terestre, gestionarea durabilă a pădurilor, combaterea deșertificării, stoparea şi repararea
degradării solului și stoparea pierderilor de biodiversitate
16. Pace, justiție și institușii publice - Promovarea unor societăți pașnice și incluzive pentru o
dezvoltare durabilă, a accesului la justiție pentru toţi şi crearea unor instituţii eficiente,
responsabile şi incluzive la toate nivelurile
17. Parteneriate pentru realizarea obiectivelor - Consolidarea mijloacelor de implementare și

revitalizarea parteneriatului global pentru dezvoltare durabilă
Prin Domeniile Strategice ( DS) incluse, PDR Centru 2021-2027 este în concordanţă cu
obiectivele Agendei 2030, referitoare la:
15
 dezvoltarea durabilă a comunităților DS 1
 creşterea economică, DS 2
 educație și calitate, DS 3
 protecția mediului și energie curată, schimbări climatice, protecția naturii și a

biodiversității, DS 4
Promovarea unei abordări integrate la nivel regional. PDR 2021-2027 ajută la realizarea
acţiunilor de dezvoltare durabilă prin asigurarea faptului că factorii economici, sociali şi de mediu
sunt integraţi în strategia regională şi în planul privind dezvoltarea infrastructurilor locale de
transport, educatie, sociale etc.
Al-8-lea Program de Acţiune pentru Mediu pentru perioada 2021 - 2030,
O nouă agendă strategică 2019-2024
Agendă strategică oferă un cadru și o direcție generale pentru acest răspuns. Agenda este
menită să călăuzească lucrările instituțiilor UE în următorii cinci ani. Se axează pe patru priorități
principale:
- protejarea cetățenilor și a libertăților
- dezvoltarea unei baze economice solide și pline de vitalitate
- construirea unei Europe verzi, echitabile, sociale și neutre din punctul de vedere al
impactului asupra climei
- promovarea intereselor și valorilor europene pe scena mondială.
Acţiunile propuse prin DS 4 a PDR: P.4.2 Creșterea eficienței utilizării energiei și a altor
resurse materiale prin implementarea de soluții și tehnologii curate care să faciliteze tranziția
către economia circulară, au menirea să contribuie la construirea unei Europe verzi, echitabile,
sociale și neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei şi asigurarea unui mediu
sănătos pentru cetăţeni.
Domeniile Strategice 1 şi 2 promovează dezvoltarea unei baze economice solide și pline de

vitalitate și acţiuni de inovare, transfer tehnologic, îmbunătăţire a capacităţilor de producţie şi
digitalizare, pentru o mai bună folosire a resurselor, economii de energie în domeniul industrial.
Pactul Ecologic European

Pactul Ecologic European își propune să îmbunătățească bunăstarea oamenilor.
Întreprinderea măsurilor necesare pentru ca Europa să devină neutră din punctul de vedere al
impactului asupra climei și pentru protejarea habitatului nostru natural va fi benefică pentru
oameni, pentru planetă și pentru economie.
16
Uniunea Europeană;
 va deveni neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050
 va proteja viața umană, animalele și plantele, prin reducerea poluării
 va ajuta companiile să devină lideri mondiali în domeniul produselor și tehnologiilor
curate
 va contribui la asigurarea unei tranziții echitabile și incluzive
Măsuri întreprinse
Climă
UE va fi neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei în 2050. Comisia va

propune un act legislativ european privind clima prin care acest angajament politic va deveni o
obligație juridică și care va impulsiona investițiile. Atingerea acestui obiectiv va necesita acțiuni
în cadrul tuturor sectoarelor economiei noastre:
Energie
Decarbonizarea sectorului energetic. Producția și utilizarea energiei reprezintă peste 75 %

din emisiile de gaze cu efect de seră ale UE.
Clădiri
Clădirile sunt responsabile de 40 % din consumul nostru de energie. Renovarea clădirilor,

pentru a-i ajuta pe oameni să își reducă facturile la energie și consumul de energie Industria
europeană utilizează materiale reciclate în proporție de doar 12 %.
Industrie
Sprijinirea industriei pentru a inova și pentru a deveni lideri mondiali în domeniul

economiei verzi.
Mobilitate
Transporturile reprezintă 25 % din emisiile noastre. Introducerea unor forme de transport

privat și public mai puțin poluante, mai ieftine și mai sănătoase.
Prin PDR Centru 2021 - 2027, priorităţile din Pactul Ecologic European vor fi realizate
prin atingerea standardelor de eficienţă energetică, creşterea accesului populaţiei la serviciile
educaţionale, promovarea unui transport durabil, îmbunătăţirea infrastructurii oraşelor în domeniul
transportului, reducerea poluarii aerului în unele zone cu probleme, cu efecte benefice și directe
asupra sănătății umane.
Strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice
17
În data de 29.07.2021, Comisia Europeană a publicat noi orientări tehnice privind
imunizarea la schimbările climatice a proiectelor de infrastructură pentru perioada 2021-2027.
Orientările vor contribui la integrarea considerentelor legate de climă în viitoarele investiții

și proiecte în materie de infrastructură, de la clădiri și infrastructuri de rețea până la o gamă largă
de sisteme și active construite. În acest mod, investitorii europeni instituționali și privați vor putea
lua decizii în cunoștință de cauză cu privire la proiectele considerate compatibile cu Acordul de la
Paris și cu obiectivele climatice ale UE.
Orientările adoptate vor ajuta astfel UE să pună în aplicare Pactul verde european, să
respecte cerințele prevăzute de Legea europeană a climei și să aloce fondurile UE pentru
realizarea unor obiective mai ecologice. Orientările sunt aliniate la o traiectorie de reducere a
emisiilor de gaze cu efect de seră cu -55 % din emisiile nete până în 2030 și cu obiectivul de
realizare a neutralității climatice până în 2050, urmează principiul „eficiența energetică înainte de
toate” și principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” și îndeplinesc cerințele prevăzute în
legislație pentru mai multe fonduri ale UE, cum ar fi InvestEU, Mecanismul pentru
interconectarea Europei (MIE), Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul de
coeziune (FC) și Fondul pentru o tranziție justă (FTJ).
Efectele schimbărilor climatice au deja repercusiuni asupra activelor și a infrastructurilor
cu durate lungi de viață, cum ar fi căile ferate, podurile sau centralele electrice, iar aceste efecte
urmează să se intensifice în viitor. De exemplu, construirea de clădiri în zone care ar putea fi
afectate de creșterea nivelului mării necesită o atenție deosebită; în mod similar, toleranța la
căldură a liniilor de cale ferată trebuie să fie calculată în funcție de temperatura maximă
proiectată, și nu de valorile istorice. Prin urmare, este esențial să se identifice în mod clar – și, prin
urmare, să se investească în – infrastructura care este pregătită pentru un viitor neutru din punct de
vedere climatic și rezilient la schimbările climatice.
Imunizarea la schimbările climatice este un proces care integrează în dezvoltarea
proiectelor de infrastructură măsuri de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea.
Orientările tehnice adoptate astăzi stabilesc principii și practici comune pentru identificarea,
clasificarea și gestionarea riscurilor climatice fizice în cursul planificării, dezvoltării, executării și
monitorizării proiectelor și programelor de infrastructură. Procesul este împărțit în doi piloni
(atenuare și adaptare) și două faze (examinare și analiză detaliată), iar partea de documentare și
verificare a modalităților de imunizare la schimbările climatice este considerată un element
esențial al raționamentului pentru luarea deciziilor de investiții.
Mai precis, pentru infrastructura cu o durată de viață care depășește anul 2050, orientările
prevăd că exploatarea, întreținerea și dezafectarea finală a oricărui proiect ar trebui să se
desfășoare într-un mod neutru din punct de vedere climatic, care poate include considerații legate
de economia circulară, cum ar fi reciclarea sau reconversia materialelor. Reziliența la schimbările
climatice a noilor proiecte de infrastructură ar trebui asigurată prin măsuri de adaptare adecvate,
bazate pe o evaluare a riscurilor aferente schimbărilor climatice.
PDR, prevede măsuri și proiecte în domeniul schimbărilor climatice în cadrul Domeniilor
Strategice DS 1 și DS 4.
18
1.7. Strategii naţionale relevante pentru PDR
Strategia națională și planul național de acțiune pentru gestionarea siturilor contaminate din
România
Strategia pentru mobilizarea investițiilor în renovarea fondului de clădiri rezidențiale și

comerciale, atât publice cât și private.
Planul de Dezvoltare Regională al Regiunii Centru 2021-2027 Dintre documentele/strategiile

naţionale în domeniul protecţiei mediului referitoare la obiectivele naţionale, regionale relevante
pentru PDR mențiomăm:
 Master Planul de Transport – Planul investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport 2020-
2030
 Strategia Guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii și
îmbunătățirea mediului de afaceri din România Orizont 2020
http://www.imm.gov.ro/ro/2018/11/14/proiecte/
 Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2021-2027
 Document de politică în domeniul e-comert (in pregătire)
 https://www.adr.gov.ro/imbunatatirea-normelor-procedurilor-si-mecanismelor-necesare-
ministerului-comunicatiilor-si-pentru-societatea-informationala-in-vederea-continuarii-
dezvoltarii-sectorului-de-comert-electronic-ecom/
 Strategia energetică a României 2019-2030, cu perspectiva anului 2050, proiect
http://energie.gov.ro/transparenta-decizionala/strategia-energetica-a-romaniei-2019-2030-
cu-perspectiva-anului-2050/
 Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 -
https://ec.europa.eu/energy/sites/ener/files/documents/ro_final_necp_main_ro.pdf
 Strategia naţională de renovare pe termen lung pentru sprijinirea renovării parcului național de
clădiri rezidențiale și nerezidențiale, atât publice cât și private într-un parc imobiliar cu un
nivel ridicat de eficiență energetică și decarbonat până în 2050
 Strategia Națională privind Schimbările Climatice
http://mmediu.ro/categorie/strategia-nationala-privind-schimbarile-climatice-rezumat/171
 Raportul de țară din 2020 privind România
 http://www.mae.ro/sites/default/files/file/anul_2020/pdf_2020/raportul_de_tara_2020_pri
vind_romania.pdf
 Programul Național de Reformă
https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2020/05/ANEXA-5.pdf
 Recomandări specifice de țară, 2020
https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/2020-european-semester-csr-comm-
recommendation-romania_ro.pdf
 Strategia Naționalã pentru dezvoltarea durabilă a României 2030
19
http://dezvoltaredurabila.gov.ro/web/wp-content/uploads/2018/12/Strategia-
na%C8%9Bional%C4%83-pentru-dezvoltarea-durabil%C4%83-a-Rom%C3%A2niei-
2030.pdf
Dintre documentele/strategiile naţionale în domeniul turismului referitoare la obiectivele

naţionale, regionale relevante pentru PDR mențiomăm:
 Strategia națională de dezvoltare a ecoturismului

http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/219401
 Hotărâre nr. 558 din 4 august 2017 privind aprobarea Planului pentru dezvoltarea investițiilor în turism
- Masterplanul investițiilor în turism - și a criteriilor de eligibilitate a proiectelor priorităților de
investiții în turism
http://turism.gov.ro/web/programe-si-strategii-2/
 Strategia naţională a României pentru dezvoltarea turismului 2019-2030
http://b2b-strategy.ro/b2b/wp-content/uploads/Strategia-na%C8%9Bional%C4%83-a-
Rom%C3%A2niei-pentru-dezvoltarea-turismului-Volumul-1.pdf
 Strategia pentru dezvoltarea turismului balnear, aprobată prin HG nr. 571 din 8 august 2019, publicată
în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 703 din 27 august 2019
https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2019/08/ANEXA.pdf
 Raportul privind operaționalizarea unei rețele de Organizații de Management al Destinației (OMD) în
România
https://www.oecdilibrary.org/docserver/9074fc18en.pdf?expires=1596105723&id=id&accname=gues
t&checksum=269FF84EC5B875D9CCB9F43A0B4BDCA7
 Strategia pentru cultură și patrimoniu național 2016-2022
http://www.cultura.ro/sites/default/files/inline-files/_SCPN%202016-2022inavizare.pdf
 Strategia de dezvoltare teritorială a României
https://www.mlpda.ro/pages/sdtr
Dintre documentele/strategiile naţionale în domeniul educației la obiectivele naţionale,
regionale relevante pentru PDR mențiomăm:
 Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii în România

https://edu.ro/strategia-privind-reducerea-p%C4%83r%C4%83sirii-timpurii-%C8%99colii-
%C3%AEn-rom%C3%A2nia
 Strategia educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020
https://edu.ro/strategia-educa%C5%A3iei-%C5%9Fi-form%C4%83rii-profesionale-din-
rom%C3%A2nia
 Strategia națională de învățare pe tot parcursul vieții 2015-2020
https://edu.ro/strategia-na%C8%9Bional%C4%83-de-%C3%AEnv%C4%83%C5%A3are-pe-tot-
parcursul-vie%C5%A3ii
 Strategia națională pentru învățământ terțiar 2015-2020
https://edu.ro/strategia-na%C8%9Bional%C4%83-pentru-
%C3%AEnv%C4%83%C8%9B%C4%83m%C3%A2nt-ter%C8%9Biar
 Strategia pentru modernizarea infrastructurii educaţionale 2018-2023
https://edu.ro/consultare-public%C4%83-proiectul-de-hot%C4%83r%C3%A2re-de-guvern-
privind-aprobarea-strategiei-pentru-modernizarea
 România Educată – viziune și strategie 2018-2030
http://www.romaniaeducata.eu/wp-content/uploads/2018/11/Romania-Educata-Viziune.pdf
20
Dintre documentele/strategiile naţionale în domeniul dezvoltarea sectorului întreprinderilor
mici și mijlocii la obiectivele naţionale, regionale relevante pentru PDR mențiomăm:
 Strategia Guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii și îmbunătățirea

mediului de afaceri din România Orizont 2020
http://www.imm.gov.ro/ro/2018/11/14/proiecte/
 Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2021-2027
 Document de politică în domeniul e-comert (in pregătire)
 https://www.adr.gov.ro/imbunatatirea-normelor-procedurilor-si-mecanismelor-necesare-
ministerului-comunicatiilor-si-pentru-societatea-informationala-in-vederea-continuarii-
dezvoltarii-sectorului-de-comert-electronic-ecom/
 Document de politică în domeniul e-guvernare
https://www.adr.gov.ro/stabilirea-cadrului-de-dezvoltare-a-instrumentelor-de-e-guvernare-
egov/
Alte documente/strategii privind dezvoltarea durabilă
 Raportul de țară din 2020 privind România

 http://www.mae.ro/sites/default/files/file/anul_2020/pdf_2020/raportul_de_tara_2020_privind_ro
mania.pdf
 Programul Național de Reformă
https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2020/05/ANEXA-5.pdf
 Recomandări specifice de țară, 2020
https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/2020-european-semester-csr-comm-recommendation-
romania_ro.pdf
 Strategia Naționalã pentru dezvoltarea durabilă a României 2030
http://dezvoltaredurabila.gov.ro/web/wp-content/uploads/2018/12/Strategia-
na%C8%9Bional%C4%83-pentru-dezvoltarea-durabil%C4%83-a-Rom%C3%A2niei-2030.pdf
Aceste documente strategice sunt relevante atunci când stabilesc condiţii şi aspecte care
trebuie să fie reflectate corespunzator în planul evaluat sau îl pot influenţa. Identificarea relaţiilor
dintre diferite documente strategice relevante şi planul supus evaluării serveşte următoarelor
scopuri:
- identificarea existenţei eventualelor sinergii sau potenţiale neconcordanţe şi constrângeri;
- identificarea aspectelor care au fost deja tratate în alte politici, planuri, programe sau
proiecte;
- verificarea informaţiilor de mediu colectate pentru SEA efectuată pentru alte politici,
planuri, programe sau proiecte, care pot fi utilizate pentru SEA planului evaluat;
- considerarea efectelor cumulative asupra receptorilor cheie în urma implementarii mai
multor planuri/programe conectate, pentru a fundamenta evaluarea opţiunilor alternative şi
a formelor specifice de impact ale planului evaluat.
Prezentăm în continuare un scurt rezumat al documentelor strategice și modalitate în care au
fost au fost integrate în PDR.
Strategia naţională de dezvoltare durabilă a României. Orizonturi 2010-2020-2030
"Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă, Orizonturi 2013-2020-2030" stabileşte

modalităţi concrete pentru trecerea, într- un interval de timp rezonabil şi realist, la un nou model
21
de dezvoltare generator de valoare adaugată înaltă, propulsat de interesul pentru cunoaştere şi
inovare, orientat spre îmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii oamenilor şi a relaţiilor dintre ei în
armonie cu mediul natural. Ca orientare generală, sunt stabilite următoarelor obiective strategice
pe termen scurt, mediu si lung:
- Orizont 2013: Încorporarea organică a principiilor şi practicilor dezvoltării durabile,

conform exigenţelor UE, în ansamblul programelor şi politicilor publice ale României.
- Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual (cu referinţă la cifrele anului 2006) al UE-
27 potrivit indicatorilor de bază ai dezvoltării durabile.
- Orizont 2030: Apropierea semnificativă a României de nivelul mediu din acel an al ţărilor
membre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltării durabile.
Domeniile Strategiei Naţionale pentru Dezvoltarea Durabilă a României relevante pentru PDR
sunt:
- Schimbările climatice si energia curată;
- Transportul durabil;
- Producţia si consumul durabile;
- Conservarea si gestionarea resurselor naturale;
- Incluziunea socială
Se poate observa că toate prioritățile de investiții cuprinse în cele 6 Domenii Strategice ale
PDR sunt corelate cu această strategie:
DS 1.Dezvoltare teritorială, dezvoltare urbană durabilă

DS 2.Competitivitate economică, cercetare- dezvoltare și inovare
DS 3.Resurse umane, incluziune socială, ocupare și sănătate
DS 4.Mediu, eficiență energetică și schimbări climatice
DS 5.Turism și Patrimoniu cultural
DS 6.Dezvoltare a rurală, agricultura și silvicultura
Toate priorităţile şi obiectivele SNDR se regăsesc în cadrul PDR, iar în cadrul celor 6 DS
se propun acţiuni conţinute, la nivel strategic, de SNDR. Cele două documente sunt astfel corelate,
PDR fiind practic instrumentul de implementare al SNDR.
PDR va contribui la promovarea şi susţinerea progresului economic şi social la nivelul
regiunii, având o importantă contribuţie la dezvoltarea durabilă a regiunii.
Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului ( PNAPM)
Obiectivele PNAPM pentru România
22
PNAPM trebuie să se concentreze asupra iniţiativelor care duc la reducerea emisiilor
poluatoare şi poate fi caracterizat astfel :
- Defineşte problemele de mediu şi de ierarhizare în funcţie de priorităţi;
- Stabileşte obiectivele specifice de protecţie a mediului care trebuie îndeplinite într-o
perioadă limitată de timp;
- Stabileşte ierarhizarea de priorităţi pentru activităţile din diferite sectoare economice;
- Stabileşte o listă de priorităţi pentru investiţiile urgente necesare.
Identificarea problemelor prioritare
Organizaţiile internaţionale de mediu au sugerat următoarele criterii pentru stabilirea problemelor

prioritare de mediu :
- Riscuri pentru sănătatea umană,

- Pagube de mediu,
- Concentrarea în principal pe problemele locale,
- Tratarea prioritară a poluării în curs faţă de cea trecută,
- Acţiuni de prevenire/minimizare a poluării cauzate de activităţi noi,
- Pierderi în domeniul productivităţii şi al moştenirii culturale.
Pentru România sunt propuse câteva criterii asemănătoare :
- Sănătatea umană şi calitatea vieţii,

- Menţinerea şi îmbunătăţirea potenţialului naturii, conform principiului dezvoltării durabile,
- Acţiuni de prevenire/minimizare a poluării cauzate de activităţi noi,
- Pierderi în ceea ce priveşte productivitatea şi moştenirea culturală,
- Protecţia împotriva calamităţilor naturale şi a poluărilor accidentale,
- Racordarea la prevederile convenţiilor şi proogramelor internaţionale privind protecţia
mediului.
În contextul PDR, aceste obiective privind sănătatea umană şi calitatea vieţi, menţinerea şi
îmbunătăţirea potenţialului naturii, conform principiului dezvoltării durabile și acţiunile de
prevenire/minimizare a poluării cauzate de activităţi noi se regăsesc în DS 3.
Master Planul General de Transport – MPGT 2014 - 2030
Master Planul General de Transport este un document strategic integrat care stă la baza
planificării investiţiilor în transporturi pentru perioada 2014-2030, conform căruia vor putea fi
accesate fondurile structurale pentru transporturi aferente perioadei 2014-2020
23
Scopul Master Planului este acela de identificare a proiectelor şi politicilor ce vor
răspundere cel mai bine cerinţelor de transport din România, pentru toate modurile de transport,
constituind, astfel, o bază analitică solidă în alegerea acestor politici.
Master Planul General de Transport, care are la bază Modelul naţional de transporturi
serveşte drept bază pentru selectarea proiectelor de drumuri din cadrul ambelor Programe
operaţionale Programul Operaţional Infrastructura Mare şi Programul Operaţional Regional
Obiectivul general al MPGT constă în asigurarea condiţiilor pentru a realiza un sistem de

transport eficient, durabil, flexibil, sigur, echilibrat între modurile de transport, în armonie cu
mediul şi în conectivitate cu reţelele transeuropene de transport - precondiţii esenţiale pentru
dezvoltarea economică a ţării.
În cadrul PDR Centru, acest obiectiv se regăsește în;
DS 1 P.1.2 Extinderea, reabilitarea și modernizarea infrastructurii de transport regional și

dezvoltarea infrastructurii TIC, în mod special a infrastructurii de bandă largă, cu următoarele
acțiuni:
- extinderea, reabilitarea și modernizarea infrastructurii regionale de transport pentru

creșterea accesibilității localităților urbane și rurale la rețeaua națională de transport și la
rețeaua TEN-T (accelerarea lucrărilor de execuție a autostrăzilor începute în perioada
2014-2020,
- modernizarea și creșterea capacității de transport a drumurilor de importanță regională
care asigură conexiunile la rețeaua TEN-T,
- realizarea de noi legături rutiere către rețeaua rutierăși nodurile TEN-T,
- realizarea de centuri ocolitoare,
- realizarea de noi drumuri locale care să deservească zonele metropolitane și zonele
urbane funcționale,
- continuarea investițiilor în infrastructura feroviară începute în perioada 2014-2020,
inclusiv a celor pentru modernizarea, creșterea siguranței și accesibilizarea gărilor,
- modernizarea materialului rulant, informatizarea transportului feroviar, modernizarea
platformelor pentru transportul de mărfuri și construirea de noi terminale de transport
intermodal,
- accelerarea execuției aeroportului de la Brașov-Ghimbav),
- continuarea modernizării și extinderii aeroporturilor din Tîrgu Mureș și Sibiu,
- realizarea, reabilitarea infrastructurilor pentru heliporturi și aerodromuri pentru aparate de
zbor de mici dimensiuni
- dezvoltarea infrastructurii TIC, în mod special a infrastructurii de bandă largă și
îmbunătățirea conectivității digitale în mediul urban și cel rural
Strategia Naţională a României privind Schimbările Climatice și creșterea economică

bazată pe emisii reduse de carbon
24
Acest document furnizează date de intrare importante pentru actualizarea strategiei
naţionale privind schimbările climatice 2013-2020, acoperind în detaliu perioada din prezent până
în 2030 şi trasând foaia de parcurs pentru 2050.
În particular, documentul contribuie cu următorele informaţii suplimentare:
 Informaţii generale detaliate despre impacturile climatice probabile din România în

sectoare economice (energie, transport, agricultură etc). Este formulată o declaraţie de viziune a
obiectivelor naţionale privind politicile în domeniul schimbărilor climatice şi modul în care aceste
politici sunt legate de strategia sa de dezvoltare „verde”, urmată de un set de obiective care
transpun viziunea aceasta în domenii specifice de politici. Este detaliată structura instituţională
necesară pentru îndeplinirea acestora.
 Pentru componenta de reducere a emisiilor de GES, prezentul document include date

privind ţintele pentru 2030 şi 2050 şi implicaţiile acestor ţinte pentru creşterea şi distribuţia
economică la nivelul României. Documentul conţine, de asemenea, informaţii privind costurile de
reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi potenţialul existent în acest sector. Dezbaterea
sectorială a cuprins mai multe informaţii despre sursele de emisii şi modul în care pot fi reduse
printr-o gamă de politici, în special cazul pentru sectoarele energiei, transporturilor, agriculturii şi
dezvoltării rurale. În majoritatea cazurilor, obiectivele strategice sunt mai concentrate şi specifice
comparativ cu Strategia Naţională a României privind schimbările climatice 2013 - 2020.
 Acest document include următoarele două secţiuni care nu au existat în strategia

anterioară: (a) Finanţarea dezvoltării „verzi” cu emisii reduse de carbon, (b) Monitorizare şi
raportare. Capitolul referitor la finanţare oferă date despre sursele de finanțare pentru reducerea
emisiilor de GES şi modul în care acestea pot, de asemenea, înlesni dezvoltarea „verde”.
 Secţiunea referitoare la adaptarea la schimbările climatice furnizează mai multe

informaţii cantitative despre impacturile probabile ale schimbărilor climatice, în multe cazuri
dezagregate spaţial în interiorul ţării. Aceste informații aplicându-se în mod special pentru
agricultură și dezvoltare rurală, apă, industrie, energie, turism, biodiversitate, sănătate publică,
educaţie publică și conştientizare şi asigurări. Un nou sector privind mediul rezidenţial („Living
Environment“ - infrastructuri şi urbanism) a fost adăugat strategiei actualizate. Componenta
privind priorităţile de adaptare este mai bine concentrată decât în Strategia Naţională privind
schimbările climatice 2013 -2020. Pentru anumite sectoare, cum ar fi biodiversitatea, unde anterior
nu au existat politici sau măsuri, în prezent acestea au fost identificate şi incluse.
Prin PDR Centru, în perioada 2021-2027, investiţiile în dezvoltarea şi modernizarea

infrastructurii de transport secundară vor asigura pe de o parte mobilitatea (populaţiei şi a
bunurilor) la un nivel superior, dar în acelaşi se vor reduce costurile de transport de mărfuri şi
călători, crescându-se siguranţa traficului. În acelaşi timp, aceste investiţii vor duce la
diversificarea şi creşterea eficienţei activităţilor economice, la economisirea de energie. Prin
urmare, DS 1 și 4 prezintă relevanţă pentru strategiile de energie şi schimbări climatice.
25
Astfel, legătura dintre PDR şi acest document strategic se notează în special prin acţiunile
propuse în cadrul următoarelor Domenii Strategice:
 DS 1.Dezvoltare teritorială, dezvoltare urbană durabilă,
 DS 4 - Mediu, eficiență energetică și schimbări climatice,
 DS 5.Turism și Patrimoniu cultural
 DS 6.Dezvoltare a rurală, agricultura și silvicultura
În cadrul DS 1, P.1.3 Consolidarea rolului și funcțiilor așezărilor urbane din Regiunea

Centru ca actori importanți în asigurarea coeziunii teritoriale, sociale și a creșterii economice
bazată pe cunoaștere, prin acțiunile/măsurile propuse la punctul 1.3.1 sunt prevăzute investiţii care
au ca rezultat reducerea emisiilor de CO2 prin promovarea planurilor sustenabile de mobilitate
urbană, sprijină acţiuni de imbunătăţire a infrastructurii de importantă locală şi regională, care,
prin moderinzare, contribuie de asemenea la eficientizarea traficului şi, prin urmare, la reducerea
emisiilor de gaze cu efect de seră, în timp ce DS 4 Mediu, eficiență energetică și schimbări
climatice, P 4.1 și P 4.2, sunt prevăzute investiţii care au ca rezultat reducerea emisiilor de CO2
prin măsuri concrete de îmbunătăţire a eficienţei energetice şi promovarea planurilor sustenabile
de mobilitate urbană. Deasemeni prin DS 5 Turism și Patrimoniu cultural prin P 5.1, P 5.2, P 5.3 și
P.5.4, sunt prevăzute acțiuni conservare, restaurare, punerea în circuitul turistic al patrimoniului
cultural-istoric, modernizarea infrastructurii regionale de cazare, susținerea formelor de turism
tematic și alternativ, atragerea și menținerea forței de muncă calificate în turism.
Pentru DS 6 Dezvoltare a rurală, agricultura și silvicultura, prin P 6.1- P 6.6, sunt propuse
acțiuni care să conducă la dezvoltarea agriculturii prin crearea și modernizarea centrelor logistice
pentru agricultură, dezvoltarea centrelor de servicii pentru agricultură, modernizarea exploatațiilor
silvice, dezvoltarea durabilă localităților rurale, printre care amintim extinderea/modernizarea
rețelelor de apă și canalizare, extinderea și modernizarea serviciilor de colectare și gestionare a
deșeurilor menajere, modernizarea rețelei de drumuri comunale, extinderea rețelelor de iluminat,
public și a sistemelor pentru asigurarea siguranței publice șa.
Prin urmare, obiectivele referitoare la energie, transport, agricultură, construcţii,
infrastructură şi turism din Strategia Naţională privind Schimbările Climatice sunt abordate, în
mod direct, de către PDR și indirect, prin proiecte suţinute în cadrul domeniilor strategice.
Strategia Naţională de Dezvoltare a Ecoturismului în România
Scopul acestui document este de a promova ecoturismul, ca formă principală de turism, în

defavoarea formelor clasice si de a creste rolul pe care ecoturismul îl joacă în dezvoltarea
economică a arealelor respective si în prosperitatea populaţiei locale. Obiectivul general al
Strategiei Naţionale de Dezvoltare a Ecoturismului în România este acela de a crea condiţii de
dezvoltare a ecoturismului urmărindu-se realizarea unui produs Eco turistic competitiv pe plan
naţional si internaţional.
26
În cadrul PDR, prevederile acestui document strategic se regăsesc în cadrul Domeniului
Strategic 5.Turism și Patrimoniu cultural.
Prin prioritățile de investiții se urmăreşte conservarea, protecţia, promovarea si dezvoltarea

patrimoniului natural si cultural precum si valorificarea economică durabilă a potenţialului turistic
cultural si natural al regiunii. Investiţiile din cadrul acestor priorități, vor contribui direct şi
indirect la îndeplinirea obiectivului general al Strategiei Naţionale de Dezvoltare a Ecoturismului
în România.
Strategia naţională a României pentru dezvoltarea turismului 2019-2030
Printre obiectivele strategiei se numără dezvoltarea capitalului uman în scopul stabilirii

unei legături mai bună între necesarul de forţă de muncă din acest sector şi practicile educaţionale
existente, la nivel naţional, inclusiv în ceea ce priveşte programele de formare şi certificare
profesională.
Strategia, are ca obiect provocările şi oportunităţile şi se concentrează pe trei direcţii,
jucând rolul unui plan de creştere sustenabilă a turismului în România, cu următoarele obiective:
- să consolideze în continuare poziţia României ca destinaţie turistică principală, de primă clasă,
care poate fi vizitată tot anul şi care îndeplineşte standardele UE de furnizare a produselor şi
serviciilor;
- să preţuiască oamenii, tradiţia, locurile, patrimoniul natural şi cultural al României;
- să dezvolte vizibilitatea şi reputaţia României pe principalele pieţe de turism internaţionale.
În cadrul PDR, prevederile acestui document strategic se regăsesc în cadrul DS 5.Turism și
Patrimoniu cultural.
În cadrul acestei DS, se urmăreşte conservarea, protecţia, promovarea si dezvoltarea

patrimoniului natural si cultural precum si valorificarea economică durabilă a potenţialului turistic
cultural si natural al regiunii. Investiţiile din cadrul acestei DS, vor contribui direct şi indirect la
îndeplinirea obiectivului general al Strategiei naţionale a României pentru dezvoltarea turismului.
1.8. Descrierea planului

Planul de Dezvoltare a Regiunii Centru 2021-2027 (PDR Centru) este principalul
document de planificare regională ce stabilește viziunea de dezvoltare a Regiunii Centru, obiectivul
global si obiectivele specifice de atins la finalul perioadei 2021-2027, propunând direcțiile de
acțiune si masurile necesare pentru atingerea obiectivelor. Acest document nu dispune de buget
propriu și nu finanțează proiecte ci fundamentează măsuri și intervenții ce se vor
implementa/finanța prin alte programe de investiții.
PDR Centru cuprinde următoarele secțiuni principale:
27
- Analiza socioeconomică a Regiunii Centru,
- Analiza SWOT a Regiunii CENTRU,
- Strategia de dezvoltare regională pentru perioada 2021-2027,
- Sistemul de implementare si monitorizare
Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru pentru perioada 2021-2027, parte a Planului de
Dezvoltare a Regiunii Centru 2021-2027, este fundamentată pe o diagnoză regională detaliată,
concretizată prin analiza socioeconomică regională și prin Analiza SWOT a Regiunii Centru.
Această strategie ia în considerare nevoile majore ale Regiunii Centru și are în vedere
valorificarea cât mai bună a potențialul său de dezvoltare.
Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru reunește 6 domenii strategice de dezvoltare,
fiecare dintre acestea grupând un număr de priorități și măsuri specifice:
Prioritățile și măsurile specifice propuse, susţin strategia planului şi contribuie la

dezvoltarea durabilă şi echilibrată a regiunii şi la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale
comunităţilor locale, prin asigurarea menţinerii condiţiilor ecologice optime.
PDR 2021-2027 Centru se prezintă astfel:
Dom
enii
Priorități de investiții Acțiuni/Măsuri propuse
strate
gice
Creșterea capacității umane din cadrul APL-urilor în vederea îmbunătățirii
1.Dezvolt P.1.1 Întărirea capacității procesului de planificare urbană, consolidarea instrumentelor de planificare
are administrative a autorităților spațială, elaborarea și implementarea strategiilor integrate de dezvoltare urbană
teritorial publice locale în vederea (SIDU), consolidarea capacității structurilor de guvernanță la niveluri multiple,
ă, implementării principiilor diversificarea formelor de cooperare între structurile administrației publice
dezvoltar dezvoltării urbane integrate și locale, consolidarea instituțiilor cu rol în planificarea și gestionarea proceselor
e sprijinirea cooperării la nivel de dezvoltare a teritoriului, sprijinirea elaborării și implementării strategiilor
urb microregional teritoriale integrate la nivel microregional prin utilizarea de instrumente
ană de tip ITI (investiții teritoriale integrate)
dur P.1.2 Extinderea,reabilitarea și 1.2.1.Extinderea, reabilitarea și modernizarea infrastructurii regionale de
abil modernizareainfrastructurii de transport pentru creșterea accesibilității localităților urbane și rurale la rețeaua
ă transport regional și dezvoltarea națională de transport și la rețeaua TEN-T (accelerarea lucrărilor de execuție a
infrastructurii TIC, în mod special autostrăzilor începute în perioada 2014-2020, modernizarea și creșterea
a infrastructurii de bandă largă capacității de transport a drumurilor de importanță regională care asigură
28
conexiunile la rețeaua TEN-T, realizarea de noi legături rutiere către rețeaua
rutieră și nodurile TEN-T, realizarea de centuri ocolitoare, realizarea de noi
drumuri locale care să deservească zonele metropolitane și zonele urbane
funcționale, continuarea investițiilor în infrastructura feroviară începute în
perioada 2014-2020, inclusiv a celor pentru modernizarea, creșterea siguranței
și accesibilizarea gărilor, modernizarea materialului rulant, informatizarea
transportului feroviar, modernizarea platformelor pentru transportul de mărfuri
și construirea de noi terminale de transport intermodal, accelerarea execuției
aeroportului de la Brașov-Ghimbav), continuarea modernizării și extinderii
aeroporturilor din Tîrgu Mureș și Sibiu, realizarea, reabilitarea infrastructurilor
pentru heliporturi și aerodromuri pentru aparate de zbor de mici dimensiuni
1.2.2.Dezvoltarea infrastructurii TIC, în mod special a infrastructurii de
bandă largă și îmbunătățirea conectivității digitale în mediul urban și cel rural
1.3.1 Sprijinirea mobilității urbane durabile (asistență specifică prin
finanțarea actualizării/ elaborării și a monitorizării PMUD –urilor pentru
municipii, orașe și zone metropolitane, dezvoltarea și modernizarea
infrastructurii de transport la nivel urban/metropolitan (construirea de centuri
rutiere, extinderea, modernizarea liniilor de tramvai, dezvoltarea unor culoare
de mobilitate, achiziționarea de troleibuze și/sau autobuze, achiziționarea sau
modernizarea de material rulant etc), dezvoltarea infrastructurii pentru
combustibili alternativi, în special puncte de realimentare sau reîncărcare,
extinderea, reconstruirea sau modernizarea pistelor ciclabile, digitalizarea
transportului urban, implementarea de sisteme de măsurare și monitorizare a
calității aerului și a poluării fonice, dezvoltarea de parteneriate:(UAT,
companii de transport public, firme IT, ONGuri)
1.3.2 Extinderea digitalizării serviciilor administrației publice locale și
P.1.3 Consolidarea rolului și implementarea de soluții SMART City prin Măsuri ce vizează extinderea
funcțiilor așezărilor urbane din digitalizării serviciilor administrației publice locale și implementarea de
Regiunea Centru ca actori soluții SMART City (dezvoltarea infrastructurii software și hardware)
importanți în asigurarea coeziunii 1.3.3 Creșterea coeziunii economice și sociale a orașelor prin implementarea
teritoriale, sociale și a creșterii de strategii de dezvoltare locală integrate la nivel de zone urbane
economice bazatăpe cunoaștere marginalizate și prin sprijinirea acțiunilor de regenerare urbană
1.3.4 Revitalizarea economică și socială a orașelor mici precum și a
localităților urbane monoindustriale
Creșterea capacității autorităților publice din oraselor mici și cele
monoindustriale de a elabora și implementa planuri și strategii integrate de
dezvoltare locale, modernizarea și digitalizarea serviciilor administrației
publice, modernizarea infrastructurii de tehnico-edilitare, a spațiilor urbane
degradate/ abandonate
dezvoltarea infrastructurii locale de afaceri, reabilitarea și
modernizarea infrastructurilor de educație, de sănătate, sociale și culturale și
modernizarea serviciilor aferente, conservarea, restaurarea și valorificarea
patrimoniului cultural (inclusiv religios), dezvoltarea unor infrastructuri de bază
necesare dezvoltării activităților turistice (rețele
edilitare, drumuri de acces)
Sprijinirea investițiilor de modernizare tehnologică și a activităților de inovare
ale IMM-urilor; susținerea digitalizării IMM-urilor; stimularea creării entităților
P.2.1 Promovarea unui mediu de
economice bazate pe aplicarea rezultatelor cercetării; sprijinirea entităților
afaceri inovativ pentru o dezvoltare
economice bazate pe cercetare în primii 3 ani de viață; dezvoltarea
economică inteligentă
centrelor/entități de transfer tehnologic și a
centrelor de inovare
Extinderea infrastructurii regionale și locale de sprijinire a afacerilor (parcuri
P.2.2 Extinderea și diversificarea
industriale, zone industriale, platforme logistice, incubatoare de afaceri, centre
infrastructurii regionale și locale de
de afaceri, camere de comerț etc), extinderea și diversificarea gamei de servicii
afaceri, susținerea clusterelor și
oferite de către structurile de sprijin pentru afaceri; susținerea activității
dezvoltarea rețelelor de cooperare
clusterelor inovative și ale altor structuri și rețele de cooperare precum și a
economică
activităților de promovare economică
29
Dezvoltarea infrastructurilor de CDI din cadrul entităților publice (universități,
centre, institute de cercetare etc) și private; susținerea activităților de cercetare-
dezvoltare derulate în cadrul entităților publice și private de CDI, dezvoltarea de
platforme de cooperare și susținerea parteneriatelor între instituții de cercetare,
2.Competit companii și autorități publice; stimularea creării entităților economice bazate pe
iv itate P.2.3 Susținerea sectorului regional aplicarea rezultatelor cercetării, sprijinirea entităților economice bazate pe
economică, de cercetare- dezvoltare pentru o cercetare în primii 3 ani de viață, în domeniile de specilizare inteligentă și alte
cercetare- creștere economică inteligentă domenii cu contribuție substanțială la creșterea economică a regiunii, inclusiv
dezvoltare domenii emergente, susținerea participării entităților de CDI și a companiilor în
și programe europene de Cercetare, dezvoltarea parcurilor științifice și
inovare tehnologice, formarea personalului din CDI pentru a se adapta noilor
competențe cerute de dezvoltarea tehnologică inclusiv în
domeniile de specializare inteligentă
Sprijinirea participării IMM-urilor la diverse rețele internaționale de cooperare
economică; conectarea clusterelor inovative și a altor structuri și rețele de
cooperare la marile rețele europene de sprijinire a companiilor și dezvoltarea de
P.2.4 Creșterea gradului de
parteneriate internaționale, extinderea participării active a instituțiilor de
internaționalizare a economiei si
cercetare în rețelele europene și dezvoltarea de parteneriate cu instituții de
sectorului regional de CDI
cercetare din străinătate, participarea IMM-urilor și organizațiilor CDI în
structuri, parteneriate și programe de
colaborare, inclusiv în KIC-uri (Knowledge Innovation Communities)
Reabilitarea și modernizarea infrastructurii educaționale și a procesului de
P.3.1. Îmbunătățirea calității,
educație în sistemul de învățământ profesional și tehnic; sprijinirea modernizării
eficacității și relevanței ofertei
învățământului terțiar; digitalizarea educației și formării profesionale; creșterea
educaționale regionale, a serviciilor
accesului la educație a grupurilor dezavantajate social; stimularea participării
şi accesului la educație la toate
adulților la educația continuă și dezvoltarea sistemului de învățare pe parcursul
nivelurile
întregii vieți
Sprijinirea antreprenorialului ca măsură de creștere a ocupării; sprijinirea
3.Resurse accesului pe piața muncii a persoanelor din grupurile dezavantajate social;
P.3.2. Sprijinirea măsurilor active
umane, stimularea intrării tinerilor pe piața muncii; modernizarea mecanismului și
de ocupare și modernizarea pieței
incluziune diversificarea serviciilor de intermediere și plasare a forței de muncă;
muncii
socială, dezvoltarea și modernizarea sistemului de formare profesională continuă;
ocupare și încurajarea mobilității geografice a forței de muncă și menținerii vârstnicilor
sănătate Extinderea, construcția, reabilitarea, dezvoltarea, modernizarea și dotarea
P.3.3.Dezvoltarea infrastructurii, infrastructurii sociale; dezvoltarea si diversificarea serviciilor sociale integrate și
creșterea accesului și mbunătățirea a altor servicii adaptate nevoilor comunităților și persoanelor din grupuri
serviciilor acordate persoanelor vulnerabile; creșterea capacitații administrației și altor structuri publice și
aparținând grupurilor vulnerabile private de a furniza servicii de calitate și
adaptate nevoilor persoanelor din grupurile vulnerabile
Extinderea, reabilitarea, modernizarea şi dotarea infrastructurii de sănătate de la
P.3.4. Extinderea și
nivel regional, județean şi local; creșterea accesului la servicii medicale pentru
modernizarea infrastructurii de
persoanele vulnerabile și comunitățile marginalizate; digitalizare și sprijin
sănătate, creșterea accesului și
pentru cercetare, dezvoltare, inovare în sănătate; creșterea capacității
îmbunătățirea serviciilor de
instituționale a administrației publice, unităților medicale și organizațiilor
sănătate, cercetare-dezvoltare,
specializate de a răspunde nevoilor de sănătate ale populației și a dezvolta
inovare în sănătate
un parteneriat pentru sănătate
Infrastructura de mediu și servicii tehnico-edilitare; măsuri privind creșterea
P.4.1.Creșterea calității mediului calității mediului în zonele urbane și periurbane precum și în zone afectate de
înconjurător din așezările urbane și poluare istorică; transport și mobilitatea urbană durabilă și inteligentă; creșterea
rurale din Regiunea Centru capacității administrative a autorităților locale și județene, operatorilor de
transport de a dezvolta proiecte de mobilitate durabilă
P.4.2 Creșterea eficienței Eficiența energetică în clădirile publice și rezidențiale; sisteme energetice
utilizării energiei și a altor resurse inteligente, bazate pe un consum redus de energie și creșterea utilizării SRE și
4.Mediu, materiale prin implementarea de combustibililor alternativi; măsuri privind creșterea capacității actorilor din
eficiență soluții și tehnologii curate care să mediul public și privat de a contribui la tranziția către economia circulară
30
energetică faciliteze tranziția către economia
și circulară
schimbări P.4.3Protejarea și conservarea Măsuri privind conservarea și protecția SPA și SCI și a altor
climatice biodiversității regionale zone din Regiunea Centru
Măsuri privind diminuarea efectelor schimbărilor climatice și
P.4.4 Diminuarea efectelor
prevenirea riscurilor naturale (ex. dezvoltarea infrastructurii
schimbărilor climatice și
de monitorizare și avertizare a fenomenelor hidro- meteorologice severe,
prevenirea riscurilor naturale
împăduriri etc.
P.5.1.Conservarea,
restaurarea și punerea în valoare a
Conservarea, restaurarea și punerea în circuitul turistic a patrimoniului cultural-
patrimoniului cultural-istoric,
istoric; protejarea și valorificarea în scop turistic a patrimoniului natural;
valorificarea patrimoniului turistic
revigorarea turismului balnear și de sănătate
natural și creșterea utilizării
5.Turism și potențialului balnear
Patrimoniu Modernizarea infrastructurii regionale de cazare și dezvoltarea structurilor de
P.5.2. Modernizarea și extinderea
cultural primire turistică în zonele în care se înregistrează deficit de spații de cazare;
infrastructurii
modernizarea, extinderea și diversificarea infrastructurii de agrement și
regionale de cazare și de agrement
îmbunătățirea serviciilor specifice; modernizarea și extinderea infrastructurii
și îmbunătățirea serviciilor
turistice pentru tineret; reabilitarea spațiilor cu destinație culturală și dezvoltarea
specifice
infrastructurii culturale inovatoare
P.5.3. Susținerea turismului de
Susținerea formelor de turism tematic și a celor de turism alternativ; sprijinirea
nișă, dezvoltarea activităților
activităților de promovare și informare ale OMD și dezvoltarea activităților
conexe turismului și integrarea
economice conexe turismului
activităților turistice
Atragerea și menținerea forței calificate de muncă în turism; pregătirea
P.5.4. Asigurarea forței calificate
profesională inițială și formarea profesională
de muncă în turism
continuă a forței de muncă în turism
Măsuri specifice de tipul: crearea și modernizarea centrelor logistice pentru
P.6.1.Eficientizarea activitățilorde
agricultură, dezvoltarea centrelor de servicii pentru agricultură, crearea și
prelucrare a produselor agricole
modernizarea unităților mici și mijlocii de procesare a produselor agricole,
șiîmbunătățirea pregătirii pr
susținerea tinerilor fermieri și a specialiștilor agricoli și susținerea perfecționării
agricole, susținerea activităților
profesionale a fermierilor și a serviciilor de
ofesionale afermierilor
consultanță agricolă
Susținerea înființării de microunități de prelucrare industrială a materiilor prime
agricole în zonele montane; instituirea unui sistem de plăți compensatorii,
specifice zonei montane și susținerea activă a alternativelor economice viabile
P.6.2. Susținerea activităților
pentru păstrarea practicilor tradiționale; sprijinirea printr-un sistem de prime a
agricole în zonele montane
producătorilor din aria montană care realizează produse cu certificări DOP -
Denumire de Origine Protejată, IGP – Indicație Geografică Protejată, STG –
6.Dezvoltar
Specialitate Tradițională Garantată
e a rurală,
Modernizarea exploatațiilor silvice prin susținerea achiziționării de mașini și
agricultura
echipamente specifice, dezvoltarea infrastructurii de transport forestier,
și
P.6.3.Valorificarea stimularea utilizării în scop energetic a reziduurilor forestiere și agricole,
silvicultura
superioară, într-o manieră durabilă, susținerea acțiunilor de împădurire și întreținere a pădurilor, încurajarea
a potențialului silvic regional certificarii managementului forestier ca și management forestier responsabil și a
companiilor din domeniu, dezvoltarea unor infrastructuri de colectare,
depozitare și procesare a fructelor de pădure
Susținerea afacerilor în domenii economice neagricole, rearea de noi
P.6.4. Creșterea atractivității instrumente financiare adaptate situației existente, îmbunătățirea abilităților și
economice și diversificarea cunoștințelor antreprenoriale ale locuitorilor din mediul rural, conservarea și
activităților economice în valorificarea durabilă a patrimoniului uman, cultural și
localitățile rurale natural locala, promovarea instrumentelor de întărire și recunoaștere a identității
locale
P.6.5.Îmbunătățirea infrastructurii Extinderea și modernizarea rețelelor de apă potabilă și de canalizare, extinderea
tehnico- edilitare a localităților și modernizarea serviciilor de colectare și gestionare a deșeurilor menajere,
31
rurale modernizarea rețelei de drumuri comunale, extinderea rețelelor de iluminat
public și a sistemelor pentru asigurarea siguranței publice
Reabilitarea, modernizarea și extinderea infrastructurii sociale din mediul rural,
reabilitarea, modernizarea și extinderea infrastructurii cultural-recreative din
P.6.6.Dezvoltarea infrastructurii
mediul rural, reabilitarea căminelor culturale, bibliotecilor, caselor comunale de
sociale, cultural-recreative și
cultură, caselor memoriale și minimuzeelor locale, sprijinirea cooperării între
susținerea dezvoltării comunitare
diverși actori și comunități rurale în cadrul unor acțiuni integrate vizând
dezvoltarea teritorială
2. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE

PROBABILE IN SITUAȚIA NEIMPLEMENTĂRII PLANULUI
2.1. Relatii in cadrul sistemelor teritoriale

Prin poziţia sa geografică, Regiunea Centru este bine relaţionată teritorial ocupând astfel o
poziţie privilegiată. Regiunea Centru realizează conexiuni cu 6 din cele 7 regiuni de dezvoltare,
înregistrându-se distanţe aproximativ egale din zona ei centrală până la punctele de trecere a
frontierelor.
Regiunea Centru este formată din 6 judeţe (Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi
Sibiu), care însumează o suprafaţă de 34100 km2, reprezentând 14,3% din teritoriul ţării. Din
Suprafața totală a Regiunii Centru cea mai mare pondere o ocupă judeţul Mureş (19,7%), la polul
opus fiind judeţul Covasna (10,9%).
Suprafața ponderea şi categoria de mărime a judeţelor din Regiunea Centru
Ponderea din Categoria de

Suprafața Ponderea din
Judeţ Suprafața mărime a
(km2) Regiunea Centru
României (%) judeţului
Alba 6242 18,3 2,6 mijlocie
Braşov 5363 15,7 2,2 mijlocie
Covasna 3710 10,9 1,6 mică
Harghita 6639 19,5 2,8 mare
Mureş 6714 19,7 2,8 mare
Sibiu 5432 15,9 2,3 mijlocie
Sursa: Institutul Naţional de Statistică şi calcule proprii ale ADR Centru
32
Harta încadrării Regiunii Centru în teritoriul României
2.2. Încadrare în teritoriu

Regiunea Centru este aşezată în zona centrală a României, în interiorul marii curburi a
Munţilor Carpaţi, pe cursurile superioare şi mijlocii ale Mureşului și Oltului.
.
Încadrare în teritoriu- limită roșie- teritoriul studiat.
2.3. Starea actuală a mediului şi caracteristicile de mediu ale zonelor posibil a fi afectate
prin implementarea PDR 2021-2027
PDR 2021-2027 este elaborat pentru Regiunea Centru, nefiind cunoscute localizări
teritoriale concrete ale activităţilor planificate.
Prin urmare, în acest capitol sunt identificate şi scoase în evidenţă aspectele de mediu
existente relevante pentru PDR Centru. Caracteristicile de mediu ale zonelor unde vor fi realizate
concret acele proiecte susţinute de program vor fi evaluate prin procedura EIA, acolo unde aceasta
este aplicabilă.
Analiza stării actuale a mediului a fost realizată pentru fiecare domeniu de mediu relevant.
Domeniile de mediu, precum şi aspectele sociale şi economice considerate a fi relevante
pentru PDR Centru sunt următoarele:
- Calitatea aerului
- Calitatea apei/gospodărirea apelor
- Schimbările climatice
- Biodiversitatea
- Starea de sănătate a populaţiei şi calitatea mediului urban
33
- Producţia şi consumul durabile
- Solul
- Managementul riscurilor naturale
- Deşeuri
- Peisajul şi patrimoniul cultural
- Conştientizare
Determinarea acestor domenii s-a făcut ţinând cont, orientativ, de anexa 5 a Ghidului
practic al planificării de mediu elaborat de Ministerul Mediului şi ANPM în 2009, prin care s-au
propus următoarele codificări ale categoriilor de probleme/aspecte de mediu, prezentate în tabelul
de mai jos.
Categorii de probleme de mediu (anexa 5 Ghidul practic al planificării de mediu)
COD CATEGORII DE PROBLEME/ASPECTE DE MEDIU

01 - Calitatea necorespunzătoare a aerului
02 - Combaterea fenomenului schimbărilor climatice
03 - Poluarea generată de surse de poluare majore şi riscul de accidente majore
04 - Cantitatea şi calitatea necorespunzatoare a resurselor de apă
04.1 - Cantitatea si calitatea necorespunzatoare a apei potabile
04.2 - Poluarea apelor de suprafaţă
05 - Gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere
06 - Poluarea generată de activităţile din agricultură
07 - Poluarea solului şi apelor subterane
08 - Degradarea mediului natural şi construit
09 - Urbanizarea mediului
10 - Pericole generate de catastrofe/fenomene naturale si antropice
11 - Poluarea mediului datorata activitatilor de transport
12 - Degradarea mediului datorită tursimului şi agrementului
13 - Asigurarea necorespunzatoare a stării de sănătate a populaţiei
14 - Insuficientă implicare politică şi administrativă a factorilor de decizie In soluţionarea
15
- problemelor de mediu
Structuri organizatorice instabile, neconcordante cu obiectivele generale/specifice de
protecţie a mediului înconjurător
16 - Educaţie ecologică
17 - Calitatea vieţii
Analizând cele 6 Domenii Strategice şi priorităţile de investiții corespunzătoare, precum şi

acțiuni/măsuri propuse, au fost selectate, ca fiind relevante, categoriile de probleme/aspecte de
mediu prezentate la fiecare capitol, privind Starea actuala a mediului, raportate la anexa 5 a
Ghidului practic al planificării de mediu elaborat de Ministerul Mediului şi Schimbărilor
Climatice şi ANPM în 2009.
34
2.4. Categorii de probleme de mediu relevante pentru PDR 2021-2027
CATEGORII
DE
COD PROBLEME/ DESCRIEREA PROBLEMEI IDENTIFICATE
ASPECTE DE
MEDIU
Calitatea aerului depăşeşte limitele stabilite de normele legale în unele localităţi din Regiunea
Centru din cauza:
- infrastructurilor locale vechi de încălzire şi iluminat;
- creşterii numărului de autovehicule rutiere;
Calitatea - traficului congestionat cauzat de infrastructura insuficientă şi de proasta calitate şi
01 necorespunzatoar lipsa susţinerii pentru transporturile publice;
e a aerului
- inexistenţa infrastrcturilor nemotorizate;
- activităţilor industriale cu procese tehnologice învechite.
Este astfel necesară regândirea, modernizarea, transportului public urban, creşterea
infrastructurii pentru biciclişti, în scopul transformării într-un transport ecologic.
Creşterea nivelului emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din procesele de ardere poate
contribui la fenomenul de schimbare a climei. Multe procese tehnologice sunt energoface şi au
randamente energetice mici, nu folosesc surse alternative regenerabile de energie. Eficienţa
energetică a sistemelor de încălzire a clădirilor publice şi rezidentiale este scăzută, aflându-se
Combaterea sub media europeană.
fenomenului Consumurile excesive de combustibili, datorate lispei de eficienţă energetică a obiectivelor
02 publice, dar şi a clădirilor rezidenţiale, afectează calitatea aerului şi pot exista depăşiri ale
schimbărilor
climatice limitelor stabilite de normele legale pentru emisiile de poluanţi din gazele de ardere.
Infrastructurile de încălzire locale sunt de multe ori vechi. Randamentul global energetic al
clădirilor este deficitar (lipsa izolaţiilor, pierderi de energie etc).
Sursele de energie regenerabilă în instituţii/ infrastructuri publice şi locuinţe nu sunt suficient
utilizate.
Dintre principiile care stau la baza politicii privind protecţia apei, se pot menţiona: principiul
Cantitatea si precauţiei, acţiuni preventive, rectificarea si corectarea prejudiciilor la sursa, principiul
calitatea poluatorul plăteşte, integrarea politicii privind protecţia apei în alte politici comunitare,
04 necorespunzatoar folosirea datelor stiinţifice si tehnice disponibile. Obiectivul de mediu pentru un corp de apa de
e a resurselor de suprafaţă se consideră a fi atins atunci când corpul de apa atinge starea bună, respectiv se
apă încadreaza în starea chimică bună şi starea ecologică foarte buna sau buna, respectiv potenţial
ecologic maxim sau bun.
Probleme de poluare a apei sunt datorate apei uzate netratate provenita din surse municipale şi
industriale ca şi poluării difuze datorate activităţilor agricole şi gestionării incorecte a
deşeurilor. Realizarea de noi capacităţi de producţie sau extiunderea capacităţilor existente, pot
să aiba un impact asupra apelor de suprafaţă, dacă respectivele investiţii sunt efectuate în zone
Poluarea apelor care nu sunt dotate cu sisteme de canalizare şi staţii de epurare. Realizarea unor obiective
04.2
de suprafaţă economice noi, extinderea capacităţilor de producţie, modernizarea sau realizarea de noi
obiective turistice şi de agrement, de învăţământ, sociale, trebuie să se facă cu asigurarea
sistemelor corespunzatoare de epurare a apelor uzate şi cu asigurarea parametrilor de calitate
pentru deversare a acestora în sursele de apă de Suprafața, cu respectarea valorilor maxim
admise pentru indicatorii prevăzuţi de legislaţia în vigoare.
35
Potenţialele surse de poluare a solurilor din teritoriul studiat sunt de natură biologică.
Principalul factor care poate cauza poluarea solurilor este depozitarea întâmplătoare pe sol a
deşeurilor menajere, gestionarea și amplasarea necorespunzătoare a deșeurilor și dejecţiilor
zootehnice din gospodăriile populației și aplicarea de tratamente cu insecticide si fungicide.
Poluarea solului Calitatea solului poate fi afectată de activităţi din industria extractivă minieră, deversări de
07 si apelor produse petroliere, activități industriale, depozite industriale și municipale menajere, depozite
subterane de pesticide și dejecții animaliere.
Realizarea unor lucrări de infrastructură, abordarea incorectă a problemei deşeurilor generate
de reabilitare/construcție de noi obiective economice, procesele industriale, agricultura, turism,
construcţiile, pot constitui surse punctiforme de poluare a solului şi freaticului, dacă nu se
asigură infrastructura adecvata.
Deteriorarea capitalului natural şi construit este un proces complex, de lungă durată si cu o
Degradarea evoluţie dependentă de ritmul, formele si forţele dezvoltării şi sistemelor socio-economice.
08 mediului natural Dintre presiunile directe şi indirecte amintim: exploatarea excesivă a resurselor naturale,
şi construit depozitările necontrolate de deşeuri, siturile industriale abandonate din jurul marilor oraşe,
degradarea monumentelor naturale și istorice arhitecturale.
Datorită procesului de extindere a zonelor rezidenţiale, comerciale si industriale există o
presiune continuă asupra zonelor împădurite si spaţiilor verzi. Urbanizarea mediului conduce la
Urbanizarea
09 pierderi de biodiversitate (pierderi de habitate sau fragmentarea acestora). Dezvoltarea
mediului
necontrolată a construcţiilor şi a activităţilor de turism, recreere si agreement peste capacitatea
de suportabilitate a mediului fac ca presiunile exercitate să fie semnificative.
Pericole generate Amplasarea unor noi obiective industriale, locuințe sau unități de turism în zone cu riscuri de
de catastrofe/ alunecare, inundabile sau punerea în funcţiune de noi capacităţi care utilizează în procesul
10 fenomene tehnologic substanţe şi preparate chimce periculoase pot genera accidente de mediu şi poluare
naturale si semnificativă, dacă nu sunt amplasate conform Regulamenttului Local de Urbanism și nu sunt
antropice luate măsurile preventive corespunzătoare
La nivelul UE, sectorul Transporturilor rămâne în continuare sectorul cu cel mai mare impact
asupra emisiilor de gaze cu efect de seră, având o tendinţă de creştere de 26% între 1990 şi anul
2007, respectiv 0,5% între anul 2006 şi 2007, datorate în principal creşterii cererii pentru
Poluarea mediului
transportul pasagerilor şi a bunurilor precum şi preferinţei pentru utilizarea transportului rutier
datorată
11 ca modalitate de transport, în schimbul altor modalităţi de transport mai puţin poluante.
activităţilor de
Conform celor mai recente date publicate la nivel european, tendinţa emisiilor de gaze cu efect
transport
de seră din sectorul transporturi este de creştere în următorii ani, comparativ cu dinamica
creşterii emisiilor generate de alte sectoare precum cele industriale, rezidenţial sau cel de
producere a energiei.
Degradarea Practicile necontrolate în domeniul turismului conduc la deteriorarea mediului şi la pierderea

mediului datorită diversităţii naturale şi a patrimoniului.
12
tursimului şi Dezvoltarea necontrolată a construcţiilor şi a activităţilor de turism, recreere si agreement peste
agrementului capacitatea de suportabilitate a mediului fac ca presiunile exercitate să fie semnificative.
Deteriorarea sanătăţii umane se datorează poluarii actuale a mediului (aer, apă şi sol) şi poluării
istorice (de ex. pesticide, deseuri etc.). În marile aglomerări urbane, dar şi în zonele rurale,
datorită infrastrcturilor de transport necorespunzătoare, rămâne problema semnificativă a
zgomotului ca factor de risc pentru sănătate. Sursele antropice de poluare ale aerului sunt
Asigurarea sistemele de încălzire locală, activităţile industriale si traficul. Principalii poluanţi atmosferici
necorespunzătoar sunt particulele în suspensie, oxizii de azot si dioxidul de sulf. Principalii indicatori de sănătate
13 e a stării de care pot fi influenţaţi de poluarea aerului se referă la bolile respiratori si cardiovasculare.
sănatate a Insuficiența spațiilor verzi, situate sub media europeană, lipsa aliniamentelor plantate și a
populaţiei perdelelor de protecție și neîntreținerea corespunzătoare a acestora, pot conduce la o
deteriorare a calității factorului de mediu aer cu implicații nefaste asupra sănătății umane.
Calitatea vieţii în mediul urban şi sănătatea locuitorilor depind în mod considerabil de
infrastructura şi serviciile existente, inclusiv de Suprafața zonelor verzi.
36
Există în continuare, în ciuda eforturilor realizate de sectorul guvernamental, cel privat şi al
societăţii civile, o nevoie crescândă de programe educaţionale specializate pe diverse teme de
Educaţia
16 mediu (de la gestionarea corectă a deşeurilor şi până la problemele generate de schimbările
ecologică
climatice, turism si transport durabile, dar şi protecţia unor factori de mediu cum ar fi apele de
suprafaţa şi subterane)
2.5. Relieful si caracteristicile geotehnice ale aplasamentului

Principala caracteristică a reliefului Regiunii Centru este varietatea acestuia, fiind
predominant muntos, cu un ridicat potenţial turistic si de dezvoltare a zootehniei, dar si cu
suprafeţe de platou si lunca propice culturilor agricole. Zona montană se întinde pe 47% din
Suprafața Regiunii Centru, ocupând părţile de est, sud si vest ale regiunii. Datorită
particularităţilor geografice, relieful montan impune restricţii în dezvoltarea teritorială si
dezvoltarea socio-economică a aşezărilor (principalul aspect fiind accesibilitatea).
Lipsit de câmpii propriu-zise, relieful cuprinde părţi însemnate din cele trei ramuri ale
Carpaţilor României, zonei colinare a Podişului Transilvaniei şi depresiunile din zona de contact
dintre zona colinară şi cea montană.
Particularităţile reliefului au o influenţă directă asupra configuraţiei şi dezvoltării reţelei de

aşezări, căilor de transport şi hidrografiei. Condiţiile geografice au permis dezvoltarea unei reţele
de transport, considerată ca fiind una strategică, integrând reţeaua urbană de importantă regională
în sistemul naţional.
Analizând harta fizico-geografică a Regiunii Centru se observă rolul esenţial pe care

relieful îl are în ansamblul elementelor fizico-geografice care la rândul lor se răsfrâng asupra celor
antropice. Cele mai importante particularităţi ale reliefului Regiunii Centru sunt:
- armonia morfologică a reliefului, modul în care se îmbină marile trepte de relief la nivelul
regiunii
- dispoziţia concentrică a acestor trepte de relief
- puternica influenţă exercitată de altitudine asupra componentelor naturale şi antropice
37
-
Harta fizico-geografică a Regiunii Centru
Din punct de vedere geografic, relieful Regiunii Centru cuprinde cea mai mare parte a
Depresiunii Colinare a Transilvaniei si părţi însemnate din Carpaţii Româneşti.
Principalele subdiviziuni ale Carpaţilor Româneşti cuprinşi pe teritoriul Regiunii Centru sunt:
- Carpaţii Orientali cu două subdiviziuni: Grupa Centrală (munţii vulcanici Călimani,

Gurghiu, Harghita, Munţii Giurgeului, Masivul Hăşmaş, Munţii Ciucului, Munţii Nemira,
depresiuni intramontane (Depr. Borsec, Depr. Bilbor, Depr. Giurgeului, Depr. Ciucului),
munţii Persani, Baraolt şi Bodoc ce pătrund digitat în valea Oltului, fiind munţi grefaţi pe
formaţiuni sedimentare) şi Grupa Curburii (munţii Vrancei, Munţii Bârsei, Munţii Baiului,
Munţii Siriului, Masivul Ciucaş, depresiuni intramontane (Depr. Bârsei, Depr. Întorsurii
Buzăului, Depr. Târgu Secuiesc), cea mai mare depresiune fiind Depresiunea Braşovului.
- Carpaţii Meridionali cu trei subdiviziuni: Grupa Bucegi (Munţii Bucegi, Piatra Craiului,
Masivul Leaota, Culoarul depresionar Rucăr - Bran), Grupa Făgăraşului (Munţii
Făgăraşului), Grupa Parângului (Munţii Cindrel, Sureanu, Lotrului)
- Carpaţii Occidentali cu Munţii Apuseni (Masivul Bihor, Muntele Mare, Munţii Vlădeasa,
Munţii Metaliferi cu Munţii Trascău, depresiunile intramontane (Depr. Zlatna, Depr.
Arieşului, Depr. Abrudului)
Particularităţile reliefului montan impun în multe zone dificultăţi de accesibilitate şi dezvoltare

a aşezărilor din zonele rurale. În plus, masivitatea Carpaţilor a impus restricţii în construirea unor
căi de transport. Cu toate acestea, fragmentarea reliefului montan a facilitat construirea drumurilor
în profil transversal şi longitudinal în Carpaţii Orientali, iar în Carpaţii Meridionali în profil
38
transversal fie de-a lungul unor râuri de ordin superior (Oltul), fie prin culoare depresionare
(Culoarul Rucăr - Bran).
Partea centrală a Regiunii Centru cuprinde cea mai mare parte a Depresiunii Colinare a
Transilvaniei, relieful acesteia fiind pus în evidenţă de dealurile şi colinele, rezultate din
fragmentarea unor suprafeţe iniţiale de podiş, despărţind văile Târnavelor, Hârtibaciului, Oltului.
La limita dinspre munţi, eroziunea s-a manifestat mai accentuat în cadrul rocilor sedimentare,
sculptând depresiuni de contact (Depr. Sibiului, Depr. Făgăraşului). De remarcat este faptul că în
interiorul Depresiunii Transilvaniei alternează interfluvii mai largi sau mai înguste, cu văi care se
disting prin lunci extinse şi terase etajate, funcţionând astfel ca arii de discontinuitate geografică.
Subdiviziunile reliefului din partea centrală a Regiunii Centru, delimitate de reţeaua hidrografică,
imprimă spaţiului geografic o relativă omogenitate.
Principalele subdiviziuni ale Depresiunii Colinare a Transilvaniei cuprinsă pe teritoriul

Regiunii Centru sunt:
- Dealurile si depresiunile submontane cu trei subdiviziuni:
- subcarpaţii Transilvaniei (Dealurile Reghinului, Sângeorgiu de Pădure, Sovata,

Odorheiului şi Homoroadelor),
- depresiunile sudice (Depresiunea Făgăraşului, Sibiu - Sălişte, Apoldului) şi
- culoarele, depresiunile si masivele deluroase Vestice (Culoarul depresionar Alba lulia-

Turda mai exact Sectorul Alba lulia-Aiud)
- Podişul Transilvaniei cu două subdiviziuni:
- Câmpia Transilvaniei (Câmpia Mureşană) si Podişul Târnavelor (Dealurile si Culoarul

Târnavei Mici, Târnavei Mari),
- Podişul Hârtibaciului şi Secaşului)
Zona montanã se întinde pe 47% din Suprafața Regiunii Centru, ocupând părţile de est, sud
şi vest ale regiunii. La limita Regiunii Centru cu Regiunea Sud, se gãsesc cele mai înalte vârfuri
din România: Moldoveanu (2544 m) şi Negoiu (2535 m), ambele situate în masivul Fãgãraş,
numeroase alte vârfuri din Carpaţii Meridionali depãşind înãlţimea de 2000 m. Datoritã înãlţimii şi
masivitãţii lor, Carpaţii Meridionali au fost supranumiţi "Alpii Transilvaniei". Ocupând aproape în
întregime teritoriul judeţelor Harghita şi Covasna şi pãrţi însemnate din judeţele Mureş şi Braşov,
Carpaţii Orientali au altitudini medii (altitudinea maximã a Carpaţilor Orientali în Regiunea
Centru este de 2100 m în vf. Pietrosu din Munţii Cãliman) şi o genezã diversã. Munţii Apuseni,
ocupând jumãtatea de N - V a judeţului Alba, au altitudini reduse (înalţimea maximã, de 1849 m,
este atinsã în vf. Curcubata Mare din Munţii Bihor, la limita cu Regiunea N -V).
O caracteristicã a Carpaţilor Orientali şi a Munţilor Apuseni este prezenţa unor depresiuni

intramontane bine individualizate. Astfel, în Carpaţii Orientali întâlnim depresiunile Borsec,
39
Giurgeu, Ciuc şi întinsa depresiune a Braşovului, iar în Munţii Apuseni, depresiunile Zlatna,
Abrud şi Câmpeni. Pasurile şi trecãtorile relativ numeroase din Carpaţii Orientali şi Munţii
Apuseni contribuie la aspectul puternic fragmentat al acestor munţi, facilitând în acelaşi timp
legãturile între aşezãrile de pe versanţii opuşi.
Zona colinarã cuprinde Podişul Târnavelor în întregime şi partea de est a Câmpiei înalte a
Transilvaniei. În zona de contact între regiunea montanã şi cea colinară se găsesc depresiunile
Făgăraşului şi Sibiului în partea de sud, Culoarul Alba Iulia- Turda în partea de vest şi dealurile
subcarpatice şi depresiunile Praid, Odorhei, Homoroade şi Cristuru Secuiesc în partea de est.
Altitudinea medie a principalelor localităţi este prezentată in tabelul următor:
Judeţ Localitate Altitudine medie (m)

Alba Alba lulia 235
Braşov 625
Braşov
Făgăraş 430
Covasna Sfântu Gheorghe 555
Harghita Miercurea Ciuc 665
Tg. Mureş 330
Mureş
Sighişoara 375
Sibiu 415
Sibiu
Mediaş 285
Sursa: Anuarul statistic al României
Capitalul natural deosebit de care dispune Regiunea Centru se datorează în mare parte
poziţionării sale geografice, pe teritoriul celor 6 judeţe care compun această regiune regăsindu-se
bioregiunile alpină, continentală, precum şi mici insule stepice.
2.6. Caracteristici geotehnice

Regiunea studiată, cuprinde formaţiuni ce aparţin unităţii structurale majore şi anume:
Unitatea Bazinului Transilvaniei. Ca unitate geologico - structurală Depresiunea Transilvaniei este
delimitată de cele trei ramuri ale Carpaţilor iar din punct de vedere morfologic se prezintă ca un
podiş. Depresiunea Transilvaniei a luat naştere prin afundarea unui teritoriu foarte întins cuprins
între cele trei ramuri ale Carpaţilor în urma mişcărilor orogenetice din faza laramică ce au produs
un sistem de falii profunde. Pe această arie odată cu începutul afundării s-a instalat un bazin de
acumulare ce a funcţionat până în pliocen. în judeţul Alba formaţiunile Depresiunii (Bazinului)
Transilvaniei ocupă partea central - estică fiind cuprinsă pe o arie destul de largă între râul Mureş
şi văile Târnavelor- inclusiv culoarul Mureşului.
Structura geologică este constituită din:
- fundament alcătuit din şisturi cristaline neregenerate în orogeneza alpină;

- cuvertura prelaramică;
- depozite de vârstă paleogenă şi neogenă.
40
Fundamentul cristalin este reprezentat, predominant, în vestul depresiunii prin şisturi cu
cristalinitate mai pronunţată: microşisturi, paragneise cu muscovit şi biotit, şisturi cuarţitice cu
granaţi, calcare cristaline şi chiar injecţii pegmatitice şi amfibolite. Depozitele premiocene sunt
alcătuite din sedimente triasice (dolomite, calcare, marnocalcare şi conglomerate), jurasice
(calcare gălbui), cretacic inferioare (calcare) şi cretacic superioare (dezvoltate în facies de fliş).
Deasupra depozitelor cretacice sau direct peste cristalin se află paleogenul (transgresiv şi cu mari
variaţii de facies datorită cutărilor laramice şi postlaramice). Depozite paleogene aflorează pe
suprafeţe restrânse în colţul sud-vestic al depresiunii:
- eocenul, reprezentat prin gresii grosiere cu intercalaţii de nisipuri şi gresii conglomeratice

este prezent la intrarea Mureşului în culoarul Deva - Alba lutia între Şard şi Bărăbanţ;
- depozitele oligocene aflorează în zona Alba lulia unde sunt reprezentate prin nisipuri
silicioase, gresii şi calcare bituminoase.
în Depresiunea Transilvaniei neogenul este caracterizat prin dezvoltarea depozitelor

marine de facies normal şi salmastru caracteristice miocenului; spre sfârşitul acestuia se dezvoltă
faciesurile de apă puternic îndulcită care se continuă şi în pliocenul inferior. O nouă etapă în
evoluţia Depresiunii Transilvaniei începe în tortonian când întregul teritoriu transilvan devine
zonă submersă şi evoluează ca arie de acumulare cu o subsidenţă foarte activă. Mişcările stirice
începute încă din helveţian au continuat în timpul tortonianului când a avut loc şi o intensă
activitate vulcanică în regiunile carpatice. Efectele acestui vulcanism s-au concretizat prin
depunerea materialului piroclastic reprezentat prin tufuri cu o grosime variabilă de la zeci de metri
până la 500 m (complexul tufului de Dej). Peste acest complex urmează depozite care încep prin
evaPDRite peste care se dezvoltă argile şi marne.
Formaţiunea cu sare are un caracter regresiv fiind pusă în evidenţă de anticlinale diapire de
la Ocna Mureş şi Aiud- Blaj - Şeica Mare. Succesiunea tortonianului se încheie cu marne, argile,
nisipuri şi strate subţiri de tufite.
Sarmaţianul se dezvoltă în continuitate de sedimentare cu tortonianul, în facies de molasă

reprezentat printr-o serie monotonă de argile marnoase şi nisipuri. Sarmato - pliocenul în facies
panonic se dezvoltă după besarabianul inferior când se resimt consecinţele ridicării ansamblului
Carpaţilor Orientali urmată de întreruperea legăturilor dintre bazinul panonic şi bazinele
extracarpatice. în acest interval în Depresiunea Transilvaniei s-a acumulat o suită de depozite a
căror grosime este cuprinsă între 20 - 450 m şi care ocupă o zonă orientată SW - NE între Mureş şi
Târnave. Spre partea superioară a succesiunii se trece ia o alternanţă de pachete de marne cenuşii
cu strate subţiri de nisipuri. Depozitele miocenului superior şi pliocenului sunt dominate de
structura cutelor diapire şi a domurilor determinate de existenţa şi modul de comPDRtare al sării.
în cuaternar mişcările scoarţei au condiţionat procesele exogene, mai ales denudarea şi
acumularea.
Ariile exondate au fost supuse unor eroziuni intense, în timp ce acumulările au fost reduse
la formarea unor depozite subaeriene (eluviale, coluviale.deluviale). Dispoziţia reţelei hidrografice
41
a dus la formarea teraselor şi luncilor cu depunerile corespunzătoare. Cursul inferior al râului
Mureş (în partea vestică a judeţului Alba) se încadrează, din punct de vedere geologic în cadrul
"zonelor adiacente" în centrul unui graben post-tectonic cunoscut sub numele de Culoarul
Mureşului. Acesta este încadrat de Munţii Şurianului (care aparţin de Carpaţii Meridionali) - şi de
ramura sudică a Munţilor Apuseni (Munţii Metaliferi).
Zona depresionară s-a instalat sub forma unui culoar orientat E - W prin care se făcea
legătura între Bazinul Panonic şi Bazinul Transilvaniei. Evoluţia acestuia a început din tortonian
iar depozitele ce formează umplutura aparţin tortonianului (reprezentat printr-un facies
predominant calcaros, microconglomerate şi nisipuri care pot trece la depozitele marnoase şi
argiloase cu intercalaţii de nisipuri) şi sarmaţianului (cu aceeaşi constituţie monotonă: nisipuri,
marne, argile). Fundul culoarului era marcat de depresiuni, de anticlinale şi horsturi ceea ce a
determinat cantitatea sedimentelor ulterioare iar ridicarea sa de la sud spre nord a dat o înclinare
uşoară S - N stratelor, fapt ce a silit ulterior râul Mureş să-şi mute treptat albia spre nord, lăsând în
stânga sa piemontul creat de activitatea torenţială a materialelor locale (în timpul ridicării
munţilor) şi câmpiile largi de terase. în cuaternar mişcările scoarţei au condiţionat accentuarea
proceselor endogene, mai ales denudarea şi acumularea; astfel ariile exondate au fost supuse unor
eroziuni intense în timp ce acumulările au fost reduse la formarea unor depozite subaeriene (în
general - deluviale). Reţeaua hidrografică formată în cuaternar a fost influenţată de mişcările
neotectonice urmare fiind formarea teraselor fluviatile. Depozitele cuaternare sunt reprezentate
prin formaţiuni pleistocen -superioare (wurm) - în mare parte constituite din depozite fluviatile
(pietrişuri şi nisipuri din alcătuirea teraselor inferioare) - şi holocene, constituite, la rândul lor, din
depozite fluviatile (pietrişuri, nisipuri, argile - din zonele de luncă); de asemenea îşi fac simţită
prezenţa şi acumulările, în general deluviale (reprezentate prin argile) dar şi cele coluviale (care
formează conurile de dejecţie dezvoltate la contactul luncilor cu terasele şi în zonele de confluenţă
ale râurilor).
2.7. Problemă de mediu identificată
CATEGORII DE
PROBLEME/
COD DESCRIEREA PROBLEMEI IDENTIFICATE
ASPECTE DE
MEDIU
Amplasarea unor noi obiective industriale, locuințe sau unități de turism în zone cu riscuri
Pericole generate de de alunecare, inundabile sau punerea în funcţiune de noi capacităţi care utilizează în
10 catastrofe/ fenomene procesul tehnologic substanţe şi preparate chimce periculoase pot genera accidente de
naturale si antropice mediu şi poluare semnificativă, dacă nu sunt amplasate conform Regulamenttului Local de
Urbanism și nu sunt luate măsurile preventive corespunzătoare.
2.8. Clima
Datorită poziţiei în teritoriul României şi a Europei, climatul temperat continental al
Regiunii Centru este nuanţat de influenţele climatice exterioare. Pe cea mai mare Suprafața din
regiune se resimt influenţele climatice vestice (Munţii Apuseni şi Depresiunea Colinară a
Transilvaniei), pe o fâşie îngustă din partea de nord a Carpaţilor Orientali, în timpul iernii sunt
prezente influenţele baltice. Altitudinea Carpaţilor Meridionali şi Orientali joacă un rol de barare
42
în calea influenţelor de ariditate ce vin dinspre estul Europei.
Factorii geografici joacă un rol esenţial în identificarea particularităţilor climatice.

Principalul factor care influenţează distribuţia parametrilor climatici îl constituie relieful. Dintre
caracteristicile fizice de bază ale reliefului (altitudinea, orientarea versanţilor în raport cu poziţia
Soarelui şi cu deplasarea maselor de aer, tipul formei de relief, structura petrografica) altitudinea
se dovedeşte a avea rolul cel mai important în distribuţia parametrilor climatici.
În funcţie de atitudine în Regiunea Centru se disting două mari etaje climatice: de
dealuri şi podişuri şi de munte. În tabelul de mai jos sunt enumerate atât unităţile de relief în
cuprinsul cărora întâlnim topoclimate complexe dar şi principalele tipuri de topoclimate
specifice celor două etaje climatice din Regiunea Centru.
Particularităţile climatice ale Regiunii Centru
Etajul climatic Unitatea de relief Topoclimate complexe in: Topoclimate de:
Culoarul Mureşului - luncă si vale

- culoare
De dealuri si podişuri: Câmpia Transilvaniei
Depresiunea Colinara a - terase
joase: <300-500m înalte: 500- Depresiunile din sudul si estul - piemonturi -cueste
Transilvaniei
800m Transilvaniei
Podişul Târnavelor
Carpaţii Occidentali (Munţii Munţii Bihor - Vlădeasa - văi înguste

Apuseni) - văi largi
Muntele Mare
- defileu, culoar,
Carpaţii Meridionali Munţii Făgăraş chei
De munte: Munţii Călimani (S) - piemonturi
joşi: 800-1200m (Carpaţii Munţii Harghita-Baraolt - creste alpine
Occidentali) 800-1700m ( - culmi muntoase
Carpaţii Orientali si Depresiunea Giurgeu- Ciuc principale si
Meridionali) secundare
înalţi: - versanţi adăpostiţi
>1700m (Carpaţii Orientali) Carpaţii Orientali faţă de circulaţia
>1900m (Carpaţii Meridionali) de vest
Depresiunea Braşov - versanţi cu
expunere sudică
- versanţi cu
expunere nordică
Temperatura medie a aerului înregistrează valori medii anuale de 8 - 10 0C în zonele

de culoar depresionar si dealuri joase (izoterma de 9 0C fiind cunoscută sub denumirea de
izoterma viţei-de-vie), 6 - 8 0C la contactul munţilor cu unităţile geografice învecinate (la
altitudini de aproximativ 700 m), 4 - 6 0C în zona montană (până la 1200 de metri altitudine), 2
- 4 0C în zona montană foarte înaltă (până la 1800 de metri) si 0 -2 0C în zona alpină (peste
2000 de metri în Carpaţii orientali si Meridionali si peste 1800 de metri în Munţii Apuseni).
43
Cantitatea anuală de precipitaţii
Crescând o data cu altitudinea, cantitatea de precipitaţii înregistrează valori diferite la

nivelul Regiunii Centru fiind direct influenţată de particularităţile reliefului. Astfel, cantitatea de
precipitaţii este de: 500 - 700 mm/an în zona de podis si dealuri joase din Depresiunea colinară a
Transilvaniei, 600 -800 mm/an în zona de contact dintre relieful colinar si cel muntos, 800 - 1000
mm/an în zona montană, 1200 mm/an în zona montană înaltă. Datorită influenţelor climatice
vestice în Munţii Apuseni cantitatea medii de precipitaţii ajunge si depăşeşte în multe locuri 1400
mm/an.
Potenţialul energetic solar
Potenţialul energetic solar poate fi valorificat pe toate unităţile de relief din Regiunea
Centru, cel mai mare potenţial fiind în Podişul Transilvaniei. În zona montană potenţialul solar
poate fi valorificat în zonele cu versanţi cu orientare sudică.
Pornind de la datele disponibile s-a realizat harta potenţialului energetic solar. La baza
acestei harţi au stat modelarea spaţială a mai multor harţi fizico-geografice şi climatologice.
Analizând harta solara a României se poate observa cu uşurinţă posibilitatea valorificării
potenţialului energetic solar în zona centrală a regiunii.
Analizând potenţialul solar se pot enunţa câteva concluzii:
Daca din punct de vedere al valorificării energiei eoliene Depresiunea Transilvaniei din
Regiunea Centru nu dispune de posibilitatea valorificării potenţialului energetic eolian, în privinţa
resurselor energetice solare, aceasta zona deţine cel mai ridicat potenţial din regiune.
In zonele cu altitudini reduse în condiţiile unei nebulozităţi scăzute, durata de strălucire a

Soarelui este mult mai mare fata de zona montana, Depresiunea Transilvaniei dispunând de
condiţii medii de valorificare a energiei solare.
44
In zona montană variaţia în teritoriu a radiaţiei solare directe este foarte mare, formele
negative de relief pot favoriza persistenta ceţii şi diminuarea duratei de strălucire a Soarelui, în
timp ce formele pozitive de relief (în funcţie de orientarea în raport cu Soarele şi cu direcţia
dominantă de circulaţie a aerului) pot favoriza creşterea sau diminuarea radiaţiei solare directe.
Potențial energetic eolian
Estimarea potenţialului eolian al Regiunii Centru a avut ca principale elemente de analiza:

viteza medie a vântului, frecvenţa acestuia si particularităţile reliefului. Viteza medie a vântului
este direct influenţată de orografie si dinamica aerului, care o pot intensifica sau atenua. În zona
montană sunt caracteristice viteze medii anuale care scad o dată cu altitudinea: de la 8-10 m/s pe
înălţimile carpatice (2000-2500 m) până la 6 m/s in zonele cu altitudini de 1800-2000 m, pe
versanţii adăpostiţi vitezele anuale scad la 2-3 m/s, iar în depresiunile intramontane (intracarpatice
închise) acestea sunt de 1-2 m/s. În Depresiunea Colinară a Transilvaniei vitezele medii ale
vântului sunt cuprinse între 0, 3 - 2,5 m/s.
Din analiza hărţii potenţialului eolian a regiunii si a datelor statice ale principalilor
parametri climatici, principalele concluzii sunt:
- cel mai mare potenţial eolian se înregistrează în Munţii Apuseni (datorită influenţelor
climatice vestice) si Carpaţii Meridionali (Munţii Făgăraş, sudul judeţului Alba şi sudul
judeţelor Sibiu şi Braşov). Viteze medii de 4 -4,5 m/s şi 4,5 - 5 m/s înregistrează o frecvenţă de
50-60% anual.
- în Carpaţii Orientali, în partea de nord a Regiunii Centru, datorită influenţei maselor de aer
nord-vestice (baltice), există un potenţial eolian mediu (vitezele medii anuale ale vântului sunt
de 4 - 4,5 m/s).
- datorită particularităţilor topografice, în depresiunile intramontane se înregistrează anumite

fenomene topoclimatice determinate de inversiuni de temperatură şi în multe locuri de calm
atmosferic
- în zona Depresiunii Colinare a Transilvaniei din Regiunea Centru particularităţile climatice

oferă posibilităţi limitate de valorificare resurselor de vânt. Datorită climatului de adăpost, a
vitezelor medii foarte reduse, energia eoliană poate fi valorificată doar temPDRar în anumite
zone aflate la contact cu zona montană
- datorită poziţiei geografice şi a configuraţiei reliefului, Regiunea Centru dispune de un

potenţial eolian foarte mic, existând câteva zone în care se poate exploata potenţialul eolian de
mică putere de până la 10kW.
45
Harta vitezelor medii anuale ale vântului in Regiunea Centru
46
2.9. Aer si zgomot
La nivelul Regiunii Centru, cele mai mari densităţi ale reţelei rutiere de transport sunt în
Culoarul Alba lulia - Aiud, Depresiunea Sibiului, Făgăraşului, Braşovului, Podişul Târnavelor,
depresiunile intramontane, etc. La polul opus se află partea centrală şi vestică a Grupei Centrale a
Carpaţilor Orientali, Munţii Făgăraş, Munţii Sureanu, Munţii Cindrel, părţi semnificative din
Munţii Apuseni.
La nivel de judeţ, cea mai mare densitate a drumurilor publice pe 100 km2 este în judeţul
Alba (43,8 km2), urmat de judeţele Harghita (31,8 km2) şi Mureş (31,5 km2), la popul opus fiind
judeţul Covasna (23,4 km2).
La niveul întregii Regiunii Centru densitatea drumurilor publice este de 32,4 km 2, sub
media la nivelul României (35,1 km2).
Regiunea Centru este traversată de autostrada A1 care asigură atât legătura cu zona de vest
a României şi ţările din Europa Centrală cât şi cu capitala ţării. Autostrada A3 traversează
Regiunea Centru pe direcţia SE - NV, cele două tronsoane (Iernut - Ungheni şi Iernut-Cheţani)
fiind deschise circulaţiei. A 3-a autostradă din Regiunea Centru şi care asigură legătura între A1 şi
A3 este A10 (Sebeş - Turda), în anul 2020 fiind deschişi circulaţiei 29 km.
Regiunea Centru are bune conexiuni rutiere cu toate regiunile învecinate prin următoarele drumuri
naţionale:
- cu Regiunea Sud: spre Ploieşti pe Valea Prahovei, prin DN1 (E60), sau pe valea
Teleajenului, prin DN1A; spre Piteşti, pe DN73 (E574), prin culoarul Rucăr-Bran via
Câmpulung sau pe DN7C (Transfăgărăşanul) via Curtea de Argeş. o cu Regiunea Sud-
Vest: spre Râmnicu Vâlcea, pe valea Oltului, prin DN7 (E81); spre Târgu Jiu, pe Valea
Sebeşului şi peste Munţii Parâng, prin DN 67C (Şoseaua Transalpina) .
- cu Regiunea Vest: spre Deva, Arad, Timişoara, pe Valea Mureşului, prin DN 7 (E68), sau,
prin pasul Buceş, via Abrud, Brad, pe DN74 . o cu Regiunea Nord-Vest: spre Cluj Napoca,
prin DN1 (E81) sau, via Târgu Mureş, prin DN15 (E60) sau, pe Valea Arieşului, prin DN
75, sau din Reghin, prin zona Câmpiei Transilvaniei, pe DN16. În afara rutelor spre Cluj
Napoca, mai există legături directe cu Oradea, pe Valea Arieşului, prin DN75 şi cu
Bistriţa, via Reghin, pe DN 15A (E578). o cu Regiunea Nord-Est: spre Bacău, prin DN11
(E574), sau pe valea Trotuşului, via Comăneşti şi Oneşti, prin DN 12A; spre Piatra Neamţ,
prin Cheile Bicazului, pe DN12C; spre Târgu Neamţ, via Borsec, pe DN15.
- cu Regiunea Sud-Est: spre Buzău, pe Valea Buzăului, prin DN10; spre Focşani, via Târgu
Secuiesc, pe DN2D.
Infrastructura rutieră a Regiunii Centru in cadrul reţelei naţionale de drumuri
47
Densitatea drumurilor
La nivelul judeţelor Regiunii Centru, în anul 2018, cea mai mare densitate a drumurilor
publice la 100 km2 era în judeţul Alba (48,5 km2), urmat de judeţele Mureş (32,4 km2) şi Harghita
(31,4 km2), la popul opus fiind judeţul Covasna (23,3 km2). La nivelul întregii Regiunii Centru
densitatea drumurilor publice este de 33,6 km2, sub media la nivelul României (36,2 km2). La
nivel naţional, judeţele cu cea mai mare densitate a drumurilor, peste 50 km2, sunt Argeş (51,8
km2), Botoşani (51,4 km2) şi Ilfov (50,9 km2), la polul opus, cu mai puţin de 25 km2, fiind Brăila
48
(24,9 km2), Covasna (23,3 km2), Caraş-Severin (23,1 km2) şi Tulcea (15,9 km2). Judeţul Alba este
singurul judeţ din Regiunea Centru care se află în primele 5 judeţe din România cu cele mai mari
densităţi ale drumurilor publice, ocupând locul 4. Comparativ cu media la nivelul Uniunii
Europene, densitatea drumurilor publice la nivelul Regiunii Centru este de 4 ori mai mică.
De o importantă deosebită sunt drumurile judeţene care asigură legătura cu reţeaua de

drumuri naţionale pentru acele oraşe care nu sunt intersectate de o şosea naţională. În toate
judeţele regiunii există asemenea oraşe care nu sunt traversate de drumuri naţionale, drumurile
judeţene preluând rolul acestora:
- în judeţul Alba : Cugir (DJ 704), Ocna Mureş (DJ 107)

- în judeţul Mureş: Sărmaşu (DJ 151), Miercurea Nirajului (DJ 135)
- în judeţul Harghita: Cristuru Secuiesc (DJ 134A, DJ137), Bălan (DJ 125).
- în judeţul Covasna : Covasna (DJ 121), Baraolt (DJ 131)
- în judeţul Braşov : Victoria (DJ 105C) în judeţul Sibiu: Agnita (DJ 106, DJ 141),
Cisnădie (DJ 106C, DJ 106D), Ocna Sibiului ( DJ 106B)
Drumurile judeţene
Drumurile judeţene sunt drumurile aflate în proprietatea publică a judeţului si care asigură
în principal legăturile între municipiile, oraşele si centrele de comună din interiorul unui judeţ și
fac legătura între două drumuri naţionale sau scurtează semnificativ distanţa rutieră între diferite
oraşe (ex: DJ 107 între Blaj şi Târnăveni, DJ 153 între Reghin şi Sovata, DJ 137 asigură legătura
eficientă între DN13A şi E60, DJ 132 între DN13A şi E60, etc.
Infrastructura de drumuri judeţene alături de cea de drumuri comunale reprezintă aproape

80% din lungimea reţelei rutiere a Regiunii Centru, având o importantă majoră pentru dezvoltarea
locală şi regională.
Deşi suficient de extinsă şi acoperind întreaga reţea de comune şi oraşe, infrastructura de

drumuri judeţene suferă în ce priveşte calitatea şi starea tehnică. Din cei 4696 km de drumuri
judeţene din Regiunea Centru, 25% sunt drumuri modernizate, aproximativ jumătate au
îmbrăcăminţi uşoare rutiere (42% ), iar o treime, 33%, sunt drumuri pietruite sau din pământ.
De o importantă deosebită sunt drumurile judeţene care asigură legătura cu reţeaua de

drumuri naţionale pentru acele oraşe care nu sunt intersectate de o şosea naţională. În toate
judeţele regiunii există asemenea oraşe care nu sunt traversate de drumuri naţionale, drumurile
judeţene preluând rolul acestora:
- în judeţul Alba : Cugir (DJ 704), Ocna Mureş (DJ 107) o în judeţul Mureş: Sărmaşu (DJ
151), Miercurea Nirajului (DJ 135) o în judeţul Harghita: Cristuru Secuiesc (DJ 134A,
DJ137), Bălan (DJ 125). o în judeţul Covasna : Covasna (DJ 121), Baraolt (DJ 131) o în
judeţul Braşov : Victoria (DJ 105C)
- în judeţul Sibiu: Agnita (DJ 106, DJ 141), Cisnădie (DJ 106C, DJ 106D), Ocna Sibiului (
DJ 106B)
49
O altă categorie importantă este cea a drumurilor judeţene care fac legătura între două drumuri
naţionale sau scurtează semnificativ distanţa rutieră între diferite oraşe (ex: DJ 107
- între Blaj si Târnăveni, DJ 153 între Reghin si Sovata, DJ 137 asigură legătura eficientă
între DN13A si E60, DJ 132 între DN13A si E60, etc.
Drumurile comunale
Legătura dintre comune sau dintre centrul de comună si sate este asigurată prin drumurile
comunale care la nivelul Regiunii Centru au o lungime totală de 4067 km. Din întreaga reţea de
drumuri comunale doar 7% sunt modernizate, cea mai mare lungime a acesteia fiind în judeţul
Alba (210 km), urmat la mare distanţă de judeţul Mures (37 km). Puţin peste 10% din drumurile
comunale sunt cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere dintre care jumătate sunt cu durată de serviciu
depăsită. Cea mai mare pondere a drumurilor comunale, peste 80% sunt drumuri pietruite sau de
pământ, o treime din acestea fiind în judeţul Alba (1049 km).
Transportul feroviar
Regiunea Centru este străbătută de trei magistrale feroviare din cele opt la nivelul întregii ţări:
- magistrala 200: Bucuresti - Ploiesti - Brasov - Sibiu - Alba Iulia - Ilia - Arad - Curtici
- magistrala 300: Bucuresti - Ploiesti - Brasov - Sighisoara - Blaj - Cluj Napoca - Oradea -
Episcopia Bihorului
- magistrala 400: Bucuresti - Ploiesti - Brasov - Miercurea Ciuc - Târgu Mures - Satu Mare -
Halmeu
În cadrul regiunii există zone izolate din punct de vedere al transportului feroviar, cum este
de pildă zona Munţilor Apuseni din judeţul Alba şi zona dintre Miercurea Ciuc şi Odorheiu
Secuiesc.
În ansamblu, sub aspectul infrastructurii de transport feroviar, Regiunea Centru este

avantajată de poziţia geografică, fiind localizate câteva noduri de cale ferată de importantă
regională (Braşov, Sibiu, Teiuş, Vinţu de Jos, Coşlariu, alte noduri de cale ferată, etc.) prin care se
realizează legătura României cu Europa centrală şi de Vest.
Transportul aerian
Pe teritoriul Regiunii Centru există două aeroporturi internaţionale la Sibiu şi Ungheni

(localizat la o distanţă de 15 km faţă de nord-estul municipiului Târgu Mureş).
Sintetic, infrastructura de transport a Regiunii Centru, se prezinta astfel:
2.10. Reţeaua de drumuri publice

La nivelul Regiunii Centru, în anul 2018 comparativ cu anul de referinţă 2013, reţeaua de
drumuri publice a crescut cu +1,5% (de la 11295 km la 11459 km). În profil teritorial, peste media
regională, se remarcă judeţele Alba cu +4,9%, Mureş cu +2,3% si Sibiu cu +1,9%.
În 2018 la nivelul Regiunii Centru 50,1% din reţeaua de drumuri era modernizată, peste
media regională fiind judeţele Sibiu (63,1%), Covasna (62,2%), Braşov (61,0%) şi Alba (56,9%),
50
la polul opus fiind Mureş (27,6%) şi Harghita (39,8%). Din reţeaua de drumuri modernizate la
nivelul Regiunii Centru 2,2% sunt autostrăzi, 129 km în 2018, dintre care 60 km în judeţul Alba,
55 km în judeţul Sibiu şi 14 km în judeţul Mureş.
Ponderea autostrăzilor din totalul reţelei de drumuri modernizate este la nivel regional
aceeaşi cu cea la nivel naţional (2,2%, 823 km de autostradă în România în 2018).
Din reţeaua de drumuri publice la nivelul Regiunii Centru 14,3% era cu IUR (îmbrăcăminţi
uşoare rutiere), peste media regionala fiind doar judeţul Mureş cu aproape jumătate (44,6%), la
polul opus cu cea mai mică pondere fiind judeţul Braşov (4,5%), urmat la mare distanţă de judeţul
Harghita (11,6%).
Transportul urban
O caracteristică a Regiunii Centru este dezvoltarea transportului urban specific asigurării

de servicii pentru transportul pasagerilor pe distanţe scurte si cu o capacitate medie de transport.
Se pune din ce în ce mai mare accentul şi pe dezvoltarea reţelelor metropolitane de

transport, în special în zonele metropolitane Braşov şi Târgu Mureş. De asemenea, utilizarea
mijloacelor de transport ecologice, moderne sau cu acces la tehnologie trebuie încurajată atât în
rândul operatorilor privaţi cât şi a celor publici. Un exemplu de bună practică este municipiul Alba
lulia, primul oraş din România cu sistem de ticketing.
2.11. Zgomot
Zgomotul ambiental reprezintă o problemă de mediu semnificativă în întreaga Uniune
Europeană
Urbanizarea, cererea crescândă de transporturi motorizate şi planificarea urbană ineficientă

sunt principalele forţe responsabile de expunerea la zgomot ambiental. Mai mult, poluarea sonoră
este adesea asociată unor zone urbane în care şi calitatea aerului poate fi o problemă.
Ponderea cea mai mare în zgomotul urban o deţine traficul rutier (creşterea puterii
motoarelor cu care se echipează autovehiculele, creşterea vitezei de deplasare a acestora corelate
cu creşterea numărului de autovehicule). Principalele surse de zgomote şi vibraţii la autovehicule
sunt motoarele şi caroseriile. Deosebit de importantă este îmbrăcămintea străzilor şi
neuniformităţile acestora.
2.12. Calitatea aerului

Calitatea aerului este relevantă pentru PDR Centru 2021 – 2027 din perspectiva
următoarelor Domenii Strategice ( DS) și acțiuni/măsuri propuse:

Priorități de investiții
P.1.2 Extinderea, reabilitarea și modernizarea infrastructurii de transport regional și dezvoltarea
infrastructurii TIC, în mod special a infrastructurii de bandă largă
51
Tipuri de acțiuni/măsuri propuse
1.2.1.Extinderea, reabilitarea și modernizarea infrastructurii regionale de transport pentru creșterea

accesibilității localităților urbane și rurale la rețeaua națională de transport și la rețeaua TEN-T
(accelerarea lucrărilor de execuție a autostrăzilor începute în perioada 2014-2020, modernizarea și
creșterea capacității de transport a drumurilor de importanță regională care asigură conexiunile la
rețeaua TEN-T, realizarea de noi legături rutiere către rețeaua rutieră și nodurile TEN-T, realizarea
de centuri ocolitoare, realizarea de noi drumuri locale care să deservească zonele metropolitane și
zonele urbane funcționale, continuarea investițiilor în infrastructura feroviară începute în perioada
2014-2020, inclusiv a celor pentru modernizarea, creșterea siguranței și accesibilizarea gărilor,
modernizarea materialului rulant, informatizarea transportului feroviar, modernizarea platformelor
pentru transportul de mărfuri și construirea de noi terminale de transport intermodal, accelerarea
execuției aeroportului de la Brașov-Ghimbav), continuarea modernizării și extinderii
aeroporturilor din Tîrgu Mureș și Sibiu, realizarea, reabilitarea infrastructurilor pentru heliporturi
și aerodromuri pentru aparate de zbor de mici dimensiuni
1.2.2.Dezvoltarea infrastructurii TIC, în mod special a infrastructurii de bandă largă și

îmbunătățirea conectivității digitale în mediul urban și cel rural
P.1.3 Consolidarea rolului și funcțiilor așezărilor urbane din Regiunea Centru ca actori importanți
în asigurareacoeziunii teritoriale, sociale și a creșterii economice bazată pe cunoaștere
1.3.1 Sprijinirea mobilității urbane durabile (asistență specifică prin finanțarea actualizării/
elaborării și a monitorizării PMUD –urilor pentru municipii, orașe și zone metropolitane,
dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport la nivel urban/metropolitan (construirea de
centuri rutiere, extinderea, modernizarea liniilor de tramvai, dezvoltarea unor culoare de
mobilitate, achiziționarea de troleibuze și/sau autobuze, achiziționarea sau modernizarea de
material rulant etc), dezvoltarea infrastructurii pentru combustibili alternativi, în special puncte
de realimentare sau reîncărcare, extinderea, reconstruirea sau modernizarea pistelor ciclabile,
digitalizarea transportului urban, implementarea de sisteme de măsurare și monitorizare a calității
aerului și a poluării fonice, dezvoltarea de parteneriate:(UAT, companii de transport public, firme
IT, ONGuri)
Priorități de investiții P.2.1 Promovarea unui mediu de afaceri inovativ pentru o dezvoltare
Sprijinirea investițiilor de modernizare tehnologică și a activităților de inovare ale IMM-urilor;

susținerea digitalizării IMM-urilor; stimularea creării entităților economice bazate pe aplicarea
52
rezultatelor cercetării; sprijinirea entităților economice bazate pe cercetare în primii 3 ani de viață;
dezvoltarea centrelor/entități de transfer tehnologic și a centrelor de inovare
P.4.1.Creșterea calității mediului înconjurător din așezările urbane și rurale din Regiunea Centru
Infrastructura de mediu și servicii tehnico-edilitare; măsuri privind creșterea calității mediului în

zonele urbane și periurbane precum și în zone afectate de poluare istorică; transport și
mobilitatea urbană durabilă și inteligentă; creșterea capacității administrative a autorităților
locale și județene, operatorilor de transport de a dezvolta proiecte demobilitate durabilă
P.4.2 Creșterea eficienței utilizării energiei și a altor resurse materiale prin implementarea de
soluții și tehnologii curate care să faciliteze tranziția către economia circulară
Eficiența energetică în clădirile publice și rezidențiale; sisteme energetice inteligente, bazate pe un

consum redus de energie și creșterea utilizării SRE și combustibililor alternativi; măsuri privind
creșterea capacității actorilor din mediul public și privat de a contribui la tranziția către economia
circulară
Dacă pentru proiectele priorităților de investiții din cadrul domeniilor strategice 1 și 4, se

aşteaptă să aibă doar efecte pozitive în urma implementării proiectelor, în cazul DS 2 şi 5,
proiectele de creştere, modernizare, a capacităţilor de producţie, precum şi cele de dezvoltare a
unor obiective turstice pot să genereze, alături de impacte pozitive şi influenţe negative asupra
mediului (de exemplu, emisii suplimentare în aer, ca urmare a consumurilor de combustibili în
procesul tehnologic, din trafic etc.
Evaluarea calităţii aerului înconjurător este reglementată prin Legea 104/2011 privind
calitatea aerului înconjurător ce transpune Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European şi a
Consiliului privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa şi Directiva
2004/107/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind arsenul, cadmiul, mercurul,
nichelul, hidrocarburile aromatice policiclice în aerul înconjurător.
Calitatea aerului înconjurător în Regiunea Centru în anul 2019 a fost permanent
monitorizată prin intermediul staţiilor automate ce fac parte din Reţeaua Naţională de
Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA), repartizate în reședințele de județ, județe ce compun
Regiunea Centru - Alba, Mures, Harghita, Covasna, Brașov și Sibiu.
Principalele activități generatoare de poluanți în atmosferă la nivelul Regiunii Centru, în
anul de referință 2018 au fost:
 procese de producție: producere energie electrică și termică, fabricarea materialelor de

construcții, prelucrarea metalelor;
53
 traficul rutier;
 încălzirea rezidențială și non-rezidențială;
 agricultura.
Pentru a contura o imagine cu privire la calitatea aerului la nivelul Regiunii Centru şi a
judeţelor componente s-a optat pentru o analiză succintă a celor mai relevanţi indicatori:
- Emisii anuale de dioxizi de sulf (SO2). Acestea provin din arderi în industria energetică şi
industrii de transformare, din arderi neindustriale, din arderi în industria de prelucrare, din
alte surse mobile şi utilaje.
- Emisii anuale de dioxid de azot (NO2) s-au situat, în general, sub limita maximă admisă.
- Emisii anuale de amoniac (NH3) Sursa principală de amoniac în atmosferă este agricultura,
în special zootehnia, dar cantităţi relativ mici sunt generate şi de instalaţiile de ardere
neindustrială, arderi în industria prelucrătoare, trafic rutier, etc.
- Emisii de metale grele (plumb, mercur, cadmiu, arsen, nichel, etc.) Principalele surse de
poluare cu metale grele sunt procesele industriale, metalurgice în special si arderile
incomplete ale combustibililor. În general toate cantităţile de emisii de metale grele s-au
menţinut sub valoarea limitei admise.
Monoxidul de Carbon (CO) La nivelul Regiunii Centru s-a constatat că principala sursă
responsabilă pentru prezenţa CO în aerul ambiental este traficul rutier, cele mai ridicate valori
fiind în judeţele cu trafic rutier intens.
- Emisiile de pulberi în suspensie.
Presiunile asupra stării de calitate a aerului în Regiunea Centru au fost puse în evidenţă în
urma inventarierii de către autorităţile de protecţie a mediului din Regiunea Centru a instalaţiilor
industriale cu potenţial considerabil de poluare, instalaţii care intră sun incidenţa Directivei
Consiliului European 2008/1/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării. Aceste
instalaţii provin din domeniul industriei chimice, fabricării sticlei, fabricării cărămizilor, instalaţii
de ardere, creşterii intensive a animalelor, etc.
Informatii complete privind calitatea aerului din judetele Alba, Mures, Harghita, Covasna,
Brașov și Sibiu, pot fi consultate pe siteul ANPM pentru fiecare judet http://www.anpm.ro/#
Conform Rapoartelor anuale din 2019 ale APM Alba, Mures, Harghita, Covasna, Brașov și
Sibiu, calitatea aerului pentru fiecare județ se prezintă astfel:
2.13. Centralizator calitate aer Regiunea Centru
Legea NOz Met grele Plan Plan

Anul de PM Ben Reg de
Județ nr. /NO S02 CO O3 (Pb, Cd, As, Cal Mentiner
referință 10 zen gest
104/2011 x Ni) Aer e Cal. Aer
Nr.
2019 Alba 0 0 0 0 76 0 0
Depășiri
54
Nr. I –Nox
Brașov 2 0 0 0 72 0 0 X
Depășiri /Nox
Nr.
Covasna 0 0 0 0 13 0 0 II X
Depășiri
Nr. Nu exista
Harghita 0 0 0 0 8 0 X
Depășiri informații
Nr. Nu exista
Mureș 0 0 0 0 21 0
Depășiri informații
Nr.
Sibiu 0 0 0 0 0 0 0
Depășiri
Cauzele care au determinat depășiri la NOz/Nox și PM 10 sunt prezentate în tabelul următor:
Județ POLUANT Surse de poluare

Activităţile industriale, traficul rutier, numeroasele şantiere de
construcţii, printre care şi construcţia autostrăzii Sebeş-Turda,
Alba PM 10
încălzirea rerzidenţială, salubrizarea dar şi factorii climatologici
(calmul atmosferic, inversia termică, etc.).
NOz/NOx,
Brașov Traficul rutier
PM 10
Traficul auto din zonă, precum și a generării de agent termic de
către populație și agenții economici în perimetrul depresionar,
Covasna PM 10
local, mai ales în sezonul rece, în condiții de inversiune termică,
utilizându-se drept combustibil biomasa.
Harghita PM 10 Încălzirea locuințelor cu combustibili solizi și traficul rutier.
Încălzirea rezidenţială, traficul rutier. împrăştierea de
nisip/material antiderapant în sezonul rece, precum şi condiţiile
Mureș PM 10
meteorologice precum calmul atmosferic, lipsa precipitaţiilor şi
persistenţa în sezonul rece a ceţii
Resuspensia particulelor de pe sol datorită acţiunii vântului şi
traficului rutier. De asemenea, o posibilă explicaţie o constituie
Sibiu PM 10 folosirea sistemelor de încălzire cu combustibil solid (ex. lemn)
ale populaţiei în lunile reci şi împrăştierea materialului
antiderapant (nisip ) pe şosele.
2.14. Problema de mediu relevantă, identificată
CATEGORII DE
PROBLEME/
ASPECTE DE
MEDIU
Calitatea aerului depăşeşte limitele stabilite de normele legale pentru NOz/NOx în judțul
Brașov și PM 10 în celălalte judțele ale Regiunii Centru din cauza:
- infrastructurilor locale vechi de încălzire şi iluminat;
- creşterii numărului de autovehicule rutiere;
Calitatea
01 necorespunzatoare
- traficului congestionat cauzat de infrastructura insuficientă, de proasta calitate şi lipsa
susţinerii pentru transporturile publice;
a aerului
- inexistenţa infrastrcturilor nemotorizate;
- activităţilor industriale cu procese tehnologice învechite.
Este astfel necesară regândirea, modernizarea, transportului public urban, creşterea
infrastructurii pentru biciclişti, în scopul transformării într-un transport ecologic.
55
Creşterea nivelului emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din procesele de ardere poate
contribui la fenomenul de schimbare a climei. Multe procese tehnologice sunt energoface şi au
randamente energetice mici, nu folosesc surse alternative regenerabile de energie. Eficienţa
energetică a sistemelor de încălzire a clădirilor publice şi rezidentiale este scăzută, aflându-se
Combaterea sub media europeană.
fenomenului Consumurile excesive de combustibili, datorate lispei de eficienţă energetică a obiectivelor
02 publice, dar şi a clădirilor rezidenţiale, afectează calitatea aerului şi pot exista depăşiri ale
schimbărilor
climatice limitelor stabilite de normele legale pentru emisiile de poluanţi din gazele de ardere.
Infrastructurile de încălzire locale sunt de multe ori vechi. Randamentul global energetic al
clădirilor este deficitar (lipsa izolaţiilor, pierderi de energie etc).
utilizate.
La nivelul UE, sectorul Transporturilor rămâne în continuare sectorul cu cel mai mare impact
asupra emisiilor de gaze cu efect de seră, având o tendinţă de creştere de 26% între 1990 şi
anul 2007, respectiv 0,5% între anul 2006 şi 2007, datorate în principal creşterii cererii pentru
Poluarea mediului
transportul pasagerilor şi a bunurilor precum şi preferinţei pentru utilizarea transportului
datorată
11 rutrier ca modalitate de transport, în schimbul altor modalităţi de transport mai puţin poluante.
activităţilor de
Conform celor mai recente date publicate la nivel european, tendinţa emisiilor de gaze cu efect
transport
de seră din sectorul transporturi este de creştere în următorii ani, comparativ cu dinamica
creşterii emisiilor generate de alte sectoare precum cele industriale, rezidenţial sau cel de
producere a energiei.
2.15. Schimbări climatice

Gazele cu Efect de Seră (GES), principalele responsabile de apariţia şi intesificarea
schimbărilor climatice, au ca surse majore de emisie în atmosferă diferite ramuri ale sectoarelor
economice cu o importantă foarte mare din punct de vedere social şi economic:
- arderea combustibililor fosili în vederea producerii de energie;

- agricultura şi utilizarea terenurilor, mai ales modificările survenite în rândul acestora, aşa
cum este cazul defrişărilor;
- depozitarea deşeurilor și neînchiderea la termenii propuși;
- utilizarea gazelor industriale florurate (HFC - hidrofluorocarburi, PFC - perfluorocarburi şi
SF6 - hexafluorură de sulf).
 Efectele schimbărilor climatice

Doua categorii de efecte ale încălzirii globale sunt cele mai vizibile şi influenţează
semnificativ viaţa economică şi socială:
- Topirea gheţarilor si creşterea nivelului mărilor. Atunci când apa se încălzeşte, îşi măreşte
volumul. Încălzirea globală se află, de asemenea, la originea topirii calotelor glaciare şi a
gheţarilor. Luate împreună, aceste schimbări duc la creşterea nivelului mărilor şi oceanelor
şi, astfel, la inundarea şi erodarea zonelor de coastă şi a celor joase.
- Fenomene metorologice extreme, schimbarea regimului precipitaţiilor. Ploile torenţiale şi

alte fenomene meteorologice extreme devin din ce în ce mai frecvente. Ca urmare a acestei
situaţii, se produc inundaţii şi scade calitatea apei, iar resursele de apă devin tot mai
precare în unele regiuni.
- Pentru multe specii de faună, schimbările climatice au produs modificări de comportament.
56
 Riscuri pentru floră si faună.
Schimbările climatice se produc atât de rapid încât supravieţuirea multor specii de plante şi
animale este ameninţată.
Multe specii terestre, de apă dulce şi marine au migrat deja. Unele specii de plante şi animale
riscă să dispară dacă temperaturile medii globale vor continua să crească necontrolat.
 Riscuri pentru sănătatea umană.
Schimbările climatice au deja un impact asupra sănătăţii:
- A crescut numărul deceselor cauzate de căldură în unele regiuni şi a scăzut numărul celor
cauzate de frig în altele.
- Modificarea distribuţiei unor boli transmise prin apă sau vectori.
 Costuri pentru societate şi economie.
Daunele cauzate bunurilor imobile şi infrastructurii, dar şi sănătăţii umane antrenează costuri
ridicate pentru societate şi economie.
În perioada 1980-2011, au fost afectate de inundaţii peste 5,5 milioane de persoane, iar
pierderile economice directe rezultate au fost de peste 90 de miliarde de euro.
Sectoarele care depind mult de temperatură şi precipitaţii, cum ar fi agricultura, silvicultura,

energia si turismul, sunt în mod special afectate.
 Scenarii privind evoluţia pe termen mediu a climei la nivelul României
În studiul „Scenarii de schimbare a regimului climatic în România pe perioada 2001-2030"

realizat de Administraţia Naţională de Meteorologie sunt prezentate tendinţele climatice la nivelul
României până în anul 2030 şi realizându-se o analiză comparativă a acestora cu perioada 1961-
1990. Concluziile acestui studiu, sintetizate pe baza unui ansamblu de 16 modele, arată că pânăa
în anul 2030 clima României va suferi schimbări sensibile.
- Va creşte temperatura medie lunară deasupra Romaniei în toate lunile, cea mai
mare diferenţă între scenariu şi rularea de control fiind în iulie (1,31 °C). Este interesant de
menţionat că şi în cazul precipitaţiilor, reducerea cea mai mare a lor (de aproape 6%), în
orizontul de tip 2001-2030, are loc tot în iulie.
- Schimbarea în cantităţile de precipitaţii lunare, în orizontul de timp 2001-2030,
pentru teritoriul României, este diferită pe parcursul ciclului sezonier. Astfel, se
înregistrează o creştere în lunile de primăvară, cu un maxim de aproximativ 4% în martie.
În lunile de vară şi toamnă, mediile ansamblului de 16 modele indică o descreştere, cea
mai importantă fiind în luna iulie (aproximativ 6%). În lunile de iarnă, în cazul
precipitaţiilor, nu apare un semnal clar.
- Creşterea frecvenţei fenomenelor extreme
57
Variabilitatea climatică determină, deseori, producerea unor fenomene meteorologice
extreme. Un fenomen meteorologic este considerat extrem când determină trecerea sistemului
analizat pe o stare mult diferită de norma climatică pentru un anumit interval de timp (de exemplu,
cantitatea sezonieră a precipitaţiilor zilnice ce depăşesc un procent de 95%).
România este afectată pe tot parcursul anului de astfel de manifestări ale fenomenelor meteo-
climatice de risc (extreme), fiind cu atât mai periculoase, cu cât contrastul termo-baric este mai
mare şi cu cât se produc mai mult în afara sezonului lor caracteristic. Ca repere, pentru evoluţia
climei din România, au fost identificate următoarele fenomene metorologice extreme:
- Valurile de căldură şi valurile de frig:
În contextul temperaturilor extreme se remarcă o reducere a frecvenţei temperaturilor foarte
scăzute şi o creştere în frecvenţa temperaturilor foarte ridicate.
În cazul României, valul de căldură este definit în reglementări care impun măsuri de
combatere a efectelor lor asupra populaţiei, ca un interval de minim 2 zile cu temperaturi maxime
cel puţin egale sau mai mari decât 37°C. În ţara noastră, valuri intense şi persistente de căldură au
devenit din ce în ce mai frecvente în ultimele decenii.
Tendinţele producerii valurilor de căldură sunt prezentate în următoarea figură1. Regiunile
cu o tendinţă semnificativă de creştere a numărului de zile cu valuri de căldură sunt cele situate în
sud, est şi vest, în exteriorul arcului carpatic.
Inundaţiile:
În general, inundaţiile apar ca efect al condiţiilor climatice care generează cantităţi mari de
1 Schimbările climatice - de la bazele fizice la riscuri şi adaptare (Administraţia Naţională de Meteorologie)
58
precipitaţii si/sau a topirii zăpezii. Foarte primejdioase sunt viiturile rapide (flash floods), produse
de precipitaţii intense, căzute într-un timp scurt pe o arie mică. Acestea sunt si cel mai greu de
prognozat.
Seceta:
Secetele, desi nu sunt fenomene care se produc brusc, ca inundaţiile rapide sau furtunile,
datorită persistenţei lor, care determină efecte socio-economice devastatoare, intră în categoria
fenomenelor extreme. Seceta este definită diferit, în funcţie de tipul de impact sau activitate socio-
economică afectată. Din punct de vedere meteorologic, un interval secetos este cel pentru care
există un deficit important în regimul precipitaţiilor. Seceta meteorologică se instalează după 10
zile consecutive fără precipitaţii (în anotimpul cald). Persistenţa secetei meteorologice se
apreciază în funcţie de numărul de zile fără precipitaţii si de numărul de zile cu precipitaţii sub
media multianuală a perioadei pentru care se face analiza. Din punct de vedere agricol, seceta este
definită prin parametri care afectează dezvoltarea si producţia culturilor.
Grindina:
Căderile de gindină apar ca precipitaţii sub formă de particule de gheaţă. Astfel de precipitaţii
sunt associate unor furtuni convective severe si sunt înregistrate frecvent în sezonul cald al anului.
În mediul urban, grindina poate provoca avarii autovehiculelor sau structurilor construite. În
mediul rural, grindina afectează culturile agricole. Severitatea pagubelor depinde de: frecvenţă,
reflectată în numărul de zile cu grindină si/sau numărul episoadelor de grindină; intensitate
exprimată prin numărul de greloane pe unitate de suprafaţă, dimensiunea maximă si/sau medie a
greloanelor, viteza la rafală a vântului care accelerează particulele de grindină în cădere
Tornadele:
În România, mărturii ale apariţiei tornadelor există încă din secolul al XlX-lea. Astfel, în
perioada 1822-2013, a fost înregistrat un număr de 129 de tornade ce au avut loc în 112 zile
(Antonescu & Bell 2014). Dintre acestea, 89 au fost înregistrate în perioada 1990-2013.
Distribuţia spaţială a tornadelor în România arată faptul că acestea sunt mai frecvente în zona de
est a ţării, cu un maxim în zona de sud-est. De asemenea, apariţia tornadelor este mai frecventă în
perioda lunilor mai-iulie. Acest fenomen apare în urma unor diferenţe termice mari dintre doua
mase de aer rece polar şi tropical, care se intersectatează pe teritoriul ţării.
Alunecări de teren:
Există două cauze care generează acest tip de fenomen:

a) naturale:
- Modificarea nivelului apelor subterane, ploi torenţiale. Aceste fenomene acţionează
asupra coeziunii manifestate între particule, micşorând-o astfel încât aceasta nu se mai
poate opune acţiunii greutăţii 3 versantului şi a celorlalte încărcări verticale, ducând la
prăbuşirea (alunecarea) versantului.
- Mişcarea seismică - Aceasta generează pe lângă fenomenul descris mai sus şi un alt
fenomen numit lichefierea nisipurilor saturate. Acest fenomen are particularitatea de a
produce alunecări chiar în terenuri orizontale, atunci când straturi de pământ cu oarecare
59
coeziune sunt aşezate pe roci moi care-şi pierd o mare parte din rezistenţă în timpul
cutremurului, datorită lichefierii. Eroziunea se datorează acţiunii apei sub diferite forme
(infiltraţie, fenomen caustic)
b) generate de activitatea omului:
Realizarea unor lucrări priorităților de investiții în apropierea versanţilor. Alunecarea de
teren din această cauză se datorează faptului că încărcarea terenului creşte semnificativ cu
realizarea unor construcţii, modificând echilibrul de moment al versantului.
Despăduriri şi decopertări ale vegetaţiei - Aceste activităţi duc la creşterea umidităţii
versantului şi prăbuşirea acestuia prin slăbirea forţelor de coeziune dintre particule.
În ultima perioadă, pe areale mai restrânse, dar şi la nivel global, se remarcă o frecvenţă din ce
în ce mai mare de apariţie a fenomenelor meteo-climatice extreme. Acestea provoacă dezastre
mari, soldate uneori cu victime umane, dar şi mari pagube materiale şi importante modificări
aduse în mediul înconjurător.
Dacă le corelăm cu alte domenii - energie, sănătate, resursele de apă - mulţi cercetători afirmă
că pe fondul încălzirii globale, datorată intensificării efectului de seră al atmosferei, suntem
martorii unei crize climatice. 2
Acţiuni la nivel naţional privind prevenirea schimbărilor climatice şi adaptarea la
efectele schimbărilor climatice
Documentul naţional de referinţă ce abordează problematica schimbărilor climatic este

Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030, elaborat de
Ministerul Mediului şi al Schimbărilor Climatice.
Planul identifică 5 dimensiuni principale: securitate energetică, decarbonare, eficiență
energetică, piața internă a energiei și cercetare, inovare și competitivitate.
Uniunea Europeană a stabilit obiective privind energia și clima la nivelul anului 2030,
după cum urmează:
 Obiectivul privind reducerea emisiilor interne de gaze cu efect de seră cu cel puțin 40%
până în 2030, comparativ cu 1990;
 Obiectivul privind un consum de energie din surse regenerabile de 32% în 2030;
 Obiectivul privind îmbunătățirea eficienței energetice cu 32,5% în 2030;
 Obiectivul de interconectare a pieței de energie electrică la un nivel de 15% până în
2030.
Vulnerabilitîțile principale la schimbările climatice care sunt identificate în diverse
sectoare aflate în legătură cu cel al apelor:
 Alimentarea cu apă va fi afectată, deoarece iernile mai calde şi mai scurte vor duce la
scăderea volumului sezonier de zăpadă şi la topirea timpurie şi rapidă a zăpezii, determinând
deficite în lunile de vară.
 Verile mai calde şi mai uscate vor provoca, de asemenea, o deteriorare calitativă a
resurselor de apă, reducând prin urmare în mod efectiv alimentarea cu apă.
2
http://www.natgeo.ro/dezbateri-globale/mediu/9632-fenomene-extreme-din-romania
60
 Alimentarea cu apă va fi afectată şi de coborârea nivelului apelor subterane în lunile de
vară, din cauza reducerilor debitului de suprafaţă.
 Temperaturile ridicate de vară vor determina o evaporare şi o transpirare mai intensă şi

prin urmare cereri mai mari de apă în agricultură, în aceeaşi perioadă în care oferta de apă va
suferi un deficit. Cererile şi oferta de apă menajeră vor resimţi acelaşi efect (dar mai puţin
pronunţat).
 Tratarea apei menajere va fi mai frecvent afectată de inundaţii, din cauza infiltrării apei
pluviale în sistemele de canalizare, şi de asemenea din cauza inundării directe a staţiilor de tratare.
 Flora şi fauna ecosistemelor acvatice (râuri şi lacuri), precum şi a celor care depind de
precipitaţii şi de debitele râurilor (precum mlaştinile) vor suferi din cauza reducerii cantitative a
debitelor de apă în timpul verii şi a frecvenţei crescute a inundaţiilor şi secetelor.
 Temperaturile ridicate din timpul verii, ce duc la degradarea calităţii apei (prin scăderea
nivelului de oxigen dizolvat, eutrofizare şi înmulţirea excesivă a alegelor), vor afecta, de
asemenea, mediul.
 Schimbările nivelurilor acvifere vor afecta, de asemenea, echilibrul hidric din mlaştini,
care sunt susţinute de apele subterane în sezonul cu debite scăzute.
 Generarea de electricitate de către hidrocentrale pe timpul verii va fi afectată în anii

secetoşi. Hidrocentralele se vor confrunta, de asemenea, cu ameninţarea crescândă a inundaţiilor
intensive, iar operaţiunile vor trebui să asigure o pernă adecvată de amortizare a inundaţiilor în
rezervoarele de stocare.
Schimbările climatice ar putea constitui o ameninţare pentru biodiversitatea

românească în următoarele moduri:
 modificări ale comportamentului speciilor, ca urmare a stresului indus capacităţii lor de

adaptare;
 modificarea distribuţiei şi alcătuirii habitatelor, ca urmare a modificării structurii

speciilor;
 avântul speciilor exotice la nivelul habitatelor naturale actuale şi mărirea potenţialului lor
de a deveni invazive;
 modificarea distribuţiei ecosistemelor specifice zonelor umede, cu posibila lor limitare şi

eventuala lor dispariţie;
 schimbările la nivelul ecosistemelor de apă dulce şi a celor acvatice marine, generate de

încălzirea apei şi creşterea nivelului mării;
 dispariţia unor specii de floră şi faună.
61
Trebuie avut în vedere bogatul sector forestier al României reprezintă un important
absorbant de carbon, al cărui rol pozitiv în domeniul schimbărilor climatice este în creştere.
Prin procesele de dispersie şi reţinere mecanică (prin vegetaţie) conduc la diminuarea

cantităţilor eventualelor impurităţi din aer.
Potrivit datelor statistice oficiale ale Institutului Naţional de Statistică, la nivelul Regiunii
Centru în anul 2018 suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră (păduri + alte terenuri cu vegetaţie
forestieră) era de 1269,1 mii hectare (37,2% din teritoriul regiunii), fiind cu 0,3% mai mare faţă de
anul 2014. Un ritm similar de creştere (+0,58%) a suprafeţei pădurilor în perioada 2014-2018 s-a
înregistrat şi la nivelul României, aceasta ajungând la finalul perioadei la 6364,9 mii hectare,
reprezentând 27,6% din teritoriul naţional.
În raport cu PDR, acest aspect de mediu privind schimbările climatice trebuie luat în
considerare în legătura cu următoarele Domenii Strategice:

1.2.1.Extinderea, reabilitarea și modernizarea infrastructurii regionale de transport pentru

creșterea accesibilității localităților urbane și rurale la rețeaua națională de transport și la rețeaua
TEN-T (accelerarea lucrărilor de execuție a autostrăzilor începute în perioada 2014-2020,
modernizarea și creșterea capacității de transport a drumurilor de importanță regională care
asigură conexiunile la rețeaua TEN-T, realizarea de noi legături rutiere către rețeaua rutieră și
nodurile TEN-T, realizarea de centuri ocolitoare, realizarea de noi drumuri locale care să
deservească zonele metropolitane și zonele urbane funcționale, continuarea investițiilor în
infrastructura feroviară începute în perioada 2014-2020, inclusiv a celor pentru modernizarea,
creșterea siguranței și accesibilizarea gărilor, modernizarea materialului rulant, informatizarea
transportului feroviar, modernizarea platformelor pentru transportul de mărfuri și construirea de
noi terminale de transport intermodal, accelerarea execuției aeroportului de la Brașov-Ghimbav),
continuarea modernizării și extinderii aeroporturilor din Tîrgu Mureș și Sibiu, realizarea,
reabilitarea infrastructurilor pentru heliporturi și aerodromuri pentru aparate de zbor de mici
dimensiuni
P.1.3 Consolidarea rolului și funcțiilor așezărilor urbane din Regiunea Centru ca actori
importanți în asigurareacoeziunii teritoriale, sociale și a creșterii economice bazatăpe cunoaștere
1.3.1. Sprijinirea mobilității urbane durabile (asistență specifică prin finanțarea actualizării/
dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport la nivel urban/metropolitan (construirea de
centuri rutiere, extinderea, modernizarea liniilor de tramvai, dezvoltarea unor culoare de
material rulant etc), dezvoltarea infrastructurii pentru combustibili alternativi, în special puncte de
62
realimentare sau reîncărcare, extinderea, reconstruirea sau modernizarea pistelor ciclabile,
digitalizarea transportului urban, implementarea de sisteme de măsurare și monitorizare a calității
aerului și a poluării fonice, dezvoltarea de parteneriate:(UAT, companii de transport public, firme
IT, ONGuri)
1.3.2. Extinderea digitalizării serviciilor administrației publice locale și implementarea de
soluții SMART City prin Măsuri ce vizează extinderea digitalizării serviciilor administrației
publice locale și implementarea de soluții SMART City (dezvoltarea infrastructurii software și
hardware)
1.3.3. Creșterea coeziunii economice și sociale a orașelor prin implementarea de strategii de
dezvoltare locală integrate la nivel de zone urbane marginalizate și prin sprijinirea acțiunilor de
regenerare urbană
1.3.4.Revitalizarea economică și socială a orașelor mici precum și a localităților urbane
monoindustriale
Creșterea capacității autorităților publice din oraselor mici și cele monoindustriale de a elabora și
implementa planuri și strategii integrate de dezvoltare locale, modernizarea și digitalizarea
serviciilor administrației publice, modernizarea infrastructurii de tehnico-edilitare, a spațiilor
urbane degradate/ abandonate dezvoltarea infrastructurii locale de afaceri, reabilitarea și
modernizarea infrastructurilor de educație, de sănătate, sociale și culturale și modernizarea
serviciilor aferente, conservarea, restaurarea și valorificarea patrimoniului cultural (inclusiv
religios), dezvoltarea unor infrastructuri de bază necesare dezvoltării activităților turistice (rețele
edilitare, drumuri de acces)
P.2.1 Promovarea unui mediu de afaceri inovativ pentru o dezvoltare economică inteligentă

rezultatelor cercetării; sprijinirea entităților economice bazate pe cercetare în primii 3 ani de
viață; dezvoltarea centrelor/entități de transfer tehnologic și a centrelor de inovare
P.4.1.Creșterea calității mediului înconjurător din așezările urbane și rurale din Regiunea
Centru

zonele urbane și periurbane precum și în zone afectate de poluare istorică; transport și
63
Eficiența energetică în clădirile publice și rezidențiale; sisteme energetice inteligente, bazate pe

un consum redus de energie și creșterea utilizării SRE și combustibililor alternativi; măsuri
privind creșterea capacității actorilor din mediul public și privat de a contribui la tranziția către
economia circulară
P.4.3Protejarea și conservarea biodiversității regionale
Măsuri privind conservarea și protecția SPA și SCI și a altor zone din Regiunea Centru
P.4.4 Diminuarea efectelor schimbărilor climatice și prevenirea riscurilor naturale
Măsuri privind diminuarea efectelor schimbărilor climatice și prevenirea riscurilor naturale (ex.
dezvoltarea infrastructurii de monitorizare și avertizare a fenomenelor hidro- meteorologice
severe, împăduriri etc.
Tipurile de acțiuni de la DS 1 și DS 4 indică faptul că proiectele promovate în cadrul acestor

priorități de investiții, vor avea impact pozitiv asupra mdiului raportat la domeniul "schimbărilor
climatice". De asemenea activităţile care vor fi susţinute în cadrul DS 1.Dezvoltare teritorială,
dezvoltare urbană durabilă se aşteaptă, ca prin îmbunătăţirea infrastructurii, să genereze scăderi
ale emisiilor din trafic, respectiv consumuri specifice de combustibili mai mici.

CATEGORII DE
PROBLEME/
ASPECTE DE
MEDIU
Creşterea nivelului emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din procesele de ardere
poate contribui la fenomenul de schimbare a climei. Multe procese tehnologice sunt
energoface şi au randamente energetice mici, nu folosesc surse alternative regenerabile de
energie. Eficienţa energetică a sistemelor de încălzire a clădirilor publice şi rezidentiale
Combaterea este scăzută, aflându-se sub media europeană.
fenomenului Consumurile excesive de combustibili, datorate lispei de eficienţă energetică a
02 obiectivelor publice, dar şi a clădirilor rezidenţiale, afectează calitatea aerului şi pot exista
schimbărilor
climatice depăşiri ale limitelor stabilite de normele legale pentru emisiile de poluanţi din gazele de
ardere. Infrastructurile de încălzire locale sunt de multe ori vechi. Randamentul global
energetic al clădirilor este deficitar (lipsa izolaţiilor, pierderi de energie etc).
Sursele de energie regenerabilă în instituţii/ infrastructuri publice şi locuinţe nu sunt
suficient utilizate.
2.17. Apele de suprafaţă

Hidrografia Regiunii Centru este reprezentata de suprafeţe importante din bazinul
hidrografic al râurilor Mureş şi Olt.
64
Din punct de vedere hidrologic, Carpaţii constituie zona de obârşie şi alimentare cu apă
pentru toate râurile principale de pe teritoriul ţării. Scurgerea atinge, pentru zonele înalte, cele mai
ridicate valori primăvara, mai timpuriu în Carpaţii Occidentali (februarie, martie, aprilie) şi mai
târziu în restul ramurilor carpatice (martie, aprilie, mai şi chiar iunie).
Debitul cel mai mare al râurilor se înregistrează tot primăvara, când de obicei topirea
zăpezii se suprapune cu ploile de primăvara. Debitul bogat şi constant, în mare parte, ca şi panta
mare a profilelor longitudinale sunt caracteristici care determina potenţialul hidroenergetic ridicat
al râurilor carpatice. În plus, necesităţile de apă pentru alimentarea localităţilor, a unitarilor
economice şi pentru irigaţii, paralel cu nevoia regularizării nivelului râurilor, dau acumulărilor de
apa din marile bazine artificiale.
Principalele lacuri naturale din Regiunea centru sunt: lac de crater vulcanic (L. Sf. Ana),
lac de baraj natural (Lacul Roşu), lac în depresiune carstică (Iezerul Ighiel), lacuri glaciare (L.
Bâlea, L. Iezerul Mare, L. Iezerul Mic, L. Doamnei, L. Avrig, L. Podragu, L. Urlea, etc.), lacuri
sărate (L. Brâncoveanul, L. Avram lancu, L. Ursu, etc.). Lacurile antropice sunt puse în evidenţă
de: L. Zau de Câmpie, L. Zetea, L. Miheşu de Câmpie, L. Gura Râului, Lacul Sadu II, L.
Frumoasa, L. Oaşa, L. Mihoeşti, L. Petreşti, L. Tău, L. Canciu, L. Arpaşu, L. Vlăhiţa, L. Arcuş, L.
Reci, L. Chiciş, Complexul Zăbala, etc.).
Adâncimea pânzei freatice variază în funcţie de poziţia geografică, între 4-26 m.
2.18. Apele subterane

Substanţele minerale terapeutice
Sub această denumire se înţelege întreaga gamă de substanţe minerale utilizate în cura
balneară, direct sau prin realizarea unor concentraţii, precum şi apele şi gazele îmbuteliate, în scop
alimentar sau curativ.
Regiunea "Centru" dispune de o gamă variată de astfel de substanţe ce cuprind ape

minerale, ape de zăcământ, lacuri sărate, nămoluri sapropelice, gaze mofetice etc.
Pe lângă resursele miniere şi rezervele de roci utile, în zona internă a Carpaţilor de curbură
o importantă deosebită prezintă manifestările postvulcanice care se fac simţite prin bogate
emanaţii de CO2 şi prin prezenţa unor degajări de gaze sulfuroase de arsen. Existenţa bogatelor
emanaţii de CO2 a favorizat formarea izvoarelor carbogazoase care au o compoziţie chimică foarte
variată şi cu efecte terapeutice deosebit de importante .
Izvoarele de ape minerale carbogazoase de la Borsec, Bilbor, Tuşnad, Harghita-Băi,

Homorod, Sâncrăieni, Biborţeni, Covasna, Bodoc, Malnaş, Vâlcele, Bixad, Baile Balvanyos,
Zizin, Rotbav, Rupea, Racoş şi cele clorosodice bromurate şi iodurate de la Ideciul de Jos,
Stânceni, Sângiorgiu de Mureş, Sovata, Bazna, Ocna Sibiului, Miercurea Sibiului şi Ocna Mureş
sunt utilizate pentru consum şi în scopuri terapeutice.
65
Zăcământul, recent pus în exploatare pentru staţia de îmbuteliere a apei minerale, situat pe
valea pârâului Mermezeu, afluent de dreapta al Mureşului se caracterizează prin ape minerale
bicarbonatate, calcice, magneziene, carbogazoase.
2.19. Calitatea apelor

Apele de suprafaţă
Apa este un element indispensabil care asigură continuitatea proceselor naturale ce permit
viaţa pe pământ. Apa este esenţială pentru viaţa regnului vegetal şi a regnului animal, pentru
populaţie şi, în concluzie, pentru buna desfăşurare a activităţilor cotidiene.
Calitatea apei este direct influenţată de factorii antropici şi naturali. În funcţie de natura şi
tipul resursei, Sistemul de Monitoring Integrat al Apelor din România (SMIAR) este reprezentat
de 7 subsisteme: râuri, lacuri naturale şi de acumulare, ape tranzitorii, ape costiere (nu este cazul
Regiunii Centru), ape subterane, zone protejate şi ape uzate. Monitorizarea calităţii apei implică
monitorizarea tuturor elementelor incluse în subsistemele: ape de suprafaţă (râuri, lacuri), ape
subterane şi ape uzate.
În Regiunea Centru, Sistemele de Gospodărire a Apelor din fiecare judeţ, monitorizează

starea corpurilor de apă din punct de vedere al stării ecologice şi al stării chimice, în conformitate
cu Directiva Cadru Apă. La nivel regional, evoluţia calităţii apelor a fost monitorizată și
înregistrată astfel:
 În judeţul Alba - 107 corpuri de apă şi 2 lacuri,

 în judeţul Braşov - 70 corpuri de apă şi 2 lacuri,
 în judeţul Covasna - 16 corpuri de apă,
 în judeţul Harghita - 117 de corpuri de apă şi 4 lacuri,
 în judeţul Mureş - 130 corpuri de apă şi 4 lacuri,
 în judeţul Sibiu - 100 corpuri de apă şi 3 lacuri.
La nivelul Regiunii Centru corpurile de apă au, după lungimea lor, următoarea repartiţie
procentuală pe judeţe: 25% în Mureş, 24% în Alba, 19% în Harghita, 14% în Sibiu, 9% în Braşov
şi 9% în Covasna.
Prezentare generală a bazinului hidrografic Mureș
Bazinul hidrografic al râului Mureş este situat în partea centrală şi de vest a României şi
izvorăşte din Carpaţii Orientali (Depresiunea Giurgeului), Munţii Hăşmaşul Mare iar Suprafața
bazinului hidrografic (inclusiv canalul Ier) este de 28310 km2 (11,7% din Suprafața ţării).
Până la graniţa cu Ungaria îşi desfăşoară albia pe o lungime de 761 km, fiind cel mai lung
dintre râurile interioare ale ţării.
În Regiunea Centru, BH Mureș se intinde pe Suprafața urmatoarelor județe:
66
% din
Suprafața* % din Populaţia populaţia
Nr. crt. Judeţul Suprafața
totală pe
(km2) totală pe bazin (locuitori) bazin
1 Alba 6233 21,9 382747 18,9
2 Braşov 143 0,5 2476 0,1
3 Harghita 3265 11,5 181311 9,0
4 Mureş 6694 23,6 580851 28,6
5 Sibiu 2226 7,8 142549 7,0
TOTAL 18561 65.3 1289934 63.6
Afluenţii principali ai râului principal Mureş sunt :
 Gurghiu: L (lungime) = 53 km; S (Suprafaţă) = 563 km2

 Arieş: L = 166 km; S = 3005 km2;
 Niraj: L = 82 km; S = 651 km2
 Târnave: L = 246 km; S = 6253 km2 , rezultată din unirea Târnavei Mici (L = 196 km; S =
2071 km2) cu Târnava Mare (L = 223 km; S = 3666 km2);
 Ampoi: L = 57 Km; S = 576 km2
 Sebeş: L = 96 km; S = 1304 km2
 Strei: L = 93 km; S = 1983 km2.
CARACTERIZAREA RESURSELOR DE APĂ DIN PUNCT DE VEDERE CALITATIV
În conformitate cu SINTEZA PRIVIND CALITATEA APELOR DIN BAZINUL

HIDROGRAFIC MUREŞ - 2016, caracterizarea calităţii apelor în anul 2016 s-a efectuat pe
corpuri de apă, ţinând cont de limitele atribuite pentru indicatorii de calitate, pentru fiecare
tipologie de corp de apă.
Pentru Corpurile de apă naturale (râuri şi lacuri naturale) s-a determinat starea ecologică (5
clase de calitate) respectiv starea chimică (2 clase de calitate).
Pentru Corpurile de apă puternic modificate şi corpurile de apă artificiale (râuri şi lacuri de
acumulare) s-a determinat potenţialul ecologic (3 clase de calitate) respectiv starea chimică (2
clase de calitate).
La nivelul bazinului Hhdrografic Mureş au fost desemnate 528 corpuri de apă dintre care:
 513 corpuri de apă de suprafaţă curgătoare - în lungime totală de 10734.81 km, dintre care;
 410 corpuri de apă naturale - în lungime totală de 7403,91 km; o 100 corpuri de apă
puternic modificate - în lungime totală de 3202,73 km;
 3 corpuri de apă artificiale (canale) - în lungime totală de 128,17 km;
 3 corpuri de apă lacuri naturale;
 12 corpuri de apă lacuri de acumulare.
67
Caracterizarea corpurilor de apă naturale
Cele 29 corpuri de apă naturale (1.495,89 km) monitorizate în 2016 s-au încadrat în starea
ecologică :
- Foarte bună: nici un corp de apă;
- Bună: 25 corpuri de apă adică 86,21 %
- Moderată:4 corpuri de apă adică 13,79 %
- Slabă: nici un corp de apă;
- Proastă: nici un corp de apă.
Toate cele 15 corpuri de apa naturale monitorizate in anul 2016 la Starea chimică au atins
obiectivele de calitate.
Caracterizarea corpurilor de apă puternic modificate
Cele 33 corpuri de apă puternic modificate (1741,66 km) monitorizate s-au încadrat astfel:
 Potenţial ecologic maxim: nici un corp de apă;
 Potenţiale ecologic bun: 20 corpuri de apă adică 60,61 %
 Potenţial ecologic moderat: 13 corpuri de apă adică 39,39%
Dintre cele 22 de corpuri de apă puternic modificate (90,91 %) pentru care s-a determinat în
anul 2016 starea chimică, doar 2 corpuri nu au atins obiectivele de calitate (9,09 %)
Caracterizarea corpurilor de apă artificiale
Cele 3 corpuri de apă artificiale monitorizate s-au încadrat în:

 Potenţial ecologic maxim: nici un corp de apă;
 Potenţiale cologic bun:1 corp de apă adică 33.33 % ;
 Potenţial ecologic moderat: 2 corpuri de apă adică 66.67%.
Cele 2 corpuri de apă puternic modificate monitorizate s-au încadrat în stare chimică Bună.
Caracterizarea lacurilor naturale
În 2015 a fost monitorizat 1 lac natural, încadrându-se în starea ecologică bună și starea
chimică bună.
În 2016 nu a fost monitorizat nici un lac natural.

Caracterizarea lacurilor de acumulare
Cele 8 lacuri de acumulare monitorizate în 2016 s-au încadrat în:

- Potenţial ecologic maxim: nici un corp de apă;
- Potenţial ecologic bun: 5 lacuri de acumulare reprezentând 62,50%;
- Potenţial ecologic moderat: 3 lacuri de acumulare adică 37,50 %.
Toate lacurile de acumulare monitorizate în anul 2016 au realizat Starea chimica BUNĂ.
68
Caracterizarea surselor de apă de suprafaţă utilizate în scop potabil (prize)
- În anul 2016 în bazinul hidrografic Mureş au fost monitorizate 40 secţiuni pentru apa de
suprafaţă destinată preparării apei potabile.
- Conform HGR 100/2002, din numărul total de 40 de secţiuni (prize) monitorizate la:
 35 prize, cu încadrarea tehnologiei de prelucrare a apei brute în categoria A2, la nivelul

a 11 prize au fost semnalate depăşiri ale concentraţiilor maxime pentru indicatorul
Mangan, concentraţia totală,
 5 prize, cu încadrarea tehnologiei de prelucrare a apei brute în categoria A3, la nivelul

a 11 prize au fost semnalate depăşiri ale concentraţiilor maxime pentru indicatorul
Mangan, concentraţia totală.
CARACTERIZAREA APELOR SUBTERANE:
În spaţiul hidrografic Mureş, au fost identificate un număr de 25 de corpuri de apă

subterană din care 2 corpuri sunt transfrontaliere, s-au monitorizat din punct de vedere calitativ 22
corpuri.
- La nivelul anului 2016 s-au monitorizat calitativ 100 de foraje hidrogeologice din reţeaua
naţională şi 26 izvoare.
- Valoarea concentraţiei medii anuale, obţinută pentru fiecare indicator, precum şi valorile
concentraţiilor momentane determinate, sunt comparate cu valorile prag stabilite prin
Ordinul Ministerului Mediului nr. 621/2014 privind aprobarea valorilor de prag pentru
corpurile de ape subterane din România.
Tabel centralizator privind evaluarea calitativă a corpurilor de apa subterană
Nr. Nr.
Numar total de corpuri corpuri Cauzele neatingerii obiectivului de calitate
Administraţia
corpuri de apa de apă în de apă în (indicatorii la care s-au înregistrat
Bazinală de Apă
subterana stare stare depăşiri ale valorilor de prag)
bună slabă
25(au fost
Amoniu, azotaţi, fosfaţi, cloruri, sulfaţi,
MUREŞ monitorizate 22 17 5
fenoli, micropoluanţi organici
corpuri in 2016)
CARACTERIZAREA APELOR UZATE EVACUATE ÎN SURSE DE SUPRAFAŢĂ:
Din totalul de 217 staţii de epurare monitorizate în cursul anului 2016, 114 staţii deservesc
aglomerări umane.
În funcţie de modul de funcţionare staţiile de epurare monitorizate se împart în:
- staţii cu funcţionare corespunzătoare - 80
- staţii cu funcţionare necorespunzătoare - 137
sursa www.rowater.ro Sinteza calitatii corpurilor de apa BH Mureș in anul 2016
69
Prezentare generală a bazinului hidrografic Olt
Aspecte generale privind:

Hidrografie
Bazinul hidrografic Olt este situat în partea centrală şi de sud a ţării, având o suprafaţă de
24050 km2 şi o lungime a cursului principal al râului cu acelaşi nume de 615 km. Reţeaua
hidrografică deşi variabilă, între 1,4 km/km2 în zona depresiunii Făgăraş şi 0,156 km/km2 în zona
inferioară a Oltului, cu o medie de 0,410 km/km2, poate fi considerată ca densă. Alături de cursul
principal, bazinul hidrografic Olt este brăzdat de importanţi afluenţi precum Râul Negru (S = 2349
km2; L = 88 km), Cibin (S = 2194 km2; L = 82 km), Lotru (S = 990 km2; L = 83 km), Olteţ (S =
2663 km2; L = 185 km). Ca o consecinţă a variaţiei mari a surselor sale de alimentare, râul Olt are
un regim hidrologic compensat şi bine echilibrat.Altitudinea medie este între 750 m în zona
superioară şi 18 m în zona de confluenţă. Panta medie a bazinului este de 2 %o.Ansamblul fizico-
geografic, foarte variat datorită existenţei mai multor zone cu caractere specifice, influenţează
procesul de formare a regimului hidrologic al Oltului şi afluenţilor săi. Ţinând seama de cele
arătate, elementele fizico-geografice ale bazinului vor fi prezentate din amonte spre aval,
insistându-se asupra celor ce determină regimul hidrologic al râurilor.
Pentru zona studiată Regiunea Centru, se prezinta calitatea apelor pe Sectorul Oltului
superior și Sectorul Oltului mijlociu
Evaluarea starii ecologice si chimice a corpurilor de apa in stare naturala monitorizate in

anul 2017:
Din totalul de 105 corpuri de apa rauri naturale, pentru 102 corpuri s-a stabilit starea
ecologica monitorizindu-se atat elementele biologice cat si elementele suport, iar pentru 3 corpuri
de apa s-au monitorizat doar elementele suport.
Pentru cele 102 corpuri de apa pentru care s-a stabilit starea ecologica la nivelul A.B.A Olt situatia
se prezinta astfel:
- 61 (50.80 %) corpuri de apa au fost evaluate in stare ecologica buna;
- 39 (38.23%) corpuri de apa au fost evaluate in stare ecologica moderata;
- 1 (0.98 %)corp de apa a fost evaluat in stare ecologica proasta;
- 1 ( 0.98%)corp de apa a fost evaluat in stare ecologica slaba.
EVALUAREA POTENŢIALULUI ECOLOGIC SI A STARII CHIMICE A CORPURILOR DE

APA PUTERNIC MODIFICATE SI ARTIFICIALE DIN B.H OLT IN ANUL 2017
In anul 2017, in bazinul hidrografic Olt, au fost monitorizate 13 corpuri de apa puternic
modificate si 3 corpuri de apa artificiale.
Evaluarea potentialului ecologic s-a realizat in 13 corpuri de apa puternic modificate,iar

pentru un corp de apa s-a facut evaluarea numai dupa elementele fizico chimice. In urma evaluarii
au rezultat urmatoarele:
- 7 (53.84%)corpuri de apa au potential ecologic bun (PEB)
- 6 (46.15%) corpuri de apa au potential ecologic moderat(PEMo)
70
In urma evaluarii corpurilor de apa puternic modificate in functie de numarul de kilometri
(566,5 km) rezulta urmatoarele:
- 458.5 (80.94 %) km sunt in potential ecologic bun (PEB)
- 47 (8.3 %) km sunt in potential ecologic moderat (PEMo)
In urma evaluarii celor trei corpuri de apa artificiale rezulta ca toate s-au incadrat in PEMo
(potential ecologic moderat) aceasta reprezentand 42km.
SUBSISTEMUL LACURI NATURALE
Starea ecologică şi starea chimică a corpurilor de apă de suprafaţă - lacuri naturale în

bazinul hidrografic Olt
Aspecte generale
Evaluarea starii ecologice a lacurilor naturale s-a realizat prin integrarea starii data de
elementele biologice cu starea data de elementele suport (elemente fizico-chimice generale si
poluantii specifici).
La nivelul bazinului hidrografic Olt, în categoria lacuri naturale au fost evaluate prin
monitorizare 2 corpuri de apă şi anume Lacul Sfânta Ana şi Lacul Bâlea.
În urmă evaluării datelor de monitorizare din anul 2017, atat Lacul Sf. Ana (100%)cat si
Lacul Balea (100%)se încadrează în starea ecologică buna.
Rezultatele monitorizării pentru aceste acumulări sunt prezentate după cum urmează:
Lacul Sfânta Ana
Din punct de vedere al elementelor biologice, Lacul Sf. Ana este încadrat în starea buna.
Elementele fizico-chimice monitorizate în vederea evaluării stării lacului Sf. Anaau

înregistrat următoarele valori medii:
- pH: 6.2775, valoare caracteristica starii moderate;
- -CBO5:2.4475 mgO2/l, valoare caracteristică stării foarte bune;
- -CCOCr: 25.11 valoare caracteristică stării bune;
- -oxigenul dizolvat. 8,65 mgO2/l, valoare caracteristică stării bune;
- -azot total: 1.03375mg/l, valoare caracteristică stării bune;
- -N-NO3:0,03025 mg/l, valoare caracteristică stării foarte bune;
- -N-NO2:0,0015 mg/l, valoare caracteristică stării foarte bune;
- fosfor total:0,02575 mg/l, valoare caracteristică stării bune;
- P-PO4:0.006mg/l, valoare caracteristică stării foarte bune.
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali, lacul Sf. Anase încadrează în
starea buna. Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului Sf.
Ana în starea ecologică buna.
Lacul Bâlea
În anul 2017 elementele biologice care au fost monitorizate sunt: fitoplanctonul (buna),
71
fitobentosul (buna) si macrozoobentosul (buna). Lacul Balea s-a încadrat în starea buna.
Elemente fizico-chimice
Elementele fizico-chimice monitorizate în vederea evaluării stării lacului Bâleaau

înregistrat următoarele valori medii:
- pH:6.98, valoare caracteristică stării foarte bună;

- CBOs: 0.82 mgO2/l, valoare caracteristică stării foarte bună;
- CCOCr: 7.5 mgO2/lvaloare caracteristică stării foarte bune;
- oxigenul dizolvat: 9.01 mgO2/l, valoare caracteristică stării bune;
- azot total: 0,215 mg/l, valoare caracteristică stării foarte bună;
- N-NO3: 0,125 mg/l, valoare caracteristică stării foarte bună;
- N-NO2: 0,0015 mg/l, valoare caracteristică foarte bună;
- fosfor total: 0,0018 mg/l, valoare caracteristică foarte bună;
- P-PO4 : 0.005mg/l , valoare caracteristică foarte bună.
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali lacul Bâlea se încadrează în

starea bună. Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa lacului
Bâlea în starea ecologică buna.
Potenţialul ecologic şi starea chimică al corpurilor de apă de suprafaţă - lacuri de acumulare
monitorizate în bazinul hidrografic Olt
În urma evaluării potenţialului ecologic al lacurilor de acumulare monitorizate din B.H. Olt
a rezultat următoarea încadrare:
A. 7 (77.77 %) 151.5 km corpuri de apă înpotenţial ecologic bun;
B. 2 (22.22 %) 148 km corpuri de apă înpotenţial ecologic moderat.
In urma evaluarii starii chimice a lacurilor de acumulare monitorizate din B.H. Olt a
rezultat ca cele 7 corpuri de apa monitorizate s-au incadrat in starea chimica buna.
MONITORIZAREA SI CARACTERIZAREA SECŢIUNILOR DE POTABILIZARE IN
ANUL 2017
Încadrarea calitativă a secţiunilor de potabilizare:
Conform NTPA 013/2002 - H.G. nr. 100/2002 modificată şi completată prin H.G.
567/2006, apele de suprafaţă destinate potabilizării sunt clasificate, în funcţie de valorile limită, în
trei categorii: A1, A2 şi A3. In funcţie de caracteristicile fizice, chimice şi microbiologice, fiecărei
categorii de apă, îi corespunde o tehnologie standard adecvată de tratare. Încadrarea în categoriile
de calitate s-a efectuat după indicatorii fizico-chimici şi analizele microbiologice.
In anuL 2017 sectiunile de potabilizare s-au incadrat in categoriile de calitate dupa

valoarea medie anuala a indicatorilor fizico-chimici si microbiologici,indeplinind conditiile de
potabilizare impuse de NTPA 013/2002.
EVALUAREA STĂRII CHIMICE A CORPURILOR DE APĂ SUBTERANE IN ANUL

2017
72
În spaţiul hidrografic Olt au fost identificate, delimitate şi descrise un număr de 14 corpuri
de apa subterana:
Din cele 14 corpuri de apa subterana
- 11 (78.57%) se incadreaza in starea chimica buna si
- 3 (21.42%) corpuri de apa subterana se incadreaza in starea chimica slaba.

APE UZATE
In cursul anului 2017, sursele de poluare monitorizate in bazinul hidrografic OLT, au

evacuat in emisarii naturali un volum total de 138,349.745mii.mc/an, iar in bazinul Dunare sursele
de poluare, au evacuat un volum de 490.261 mii.mc/an
Din volumul de ape uzate evacuate de 1338,840.0055 mii. mc/an:
- 27,251.424 mii.mc/an reprezinta ape care s-au epurat corespunzător

- 109,990.538 mii. mc/an reprezintă ape uzate care nu se epureaza corespunzator
- 474.312 mii.mc/an reprezinta ape uzate care nu se epureaza
- 1,123.732 mii. mc/an reprezinta ape ce nu necesita epurare
- 137,716.274 mii.mc/an reprezinta volumul total de ape uzate ce necesita epurare
Caracterizarea resurselor de apă din punct de vedere calitativ
Stare
Bazin Hidrografic Starea Chimică
ecologică
52 Bună
Mureș Bună și au atins obiectivele de calitate
22 Moderată
61 Bună
39 Moderată
Olt Bună și au atins obiectivele de calitate
1 Proasta
1 Slabă
Ape uzate
Statii de
Total
epurare care Stații
Bazin Statii
deservesc de Funcționare
Hidrografic de
aglomerari epurare
epurare
urbane
217 114 80 Statii cu funcționare corespunzătoare
Mureș Statii cu funcționare
137
necorespunzătoare
73
Statii de
Volum ape epurare care
Bazin
uzate evacuate deservesc Mii mc/an Grad de epurare
Hidrografic
mii mc/an aglomerari
urbane
27.251.424 Epurat corespunzător
109.990.538 Nu se epurează corespunzător
Olt 1338.840.0055 114 474312 Nu se epurează corespunzător
1123732 Ape ce nu necesită epurare
137716.274 Ape uzate ce necesită epurare
2.20. Apa potabilă şi alimentarea cu apă:

Apă potabilă este apa destinată consumului uman şi poate fi regăsită în:
- orice tip de apă în stare naturală sau după tratare, folosită pentru băut, la prepararea hranei
ori pentru alte scopuri casnice, indiferent de originea ei şi indiferent dacă este furnizată
prin reţeaua de distribuţie, din rezervor sau este distribuită în sticle ori în alte recipiente;
- orice tip de apă utilizată ca sursă în industria alimentară pentru fabricarea, procesarea,
conservarea sau comercializarea produselor, ori substanţelor destinate consumului uman.
Asigurarea alimentării populaţiei cu apă potabilă de calitate şi în cantitate suficientă este
una din direcţiile prioritare în politica şi acţiunile statului în domeniul sănătăţii publice.
Monitorizarea calităţii apei potabile, inspecţia şi autorizarea sanitară a sistemelor publice de
aprovizionare cu apă şi a fântânilor publice, se face de către Direcţiile de Sănătate Publică
judeţene şi a municipiului Bucureşti, în conformitate cu HG 974/2004 pentru aprobarea Normelor
de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile şi a Procedurii de
autorizare sanitară a producţiei şi distribuţiei apei potabile, cu modificările si completările
ulterioare.
În contextul PDR, apa potabilă prezintă relevanţă din punct de vedere al stării de sănătate a
populaţiei, aspect pe care îl identificăm, cu precădere, în cadrul priorităților de investiții propuse în
cadrul următoarelor DS:
Tipuri operațiuni

rezultatelor cercetării; sprijinirea entităților economice bazate pe cercetare în primii 3 ani de
viață; dezvoltarea centrelor/entități de transfer tehnologic și a centrelor de inovare
74
Tipuri operațiuni

zonele urbane și peri - urbane precum și în zone afectate de poluare istorică; transport și
P.6.5.Îmbunătățirea infrastructurii tehnico-edilitare a localităților rurale
Extinderea și modernizarea rețelelor de apă potabilă și de canalizare, extinderea și modernizarea

serviciilor de colectare și gestionare a deșeurilor menajere, modernizarea rețelei de drumuri
comunale, extinderea rețelelor de iluminat public și a sistemelor pentru asigurarea siguranței
publice
Tipurile de acțiuni de la DS 3, 4, 6, indică faptul că proiectele promovate în cadrul acestor

Domenii Strategice, privind Alimentarea cu apă potabilă și canalizare, vor avea impact pozitiv
asupra stării de sănătate a populației și implicit asupra mediului.
CATEGORII DE
ASPECTE DE
MEDIU
Dintre principiile care stau la baza politicii privind protecţia apei, se pot menţiona: principiul
Cantitatea si precauţiei, acţiuni preventive, rectificarea si corectarea prejudiciilor la sursa, principiul
calitatea poluatorul plăteşte, integrarea politicii privind protecţia apei în alte politici comunitare,
04
necorespunzatoare folosirea datelor stiinţifice si tehnice disponibile. Obiectivul de mediu pentru un corp de apa de
a resurselor de apă suprafaţă se consideră a fi atins atunci când corpul de apa atinge starea bună, respectiv se
încadreaza în starea chimică bună şi starea ecologică foarte buna sau buna, respectiv potenţial
ecologic maxim sau bun.
Probleme de poluare a apei sunt datorate apei uzate netratate provenita din surse municipale şi
industriale ca şi poluării difuze datorate activităţilor agricole şi gestionării incorecte a
deşeurilor. Realizarea de noi capacităţi de producţie sau extiunderea capacităţilor extindente,
pot să aiba un impact asupra apelor de suprafaţă, dacă respectivele investiţii sunt efectuate în
Poluarea apelor de zone care nu sunt dotate cu sisteme de canalizare şi staţii de epurare. Realizarea unor obiective
042
suprafaţă economice noi, extinderea capacităţilor de producţie, modernizarea sau realizarea de noi
obiective turistice şi de agrement, de învăţământ, spitaliceşti, sociale, trebuie să se facă cu
asigurarea sistemelor corespunzatoare de epurare a apelor uzate şi cu asigurarea parametrilor
de calitate pentru deversare a acestora în sursele de apă de Suprafața, cu respectarea valorilor
maxim admise pentru indicatorii prevăzuţi de legislaţia în vigoare.
75
istorice (de ex. pesticide, deseuri minerit etc.). În marile aglomerări urbane, dar şi în zonele
rurale, datorită infrastrcturilor de transport necorespunzătoare, rămâne problema semnificativă a
sistemele de încălzire locală, activităţile industriale si traficul. În Romania, principalii poluanţi
atmosferici sunt particulele în suspensie, oxizii de azot si dioxidul de sulf. Principalii indicatori
Asigurarea de sănătate care pot fi influenţaţi de poluarea aerului se referă la bolile respiratori si
necorespunzătoare cardiovasculare. Tratarea corectă a apelor reziduale menajere reprezintă o importantă condiţie
13
a stării de sănatate de sanitaţie a mediului, protejând solul şi sursele de apă de suprafaţă faţă de riscul poluării
a populaţiei toxice cu detergenţi, substanţe organice, nutrienţi, insecticide, precum si germeni patogeni, în
cea mai mare parte de provenienţă intestinală. Racordarea locuinţei la sistemul de canalizare
reprezintă cea mai bună măsură de protecţie a factorilor de mediu şi în special de protecţie a
solului şi surselor de apă de suprafaţă, dar şi a surselor individuale pentru cazul în care stratul
freatic nu este la o adâncime care să asigure protecţia apei. Locatarii caselor individuale, in
special din mediul rural, neavând sistem de canalizare, au grupul sanitar în exteriorul locuinţei,
prezentând un risc crescut de insalubrizare prin infiltrarea germenilor patogeni, dar şi de
dezvoltare a insectelor si rozătoarelor, care pot transmite îmbolnăviri infecţioase şi parazitare.
2.22. Solurile
Solul este rezultatul acţiunii concomitente a unor procese pedogenetice specifice, precum
şi factorii care le determină.
Varietatea formelor şi treptelor de relief precum şi complexitatea climatului Regiunii
Centru sunt principalii factori care contribuie la formarea si etajarea solurilor. Pe baza conţinutului
de humus se pot identifica clase de soluri în funcţie de fertilitate.
Cele mai fertile soluri pretabile în special pentru cereale sunt cele din clasa molisoluri,
specifice zonelor de câmpie cu altitudini sub 300 de metri. Acestea prezintă o omogenitate în
partea centrală a Depresiunii Colinare a Transilvaniei, iar la nivelul întregii regiuni se pot
identifica câteva zone care deţin cel mai mare potenţial de dezvoltare a agriculturii, în special
cultivarea cerealelor si a plantelor tehnice: partea central-estică a judeţului Alba, partea vestică a
judeţelor Mures si Sibiu, partea centrală a judeţului Covasna.
Repartiţia geografică a terenurilor arabile care se suprapune peste zonele cu soluri fertile din Regiunea Centru
76
Cele mai răspândite soluri sunt cernoziomurile levigate bogate în humus si cu fertilitate
ridicată (în Câmpia Transilvaniei), solurile argiloiluviale (cu acumulări de argilă), solurile brune si
brune-acide (cambisoluri). În zona montană calitatea solurilor este mai slabă si impune restricţii
cultivării plantelor, predominând spodosolurile (podzoluri si brune acide montane). În zona
montană agricultura se bazează pe creşterea animalelor care utilizează suprafeţele de păşuni şi
fâneţe naturale, creşterea ovinelor fiind tradiţională în anumite zone din Regiunea Centru (de
exemplu Mărginimea Sibiului).
2.23. Calitatea solurilor

Solul reprezintă suportul vieţii omeneşti şi a bunăstării. Solul oferă ancorare rădăcinilor,
reţine apa îndeajuns ca plantele să se poată folosi de ea, şi stochează nutrienţii care menţin viaţa.
Solul este mediul de viaţă pentru nenumărate microorganisme, ce desfăşoară multiple transformări
biochimice, începând de la fixarea azotului atmosferic până la descompunerea materiei organice.
Astfel, solul reprezintă un sistem foarte dinamic care îndeplineşte numeroase funcţii şi este vital
pentru activităţile umane şi pentru supravieţuirea ecosistemelor. Poluarea şi degradarea solurilor
conduce la diminuarea capacităţii de a susţine viaţa precum şi a capacităţii productive a acestui
factor de mediu.
Diversitatea condiţiilor naturale şi antropice determină o variabilitate ridicată a

pretabilităţii solurilor pentru agricultură, din acest punct de vedere, terenurile agricole sunt grupate
în 5 clase de calitate, fiind diferenţiate după note medii de bonitare.
La nivelul Regiunii Centru, cea mai mare pondere o deţin solurile din terenurile agricole
din clasa IV (41,2%), urmate de cele din clasa III (aproape o treime, 27,5%) şi clasa V (un sfert,
24,2%), la polul opus fiind cele din clasa I (doar 0,7% %).
Judeţele cu cele mai mari şi cele mai mici ponderi ale suprafeţelor de teren din cea totală la
nivelul Regiunii Centru în funcţie de calitatea solurilor sunt: clasa I: 64,0% judeţul Mureş şi 1,6%
judeţul Sibiu; clasa II: 39,7% judeţul Mureş şi 7,2% judeţul Sibiu; clasa III: 21,6 judeţul Mureş şi
8,8% judeţul Sibiu; clasa IV: 20,5% judeţul Mureş şi 8,7% judeţul Covasna şi clasa V: 26,7%
judeţul Harghita şi 1,9% judeţul Covasna.
Clasele de calitate ale solurilor în Regiunea Centru

- hectare –
77
Regiunea/Judeţ Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V)
Regiunea Centru 13338 122825 526267 788559 462875
Alba 1778 25494 77310 104718 114203
Braşov 1384 13684 100333 160519 19480

Covasna 1423 10652 96660 68605 8774
Harghita 2811 15403 92130 161411 123753
Mureş 8538 48804 113777 125941 113710
Sibiu 215 8788 46057 167365 82955
La nivel regional principalele presiuni asupra calităţii solurilor sunt date de aplicarea
îngrăşămintelor şi a produselor fitosanitare (pesticide).
Tabel 4.1.2 Suprafeţele din Regiunea Centru pe care s-au aplicat tratamente chimice
- hectare -
2014 2015 2016 2017 2018
Insecticide 75173 72367 77402 87845 101303
Fungicide 106217 107296 115418 117167 146187
Erbicide 211158 177414 226124 204500 175887
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
Conform unui inventar al siturilor contaminate istoric si potenţial contaminate (istoric)

realizat de autoritatea naţională de mediu si inclus în Strategia naţională si planul naţional de
acţiune pentru gestionarea siturilor contaminate din România, în Regiunea Centru erau 22 de situri
contaminate si 84 de situri potenţial contaminate.
Un alt factor care are un impact negativ asupra solului, determinând deteriorarea acestuia
este eroziunea. La nivelul Regiunii Centru principalele zone critice afectate de eroziune sunt
localizate în: Cincu, Drăuseni, Persani, Rotbav, Dealul Cărămizilor, Medias, Hula Baznei, Copsa
Mică - Târnăvioara, Sardul Nirajului, etc.
Suprafața terenurilor amenajate cu lucrări de ameliorare si combaterea

eroziunii solului în anul 2018
- hectare -
Combatere eroziune Din care:
Lucrări de drenaj H
78
Regiunea Centru 298260 31635
Alba 43625 1498
Braşov 50040 15559
Covasna 8078 6995
Harghita 37517 1128
Mureş 74398 521
Sibiu 84602 5934
Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică
La nivelul Regiunii Centru, pe o suprafaţă totală de peste 298 mii hectare au fost executate
lucrări de combatere a eroziunii solului, 93% din această suprafaţă fiind în categoria terenurilor
agricole.
Circa 31 mii hectare din totalul suprafeţei amenajate cu lucrări de combatere a eroziunii au
necesitat lucrări de drenaj.
Tteritoriul Regiunii Centru, este afectat de factorii de poluare menționați, în suprafață de

1.043.457 Ha, fiind cuprins în „ Diagnoza” cu privire la zonele vulnerabile la poluarea cu
nitrați, efectuată de I.C.PA. Bucuresti.
Zonele vulnerabile la poluarea cu nitrați. Pentru lista localităților incluse în fiecare zonă faceți click
Microsoft Excel
pe icoana alaturată Worksheet
În scopul utilizării durabile şi valorificării superioare a solului, ca resursă, se impune

asigurarea condiţiilor naturale necesare printr-o abordare integrată a utilizării terenurilor, în cadrul
tuturor documentelor programatice.
79
PDR nu prevede acţiuni directe referitoare la imbunătăţirea calităţii solurilor, dar în cadrul
următoarelor Domenii Strategice, apar acțiuni/măsuri propuse pentru spațiile urbane degradate și a
zonelor afectate de poluare istorică.


dimensiuni
P.1.3 Consolidarea rolului și funcțiilor așezărilor urbane din Regiunea Centru ca actori importanți
în asigurareacoeziunii teritoriale, sociale și a creșterii economice bazată pe cunoaștere
1.3.1. Sprijinirea mobilității urbane durabile (asistență specifică prin finanțarea actualizării/
dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport la nivel urban/metropolitan (construirea
de centuri rutiere, extinderea, modernizarea liniilor de tramvai, dezvoltarea unor culoare de
material rulant etc), dezvoltarea infrastructurii pentru combustibili alternativi, în special puncte
de realimentare sau reîncărcare, extinderea, reconstruirea sau modernizarea pistelor ciclabile,
digitalizarea transportului urban, implementarea de sisteme de măsurare și monitorizare a
calității aerului și a poluării fonice, dezvoltarea de parteneriate:(UAT, companii de transport
public, firme IT, ONGuri)
P.2.2 Extinderea și diversificarea infrastructurii regionale și locale de afaceri, susținerea clusterelor

și dezvoltarea rețelelor de cooperare economică
80
Extinderea infrastructurii regionale și locale de sprijinire a afacerilor (parcuri industriale, zone

industriale, platforme logistice, incubatoare de afaceri, centre de afaceri, camere de comerț etc),
extinderea și diversificarea gamei de servicii oferite de către structurile de sprijin pentru afaceri;
susținerea activității clusterelor inovative și ale altor structuri și rețele de cooperare precum și a
activităților de promovare economică
P.3.1. Îmbunătățirea calității, eficacității și relevanței ofertei educaționale regionale, a serviciilor şi

accesului la educație la toatenivelurile
Reabilitarea și modernizarea infrastructurii educaționale și a procesului de educație în sistemul de

învățământ profesional și tehnic; sprijinirea modernizării învățământului terțiar; digitalizarea
educației și formării profesionale; creșterea accesului la educație a grupurilor dezavantajate
social; stimularea participării adulților la educația continuă și dezvoltarea sistemului de învățare pe
parcursul întregii vieți
P.3.3. Dezvoltarea infrastructurii, creșterea accesului și îmbunătățirea serviciilor acordate

persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile
Extinderea, construcția, reabilitarea, dezvoltarea, modernizarea și dotarea infrastructurii sociale;

dezvoltarea si diversificarea serviciilor sociale integrate și a altor servicii adaptate nevoilor
comunităților și persoanelor din grupuri vulnerabile; creșterea capacitații administrației și altor
structuri publice și private de a furniza servicii de calitate și adaptate nevoilor persoanelor din
grupurile vulnerabile

zonele urbane și peri - urbane precum și în zone afectate de poluare istorică; transport și
81
CATEGORII
DE
ASPECTE DE
MEDIU
Potenţialele surse de poluare a solurilor din teritoriul studiat sunt de natură biologică.
Principalul factor care poate cauza poluarea solurilor este depozitarea întâmplătoare pe sol a
deşeurilor menajere, gestionarea și amplasarea necorespunzătoare a deșeurilor și dejecţiilor
zootehnice din gospodăriile populației și aplicarea de tratamente cu insecticide si fungicide.
Poluarea solului
Calitatea solului poate fi afectată de activităţi din industria extractivă minieră, deversări de
07 si apelor
subterane produse petroliere, activități industriale, depozite industriale și municipale menajere, depozite
de pesticide și dejecții animaliere.
Realizarea unor lucrări de infrastructură, abordarea incorectă a problemei deşeurilor generate
de noi obiective economice/procesele industriale, agricultura, turism, construcţiile, pot constitui
surse punctiforme de poluare a solului şi freaticului, dacă nu se asigură infrastructura adecvata.
2.25. Resurse naturale

Principalele resursele naturale
Existenţa tuturor treptelor de relief, diversitatea geologică şi mineralogică, topoclimatele,

diversitatea categoriilor de folosinţă a terenurilor, structura pedologică complexă, varietatea
elementelor hidrografice şi potenţialul forestier sunt principalele elemente ce stau la baza unei
game variate de bogăţii naturale ce se găsesc atât în interiorul cât şi la exteriorul suprafeţei
Regiunii Centru.
Diversitatea bogăţiilor naturale existente pe cuprinsul Regiunii Centru constituie o premiză

importantă în dezvoltarea economică. Cea mai importantă resursă a subsolului o constituie
zăcămintele de gaz metan, care se caracterizează prin cea mai mare puritate, peste 98%, fiind
alcătuit aproape exclusiv din gaze uscate. Cele mai mari zăcăminte de gaz metan din Regiunea
Centru se extrag din domurile gazeifere de la Sărmaşu, Zau de Câmpie, Mediaş, Nadeş, Deleni,
etc.
În afară de gaze naturale Regiunea centru dispune şi de alţi combustibili fosili, precum
cărbunele, acest găsindu-se cu precădere în partea de nord - est a regiunii, zona nord - vestică a
judeţului Covasna şi judeţul Braşov (Baraolt, Racoş, Borsec, Codlea, Cristian, Vârghiş).
O altă resursă de subsol însemnată este pusă în evidenţă de zăcămintele metalifere şi

resursele neferoase. Cele mai importante resurse metalifere aflate pe teritoriul regiunii sunt
zăcămintele neferoase auro - argentifere (Roşia Montana, Zlatna, Almaşu Mare, Baia de Arieş),
cuprifere (bucium, Roşia Poieni, Techereu, Bălan), mercur (Izvorul Ampoiului, Mădăraş,
Sântimbru).
O resursă naturală importantă a Regiunii este sarea prezentă în cantităţi considerabile în

partea de sud-vest. Aceasta se extrage cu precădere la Ocna Sibiului, Praid, etc. Sarea reprezintă
materia primă folosită la fabricarea produselor clorosodice la Ocna Mureş, Târnăveni, a
îngrăşămintelor azotoase (Târgu Mureş. Victoria, Făgăraş).
82
Rocile de construcţie (bazalt, travertin, gresie, şisturi cristaline, cristale marmoreene, argile
si argile refractare, caolin, precum şi pietrişuri şi nisipuri din albiile principalelor râuri) constituie
materia primă folosită în industria materialelor de construcţie. Pe baza prelucrării industriale a
rocilor de construcţie se produce: var (Târnăveni), cărămizi şi ţiglă (Alba iulia, Sighişoara,
Târnăveni, Sântimbru), PDRţelan (Alba Iulia, Târnăveni, Sighişoara, Sibiu), geamuri (Mediaş,
Târnăveni), sticlărie (Sighişoara, Avrig), cristaluri (Mediaş).
Un rol aparte în valorificarea eficientă a resurselor Regiunii Centru îl reprezintă fondul

funciar foarte diferenţiat în funcţie de altimetria reliefului: în lungul văilor, în depresiuni, Câmpia
Transilvaniei predomină terenurile arabile cultivate cu cereale, plante tehnice (sfeclă de zahăr,
plante furajere, etc.), în zonele de deal terenurile sunt ocupate de vii şi pomi fructiferi, iar în zona
montană de păşuni şi fâneţe naturale. Fondul forestier relativ bogat şi diversificat a favorizat
dezvoltarea industriei de prelucrare a lemnului în centre mai mici situate în zona montană
(Câmpeni, Tălmaciu).
În prezent, principalele resurse ale Regiunii Centru care se află în prezent în exploatare
sunt: gazul metan, rocile de construcţie (nispipuri, pietrişuri, calcar, etc.), lemnul, terenurile
arabile, apele minerale, etc. În plus, există iniţiative de exploatare a resurselor metalifere neferoase
(aur, argint, plumb, zinc, zăcăminte polimetalice) din Munţii Apuseni.
2.26. Vegetatția forestieră
2.27. Fondul forestier

Potrivit datelor statistice oficiale ale Institutului Naţional de Statistică, la nivelul Regiunii
Centru în anul 2018 suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră (păduri + alte terenuri cu vegetaţie
forestieră) era de 1.269,1 mii hectare (37,2% din teritoriul regiunii), fiind cu 0,3% mai mare faţă
de anul 2014. Un ritm similar de creştere (+0,58%) a suprafeţei pădurilor în perioada 2014-2018
s-a înregistrat şi la nivelul României, aceasta ajungând la finalul perioadei la 6364,9 mii hectare,
reprezentând 27,6% din teritoriul naţional.
Evoluţia suprafeţelor cu vegetaţie forestieră

- mii hectare -
Ţară/Regiune/Judeţ 2014 2015 2016 2017 2018
România 6544,6 6555,1 6559 6564,9 6583,1
Regiunea Centru 1265,2 1263,4 1263,7 1265,1 1269,1
Alba 206,5 203,7 203,9 204,3 206,8
Braşov 205 205,2 205,2 205,1 205,2
Covasna 171,3 171,4 171,5 171,4 171,4
Harghita 264,1 264,1 264,1 264,1 264,1
Mureş 219,8 220,1 220,1 220,1 220,0
Sibiu 198,5 198,9 198,9 200,1 201,6
Creşterea suprafeţei ocupate de păduri, împădurirea terenurilor agricole afectate de diverse

fenomene de degradare, reprezintă una din priorităţile politicilor silvice din România.
La nivelul Regiunii Centru fondul forestier este bogat, exploatabil în scop economic
83
(datorită suprafeţelor extinse de arbori cu lemn de esenţă tare), îndeplinind în acelaşi timp un rol
major în protejarea biodiversităţii şi menţinerea echilibrelor sistemelor naturale.
Suprafața lucrărilor de regenerare forestieră

- hectare -
Ţară/Regiune/Judeţ 2014 2015 2016 2017 2018

România 29505 28750 28456 28032 27043
Regiunea Centru 4854 5355 5149 4930 4496
Alba 852 897 635 783 636
Braşov 682 834 790 698 647
Covasna 514 481 577 539 639
Harghita 1200 1552 1476 1591 1062
Mureş 857 849 911 721 712
Sibiu 749 742 760 598 800
Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică
Regenerările forestiere naturale si artificiale contribuie la menţinerea fondului forestier al

Regiunii Centru. În anul 2018 suprafaţa forestieră regenerată a fost de 4496 hectare (52,4% fiind
regenerări naturale), media ultimilor 5 ani fiind de 4956 hectare. Din Suprafața forestieră
regenerată în anul 2018 la nivelul Regiunii Centru, 23,6% se situează în judeţul Harghita (1062
ha), urmat de judeţele Sibiu si Mures (17,8% respectiv 15,8%)
Suprafața forestieră regenerată în 2018 reprezenta 0,35% din totalul suprafeţelor cu
vegetaţie forestieră din Regiunea Centru, usor sub ponderea înregistrată în acelasi an la nivel
naţional.

CATEGORII
DE
PROBLEME/
ASPECTE DE
MEDIU Deteriorarea capitalului natural şi construit este un proces complex, de lungă durată si cu o
evoluţie dependentă de ritmul, formele si forţele dezvoltării şi sistemelor socio-economice.
Degradarea Dintre presiunile directe şi indirecte amintim: exploatarea excesivă a resurselor naturale,
08 mediului natural
depozitările necontrolate de deşeuri, siturile industriale abandonate din jurul marilor oraşe,
şi construit
degradarea monumentelor naturale, istorice arhitecturale (în cele mai multe situaţii ca urmare a
existenţei unor conflicte între diverşi proprietari sau utilizatori de terenuri etc.)
2.29. Biodiversitate
Capitalul natural deosebit de care dispune Regiunea Centru se datorează în mare parte poziţionării
sale geografice, pe teritoriul celor 6 judeţe care compun această regiune, Alba, Braşov, Covasna,
Harghita, Mureş, Sibiu, regăsindu-se aici bioregiunile alpină, continentală, precum şi mici insule
cu vegetaţie stepică.
84
Situaţie comparativă
CARACTERISTICI UE ROMÂNIA REGIUNEA

CENTRU
Regiuni biogeografice prezente (nr.) 13 5 2*
-alpină X X X
-atlantică X
-boreală X
-continentală X X X
-macaroneziană X
-mediteraneană X
-panonică X X
-mediteraneană marină X
-macaroneziană marină X
-baltică marină X
-atlantică marină X
-pontica (Marea Neagră) + X
-stepică + X *
LEGENDA
+ - contribuţia României la patrimoniul natural al comunităţii europene
*- bioregiunea nu este caracteristică, există doar mici insule (ex. Insulele stepice de la Slimnic)
În Regiunea Centru se găsesc 52 de habitate de interes comunitar şi 269 specii prioritare.
85
În flora Regiunii 7 Centru au fost identificate 52 de specii de interes comunitar. Dintre acestea
menţionăm câteva specii şi zonele în care acestea au fost identificate:
Tozzia carpathica (iarba gâtului) din familia Scrophulariaceae, o putem întâlni în Parcul Naţional
Piatra Craiului, în Munţii Făgăraş, Munţii Cindrel, pe Valea Lotrioara din judeţul Sibiu.
Pulsatilla patens (dediţei) din familia Ranunculaceae este protejată în rezervaţia naturală
Mestecănişul de la Reci, jud. Covasna.
Liparis loeselii (moşişoare), o specie de orhidee, a fost citată în Parcul Naţional Piatra Craiului, în
mlaştinile de la Prejmer, jud. Braşov, la Lacul Tătarilor în judeţul Sibiu, etc.
Echium russicum (capul şarpelui), aparţinând fam. Boraginaceae, a fost identificat în judeţul Sibiu
în zona Păucea, în zona Dealului Zackel, în judeţul Mureş în zona Sighişoara -Târnava Mare,
Muntele Tâmpa din judeţul Braşov, Pădurea de stejar pufos de la Mirăslău, judeţul Alba, precum
şi în alte zone cu vegetaţie stepică.
Crambe tataria (hodolean tătărăsc) din fam. Brassicaceae, vegetează, la fel ca şi capul şarpelui, pe
versanţii cu vegetaţie de tip stepic (zona Slimnic- Şura Mare în judeţul Sibiu, zona Sighişoara-
Târnava Mare, Dealul Corhan- Săbed, Coasta Lunii, Zau de Câmpie-Tăureni, din judeţul Mureş,
etc,).
Ligularia sibirica (curechiul de pădure, gălbenele) din familia Asteraceae, a fost identificată în
Parcul Naţional Piatra Craiului, Rezervaţia Mlaştina Hărman (judeţul Braşov) în zona Comandău-
Ozunca (judeţul Covasna), Depresiunea Ciucului, Giurgeului, mlaştinile din Munţii Harghitei şi
Munţii Ciucului (judeţul Harghita).
Angelica palustris, (angelica de baltă), familia Apiaceae, specifică zonelor umede, ca şi Ligularia
sibirica, a fost identificată în Bazinul Ciucului de Jos, în zona Călimani-Gurghiu, zona Sighişoara
- Târnava Mare, Tinovul Apa Roşie.
Cypripedium calceolus (papucul doamnei), ce face parte din fam. Orchidaceae se întâlneşte prin
păduri mai mult sau mai puţin umbroase, pe coaste, în tufişuri, de preferinţă în terenuri calcaroase,
în grupe sPDRadice. Perioada de înflorire este mai-iunie. În Regiunea Centru o putem întâlni în
Piatra Craiului, în Cheile Bicazului-Munţii Hăşmaş, etc.
2.30. Fauna
Fauna Regiunii 7 Centru cuprinde un număr de 217 specii de interes comunitar din care:
- 21 specii de mamifere,
- 103 specii de păsări,
- 5 specii de reptile,
- 7 specii de amfibieni,
- 19 specii de peşti,
- 62 specii de nevertebrate.
Dintre speciile prioritare menţionăm Canis lupus (lupul), Ursus arctos (ursul brun), râs
(Lynx lynx) Lutra lutra (vidra), Mustela lutreola (nurca), Vipera ursinii rakosiensis (vipera de
86
fâneaţă), Rosalia alpina (croitorul alpin), Osmoderma eremita (pustnicul), Callimorpha
quadripunctaria (fluturele tigru de Jersey), Pseudogaurotina excellens (croitor), Austropotamobius
torrentium (racul de ponoare), Anisus vorticulus (melcul cu cârlig).
Pentru speciile de importantă comunitară, urs (Ursus arctos), lup (Canis lupus) şi râs
(Lynx lynx) se observă o concentrare a populaţiilor în zona montană şi slaba conectivitate dintre
siturile de importantă comunitară, declarate pentru conservarea speciilor mai sus menţionate.
Dealurile din regiune (Podişul Hârtibaciului, Dealurile Homoroadelor, Dealurile

Târnavelor - Valea Nirajului, Defileul Mureşului Inferior) formează un mixt de habitate (pâlcuri
de păduri alternează cu pajişti şi terenuri arabile, iar în văi adeseori găsim fânaţe umede sau
iazuri), ce constituie un mediu propice pentru specii de păsări de interes comunitar, printe care
menţionam: acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina), viesparul (Pernis apivorus), ciocănitoarea de
stejar (Dendrocopos medius), ciocârlia de pădure (Lullula arborea) barza neagră (Ciconia nigra),
şerparul (Circaetus gallicus), acvila mică (Hieraaetus pennatus) şa.
Zonele umede semnificative sunt Lacurile de la Iernut şi Cipău, Eleşteele de la Sânpaul,

Eleşteele de la Brădeni, Acumulările de pe Olt, Complexul piscicol Dumbrăviţa; aceste lacuri
oferă habitate pentru importante pentru speciile cuibăritoare ca: buhaiul de baltă (Botaurus
stellaris), stârcul pitic (Ixobrychus minutus), eretele de stuf (Circus Aeruginosus) sau cresteţul
cenuşiu (PDRzana parva), dar sunt şi importante zone de popas pentru speciile acvatice
migratoare.
Habitatul de păduri de fag din zona montană adăposteşte cele mai importante populaţii de
huhurez mare (Strix uralensis), ciocănitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), muscar gulerat
(Ficedula albicollis) şi muscar mic (Ficedula parva), dar cuibăresc şi ciocănitori negre (Dryocopus
martius). În masivii muntoşi în care sau în vecinătatea cărora există habitate deschise întinse,
găsim efective semnificative de păsări răpitoare sau berze negre, iar unde sunt prezente şi
87
stâncăriile, apar şi specii legate de acest tip de habitat, şerpar (Circaetus gallicus), acvilă de munte
(Aquila chrysaetos) şi buhă (Bubo bubo). În Munţii Trascăului găsim ceea mai mare densitate
cuibăritoare de acvilă de munte (Aquila chrysaetos).
Principalele cauze ale pierderii de biodiversitate sunt:
- supraexploatarea speciilor şi habitatelor,
- schimbări în densitatea populaţiilor,
- pierderea de suprafeţe de habitat natural,
- pierderea suprafeţelor din habitatul speciilor utilizat pentru necesităţiile de hrană, odihnă şi
reproducere,
- fragmentarea habitatelor,
- proliferarea speciilor invazive,
- deteriorarea ecosistemelor şi poluarea.
2.31. Situri de Importanță Comunitară

În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România are obligaţia de a constitui
reţeaua ecologică Natura 2000, prin desemnarea siturilor de importantă comunitară conform
prevederilor
Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale si a speciilor de faună si floră
sălbatică, versiunea consolidată (Directiva Habitate) si a ariilor de protecţie specială avifaunistică
conform prevederilor Directivei 2009/147/CE privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva
Păsări), ţinând cont de Tratatul de aderare la Uniunea Europeană.
Implementarea reţelei Natura 2000 în România, respectiv a prevederilor Directivei

Habitate si a Directivei Păsări reprezintă un proces continuu, care presupune desemnarea de situri
Natura 2000, actualizarea listei (extinderea numărului si/sau suprafeţelor), actualizarea si
corectarea datelor din formularele standard Natura 2000, identificarea problemelor care afectează
starea de conservare a habitatelor si speciilor etc.
Acest lucru vine în sprijinul implementării adecvate a punctului 2.1 din Strategia EU
privind biodiversitatea până în 2030 ”O reţea coerentă de arii protejate”. Astfel, Strategia si-a
propus ca cel puţin 30 % din Suprafața terestră si 30 % din Suprafața marină a UE să fie protejată
până în 2030, iar statele membre sunt responsabile pentru desemnarea unor arii protejate
suplimentare, astfel încât acestea să sprijine completarea reţelei Natura 2000.
În contextul asigurării coerenţei reţelei Natura 2000, precum si a asigurării suficienţei în

ceea ce priveşte desemnarea siturilor de importantă comunitară, în cursul anului 2019, Comisia
Europeană a declansat procedura de infringement în Cauza 2019/20138 care vizează insuficienţa
privind desemnarea suficientă a siturilor pentru protecţia speciilor si habitatelor de interes
comunitar.
88
Totodată, prin Cauza 2020/2238, Comisia Europeană solicită stabilirea măsurilor de
conservare pentru siturile de importantă comunitară si desemnarea acestora ca arii speciale de
conservare, iar prin Cauza 2020/2097, Comisia Europeană atrage atenţia asupra transpunerii
necorespunzătoare a Directivei Habitate.
În vederea rezolvării unor aspecte vizate de cele trei solicitări ale Comisiei Europene, la
nivelul Ministerului Mediului, Apelor si Pădurilor s-a efectuat o analiză din care a rezultat
necesitatea extinderii unor situri, corelarea unor situri de importantă comunitară cu alte categorii
de arii naturale protejate (ca de ex. arii de protecţie specială avifaunistică, rezervaţii naturale),
Astfel, au fost identificate mai multe arii naturale protejate de interes naţional care pot fi
desemnate, într-o primă etapă, ca situri Natura 2000 si pentru care s-au completat informaţiile
aferente secţiunilor din formularele standard Natura 2000 (documentaţia aferentă potrivit legii
desemnării siturilor de importantă comunitară). Datele care au stat la baza completării
formularelor standard Natura 2000 au avut la bază următoarele surse de informaţii existente:
rezultate ale proiectelor derulate în cadrul planului AMPOS Mediu 2007-2013, fise ale
rezervaţiilor naturale, rezultate ale unor proiecte de cercetare, amenajamente silvice,
documentaţii de constituire a unor arii naturale protejate noi etc. De asemenea, analiza si
evaluarea datelor s-a făcut si în raport cu distribuţia speciilor si habitatelor de interes comunitar
rezultată în cadrul evaluării conform art. 17 din Directiva Habitate, ţinând cont de asigurarea unei
mai bune distribuţii a siturilor si, după caz, de adăugarea unor suprafeţe care să asigure
integritatea siturilor deja desemnate (de ex. versanţii de pe malul Lacului Cuejdel).
În urma acestui proces au fost identificate un nr. de 34 SCI-uri noi care să fie adăugate la lista
actuală, precum si un nr. de 16 situri pentru care sunt propuse modificări (cu precizarea că 5 situri
noi sunt rezultatul unor divizări ale siturilor existente). Menţionăm că modificările propuse
vizează extinderea (de ex. ROSCI0177 Pădurea Topana, ROSCI0156 Munţii Gosman), divizarea
unor situri (de ex. ROSCI0019 Călimani - Gurghiu), precum si ajustări în funcţie de
caracteristicile siturilor si/sau a ariilor cu care se suprapun (de ex. ROSCI0109 Lunca Timişului,
care se suprapune cu ROSPA0095 Pădurea Macedonia - sit propus să fie desemnat si ca SCI).
În document se precizează că propunerile de modificări ale siturilor existente respectă
criteriile prevăzute în cerinţele COM privind actualizarea Bazei de date Natura 2000, toate
modificările fiind propuse fără ca din situri să seelimine înregistrări aferente speciilor/habitatelor
(cu excepţia cazului în care nu au fost identificate în planurile de management) sau suprafeţe.
Descrierea detaliată a principalelor modificări este prevăzută în anexa la prezentul referat.
Propunerea de actualizare a listei siturilor de importantă comunitară a fost avizată favorabil de
Academia Română - Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii (CMN) prin adresa nr.
414/CJ/29.12.2020.
Desemnarea noilor situri vine si în sprijinul implementării obiectivului Strategiei UE
privindbiodiversitatea până în 2030, prin care se doreste ca până în 2030 să se includă într-o formă
deprotecţie un procent de minim 30 % din teritoriul terestru, corelat cu obiectivul privind protecţia
ecosistemelor acvatice. Astfel, prin Programul de Guvernare 2020 - 2024, capitolul dedicat
Ministerului Mediului, Apelor si Pădurilor, obiectivul VII. Biodiversitate si arii protejate,
România s-a angajat în ceea ce priveste "Asumarea ţintelor UE prin strategia europeană - 30 % arii
protejate si 10 % strict protejate până in 2030”. În acest context, rezolvarea aspectelor de
89
insuficienţă va contribui la finalizarea procesului de desemnare a siturilor de importantă
comunitară în România si implicit la finalizarea procesului de desemnare la nivelul întregii Uniuni
Europene astfel încât să se asigure corelarea cu prevederilor Strategia UE privind biodiversitatea
până în 2030, precum si cu obiectivele prevăzute în Programul de Guvernare 2020 - 2024.
Deasemeni se precizează că desi procentul de situri de importantă comunitară desemnat
la nivelul României este peste media Uniunii Europene (16,9 % din Suprafața terestră a României,
faţă de 13,7 % din Suprafața terestră a Uniunii Europene), acesta este mult mai mic faţă se state
membre cu o biodiversitate similară României, ca de ex. Croaţia, Slovenia, Bulgaria, Spania etc.
Pentru Regiunea Centru au fost propuse următoarele noi situri SCI:

ROSCI0303 Hârtibaciu de Sud - Est. Propunerea este ca secţiunea estică a sitului, reprezentată
de cursul râului Olt şi a râului Homorod să se desprindă din actualul sit compact şi să se creeze un
sit distinct la care să se adauge Suprafața arie naturale de interes naţional Cotul Turzunului şi alte
suprafeţe adiacente.
ROSCI0449 Cheile Văii Morilor. Propunere de sit nou suprapus pe Suprafața ariei naturale
protejate de interes naţional Cheile Văii Morilor. Situl este important pentru habitatul 9110. - Jud
Alba
ROSCI0454 Gurghiu. Sit nou rezultat ca urmare a propunerii de divizare a ROSCI0019. Situl
reprezintă partea cea mai de sud a sitului, situată la sud de râul Mureş şi totodată cea mai mare
secţiune (peste 69000 ha) rezultată din divizarea lui ROSCI0019. Informaţiile privind speciile şi
habitatele au avut la bază studiile care au stat la baza elaborării planului de management.
ROSCI0454 Gurghiu are plan de management si va fi inclus pe lista SAC-urilor. Jud Mureș
ROSCI0455 Munţii Călimani. Sit nou propus ca urmare a propunerii de divizare a ROSCI0019.
Situl reprezintă partea cea mai de nord a sitului, suprapusă cu Parcul Naţional Călimani si
ROSPA0133 Munţii Călimani. Secţiunea din situl ROSCI0051 Cuşma suprapusă cu Parcul
Naţional Călimani va fi inclusă în acest sit. Informaţiile ştiinţifice au la bază cercetările făcute la
nivelul Administraţiei Parcului Naţional Călimani. ROSCI0455 Munţii Călimani are plan de
management şi va fi inclus pe lista SAC-urilor.
ROSCI0456 Defileul Mureşului Superior. Sit nou rezultat ca urmare a propunerii de divizare a
ROSCI0019. Situl reprezintă secţiunea din situl actual care se suprapune cu Suprafața Parcului
Natural Defileul Mureşului Superior. ROSCI0456 Defileul Mureşului Superior are plan de
management şi va fi inclus pe lista SAC-urilor.
ROSCI0457 Cotul Turzunului - Homorod. Sit nou propus care va cuprinde secţiunile râului
Homorod şi ale râului Olt desprinse din ROSCI0303 Hârtibaciu de Sud - Est, la care se va adăuga
Suprafața ariei naturale protejate de interes naţional Cotul Turzunului, precum şi toată Suprafața
inclusă în secţiunea de râu numită Cotul Turzunului, inclusiv Suprafața din interiorul meandrului
Cotului Turzunului, aflată în afara rezervaţiei naturale. Situl este important pentru habitatele
9170, 91E0*, 6510, precum şi mai multe specii de peşti.
ROSCI0469 Lacul lui Vizante. Propunere de sit nou care are la bază cercetările realizate în cadrul
proiectului "Strategii de restaurare a ecosistemelor de turbărie degradate din România (PeatRO)”,
finaţat în cadrul Planului RO02 "Biodiversitate şi servicii ale ecosistemelor”, EEA Grant 2009 -
90
2014. Situl este important pentru habitatul 7110*, iar în vecinătatea acestui habitat a fost
identificat habitatul 91E0*. ROSCI0469 Lacul lui Vizante este amplasat în interiorul sitului
ROSPA0098 Piemontul Făgăraş, care are plan de management aprobat şi ar putea fi adăugat pe
lista SAC-urilor.
Lista noilor arii de protecție specială avifaunistică cuprinde:

Formularele standard ale ariilor de protecţie specială avifaunistică nou desemnate au fost
avizate favorabil de către Academia Română – Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii,
ca for ştiinţific responsabil în acest domeniu, ariile de protecţie specială avifaunistică şi
informaţiile aferente întrunind condiţiile pentru a fi transmise Comisiei Europene.
Pentru Regiunea Centru au fost propuse următoarele situri SPA
ROSPA0165 Piatra Craiului
ROSPA0169 Tinovul Apa Lină – Honcsok Harghita Covasna
ROSPA0147 Valea Râului Negru
Pe teritoriul Regiunii Centru au fost declarate 128 situri NATURA 2000, dintre
care:
- 102 Situri de Importanță Comunitară (SCI)
- 26 Arii de Protecţie Specială Avifaunistică (SPA)

1. ROSCI0001 - Aninişurile de pe Tărlung - Ordinul ministrului nr. 1964/2007
2. ROSCI0002 - Apuseni - Ordinul ministrului nr. 1964/2007
3. ROSCI0004 - Băgău - Ordinul ministrului nr. 1964/2007
4. ROSCI0007 - Bazinul Ciucului de Jos - Ordinul ministrului nr. 1964/2007
5. ROSCI0013 - Bucegi - Ordinul ministrului nr. 1964/2007
6. ROSCI0019 - Călimani - Gurghiu - Ordinul ministrului nr. 1964/2007
7. ROSCI0027 - Cheile Bicazului - Hăşmaş - Ordinul ministrului nr. 1964/2007
8. ROSCI0029 - Cheile Glodului, Cibului şi Măzii - Ordinul ministrului nr. 1964/2007
9. ROSCI0036 - Cheile Vârghişului - Ordinul ministrului nr. 1964/2007
10. ROSCI0037 - Ciomad - Balvanyos - Ordinul ministrului nr. 1964/2007
11. ROSCI0038 - Ciucaş - Ordinul ministrului nr. 1964/2007
12. ROSCI0040 - Coasta Lunii - Ordinul ministrului nr. 1964/2007
13. ROSCI0047 - Creasta Nemirei - Ordinul ministrului nr. 1964/2007
14. ROSCI0051 - Cuşma - Ordinul ministrului nr. 1964/2007
15. ROSCI0055 - Dealul Cetăţii Lempeş - Mlaştina Hărman -Ordinul ministrului nr. 1964/2007
16. ROSCI0056 - Dealul Ciocaş - Dealul Viţelul - Ordinul ministrului nr. 1964/2007
17. ROSCI0079 - Fânaţele de pe Dealul Corhan -Săbed - Ordinul ministrului nr. 1964/2007
18. ROSCI0085 - Frumoasa - Ordinul ministrului nr. 1964/2007
19. ROSCI0087 - Gradiştea Muncelului - Cioclovina - Ordinul ministrului nr. 1964/2007
20. ROSCI0090 - Harghita Madaraş - Ordinul ministrului nr. 1964/2007
21. ROSCI0091 - Herculian - Ordinul ministrului nr. 1964/2007
22. ROSCI0093 -Insulele Stepice Şura Mica - Slimnic - Ordinul ministrului nr. 1964/2007
23. ROSCI0100 - Lacurile Fărăgău - Glodeni - Ordinul ministrului nr. 1964/2007
91
24. ROSCI0102 - Leaota - Ordinul ministrului nr. 1964/2007
25. ROSCI0111 - Mestecănişul de la Reci - Ordinul ministrului nr. 1964/2007
26. ROSCI0112 - Mlaca Tătarilor - Ordinul ministrului nr. 1964/2007
27. ROSCI0113 - Mlaştina după Lunca - Ordinul ministrului nr. 1964/2007
28. ROSCI0116 - Molhaşurile Căpăţânei - Ordinul ministrului nr. 1964/2007
29. ROSCI0118 - Movilele de la Păucea -Ordinul ministrului nr. 1964/2007
30. ROSCI0119 - Muntele Mare - Ordinul ministrului nr. 1964/2007
31. ROSCI0120 - Muntele Tâmpa - Ordinul ministrului nr. 1964/2007
32. ROSCI0121 - Muntele Vulcan - Ordinul ministrului nr. 1964/2007
33. ROSCI0122 - Munţii Făgăraş - Ordinul ministrului nr. 1964/2007
34. ROSCI0130 - Oituz - Ojdula ’- Ordinul ministrului nr. 1964/2007
35. ROSCI0132 - Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu Ordinul ministrului nr. 1964/2007
36. ROSCI0137 - Pădurea Bogaţii Ordinul ministrului nr. 1964/2007
37. ROSCI0143 - Pădurea de gorun şi stejar de la Dosul Fânaţului Ordinul ministrului nr.
1964/2007
38. ROSCI0144 - Pădurea de gorun şi stejar de pe Dealul Purcăreţului Ordinul ministrului
nr.1964/2007
39. ROSCI0147 - Pădurea de stejar pufos de la Mirăslău Ordinul ministrului nr. 1964/2007
40. ROSCI0148 - Pădurea de stejar pufos de la Petiş Ordinul ministrului nr. 1964/2007
41. ROSCI0154 - Pădurea Glodeni Ordinul ministrului’ nr. 1964/2007
42. ROSCI0170 - Pădurea şi Mlaştinile eutrofe de la Prejmer Ordinul ministrului nr. 1964/2007
43. ROSCI0186 - Pădurile de Stejar Pufos de pe Târnava Mare Ordinul ministrului nr.
1964/2007
44. ROSCI0187 - Pajiştile lui Suciu Ordinul ministrului nr. 1964/2007
45. ROSCI0189 - Pârâul Barlangos Ordinul ministrului nr. 1964/2007
46. ROSCI0190 - Penteleu Ordinul ministrului nr. 1964/2007
47. ROSCI0194 - Piatra Craiului Ordinul ministrului nr. 1964/2007
48. ROSCI0195 - Piatra Mare Ordinul ministrului nr. 1964/2007
49. ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului Ordinul ministrului nr. 1964/2007
50. ROSCI0207 Postăvarul Ordinul ministrului nr. 1964/2007
51. ROSCI0208 Putna - Vrancea Ordinul ministrului nr. 1964/2007
52. ROSCI0210 Râpa Lechinţa Ordinul ministrului nr. 1964/2007
53. ROSCI0211 Podişul Secaşelor Ordinul ministrului nr. 1964/2007
54. ROSCI0227 Sighişoara - Târnava Mare Ordinul ministrului nr. 1964/2007
55. ROSCI0229 Siriu Ordinul ministrului nr. 1964/2007
56. ROSCI0233 Someşul Rece Ordinul ministrului nr. 1964/2007
57. ROSCI0241 Tinovul Apa Lina - Honcsok Ordinul ministrului nr. 1964/2007
58. ROSCI0242 Tinovul Apa Roşie Ordinul ministrului nr. 1964/2007
59. ROSCI0243 Tinovul de la Dealul Albinelor Ordinul ministrului nr. 1964/2007
60. ROSCI0244 Tinovul de la Fântâna Brazilor Ordinul ministrului nr. 1964/2007
61. ROSCI0246 Tinovul Luci Ordinul ministrului nr. 1964/2007
62. ROSCI0248 Tinovul Mohoş - Lacul Sf. Ana Ordinul ministrului nr. 1964/2007
63. ROSCI0252 Topliţa - Scaunul Rotund Borsec Ordinul ministrului nr. 1964/2007
64. ROSCI0253 Trascău Ordinul ministrului nr. 1964/2007
92
65. ROSCI0256 Turbăria Ruginosu Zagon Ordinul ministrului nr. 1964/2007
66. ROSCI0260 Valea Cepelor Ordinul ministrului nr. 1964/2007
67. ROSCI0279 Borzont Ordinul ministrului nr. 2387/2011
68. ROSCI0280 Buzăul Superior Ordinul ministrului nr. 2387/2011
69. ROSCI0282 Arpaşu de Sus Ordinul ministrului nr. 46/2016
70. ROSCI0297 Dealurile Târnavei Mici - Bicheş Ordinul ministrului nr. 2387/2011
71. ROSCI0301 Bogata Ordinul ministrului nr. 46/2016
72. ROSCI0303 Hârtibaciu Sud - Est Ordinul ministrului nr. 2387/2011
73. ROSCI0304 Hârtibaciu Sud - Vest Ordinul ministrului nr. 2387/2011
74. ROSCI0312 Castanii comestibili de la Buia Ordinul ministrului nr. 2387/2011
75. ROSCI0313 Confluenţă Mureş cu Arieş Ordinul ministrului nr. 46/2016
76. ROSCI0320 Mociar Ordinul ministrului nr. 2387/2011
77. ROSCI0323 Munţii Ciucului Ordinul ministrului nr. 2387/2011
78. ROSCI0324 Munţii Bihor Ordinul ministrului nr. 2387/2011
79. ROSCI0327 Nemira - Lapoş Ordinul ministrului nr. 2387/2011
80. ROSCI0329 Oltul Superior Ordinul ministrului nr. 2387/2011
81. ROSCI0331 Pajiştile Balda - Frata - Miheşu de Câmpie Ordinul ministrului nr. 2387/2011
82. ROSCI0333 Pajiştile Sarmaşel - Milas - Urmeniş Ordinul ministrului nr. 2387/2011
83. ROSCI0339 Pădurea Povernii - Valea Cerniţa Ordinul ministrului nr. 2387/2011
84. ROSCI0342 Pădurea Tîrgu Mureş Ordinul ministrului nr. 2387/2011
85. ROSCI0352 Perşani Ordinul ministrului nr. 2387/2011
86. ROSCI0357 PDRumbeni Ordinul ministrului nr. 2387/2011
87. ROSCI0367 Râul Mureş între Moreşti şi Ogra Ordinul ministrului nr. 2387/2011
88. ROSCI0368 Râul Mureş între Deda şi Reghin Ordinul ministrului nr. 2387/2011
89. ROSCI0369 Râul Mureş între Iernuţeni şi Periş Ordinul ministrului nr. 2387/2011
90. ROSCI0374 Râul Negru Ordinul ministrului nr. 2387/2011
91. ROSCI0381 Râul Târgului - Argeşel - Râuşor Ordinul ministrului nr. 2387/2011
92. ROSCI0382 Râul Târnava Mare între Copşa Mica şi Mihalţ Ordinul ministrului nr.
2387/2011
93. ROSCI0383 Râul Târnava Mare între Odorheiu Secuiesc şi Vânători Ordinul ministrului nr.
2387/2011
94. ROSCI0384 Râul Târnava Mica Ordinul ministrului nr. 2387/2011
95. ROSCI0408 Zau de Câmpie Ordinul ministrului nr. 2387/2011
96. ROSCI0415 Lunca Bârsei Ordinul ministrului nr. 46/2016
97. ROSCI0418 Movilele de la Iacobeni Ordinul ministrului nr. 46/2016
98. ROSCI0419 Mureşul Mijlociu - Cugir Ordinul ministrului nr. 46/2016
99. ROSCI0428 Pajiştile de la Mănărade Ordinul ministrului nr. 46/2016
100. ROSCI0430 Pajiştile de la Tiur Ordinul ministrului nr. 46/2016
101. ROSCI0431 Pajiştile dintre Şeica Mare şi Veseud Ordinul ministrului nr. 46/2016
102. ROSCI0439 Valea Chiurutilor Ordinul ministrului nr. 46/2016
2.32. Arii de Protecţie Specială Avifaunistică SPA

1. ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraş Hotărârea de guvern nr. 1284/2007
2. ROSPA0018 Cheile Bicazului - Haşmaş Hotărârea de guvern nr. 1284/2007
93
3. ROSPA0027 Dealurile Homoroadelor Hotărârea de guvern nr. 1284/2007
4. ROSPA0028 Dealurile Târnavelor şi Valea Nirajului Hotărârea de guvern nr. 1284/2007
5. ROSPA0030 Defileul Mureşului Superior Hotărârea de guvern nr. 1284/2007
6. ROSPA0033 Depresiunea şi Munţii Giurgeului Hotărârea de guvern nr. 1284/2007
7. ROSPA0034 Depresiunea şi Munţii Ciucului Hotărârea de guvern nr. 1284/2007
8. ROSPA0037 Dumbraviţa - Rotbav - Magura Codlei Hotărârea de guvern nr. 1284/2007
9. ROSPA0041 Eleşteiele lernut - Cipău Hotărârea de guvern nr. 1284/2007
10. ROSPA0043 Frumoasa Hotărârea de guvern nr. 1284/2007
11. ROSPA0045 Gradiştea Muncelului - Ciclovina Hotărârea de guvern nr. 1284/2007
12. ROSPA0050 lazurile Miheţu de Câmpie - Taureni Hotărârea de guvern nr. 1284/2007
13. ROSPA0081 Munţii Apuseni - Vladeasa Hotărârea de guvern nr. 1284/2007
14. ROSPA0082 Munţii Bodoc - Baraolt Hotărârea de guvern nr. 1284/2007
15. ROSPA0087 Munţii Trascaului Hotărârea de guvern nr. 1284/2007
16. ROSPA0088 Munţii Vrancei Hotărârea de guvern nr. 1284/2007
17. ROSPA0093 Padurea Bogata Hotărârea de guvern nr. 1284/2007
18. ROSPA0098 Piemontul Fagaraş Hotărârea de guvern nr. 1284/2007
19. ROSPA0099 Podişul Hârtibaciului Hotărârea de guvern nr. 1284/2007
20. ROSPA0129 Masivul Ceahlău Hotărârea de guvern nr. 971/2011
21. ROSPA0132 Munţii Metaliferi Hotărârea de guvern nr. 971/2011
22. ROSPA0133 Munţii Calimani Hotărârea de guvern nr. 971/2011
23. ROSPA0139 Piemontul Munţilor Metaliferi - Vinţu Hotărârea de guvern nr. 971/2011
24. ROSPA0147 Valea Râului Negru Hotărârea de guvern nr. 663/2016
25. ROSPA0165 Piatra Craiului Hotărârea de guvern nr. 663/2016
26. ROSPA0169 Tinovul Apa Lina - Honcsok Hotărârea de guvern nr. 663/2016
Informații privind speciile din siturile SCI si SPA si formularele standard pot fi accesate de
pe urmatorul link in limba româna:
https://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/map/#site=ROSCI0364
Dupa deschiderea linkului se acceseaza din partea dreapta sus NATURA 2000 si se
introduce manual numele unui sit in format RO SCIXXX.. sau ROSPAXXX. Odata deschis se pot
vizualiza informații despre sit, accesare hartă, sau vizualizare și descărcare Formularul standard.
Am ales aceasta varianta in scopul economisirii spațiului si a hârtiei pentru printare.
94
Conform statisticilor siturile Natura 2000 ocupă o suprafață de 1336.863,68 ha
Sursa
https://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/stats?text=regiuni&compute=area&nuts2=
RO07
95
Suprafața siturilor SCI Regiunea Centru
Suprafața siturilor Jud Harghita
Suprafața totală
Nume Pondere (%) Suprafața (ha)
(ha)
Harghita Mădăraş 13373.2 100 13373.2
Topliţa - Scaunul Rotund Borsec 5466.3 100 5466.3
Cheile Bicazului - Hăşmaş 7641.5 57 4355.65
Călimani - Gurghiu 134935.9 89 4048.08
Bazinul Ciucului de Jos 2692.9 100 2692.9
Cheile Vârghişului 833.9 25 625.42
Total 30561.557
Suprafața siturilor Jud Brașov
Suprafața totală
(ha)
Munţii Făgăraş 198617.5 11 43695.85
Hârtibaciu Sud - Est 25902.8 100 25902.8
Sighişoara - Târnava Mare 85815.4 20 17163.08
Bucegi 38786.7 43 8920.94
Pădurea Bogăţii 6352.2 100 6352.2
Piatra Craiului 15867 61 6188.13
Postăvarul 1302.9 100 1302.9
Muntele Tâmpa 214 100 214
Total 109739.901
Suprafața siturilor Jud Sibiu
Suprafața totală
(ha)
Frumoasa 137358.6 19 82415.16
Munţii Făgăraş 198617.5 11 25820.28
Total 132263.747
Suprafața siturilor Jud Alba
Suprafața totală
(ha)
Frumoasa 137358.6 19 26098.13
Molhaşurile Căpăţânei 816.1 69 563.11
Total 26661.243
Suprafața siturilor Jud Covasna
Suprafața totală
(ha)
Ciomad - Balvanyos 5993.3 100 5993.3
Cheile Vârghişului 833.9 25 208.47
Total 6201.775
Suprafața siturilor Jud Mureș
Suprafața totală
(ha)
Călimani - Gurghiu 134935.9 89 120092.95
Total 164716.959
TOTAL SUPRAFAȚĂ 470,145.18
96
Suprafața siturilor SPA Regiunea Centru
Suprafața siturilor Jud Harghita
Nume Suprafața totală (ha) Pondere (%) Suprafața (ha)
Depresiunea şi Munţii
87891.6 16 73828.94
Giurgeului
51744 100 51744
Ciucului
Dealurile Homoroadelor 37093.3 29 16321.05
Dealurile Târnavelor -
86072.9 87 11189.48
Valea Nirajului
Cheile Bicazului -
7961 55 4378.55
Hăşmaş
Munţii Călimani 29048.4 38 2614.36
Total 160076.379
Suprafața siturilor Jud Brașov
Podisul Hârtibaciului 237514.7 51 83130.15
Piemontul Făgăraş 71256.3 54 38478.4
Pădurea Bogata 6329.2 100 6329.2
Total 138694.804
Suprafața siturilor Jud Sibiu
Frumoasa 130980.3 20 81207.79
Piemontul Făgăraş 71256.3 54 32777.9
Total 235118.181
Suprafața siturilor Jud Alba
Munţii Trascăului 93188.8 81 75482.93
Frumoasa 130980.3 20 23576.45
Munţii Apuseni -
93081.7 18 16754.71
Vlădeasa
Piemontul Muntilor
8387.6 54 3858.3
Metaliferi - Vinţu
Muntii Metaliferi 26670.9 86 3733.93
Total 123406.31
Suprafața siturilor Jud Covasna

Munţii Bodoc - Baraolt 56657.1 100 56657.1
Total 66672.291
Suprafața siturilor Jud Mureș
97
Dealurile Târnavelor -
86072.9 87 74883.42
Valea Nirajului
87891.6 16 14062.66
Giurgeului
Munţii Călimani 29048.4 38 11038.39
Defileul Mureşului
9514 100 9514
Superior
Total 142750.529
TOTAL SUPRAFAȚĂ 866,718.49
TOTAL SUPRAFAȚĂ SITURI NATURA 2000 REGIUNEA CENTRU 1,336,863.68 HA

Bbiodiversitatea este importantă în contextul PDR, mai ales în legătură cu următoarele
Domenii Strategice:

dimensiuni
P.4.3 Protejarea și conservarea biodiversității regionale
Măsuri privind conservarea și protecția SPA și SCI și a altor zone din Regiunea Centru
98
P.5.1.Conservarea, restaurarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural-istoric, valorificarea

patrimoniului turistic natural și creșterea utilizării potențialului balnear
Conservarea, restaurarea și punerea în circuitul turistic a patrimoniului cultural-istoric; protejarea

și valorificarea în scop turistic a patrimoniului natural; revigorarea turismului balnear și de
sănătate
P.5.2. Modernizarea și extinderea infrastructurii regionale de cazare și de agrement și

îmbunătățirea serviciilor specifice
Modernizarea infrastructurii regionale de cazare și dezvoltarea structurilor de primire turistică în

zonele în care se înregistrează deficit de spații de cazare; modernizarea, extinderea și diversificarea
infrastructurii de agrement și îmbunătățirea serviciilor specifice; modernizarea și extinderea
infrastructurii turistice pentru tineret; reabilitarea spațiilor cu destinație culturală și dezvoltarea
infrastructurii culturale inovatoare
P.6.1.Eficientizarea activitățilorde prelucrare a produselor agricole și îmbunătățirea pregătirii

agricole, susținerea activităților profesionale a Fermierilor
Măsuri specifice de tipul: crearea și modernizarea centrelor logistice pentru agricultură,

dezvoltarea centrelor de servicii pentru agricultură, crearea și modernizarea unităților mici și
mijlocii de procesare a produselor agricole, susținerea tinerilor fermieri și a specialiștilor agricoli
și susținerea perfecționării profesionale a fermierilor și a serviciilor de consultanță agricolă
P.6.2. Susținerea activităților agricole în zonele montane
Susținerea înființării de microunități de prelucrare industrială a materiilor prime agricole în zonele

montane; instituirea unui sistem de plăți compensatorii, specifice zonei montane și susținerea
activă a alternativelor economice viabile pentru păstrarea practicilor tradiționale; sprijinirea printr-
un sistem de prime a producătorilor din aria montană care realizează produse cu certificări DOP -
Denumire de Origine Protejată, IGP – Indicație Geografică Protejată, STG – Specialitate
Tradițională Garantată
99
P.6.3.Valorificarea superioară, într-o manieră durabilă, a potențialului silvic regional
Modernizarea exploatațiilor silvice prin susținerea achiziționării de mașini și echipamente

specifice, dezvoltarea infrastructurii de transport forestier, stimularea utilizării în scop energetic a
reziduurilor forestiere și agricole, susținerea acțiunilor de împădurire și întreținere a pădurilor,
încurajarea certificarii managementului forestier ca și management forestier responsabil și a
companiilor din domeniu, dezvoltarea unor infrastructuri de colectare, depozitare și procesare a
fructelor de pădure
În cazul DS 1 investiţiile propuse a se realiza se referă la reabilitarea şi modernizarea
reţelei de drumuri judeţene care asigura conectivitatea, directă sau indirectă, cu reţeaua TEN-T.
Există drumuri județene care intersectează arii naturale protejate și care ar putea crea presiuni
asupra biodiversității. Trebuie de remarcat faptul că lucrările de reabilitare şi modernizare a reţelei
de drumuri judeţene, se vor executa pe drumuri județene existente, iar impactul asupra
biodiversității va fi unul redus.
Lucrările de construire a unor noi segmente de drum judeţean pentru conectarea la

autostrăzi, construcţia / modernizarea variantelor ocolitoare cu statut de drum judeţean ce vor face
parte din drumul judetean respectiv, construirea/realizarea de sensuri giratorii si alte elemente
pentru creşterea siguranţei circulaţiei, construirea/ modernizarea/ reabilitarea de pasaje/noduri
rutiere, vor avea loc în zone urbanizate sau construite, astfel încât nu se aşteaptă influenţe
suplimentare asupra biodiversităţii.
În cazul DS 5 principalele acţiuni vizează în mare:
- reabilitarea/modernizarea infrastructurii rutiere, în zone care dispun de un potențial turistic
valoros, staţiuni balneare;
- crearea / reabilitarea stațiunilor balneare,
- crearea / modernizarea şi dotarea (inclusiv cu utilităţi) a bazelor de tratament din staţiunile
balneare, inclusiv a salinelor terapeutice;
- crearea şi extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilităţilor aferente
- amenajarea obiectivelor turistice naturale de utilitate publică precum şi crearea/
modernizarea infrastructurilor conexe de utilitate publică;
- construirea de piste pentru cicloturism;
Dacă se vor derula în arii naturale protejate de interes naţional sau comunitar, unele
proiecte propuse în cadrul acestui DS pot să exercite anumite presiuni asupra biodiversităţii. Spre
exemplu, astfel sunt proiectele care prevăd investiţii în:
- crearea / reabilitarea stațiunilor balneare,
- crearea şi extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilităţilor aferente;
- amenajarea obiectivelor turistice naturale de utilitate publică precum şi crearea/
modernizarea infrastructurilor conexe de utilitate publică;
- construirea de piste pentru cicloturism;
Turismul necontrolat practicat intens creează impact negativ asupra componentelor
biodiversităţii, prin deteriorarea şi degradarea florei sălbatice, perturbarea speciilor de animale,
degradarea solurilor în pantă prin nerespectarea traseelor marcate, precum si prin campări şi focuri
100
deschise în locuri nepermise, aruncarea de deşeuri menajere în spaţiile neamenajate în acest scop.
Toate acestea au determinat o mare presiune asupra cadrului natural, ducând la degradarea
acestuia, fiind necesară astfel implementarea conceptului de ecoturism, nu numai în ariile naturale
protejate, ci şi în afara acestora.
Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii
În ceea ce priveşte presiunile antropice exercitate asupra biodiversităţii, acestea pot fi de 2 tipuri:
- Ameninţări directe:
 pierderi de habitate şi fragentarea habitatelor din cauza urbanizării, dezvoltarea

infrastructurii, exploatarea resurselor naturale;
 desecarea mlaştinilor sau utilizarea lor pentru culturi de specii alohtone (salcie energetică,
plop euro-american de cultură, salcâm) în vederea obţinerii profitului economic;
 abandonarea sistemelor tradiţionale de folosire a terenurilor, în special în cazul păşunilor şi
fâneţelor; arderea miriştilor; suprapăşunatul;
 reducerea rezervelor de ape subterane, ca urmare a executării de lucrări hidrotehnice a
determinat uscarea parţială sau totală a zeci de ha de pădure;
 supraexploatarea ecosistemelor şi a speciilor: agricultura de tip industrial micşorează
resursele solului şi duc la eroziunea severă a versanţilor şi la degradarea ecosistemelor;
 organizarea necorespunzătoare a activităţii de recoltare a fructelor de pădure şi de
vânătoare;
 pierderea de zone umede ca urmare a transformării acestora în terenuri agricole, folosirea
neadecvată a zonelor umede, etc;
 pericolul plantelor invazive;
 poluarea: ploile acide afectează pădurile, iar eutrofizarea exercită o presiune negativă
asupra zonelor umede;
 utilizarea apei de suprafaţă în sisteme tip microhidrocentrale, fără a menţine debitul de
servitute;
 defrişarea.
- Ameninţări indirecte:
 depozitarea necontrolată de deşeuri în zone protejate;

 existenţa unor conflicte între diverşi utilizatori de terenuri: privatizarea pădurilor, slaba
implementare şi întărire a legislaţiei privind protecţia naturii, lipsa resurselor financiare şi
organizatorice ale instituţiilor implicate în conservarea biodiversităţii;
 slaba conştientizare a publicului;
Pe teritoriul Regiunii Centru sunt 192 arii naturale care beneficiază de statut legal de
protecţie la nivel naţional, şi anume:
- 3 Parcuri Naţionale
- 3 Parcuri Naturale
- 156 Rezervaţii Naturale
- 2 arii de protecţie avifaunistice
101
- 28 monumente ale naturii
Reţeaua Natura 2000 este instrumentul principal al Uniunii Europene pentru conservarea
naturii. Scopul Reţelei Natura 2000 este de a proteja biodiversitatea Europei şi de a promova
activităţi economice ţinând cont de principiul dezvoltării durabile. Reţeaua Natura 2000 este o
reţea de zone naturale de pe teritoriul Uniunii Europene, desemnate pe criterii ştiinţifice, unde
specii vulnerabile de plante, animale şi habitate de interes comunitar trebuie protejate.
Diversitatea biologică deosebită a ţării noastre reprezintă o importantă contribuţie la
implementarea Reţelei Ecologice Europene Natura 2000.
Declararea SPA-urilor din România ca parte integranta a reţelei ecologice europene

Natura 2000 în România s-a făcut prin: H.G. nr. 971/2011, iar instituirea regimului de arie naturală
protejată a SCI-urilor, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, s-a
făcut prin Ordin nr. 2387/2011.
România contribuie semnificativ la dezvoltarea acestei reţele datorită faptului că:
- Este singura ţară care include 5 regiuni biogeografice dintre cele 11 regiuni
biogeografice existente în Europa.
- Este una dintre cele mai importante regiuni din Europa datorită bogăţiei florei şi
faunei sălbatice şi a habitatelor, bine conservate datorită managementului tradiţional
aplicat.
- Deţine populaţii mari, viabile şi bine conservate de specii ameninţate la nivel

european (cca. 60% din populaţia europeană de lup şi urs, 40% din populaţia
europeană de râs, etc).
În Regiunea Centru se găsesc 52 de habitate de interes comunitar şi 269 specii prioritare.
În Regiunea Centru există un singur Sit RAMSAR - Complexul Piscicol Dumbrăviţa -

Delta dintre munţi, în judeţul Braşov (HG 1586/2006). Aria protejată are o suprafaţă de 414 ha,
din care cca. 180 ha lacul de acumulare
Ţinând seama de importanţa deosebită a capitalului natural şi având în vedere dezvoltarea

durabilă a colectivităţilor umane, este imperios necesară conservarea biodiversităţii, ca o condiţie
esenţială pentru generaţiile viitoare.
CATEGORII
DE
ASPECTE DE
MEDIU

Urbanizarea
mediului
102
Există în continuare, în ciuda eforturilor realizate de sectorul guvernamental, cel privat şi al
Educaţia societăţii civile, o nevoie crescândă de programe educaţionale specializate pe diverse teme de
16 mediu (de la gestionarea corectă a deşeurilor şi până la problemele generate de schimbările
ecologică
climatice, turism si transport durabile, dar şi protecţia unor factori de mediu cum ar fi apele de
suprafaţa şi subterane)
2.34. Considerații privind evaluarea de mediu pentru proiectele propuse prin PDR
Având în vedere că nu sunt cunoscute localizările teritoriale concrete ale activităților

planificate, planul fiind elaborat la nivel de regiune, toate activităţile prevăzute în cadrul
PDR, care ar putea avea un impact semnificativ asupra biodiversităţii, vor fi supuse
evaluărilor specifice (evaluare de mediu pentru planuri si programe, evaluarea impactului
asupra mediului pentru proiecte şi evaluarea adecvată, dacă proiectele se vor implementa pe
teritoriul ariilor protejate sau în vecinătatea acestora).
Actul de reglementare se va elibera numai după ce se atestă, prin rapoartele întocmite de
către firmele sau persoanelor fizice acreditate de Ministerul Mediului, că respectivele activităţi nu
au impact semnificativ asupra mediului şi asupra biodiversităţii.
Prin implementarea cerinţelor de evaluare adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau
proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, se asigură că niciun plan sau
proiect nu poate afecta în mod semnificativ aria naturală protejată de interes comunitar, singur sau
în sinergism cu alte planuri/proiecte, care se află în procedură de reglementare sau sunt prevăzute
în strategii de dezvoltare. De asemenea, se stabilesc şi se urmăresc indicatorii de monitorizare ai
speciilor şi habitatelor pentru activităţile ce se desfăşoară în arii protejate.
2.35. Peisaj și patrimoniul cultural

Peisaj
Degradarea peisajului se află în strânsă legătură cu degradarea stării de conservare a

diversităţii biologice.
Impactul vizual este generat de o serie de acţiuni de ordin antropic, printre care:
- Conversia unor sisteme ecologice naturale şi semi-naturale în sisteme de producţie
agricole;
- Industrializarea accentuată datorată dezvoltării infrastructurii de producţie în mari unităţi.

Sectoarele industriale vizate în acest sens sunt metalurgia feroasă şi neferosă, industria
chimică şi petrochimică, construcţia de maşini. Impactul asupra peisajului în acest caz este
unul indirect, cauzat de creşterea consumului de resurse neregenerabile minerale şi
energetice, acţiune cu o contribuţie majoră la poluarea aerului, apelor de suprafaţă şi
subterane sau a solului;
- Supraexploatarea pădurilor, cu consecinţe directe asupra structurii şi funcţiilor

ecosistemelor, generând dezechilibre ecologice în special la nivelul bazinelor hidrografice
din zona montată;
- Realizarea lucrărilor hidrotehnice ample în vederea acumulărilor de apă;
103
- Creşterea capacităţii de producţie a energiei electrice în contextul creşterii nevoilor
populaţiei şi a urbanizării continue, care aduce după sine consumul de cărbune inferior, cât
şi exploatarea şi extinderea activităţilor de minerit la suprafaţă prin extinderea suprafeţelor
ocupate de haldele de steril neecologizate şi mărirea infrastructurii de distribuţie a energiei
electrice prin creşterea numărului de linii electrice aeriene (LEA), ambele rezultate
contribuind la degradarea calitativă a peisajului;
- Dezvoltarea urbană, în special creşterea populaţiei urbane, conduce la deteriorarea

peisajului urban prin diminuarea suprafeţei spaţiilor verzi sau prin construcţia pe acestea,
tăierea arborilor sau prin existenţa unor măsuri ineficiente de colectare şi tratare a
deşeurilor şi apelor menajere;
- Dezvoltarea infrastructurii de transport prin fragmentarea habitatelor naturale şi, implicit, a

peisajului;
- Supraexploatarea resurselor naturale regenerabile şi neregenerabile pentru alimentarea

proceselor de producţie, în special a celor din sectorul energetic.
2.36. Patrimoniul cultural și istoric:
2.37. Oraşe cu un patrimoniu cultural complex

- Oraşul Braşov. Prima atestare documentară datează din anul 1235, cetatea medievală a
Braşovului a fost una dintre cele mai sigure cetăţi din Transilvania. În prezent, în
perimetrul cetăţii Braşovului se găsesc aproape toate stilurile din arhitectura europeană, de
la Gotic la Baroc şi de la Renaştere la Art Nouveau, constituind o frumoasă îngemănare cu
arhitectura modernă a orasului. Cel mai mare edificiu religios în stil gotic din Europa de
Sud - Est, Biserica Neagră din Braşov este construită în stil gotic transilvănean.
- Oraşul Sibiu a fost ales de către Comisia Europeană drept capitală europeană a culturii în
anul 2007, fiind până în prezent singurul oraş din România care a primit acest titlu. Muzeul
Naţional Brukenthal, găzduit de Palatul Brukenthal, cuprinde colecţii impresionante de artă
românească şi europeană. Biblioteca Brukenthal adăposteşte 280.000 de volume din care
381 sunt incunabule.
- Târgu Mureş. Unul dintre cele mai importante şi dinamice oraşe ale Regiunii Centru, cu un
trecut istoric bogat şi o valoroasă moştenire arhitecturală şi culturală.
- Cetatea Vauban din Alba Iulia este cea mai mare cetate construită în acest stil din sud- estul
Europei, întinzându-se pe o suprafaţă de peste 100 hectare. În interiorul acesteia se găsesc
principalele obiective turistice ale oraşului. Catedrala romano-catolică din Alba lulia- unul
dintre cele mai valoroase monumente de arhitectură medievală din Transilvania. Cunoscută
în întreaga lume pentru colecţiile sale de mare valoare Biblioteca Batthyaneum din Alba
lulia a fost înfiinţată în anul 1792 de episcopul catolic Ignac Batthyany. În incinta
bibliotecii găsim numeroase rarităţi pe plan european, unele manuscrise fiind unicate pe
plan mondial.
104
- Sighişoara este una din puţinele cetăţi locuite din sud-estul Europei şi singura de acest gen
din România, fiind inclusă în lista patrimoniul mondial UNESCO.
- Sfântu Gheorghe. Amintim Cetatea Sfântu Gheorghe - Biserica fortificată din secolul al
XIV-lea, Biserica ortodoxă cu hramul Sfântul Gheorghe construită în anul 1872.
- Miercurea Ciuc. Reprezentativ este Castelul Miko unde are sediul Muzeului Secuiesc al
Ciucului, Biserica romano-catolică Sfânta Cruce, construită în 1758 în stil baroc şi Biserica
ortodoxă Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel construită în 1930 în stil modernist.
Vestigii antice
- Vestigiile castrului roman Apulum (Alba Iulia).

- Minele romane de la Roşia Montană
- Căpâlna. Cetate dacică, sit inclus pe lista patrimoniului UNESCO, alături de alte 5 cetăţi
dacice din Munţii Orăştiei
- Tilişca. Ruinele cetăţii dacice
- Covasna. Vestigiile cetăţii dacice Valea Zânelor
Biserici fortificate, cetăţi
- Bisericile fortificate din Transilvania, incluse în patrimoniul UNESCO. Bisericile

fortificate din Transilvania fac parte din moştenirea germană a Transilvaniei. Aşezată în
urmă cu 850 ani, populaţia săsească a avut o contribuţie semnificativă la evoluţia
economico-socială a Transilvaniei. Dintre cele cca 150 biserici fortificate din Transilvania,
UNESCO a ales şi a inclus în patrimoniul mondial 7 biserici, toate situate în Regiunea
Centru (Biertan, Valea Viilor, Prejmer, Viscri, Saschiz, Câlnic, Dârju), considerate de
specialişti ca fiind cele mai frumoase şi mai reprezentative.
- Bisericile fortificate din Alma, Moşna, Dealu Frumos, Merghindeal, lacobeni (situate în
partea nordică a judeţului Sibiu)se numără printre cele mai de seamă biserici fortificate din
Transilvania, construite între secolele XIII şi XV, fiind înscrise în lista patrimoniului
naţional de arhitectură
- Hărman. Biserică fortificată din Ţara Bârsei, construită între secolele XIII şi XV, îmbinare
a stilurilor romanic şi gotic
- Biserica din Cisnădioara, unul din cele mai reprezentative monumente în stil romanic,
- Mănăstirea Cârţa - fosta mănăstire cisterciană de la Cârţa este unul din cele mai valoroase
edificii religioase, aparţinând stilurilor romanic şi gotic timpuriu din ţara noastră.
- Cetatea Făgăraşului.
- Mediaş. Cetatea medievală. Biserica evanghelică „Sfânta Margareta", ridicată în secolul al

XV-lea, în stilul gotic târziu, având un impresionant turn cu o înălţime de 70 metri.
105
- Cetatea Rupea. Cetate ţărănească atestată la începutul sec. XIV
- Cetatea Feldioara.
- Râşnov. Cetate ţărănească construită în secolele XIV-XV
- Cetatea Slimnic. Cetatea ţărănească
Castele şi palate
- Castelul Bran. Unul din cele mai cunoscute simboluri ale României, menţionat documentar
pentru prima dată în anul 1377
- Criş (judeţul Mureş). Castelul Bethlen, unul din cele mai vechi castele din România,
datând încă din secolul XIV.
- Brâncoveneşti (judeţul Mureş). Castelul Kemeny, ridicat în secolul XV în stil renascentist.
- Lăzarea (judeţul Harghita). Ridicat în secolul al XV-lea, castelul familiei contelui Lazar
este una din cele mai interesante construcţii în stil renascentist din Transilvania.
- Boiţa (judeţul Sibiu). Castelul Turnu Roşu menţionat documentar în secolul XV.
- Cetatea de Baltă (judeţul Alba). Situat în mijlocul renumitelor podgorii de pe Târnave,

castelul Bethlen Haller a fost construit la sfârşitul secolului al XVI-lea în stilul Renaşterii
franceze.
- Sânmidăuş(judeţul Alba). Castelul Bethlen, construit în secolul XVII, în stilul Renaşterii

târzii
- Racoş (judeţul Braşov). Castelul feudal, construit în secolul XVII în stilul Renaşterii
transilvănene.
- Zăbala (judeţul Covasna). Castel datând din secolul XVI, situat într-o pădure la poalele
Munţilor Vrancei. În prezent castelul este deschis în regim hotelier.
- Avrig (judeţul Sibiu). Palatul Brukenthal, construit în secolul al XVIII-lea, ca reşedinţă de

vară a baronului Samuel von Brukenthal
- Gorneşti (judeţul Mureş). Castelul Teleki, una din cele mai reprezentative opere ale artei
baroce din Transilvania.
- Gurghiu (judeţul Mureş). Castel datând din secolul XVIII.
- Budila (judeţul Braşov). Castele din secolul XVIII (castelele Beldy, Mikes,Nemes)
- Sâncrai(judeţul Alba). Castelul Kemeny construit în stil eclectic în jurul anului 1800.
106
- Zau de Câmpie (judeţul Mureş). Castelul familiei Ugron, construit în jurul anului 1900
după modelul castelelor medievale din Franţa
- Arcuş (judeţul Covasna). Castel construit în stil neobaroc la sfârşitul secolului XIX.
- Castelele din Micloşoara şi Valea Crişului (judeţul Covasna), primul dintre ele funcţionând
ca hotel.
Mănăstiri
- Sâmbăta de Sus. Mănăstire ortodoxă din secolul XVII, ctitorie a voievodului Constantin
Brâncoveanu, monument reprezentativ de arhitectură brâncovenească.
- Mănăstirea Râmeţ. Aşezată într-un cadru natural deosebit de pitoresc, pe Valea Geoagiului
(Mănăstirii), în imediata apropiere a Cheilor Râmeţului, Mănăstirea Râmeţ este unul din
cele mai vechi aşezăminte monahale ortodoxe din Transilvania.
Alte oraşe cu obiective culturale de importantă turistică semnificativă:Sebeş, Aiud, Blaj,

Odorheiu Secuiesc, Târgu Secuiesc, Reghin, Gheorgheni, Dumbrăveni.
Zona rurală
- Bran - Moeciu - Fundata.

- Mărginimea Sibiului.
- Zona Arieşului superior (Albac - Gârda - Arieşeni - Avram Iancu - Vidra)
- Rimetea.
- Praid- Corund
- Zona Săcele - Întorsura Buzăului

CATEGORII
DE
ASPECTE DE
MEDIU
Deteriorarea capitalului natural şi construit este un proces complex, de lungă durată si cu o
evoluţie dependentă de ritmul, formele si forţele dezvoltării şi sistemelor socio-economice.
Degradarea
Dintre presiunile directe şi indirecte amintim: exploatarea excesivă a resurselor naturale,
08 mediului natural
depozitările necontrolate de deşeuri, siturile industriale abandonate din jurul marilor oraşe,
şi construit
degradarea monumentelor naturale, istorice arhitecturale (în cele mai multe situaţii ca urmare a
existenţei unor conflicte între diverşi proprietari sau utilizatori de terenuri etc.)

Urbanizarea
mediului
107
2.39. Turismul
Potenţialul turistic al Regiunii Centru.
Din cercetările si studiile regionale în domeniu efectuate de ADR Centru, reiese concluzia
că formele de turism cu cel mai ridicat potenţial de dezvoltare sunt: turismul montan, turismul
balnear, turismul cultural si turismul rural.
Turismul montan beneficiază în Regiunea Centru de condiţii naturale excepţionale,

aproape jumătate din Suprafața regiunii fiind ocupată de arealele montane. Diversitatea
peisagistică, ariile naturale protejate, cu numeroase specii endemice de floră si faună, traseele
rutiere spectaculoase, staţiunile montane fac din Regiunea Centru prima regiune a ţării din punctul
de vedere al potenţialului turistic montan. În acest sens, menţionăm faptul că Regiunea Centru
include părţi însemnate din Suprafața a 6 din cele 28 de parcuri naţionale sau naturale ale
României si cuprinde numeroase alte arii protejate si rezervaţii naturale.
Turismul cultural dispune de resurse însemnate, cu o mulţime de obiective valoroase ce

împânzesc teritoriul regiunii si câteva repere arhitectonice binecunoscute (ansamblul bisericilor
fortificate, castelul Bran, cetatea Sighişoara, Sibiu, Braşov, Alba lulia etc) precum si festivaluri
tradiţionale de prestigiu (Pelerinajul de Rusalii de la Sumuleu-Ciuc, Târgul de Fete de pe Muntele
Găina).
Distanţa relativ mică dintre obiectivele turistice culturale favorizează integrarea acestora în
diferite circuite tematice. Conform datelor statistice ale Institutului Naţional al Patrimoniului, din
numărul total de 30 136 monumente istorice existente la nivel naţional, 5 243 sunt localizate în
Regiunea Centru, ceea ce reprezintă un procent de 17,4%. Acestea se grupează în funcţie de
valoare (de interes naţional - A sau de interes local - B) astfel:
- 1.962 monumente istorice încadrate în grupă valorică A în Regiunea Centru;
- 3.281 monumente istorice încadrate în grupă valorică B în Regiunea Centru.
Menţionăm că o parte din monumentele istorice încadrate în grupă valorică A din

Regiunea Centru, respectiv 9 din acestea, sunt monumente aflate în patrimoniul UNESCO. Este
vorba de Bisericile fortificate de la Câlnic, Valea Viilor, Biertan, Saschiz, Viscri, Dîrjiu si
Prejmer, cetatea medievală Sighisoara si cetatea dacică de la Căpâlna, judeţul Alba.
Intrat după 1990 într-o perioadă de declin, turismul balnear începe să fie reconsiderat si
revalorizat în ultimii ani, acesta putând redeveni în perioada următoare una din formele preferate
de turism, inclusiv pentru piaţa externă. În acest sens, amintim faptul că România deţine o treime
din izvoarele de apă minerale ale Europei, multe dintre acestea fiind localizate în Regiunea
Centru.
Accentuarea procesului de îmbătrânire demografică va face ca numărul de turişti ce

optează pentru această formă de turism să crească semnificativ. În acelaşi timp, diversificarea
ofertei turismului balnear, dezvoltarea componentei de agrement şi a celei de wellness şi spa sunt
în măsură să aducă noi categorii de turişti (tineri, sport ivi, turişti care caută „distracţia").
108
Turismul rural atrage îndeosebi familiile cu copii, care caută relDS rea într-un mediu
liniştit şi sănătos. Pe lângă turiştii din România, de această formă de turism sunt atraşi şi turiştii
străini interesaţi de cultura românească, aceasta fiind un mijloc direct de cunoaştere a civilizaţiei
tradiţionale autentice. Turismul rural a înregistrat o dinamică spectaculoasă în ultimele 3 decenii,
numărul pensiunilor turistice şi agroturistice din Regiunea Centru depăşind 1500 (1594 de
pensiuni în 2018), iar cel al locurilor de cazare oferite ajungând la peste 28,7 mii în 2018 (cu 8 mii
mai mult faţă de anul de referinţă 2013)
Turismul de afaceri s-a dezvoltat cu precădere în marile oraşe şi în câteva staţiuni ce

oferă un înalt confort de cazare şi dispun de facilităţile tehnice necesare.
Harta turistică a Regiunii Centru
Pentru a ilustra potenţialul turistic al Regiunii Centru, prezentăm mai jos o scurtă
enumerare a principalelor atracţii turistice.
2.40. Parcuri naţionale şi parcuri naturale

 Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş cuprinde Cheile Bicazului, celebrele chei
modelate de râul cu acelaşi nume în calcarele masivului Hăşmaş, cu o lungime de 8 km
(între staţiunea Lacul Roşu şi comuna Bicaz Chei).
 Lacul Roşu, unic prin modul de geneză. Lacul este situat în arealul protejat al Parcului
Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, care mai cuprinde o largă varietate de elemente
interesante din punct de vedere geologic, paleontologic, floristic şi peisagistic.
 Parcul Naţional Călimani. Ocupând 24.000 hectare în masivul vulcanic Călimani, parcul
adăposteşte câteva importante rezervaţii de interes ştiinţific şi turistic, oferind în acelaşi
posibilitatea de a desfăşura diferite activităţi în aer liber.
109
 Parcul Natural Defileul Mureşului Superior. Având o suprafaţă de peste 9000 hectare,
parcul natural adăposteşte mai multe specii rare de plante şi animale.
 Unic prin frumuseţea variată a naturii, Parcul Natural Bucegi, este situat între altitudinile
1000 - 2505 m, în Masivul Bucegi.
 Bine cunoscut în România şi peste graniţe, Parcul Naţional Piatra Craiului (întins pe
aproape 15 000 hectare), se remarcă în primul rând prin relieful spectaculos (cea mai lungă
creastă calcaroasă din România), cu elemente geologice deosebite şi prin bogăţia de specii
rare de floră şi faună.
 Situat în partea central-vestică a grupei montane a Apusenilor, Parcul Natural Apuseni se

întinde pe o suprafaţă de peste 75 000 hectare, aproximativ 30% din aceasta fiind situată pe
teritoriul Regiunii Centru.
 Unicat în sud-estul Europei, Gheţarul de la Scărişoara este cea mai mare peşteră cu gheaţă
din România şi printre puţinele din lume situate la această altitudine ( 1165 m).
2.41. Rezervaţii naturale

 Lacul Sfânta Ana este unul din cele 3450 de lacuri existente pe teritoriul României şi
singurul lac vulcanic din Europa de Est format într-un crater vulcanic.
 La Mestecănişul de la Reci este cea mai întinsă rezervaţie din judeţul Covasna, având un
caracter complex: geologic, floristic şi faunistic.
 Poiana cu narcise de la Dumbrava Vadului
 Fagul împăratului (Baia de Arieş)
 Detunatele (Detunata Goală şi Detunata Flocoasă). Rezervaţie geologică (coloane verticale
de bazalt) situată în comuna Bucium.
 Huda lui Papară. Una din cele mai mari şi mai dificile peşteri din România, situată în
Munţii Trascău.
 Cheile din Munţii Trascăului: Cheile Aiudului, Cheile Râmeţului, Cheile Întregalde, Cheile
Ampoiţei
 Iezerul Ighiel. Cel mai întins la carstic din România este situat în partea de sud a Munţilor
Trascău
 Râpa Roşie situată în apropierea municipiului Sebeş
 Vulcanii noroioşi din comuna Hăşag
 Rezervaţia de bujori de stepă din comuna Zau de Câmpie
2.42. Staţiuni de iarnă. Domenii schiabile

 Poiana Braşov. Una din cele mai importante staţiuni de iarnă din România. Oferă 12 pârtii
de schi de diverse grade de dificultate.
110
 Predeal. Una din cele mai importante staţiuni de iarnă din România. Oferă 8 pârtii de schi
de diverse grade de dificultate.
 Păltiniş. Staţiune turistică montană situată la 30 km faţă de municipiul Sibiu
 Bâlea. Aflată pe traseul Transfăgărăşanului, pe malul lacului glaciar cu acelaşi nume,
Bâlea este staţiunea turistică montană cu cel mai lung sezon de schi din România.
 Arieşeni. Staţiune turistică montană, ce oferă facilităţi pentru practicarea sport urilor de
iarnă, situată în Munţii Bihorului
 Izvoru Mureşului. Staţiune de iarnă pentru tineret
 Alte domenii de schi: Timişu de Sus, Pârâul Rece, Topliţa, Mădăraş, Bucin, Săcele,
Ciumani, Luncile Prigoanei (Munţii Sureanu)
2.43. Staţiuni balneare şi balneoclimaterice

În Regiunea Centru se găseşte cea mai mare densitate de staţiuni balneoclimaterice din
România. Apele minerale cu proprietăţi terapeutice, lacurile bogate în săruri minerale, lacurile din
fostele saline, mofetele, nămolurile, turba, aerul puternic ozonificat (bogat în aerosoli răşinoşi şi
ioni negative), constituie cei mai importanţi factori curativi naturali. Proprietăţile deosebite şi
valoarea terapeutică a izvoarelor au fost remarcate încă din Evul Mediu, iar la începutul secolului
XIX s-au făcut primele studii şi observaţii ştiinţifice asupra lor şi a început construcţia primelor
stabilimente pentru tratament. Începând cu sfârşitul secolului XIX s-au dezvoltat mai multe
staţiuni balneare sau balneoclimaterice, cele mai importante dintre acestea fiind cele de la Sovata,
Covasna, Băile Tuşnad, Predeal, Balvanyos, Malnaş, Vâlcele, Praid, Borsec, Băile Homorod,
Harghita Băi, Izvoru Mureşului, Lacu Roşu, Ocna Sibiului, Bazna. După anul 1989, multe dintre
aceste staţiuni au intrat în declin, structurile de cazare şi bazele de tratament au intrat într-un
proces de uzură morală şi degradare fizică, unele dintre ele fiind chiar abandonate. În ultimii ani s-
au derulat mai multe proiecte vizând reabilitarea şi modernizarea staţiunilor din Regiunea Centru,
impactul pozitiv al acestor proiecte fiind deja vizibil.
 Sovata - este una din cele mai importante staţiuni balneare din România. Situată la o
distanţă de 60 km faţă de municipiul Târgu Mureş, în depresiunea Praid-Sovata. Pe lângă
infrastructura complexă de tratament, staţiunea Sovata dispune de multiple posibilităţi de
agrement, inclusiv în anotimpul rece, aici fiind amenajate două pârtii de schi.
 Covasna. Una din cele mai importante staţiuni balneare din România.
 Băile Tuşnad. Staţiune de importantă naţională recomandată pentru tratarea unor diverse
afecţiuni. Staţiunea dispune de pârtii de schi
 Ocna Sibiului. Staţiune balneară si de agrement.
 Praid. Staţiune balneară pentru tratarea bolilor aparatului respirator. În interiorul salinei se
găsesc un muzeu, o biserică, o cramă. Pe timpul iernii funcţionează 2 pârtii de schi.
 Borsec. Una din cele mai vechi si renumite staţiuni balneoclimaterice din Europa Centrală
si de Est, situată în depresiunea cu acelaşi nume.
 Harghita Băi. Staţiune balneară. Pârtii de schi
 Băile Homorod. Staţiune balneară. Pârtii de schi
 Balvanyos. Staţiune balneară de importantă locală
111
 Malnaş. Staţiune balneară de importanță locală
 Vâlcele. Staţiune balneară de importantă locală
 Bazna. Staţiune balneară recomandată situată în nord-vestul judeţului Sibiu
 Miercurea Sibiului. Staţiune balneoclimaterică sezonieră de interes local
Baza materială a turismului din Regiunea Centru cuprindea în anul 2018 un număr de
2369 de unităţi de cazare, dintre care aproape jumătate erau pensiuni agroturistice (41,3%, 979
unităţi), peste un sfert erau pensiuni turistice (26,0%, 615 unităţi), peste o zecime erau hoteluri şi
moteluri (14,1%, 335 unităţi), urmate de vile turistice şi bungalouri (10,5%, 248 unităţi), cabane şi
căsuţe turistice (4,0%, 95 unităţi), hosteluri şi hoteluri apartament (2,3%, 55 unităţi), restul
tipurilor/structurilor de unităţi de primire turistică ocupând procente de sub 1%.
La nivelul României baza materială a turismului s-a extins cu 40,7% mai mult în 2018 faţă
de 2013 (de la 6009 la 8453 unităţi de cazare), iar la nivelul Regiunii Centru cu 44,3% mai mult
pentru aceeaşi perioadă de referinţă (de la 1642 la 2369 unităţi de cazare).
În anul 2018, Regiunea Centru deţinea peste un sfert din baza materială a turismului la
nivelul României, 28,0%, fiind pe primul loc la nivel naţional, urmată de Regiunea Sud - Est
(17,0%), la polul opus fiind Regiunea Bucureşti - Ilfov (2,6%) urmată de Regiunea Sud - Vest
Oltenia (7,1%). De asemenea, în 2018 Regiunea Centru deţinea 40,0% din satele de vacanţă din
România, 36,0% din pensiunile turistice, 34,7% din pensiunile agroturistice, 32,2% din taberele de
elevi şi preşcolari, 31,3% din cabanele şi căsuţele turistice, 25,0% din hanurile turistice şi 20,2%
din vile turistice şi bungalouri.
În ultimii ani s-au realizat investiţii care au vizat reabilitarea si modernizarea infrastructurii
de cazare si de agrement, contribuind astfel la creşterea calităţii serviciilor turistice, însă este
nevoie în continuare priorităților de investiții în acest sector economic.
La nivelul României, în anul 2018, capacitatea de cazare existentă număra 353.835 de

locuri, cea mai mare pondere, peste un sfert, fiind în Regiunea Sud - Est (29,3%), urmată de
Regiunea Centru cu o cincime (20,0%) si Regiunea Nord Vest cu peste o zecime (11,6%), la polul
opus fiind Regiunea Sud Vest Oltenia cu 6,3%.
2.44. Fluxul turistic

Numărul total de turişti cazaţi in anul 2018 (3053,6 mii, ceea ce reprezintă 23,7% din
totalul turiştilor cazaţi in România), situează Regiunea Centru pe primul loc la nivel naţional, fiind
urmată de regiunile Bucureşti - Ilfov (18,8%), Sud - Est (14,8%) si Nord - Vest (14,2%), la polul
opus cu cea mai mică pondere fiind regiunea Sud - Vest Oltenia (6,1%), clasament similar şi în
anul de referinţă 2013.
La nivelul Regiunii Centru în anul 2018 comparativ cu anul de referinţă 2013, numărul
turiştilor cazaţi a crescut cu aproape două treimi (64,2%, similar şi a nivel naţional, 62,5%), peste
media regională fiind judeţele Harghita (92,6%), Alba (+91,2%), Sibiu (+71,7%) şi Braşov
(+65,3%), la polul opus cele mai mici creşteri înregistrându-se în judeţul Covasna (+43,0%) şi
Mureş (+44,7%).
112
CATEGORII
DE
ASPECTE DE
MEDIU
Degradarea Practicile necontrolate în domeniul turismului conduc la deteriorarea mediului şi la pierderea

mediului datorită diversităţii naturale şi a patrimoniului.
12
tursimului şi Dezvoltarea necontrolată a construcţiilor şi a activităţilor de turism, recreere și agreement peste
agrementului capacitatea de suportabilitate a mediului fac ca presiunile exercitate să fie semnificative.
2.46. Spatii verzi

Calitatea vieţii în mediul urban si sănătatea locuitorilor depind în mod considerabil de
Suprafața zonelor verzi, iar dezvoltarea oraşelor din Regiunea Centru a ţinut cont într-o măsură
redusă de exigenţa extinderii zonelor verzi.
În fapt, Suprafața spaţiilor verzi în municipii şi oraşe a scăzut la nivelul regiunii cu 2,1% în
2018 comparativ cu 2014, ajungând la un total de 2560 hectare.
Indicatorul Suprafața spaţiilor verzi/locuitor în municipii şi oraşe s-a menţinut la 19,2 m2,
sensibil mai mică faţă de standardul minim la nivelul Uniunii Europene de 26 m2/locuitor sau faţă
de cei 50 m2/locuitor recomandaţi de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.
Media suprafaţei spaţiilor verzi orăşenesti / locuitor - m2/locuitor -
Regiune/Judeţ 2014 2015 2016 2017 2018

Regiunea CENTRU 19,2 19,8 19,3 19,2 19,2
Alba 19,0 19,1 20,6 20,7 21,2
Braşov 9,9 8,7 8,6 8,8 8,9
Covasna 25,0 25,2 25,4 25,6 25,9
Harghita 37,6 38,4 24,6 25,3 25,5
Mureş 23,4 25,6 26,1 26,3 26,6
Sibiu 17,9 19,7 22,3 21,0 20,3
Sursa: ADR Centru Planul de dezvoltare ADR Centru
Institutului Naţional de Statistică
Se observă diferenţe notabile între judeţe în ce priveşte Suprafața spaţiilor verzi/ locuitor,
valoarea minimă a indicatorului fiind înregistrată în judeţul Braşov, valori apropiate de media
regională în judeţele Sibiu si Alba, iar valori ce depăşesc semnificativ media regională se întâlnesc
în judeţele Mureş, Covasna şi Harghita.
Obligațiile administrației publice locale referitoare la spații verzi:
113
- conservă și protejează spațiile verzi astfel încât să se asigure Suprafața optimă stabilită în
reglementările în vigoare;
- redimensionarea spaţiilor verzi aparținănd domeniului public conf. OUG 114/17.10.2007;
Se va întocmi un program de acțiuni care va conține printre altele, o evaluare a situației

existente, stabilirea unor obiective, măsuri concrete de realizare a obiectivelor propuse, surse de
finațare, termene de realizare, monitorizare.
În scopul creșterii si protejarii suprafeței spațiilor verzi aparținând domeniului public în

intravilanul localităților se propun următoarele:
 Amenajarea spațiilor verzi aflate în proprietate publică:
- amenajarea spațiilor verzi din jurul clădirilor – monument istoric pentru punerea în valoare a
acestora;
- amenajarea spațiilor verzi de la instituțiile publice;
- amenajarea de spații de joacă pentru copii la toate grădinițele;
 Extinderea suprafeței de spații verzi prin:
- înfiinţarea de aliniamente de spaţii verzi si arbuşti / arbori în zonele de protecţie a

cimitirelor, a staţiei de epurare, a rezervoarelor de apă, de-a lungul culoarelor LEA;
- realizarea de perdele de protecţie în intravilan, între zonele de locuit şi unităţile

economice agro – zootehnice și industriale, perdele care să absoarbă şi şă izoleze mirosurile
neplăcute;
- înfiinţarea de perdele verzi de protecţie / aliniamente verzi în zona de protecție a

drumurilor județene, de-a lungul cursurilor de apă;
- menţinerea şi întreţinerea spaţiilor verzi, a aliniamentelor de arbori şi a perdelelor

stradale;
- amenajarea de spaţii de joacă pentru copii;

istorice (de ex. pesticide, deseuri minerit etc.). În marile aglomerări urbane, dar şi în zonele
rurale, datorită infrastrcturilor de transport necorespunzătoare, rămâne problema semnificativă a
Asigurarea sistemele de încălzire locală, activităţile industriale si traficul. În Romania, principalii poluanţi
necorespunzătoare atmosferici sunt particulele în suspensie, oxizii de azot si dioxidul de sulf. Principalii indicatori de
13
a stării de sănatate sănătate care pot fi influenţaţi de poluarea aerului se referă la bolile respiratori si cardiovasculare.
a populaţiei Insuficienăa spațiilor verzi, situate sub media europeană, lipsa aliniamentelor plantate și a
perdelelor de protecție și neîntreținerea corespunzătoare a acestora, poat conduce la o deteriorare
a calității factorului de mediu aer cu implicații nefaste asupra sănătății umane.
Calitatea vieţii în mediul urban şi sănătatea locuitorilor depind în mod considerabil de
infrastructura şi serviciile existente, inclusiv de Suprafața zonelor verzi.
114
2.48. Factorul antropic
Cu o populaţie totală de 2,322 milioane locuitori în 2018, Regiunea Centru se situează pe
poziţia a 5-a în rândul celor 8 regiuni de dezvoltare ale României. Densitatea populaţiei este
scăzută (68,1 locuitori/km2), sub cea înregistrată la nivel naţional (81,7 locuitori/km2). Densităţi
reduse ale populaţiei se găsesc în judeţele Harghita, Alba si Covasna, judeţe cu relief predominant
montan si fără oraşe cu peste 100 000 locuitori .
Evoluţia numărului populaţiei din Regiunea Centru, pe medii rezidenţiale şi sexe

în perioada 1990-2018
- număr persoane -
Regiunea
1990 2000 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Centru
Total 2860490 2644115 2524418 2360805 2360297 2357879 2353455 2346562 2337954 2329924 2322619
Densitatea
83.9 77.5 74.0 69.2 69.2 69.1 69.0 68.8 68.6 68.3 68.1
(locuitori/kmp)
Urban 1729260 1600172 1499280 1368308 1368386 1364158 1358533 1351752 1342818 1335301 1330275
Rural 1131230 1043943 1025138 992497 991911 993721 994922 994810 995136 994623 992344
Masculin 1426463 1298215 1235205 1154483 1155607 1156745 1155415 1151288 1146956 1143689 1140321
Feminin 1434027 1345900 1289213 1206322 1204690 1201134 1198040 1195274 1190998 1186235 1182298
În ce priveşte evoluţia populaţiei Regiunii Centru înregistrată la ultimele 3 recensăminte se
observă o scădere vizibilă de -12,6% la recensământul din 2011 comparativ cu cel din 1992, pe
medii de rezidenţă observându-se o scădere de -15,5% în mediul urban şi de -8,3% în mediul rural.
1992 2002 2011

Regiunea 2011/1992 2011/2002
(număr (număr (număr
Centru (%) (%)
persoane) persoane) persoane)
Total 2701700 2523021 2360805 -12,6 -6,4
Urban 1619095 1473641 1368308 -15,5 -7,1
Rural 1082605 1049380 992497 -8,3 -5,4
Prognoza demografică
Potrivit prognozelor demografilor5, la orizontul anului 2060 Regiunea Centru ar putea

pierde 23,2% din populaţia rezidentă înregistrată în anul 2015, valori sub cele la nivel naţional (-
30,5%). La nivel de judeţ, cele mari scăderi ale populaţiei în 2060, peste media regională, sunt
prognozate în judeţele Alba cu -38,3%, Covasna cu -29,4%, Mureş cu -26,5% si Harghita cu -
25,6%. De asemenea, se preconizează că în anul 2060 comparativ cu 2015 la nivelul Regiunii
Centru populaţia feminină s-ar diminua cu aproape o cincime (-21,7%), iar populaţia masculină ar
fi cu aproape un sfert mai puţină (-24,8%). Timp de două decenii densitatea populaţiei regiunii a
scăzut de la 83,9 locuitori/km2 în 1990 la 74,0 locuitori/km2 în 2010, preconizându-se ca ar
scădea la 52,8 locuitori/km2 în 2060.
115
Prognoza populatiei pe sexe la nivelul Regiunii Centru orizonul anilor 2020, 2030, 2040,
2050 şi 2060
- număr persoane
Regiunea
1990 2000 2010 2015 2020 2030 2040 2050 2060
Centru
Total 2860490 2644115 2524418 2346562 2306129 2195341 2060871 1932145 1801639
Densitatea 83.9 77.5 74.0 68.8 67.6 64.4 60.4 56.7 52.8
Feminin 1434027 1345900 1289213 1195274 1177402 1125519 1059745 998152 935485
Masculin 1426463 1298215 1235205 1151288 1128727 1069822 1001126 933993 866154
1990 2000 2010 2015 2020 2030 2040 2050 2060

2860,5 2644,1 2524,4 2346,6 2306,1 2195,3 2060,9 1932,1 1801,6
Prognoza populaţiei rezidente la orizonturile anilor 2020, 2030, 2040, 2050 si

2016, în variantă medie la nivelul României, Regiunii Centru si judeţele componente (pe
baza populaţiei rezidente înregistrate la 1 iulie 2015
- număr persoane -
România/Regi 2015 2020 2030 2040 2050 2060
une/Judeţ
România 19819697 19207602 17892489 16450753 15087120 13784413
Regiunea 2346562 2306129 2195341 2060871 1932145 1801639
Centru
Alba 334769 321198 292161 261449 232253 206655
Braşov 550981 550446 536587 510012 483477 455668
Covasna 207055 199910 184703 170525 158051 146191
Harghita 308453 300851 283117 264908 247365 229356
Mureş 545168 531322 501622 468675 434335 400509
Sibiu 400136 402402 397151 385302 376664 363260
Evoluţia ratei de descreştere a populaţiei rezidente proiectate la orizontul

anului 2060 faţă de anii 2050, 2040, 2030, 2030 şi 2015 la nivelul Regiunii Centru, judeţele
componente şi la nivelul României
116
-%-
2060 faţă de 2060 faţă de 2060 faţă de 2060 faţă de 2060 faţă de
România/Regiune/Judeţ
2015 2020 2030 2040 2050
România -30.5 -28.2 -23.0 -16.2 -8.6
Regiunea Centru -23.2 -21.9 -17.9 -12.6 -6.8
Alba -38.3 -35.7 -29.3 -21.0 -11.0
Braşov -17.3 -17.2 -15.1 -10.7 -5.8
Covasna -29.4 -26.9 -20.9 -14.3 -7.5
Harghita -25.6 -23.8 -19.0 -13.4 -7.3
Mureş -26.5 -24.6 -20.2 -14.5 -7.8
Sibiu -9.2 -9.7 -8.5 -5.7 -3.6
Migraţia este prima cauză a declinului demografic. Majoritatea celor stabiliţi în străinătate
fac parte din grupa de vârstă 20-44 ani, acest lucru accentuând dezechilibrele demografice si
sociale deja înregistrate la nivel regional.3 Un prim val migraţional a atins Regiunea Centru la
începutul anilor 90, odată cu declinul economic al regiunii si a afectat în special Braşovul, oraş
care concentra o bună parte din marile întreprinderi industriale. O altă categorie de emigranţi ce a
părăsit Regiunea Centru în ultimele 2-3 decenii este constituită din populaţia de etnie germană.
Recent, asistăm la al doilea val migraţional ce cuprinde în special populaţia tânără din mediul rural
si centrele urbane mai mici.
Cea de-a doua cauză a scăderii numărului populaţiei din Regiunea Centru a fost scăderea
rapidă a natalităţii după anul 1990 (de la 13,1%oîn 1990 la 9,8%o în 1995, urmată de o stabilizare
în anii următori în jurul valorii de 10,5-11%, iar în perioada 2000-2019 valorile au fost între 9,5%
(2011) şi 10,3% (2000, 2005).
Alături de evoluţia numerică a populaţiei, evoluţia structurii pe grupe de vârstă pune în

evidenţă un accentuat proces de îmbătrânire demografică, ponderea vârstnicilor mărindu-se de la
9,7% în 1990 la 16,5% în anul 2015, prognoza pentru 2060 fiind de 28,3%. În acelaşi timp,
ponderea populaţiei de 0-14 ani a scăzut de la 23,8% în 1990 la 16,2% în 2015, preconizându-se la
orizontul anului 2060 o reducere a acesteia la doar 14,0% din totalul populaţiei. Îmbătrânirea
demografică se va acutiza după 2030, an ce marchează începutul diminuării ponderii grupei de
vârstă 15-64 ani. Astfel, îmbătrânirea populaţiei va deveni într-un interval de doar 2-3 decenii una
din problemele majore cu care se va confrunta Regiunea Centru, consecinţele acesteia în plan
economic şi social fiind greu de contracarat.
Populația urbană
Rata de urbanizare la nivelul Regiunii Centru era în 2018 de 59,7%, fiind superioară celei
înregistrate la nivel naţional (56,4%), o situaţie similară fiind şi în anul de referinţă 2013 (60,3% la
nivel regional comparativ cu 56,5% la nivel naţional). Reţeaua localităţilor urbane cuprinde 20
municipii şi 37 oraşe. Dintre acestea, un municipiu depăşeşte 200 000 locuitori, două municipii au
3
Din cei aproximativ 3 milioane de cetăţeni români stabiliţi în străinătate, se estimează că numărul celor originari din
Regiunea Centru se situează în jurul cifrei de 300 mii.
117
între 100 000 şi 200 000 locuitori, 3 municipii au între 50 000 şi 100 000 locuitori, 7 oraşe au între
30 000 şi 50 000 locuitori iar 18 oraşe au între 10 000 şi 30 000 locuitori. Mai puţin de jumătate
dintre localităţilor urbane din regiune, în număr de 26, se încadrează în categoria oraşelor mici, cu
o populaţie sub 10 000 locuitori.
Judeţul cu cel mai mare grad de urbanizare este Braşovul (72,8% în 2018), aici fiind
localizat municipiul Braşov, cel mai important oraş al regiunii, în jurul căruia s-a constituit o zonă
metropolitană cu specific urban cuprinzând alte 2 municipii, 3 oraşe şi 10 comune. Judeţul Sibiu
are a doua rată de urbanizare din regiune (67,0% în 2018), principalele centre urbane fiind
municipiul Sibiu (al doilea oraş al Regiunii Centru) şi municipiul Mediaş (localitate cu peste
50000 locuitori), celelalte centre urbane încadrându-se în categoria oraşelor mici. Ponderea
populaţiei urbane înregistrează valori sub 50% doar în judeţul Harghita (44,0% în 2018).
Se constată în ultimii ani un interesant fenomen de ,,re-ruralizare" a României şi, implicit,

a Regiunii Centru, determinat de migraţia dinspre mediul urban spre mediul rural. Acest fenomen
are atât cauze economice (creşterea costului vieţii în oraşe şi pierderea locurilor de muncă) care au
determinat un număr important de persoane şomeri pe termen lung, pensionari cu pensii mici,
persoane active rămase fără un loc de muncă să se mute în mediul rural cât şi cauze sociale
(tendinţa tinerelor familii de a se stabili în zonele periurbane, în localităţi formal rurale, dar care
dispun de o bună infrastructură edilitară). Trebuie menţionat faptul că acest fenomen nu vizează
întregul spaţiu rural, prognoza demografică pentru mediul rural rămânând în continuare pesimistă.
Caracteristici etno - culturale ale Regiunii Centru
Regiunea Centru se caracterizează printr-o mare diversitate etnică, lingvistică şi religioasă.

Datele preliminare ale recensământului populaţiei şi locuinţelor din 2011 arată că în Regiunea
Centru locuiesc cele mai multe persoane aparţinând minorităţilor etnice şi religioase, comparativ
cu celelalte regiuni. Românii formează majoritatea absolută a populaţiei din Regiunea Centru
(61,22%), fiind însă minoritari în 2 judeţe - Harghita (12,61%) şi Covasna (21,42%). Sunt urmaţi
în ordine de maghiari - 28,57% din totalul populaţiei (6,5% la nivelul naţional), romi - 4,71% din
populaţie (3,3% la nivelul naţional) şi germani - 0,4% (0,2% la nivelul ţării).
Maghiarii se concentrează în trei judeţe - Harghita, Covasna şi Mureş - în două dintre

acestea constituind majoritatea populaţiei. Romii deţin ponderi însemnate în judeţele Mureş
(8,52%), Sibiu (4,52%) si Alba (4,17%) iar germanii sunt mai numeroşi în judeţul Sibiu (1,07%).
Ponderea cea mai mare a românilor se înregistrează în judeţul Sibiu (85,2%), iar cea mai scăzută
în judeţul Harghita (12,61%).
Numărul persoanelor de etnie romă a crescut faţă de recensămintele anterioare, ajungând la

cca 111 mii conform datelor centralizate ale Recensământului populaţiei din 2011. O serie de
experţi în sociologie si membri ai ONG-urilor care militează pentru îmbunătăţirea condiţiilor de
viaţă în rândul comunităţilor de romi apreciază însă că acest număr este puternic subevaluat, mulţi
etnici romi refuzând să-si declare la recensământ apartenenţa etnică reală din cauza conotaţiilor
negative pe care le are termenul de rom sau din cauza nivelului scăzut de educaţie al
respondenţilor. Judeţele cu ponderi ridicate ale populaţiei de etnie romă sunt Mureşul (8,5% din
populaţia judeţului), Sibiul (4,5%) si Alba (4,2%). Localităţile din Regiunea Centru cu cele mai
118
ridicate ponderi ale etnicilor romi sunt Petelea, Bahnea, Sânpaul, Vânători, Band, Crăciuneşti,
Mica (jud. Mureş), Brateiu, lacobeni, Târnava, Laslea, Bazna (jud. Sibiu), Augustin, Ormeniş,
Măieruş, Tărlungeni, Racoş (jud. Braşov), Cetatea de Baltă, Câlnic, Jidvei (jud. Alba), Vâlcele,
Belin, Ojdula, Hăghig (jud. Covasna), Secuieni, Săcel (jud. Harghita). Numărul oficial al romilor -
conform autodeclarării la recensământ - a crescut şi la nivel naţional, ajungând la 621 573
persoane (3,1% din totalul populaţiei României).
Structura etnică a Regiunii Centru şi a judeţelor componente conform datelor

recensămâtului din 2011
Regiune/ Judeţ Romani Maghiari Romi Germani Alte etnii, etnie

nedeclarată
Regiunea Centru 61,22 28,57 4,71 0,40 5,09
Alba 85,24 4,34 4,17 0,21 6,03
Braşov 82,54 7,22 3,37 0,53 6,33
Covasna 21,42 71,59 3,93 0,05 3,00
Harghita 12,61 82,90 1,71 0,02 2,76
Mureş 50,35 36,46 8,52 0,27 4,39
Sibiu 85,20 2,74 4,52 1,07 6,48
sursa: Institutul Naţional de Statistică, Recensământul populaţiei şi al locuinţel or din 2011
Indicatorii mişcării naturale a populaţiei
Cu toate că rata sporului natural rămâne negativă ( -1,9% în anul 2019), Regiunea Centru
ocupa al treilea loc după Regiunea Bucureşti-Ilfov (-0,7 %o) şi Regiunea Nord - Vest (-1,8%),
regiunile cu cele mai mari valori negative ale acestui indicator fiind Sud Muntenia (-5,7%) şi Sud
Vest Oltenia (-5,2%). După scăderea accentuată înregistrată în perioada 1990-2000, sPDRul
natural al populaţiei din regiune cunoaşte o uşoară ameliorare în deceniul următor, rămânând însă
în ansamblu negativ. În ultimii 7 ani s-a observat o uşoară creştere a valorilor negative ale ratei
sporului natural, de la -0,3% în 2013 la -0,9% în 2014 la -1,4% (în 2015 şi 2018) ajungând la -
1,9% în 2019.
La nivelul Regiunii Centru în 2019 diferenţele între mediile de rezidenţă în ce priveşte rata
sporului natural sunt mici, înregistrându-se - 2,1% în mediul urban şi -1,7% în mediul rural.
Discrepanţe majore se constată şi între judeţele regiunii. Astfel, cele mai scăzute rate ale
sporului natural în 2019 s-au înregistrat în judeţul Alba (-3,6%) şi Mureş (-3,1%), la polul opus
fiind judeţul Braşov (-0,5%).
În urmă cu 3 decenii, la nivelul judeţelor regiunii se înregistrau doar valori pozitive ale
acestui indicator, în 1990 valorile fiind cuprinse între 2,5% (Alba) şi 4,3% (Covasna).
După 5 ani, în toate judeţele regiunii s-au înregistrat doar rate negative, în 1995 valorile
fiind cuprinse între -0,2% (Sibiu) şi -2,4% (Alba)
2.49. Economia
Principalele sectoare ale economiei regionale
Structura economică a Regiunii Centru a suferit modificări substanţiale în ultimii 10-15

ani. Ponderile unor sectoare economice de bază, precum agricultura, industria extractivă, industria
119
prelucrătoare grea s-au redus mult, crescând în schimb ponderea altor ramuri economice si a celor
din sectorul terţiar, în particular. Procesul nu este încheiat, fiind de aşteptat ca această evoluţie să
continue si în următorii ani.
Activitate tradiţională în Regiunea Centru, agricultura constituie până în zilele noastre

principala ocupaţie şi sursă de venit a locuitorilor din mediul rural. Orientată spre satisfacerea
cererii interne, agricultura beneficiază de un potenţial natural important şi diversificat. Cu toate
acestea, sectorul agricol se află în cursul unui lung şi dificil proces de modernizare şi restructurare,
menit să conducă la eficientizare şi la valorificarea mai bună a importantului potenţial agricol al
regiunii. Deşi ponderea populaţiei ocupate în agricultură rămâne ridicată (16,9%), contribuţia
acestei ramuri la valoarea adăugată brută a fost în anul 2017 de numai 4,5%.
Economia Regiunii Centru păstrează încă un profil industrial vizibil ce poate fi evidenţiat
atât prin contribuţia relativ ridicată a industriei la formarea produsului intern brut cat si prin
ponderea semnificativă a populaţiei ocupate în sectorul secundar al economiei.
Profilul industrial al regiunii este dat de industria de componente si subansamble auto, de

industria uşoară, a lemnului si mobilei si de industria alimentară si a băuturilor. Unităţile
industriale sunt amplasate în general, în localităţile urbane, iar în cazul oraselor mici dau acestor
localităţi un caracter monospecializat.
Sectorul serviciilor are o contribuţie importantă la formarea produsului intern brut

regional, având o dezvoltare semnificativă în ultimii ani. Domeniile care au înregistrat cele mai
mari creşteri sunt transporturile (în special transporturile rutiere si cele aeriene), telecomunicaţiile,
sectorul financiar-bancar si de asigurări. Turismul a înregistrat o serie de progrese pe anumite
segmente, cum ar fi agroturismul, contribuind la valorificarea importantului potenţial turistic al
regiunii.
Regiunea Centru dispune de un potenţial turistic important si diversificat, cu câteva

subdomenii în care se bucură de un cert avantaj: turismul montan, turismul balnear, turismul
cultural si agroturismul. În ultimii ani, Regiunea Centru a împărţit cu Regiunea Sud-Est unul din
primele 2 locuri în ce priveste capacitatea de cazare, numărul de turisti atrasi si numărul de
înnoptări. Prin faptul că este un domeniu economic în care firmele mici si persoanele fizice joacă
cel mai important rol si se asigură un număr semnificativ de locuri de muncă, turismul este vital
pentru economia multor localităţi mici din Regiunea Centru. Pe de altă parte, dezvoltarea
sectorului turistic este importantă si prin prisma efectului multiplicator pe care aceasta îl poate
genera în ansamblul economiei.
Dacă înainte de 1990 industria constituia coloana vertebrală a economiei regiunii,

restructurarea economică din ultimii ani a condus la diminuarea progresivă a importante i acesteia
în favoarea sectorului serviciilor. În prezent contribuţia industriei la valoarea adăugată brută la
nivel regional se situează la cca 33%.
De o mare importantă în trecut, mineritul are o tradiţie multiseculară în Regiunea Centru.

Aurul si sarea se exploatează aici încă din antichitate. Exploatarea aurului are o istorie de 2000 de
ani, vestigiile minelor romane de la Rosia Montană, cele mai bine importante vestigii de acest gen
120
în Europa, fiind o mărturie în acest sens. Transportată de plutasi pe râuri, sarea din ocnele
Transilvaniei ajungea până în centrul Europei. În prezent, alături de utilizările în industrie, sarea
este folosită în scopuri terapeutice, unele dintre fostele saline fiind transformate în spaţii de
wellness si de agrement.
Specificul industrial este mai pronunţat în judeţele Braşov si Sibiu, judeţe cu importante
tradiţii industriale. Braşovul împreună cu reţeaua de localităţi din jurul acestuia au format în anii
70 şi 80 ai secolului trecut una din cele mai puternice concentrări industriale din România.
Industria din această zonă, profilată pe producerea bunurilor intermediare destinate celorlalte
ramuri ale economiei a fost puternic afectată de declinul economic înregistrat de România în anii
90 şi de lipsa investiţiilor pentru retehnologizare, ceea ce a condus la închiderea mai multor coloşi
industriali. După scăderea dramatică înregistrată în perioada 1990-2011, industria regională a
început să se redreseze, iar în perioada 20112017 asistăm la o creştere a numărului de salariaţi din
industrie cu peste 18%, cele mai mari creşteri înregistrându-se în judeţele Sibiu, Alba şi Braşov.
În prezent, pilonii industriei Regiunii Centru sunt:
- industria auto
- industria alimentară
- industria confecţiilor textile
- prelucrarea lemnului
- materiale de construcţii
- IT şi industriile creative
- industria aeronautica
- industria medicală şi farmaceutică
Prelucrând în bună parte materiile prime locale, industria alimentară beneficiază de
avantajul apropierii pieţe de desfacere şi reuşeşte să realizeze anumite exPDRturi pe pieţele
europene.
Industria textilă şi a confecţiilor textile şi a încălţămintei produce în special în regim de

lohn mărfuri destinate pieţei externe. Prezenţa mâinii de lucru bine calificate şi ieftine a atras o
serie de investitori de renume din domeniul auto, Regiunea Centru devenind în ultimii ani un
furnizor important de piese şi subansamble auto pentru mărci celebre la nivel mondial.
Industriile de prelucrare a lemnului şi de producere a mobilei valorifică importantul

potenţial silvic al regiunii.
Pentru acest capitol, nu au fost identificate probleme de mediu. Activitățile

industriale mari poluatoare s-au redus s-au si-au incetat activitatea.
Din analiza industriilor mai sus prezentate, a rezultat ca acestea nu fac parte dintre
industriile mari poluatoare, care sa afecteze calitatea factorilor de mediu. De altfel, toate unitățile
121
industriale din Regiunea Centru sunt reglementate prin autorizațiile de mediu emise de APM-urile
din fiecare județ.
3. EVOLUȚIA PROBABILĂ A CALITĂȚII MEDIULUI ÎN SITUAȚIA

NEIMPLEMENTĂRII PLANULUI
Impact
Aspecte de
estimat în
Nr mediu
Evoluţia posibilă în situaţia neimplementării PDR 2021-2027 cazul
ctr relevante
neimpleme
PDR
ntării PDR
Prin angajamentele asumate, România trebuie să se conformeze și
să ia toate măsurile privind reducerea emisiilor de poluanţi
atmosferici şi îmbunătăţirea calităţii aerului, pentru a atinge
țintele propuse.
În cazul neimplementării PDR, nu se vor putea atinge ţintele de
reducere a emisiilor de poluanţi menţinându-se sau chiar crescând
poluarea generată de traficul urban şi de sistemele învechite şi
ineficiente de încălzire sau iluminat.
Prin nereabilitarea drumurilor județene și nerealizarea centurilor
ocolitoare, zonele urbane vor fi în continuare străbătute de reţele Potenţial
1 Aer rutiere naţionale aceasta generând în continuare disconfort, impact
poluare atmosferică şi zgomot. negativ.
Neimplementarea acţiunilor propuse în cadrul priorităților de
investiții P.1.2, P.2.1, P.4.1 și P.4.2, ar însemna menţinerea
situaţiei actuale de emisii în apă, aer, sol sau de generare de
deşeuri, ca urmare a păstrării situaţiei actuale ale întreprinderilor,
atât din punct de vedere al tehnologiilor de producţie, cât şi din
punct de vedere al capacităţilor de producţie. În acest caz, deşi
producţia nu ar creşte (şi implicit nici emisiile), procesele
tehnologice ar fi depăşite, cu consumuri energetice, de utilităţi şi
materii prime mari, şi, în consecinţă din ce în ce mai poluatoare.
Neimplementarea acţiunilor propuse, în cadrul DS 2 P.2.1 DS 4
P.4.1 ȘI DS 6 P.6.5, va însemna reducerea riscului de a avea
contribuţii suplimentre la poluarea apelor de Suprafața sau
subterane. Nu vor exista consumuri suplimentre de ape în procese
Potenţial
Apa de tehnologice noi, dar nici nu vor fi reduse consumurile de apă în
impact
2 suprafață și procese tehnologice existente. Pentru procesele tehnologice
pozitiv și
subterană existente nu va exista opţiunea de inovare a procesului sau
negativ.
reducere a consumurilor de apă prin retehnologizare.
Neimplementarea PDR, pentru acest factor de mediu, va conduce
la menținerea stării actuale, neexistând reducerea consumului și
epurarea corespunzătoare a apelor reziduale.
122
Factorul de mediu sol poate fi puţin afectat de acţiunile propuse
în cadrul PDR. DS 1 P.1.2 și P.1.3, cu cel mai posibil impact
negativ asupra solului ar fi DS 1 care prevede realizarea unor
proiecete de construcţii sau reabilitări de drumuri. Dezvoltarea
unor capacităţi de producţie, acţiuni propuse în cadrul DS 2, pot
să influenţeze negativ solul, fie punctiform prin posibile deversări
locale, fie prin creşterea unor debite de poluanţi în atmosferă şi
Potenţial
afectarea suprafeţelor de teren. Prin DS 3 P.3.1 și P.3.3 se
3 Sol și subsol impact
propune reabilitarea și modernizarea infrastructurii educaționale și
pozitiv.
extinderea, construcția, reabilitarea, dezvoltarea, modernizarea și
dotarea infrastructurii sociale, iar prin DS 4 P.4.1 se propun
măsuri privind creșterea calității mediului în zonele urbane și
periurbane precum și în zone afectate de poluare istorică. Aceste
situaţii sunt totuși puţin probabile, iar neimplementarea PDR
poate să contribuie negativ la menţinerea unor suprafeţe de teren
degradate sau abandonate.
Reducerea cantităților de deșeuri din construcții și economia de
materiale investite în noi structuri ocupă un loc important în
strategiile de dezvoltare durabilă a orașelor. Astfel DS 1 P.1.1 şi
P.1.3 pot avea un impact pozitiv asupra mediului prin promovarea
unor astfel de acţiuni. Deşeurile din activitățile economice și
construcţii reprezintă un flux major de deşeuri, iar implemntarea Potenţial
acestor acţiuni ale PDR ar putea genera potenţiale efecte impact
Managementu negative, locale şi pe termen scurt, dacă nu se respectă politicile pozitiv, dar
4
l deșeurilor de management al deșeurilor. şi potenţial
Neimplementarea PDR ar însemna diminuarea acestor impact
oportunităţi, iar implementarea activităţilor de reabilitare a negativ.
infrastructurilor industriale și rezidenţiale, publice, rutiere, pot
conduce la generarea de deşeuri din procesele tehnologice și
construcţii. În lipsa acestora, situaţia referitoare le gestionarea
deşeurilor din construcţii și activitățile economice, s-ar menţine
ca până în ptrezent.
Prin DS 4 P.4.3 se propun măsuri privind conservarea și protecția SPA
și SCI și a altor zone din Regiunea Centru. Neimplementarea PDR în
domeniul conservării și protecției SPA și SCI, va conduce la o
degradare a speciilor de floră și fauna din Regiunea Centru în situația în
care PDR se va implementa fără acest Domeniu Strategic. Prin DS 5
din PDR, ca urmare a dezvoltării unor activităţi în domeniul turismului
Potenţial
sau de infrastructură de transport în arii naturale protejate de interes
impact
naţional sau comunitar sau în apropierea acestora, se pot crea presiuni
asupra biodiversității. pozitiv, dar
5 Biodiversitate
Neimplementarea PDR în domeniul turismului va contribui la şi potenţial
menținerea stării actuale a factorilor de mediu, în cadrul impact
destinaţiilor turistice, inclusiv producerea de deşeuri dar și lipsa negativ.
locurilor de muncă ce se pot crea prin reabilitarea și modernizarea
infrastructurii de turism. De asemenea, prin neimplementarea
acţiunior prevăzute în cadrul DS 1 referitoare la relizarea sau
modernizarea infrastructurii pentru interconectivitate, va menține
starea de conservare actuală a biodiversităţii.
123
Neimplementarea PDR, prin DS 5 nu va contribui la
conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului
cultural și natural, acestea cunoscând o degradare continuă.
Deasemeni, neimplementarea investiţiilor şi acţiunilor propuse
prin PDR va contribui la menținerea unui peisaj dezolant al
stațiunilor balneoclimaterice și fostelor zone industriale,
abandonate în ultimii ani din cauza încetării activităţilor, precum
şi la menținerea stării actuale a spaţiilor publice și în special a
Potenţial
suprafeței spaţiilor verzi pe cap de locuitor etc. Prin
impact
neimplementarea PDR nu se va putea realiza reutilizarea și
Peisajul şi pozitiv, dar
6 refuncționalizarea diferitelor zone din interiorul orașelor, inclusiv
mediul vizual şi potenţial
recuperarea fostelor zone industriale abandonate, prin redestinare
impact
și recuperare a clădirilor și utilizarea prin mijloace inovative a
negativ.
fondului construit existent. Reducerea/diminuarea deșeurilor din
construcții și economia de materiale investite în noi structuri
ocupă un loc important în strategiile de dezvoltare durabilă a
orașelor. Neimplemntarea măsurilor referitoare la peisaj din
cadrul PDR va conduce la menținerea și degradarea continuă a
stațiunilor balneoclimaterice, pierderea oportunităţilor de refacere
a peisajului din fostele zone industriale abandonate și creșterea
suprafețelor spațiilor verzi, oferite de plan.
Neimplemntarea măsurilor referitoare la patrimoniul cultural și

promovarea turismului, va conduce la degradarea continuă a
patrimoniului cultural, a stațiunilor balneoclimaterice,
nerealizarea de noi locuri de muncă şi pierderea oportunităţilor de
conservare și protecție a obiectivelor din zonele turistice, oferite
de plan. Potenţial
Patrimoniul
7 În ce privește turismul, nerealizarea PDR va însemna, pe de o impact
cultural
parte, păstratrea actualei infrastructuri turistice deficitară şi de negativ.
multe ori cu probleme de poluare a mediului (inexistenţa
sistemelor corespunzătoare de tratare a apelor, probleme de
gestionare a deşeurilor, exploatre nedurabilă a resurselor etc), iar
pe de altă parte, va însemna limitarea aportului unor poluări
suplimentre ale mediului în cadrul destinaţiilor turistice noi.
Prin neimplementarea acţiunilor prevăzute în PDR, consumul de

combustibil datorat sistemelor neperformante de încălzire şi
iluminat, traficul congestionat, inexistenţa arterelor de ocolire a
localităţilor, suprafețele de spațiu verde pe cap de locuitor
Populația și Potenţial
insuficiente, va conduce la o scădere a calittăii factorului de
8 sănătatea impact
mediu aer și implicit ar putea fi afectată sănătatea populației.
umană negativ.
Neimplementarea acţiunilor prevăzute prin PDR în cadrul
Domeniilor Strategice 1, 2, 3, 4, 5 și 6, vor contribui la
degradarea calităţii vieţii atât în zonele urbane cât și cele rurale,
prin creşterea concentraţiilor de poluanţi în atmosferă.
Nepromovarea eficienţei energetice în infrastructura publică,
Potenţial
Eficiență inclusiv clădiri publice şi în sectorul locuinţelor, va crește
9 impact
energetică consumul de combustibili convenționali și implicit va conduce la
negativ.
o creștere considerabilă a emisiilor de gaze cu efect de seră.
124
Creșterea consumului de combustibili convenţionali, slaba
eficienţă energetică în infrastructura publică, inclusiv clădiri
publice şi în sectorul locuinţelor, va contribui la creșterea Potenţial
Schimbări
10 cantității de CO2. Neimplementarea măsurilor privind utilizarea impact
climatice
energiilor regenerabile și creşterea eficienţei energetice pot negativ.
menţine un aport semnificativ la emisiile de gaze cu efect de
seră.
PDR, prin DS 2 P.2.2, prevede realizarea unor obiective
industriale (parcuri industriale, zone industriale, platforme logistice,
incubatoare de afaceri, centre de afaceri, camere de comerț etc) sau
modernizarea celor existente. Unele din acestea pot intra sub
incidenţa legislaţiei privind accidentele majoire în care sunt
implicate substanţe chimice periculoase, dar şi sub incidenţa
legislaţiei privind riscurile naturale (riscurile la inundaţii sau
alunecări ). Prin neimplemntrea PDR, cel puţin referitor la aceste
tipuri de acţiuni propuse de PDR, riscurile naturale și accidentele
antropice pot crește. Acţiunile de eficientizare a clădirilor,
prevăzute de DS 4, vor contribui în mod pozitiv la reducerea
riscului la posibile dezastre naturale, astfel încât neimplemntarea
PDR ar putea avea efecte negative pe termen lung din acest
punct de vedere. Neimplemntarea acţiunilor prevăzute în cadrul
DS 1 a PDR, referitoare la legături rutiere secundare reabilitate și
Potenţial
Prevenire nou construite către rețeaua rutieră și nodurile TEN-T (drumuri
11 impact
riscuri județene, drumuri expres, centuri ocolitoare cu statut de drum
negativ.
județean care asigură conectivitatea directă sau indirectă la
rețeaua de bază – TEN-T) și soluții pentru decongestionarea/
fluidizarea traficului (pasaje, extinderi la 4 benzi, măsuri de
siguranță) va avea un impact negativ asupra mediului dar şi
asupra cetățenilor, ca urmare a menţinerii situaţiei actuale
referitoare la accesibilitate și timpul de intervenţie în situaţii de
urgenţă. Menținera stării actuale a infrastructurii, nu va genera
scăderi ale emisiilor din trafic, respectiv consumuri specifice de
combustibili mai mici, generând efecte negative asupra mediului
și implicit asupra schimbărilor climatice, care va genera o
intensificare a riscurilor naturale. Amplasarea de noi obiective
industriale sau turistice fără respectarea reglementărilor
urbanistice, poate conduce la creșterea gradului de poluare și a
deteriorării, distrugerii clădirilor, ca urmare a riscului de
alunecare sau inundații
125
Prin nepromovarea activităţilor care utilizează tehnologii şi
echipamente inovatoare, care nu consumă excesiv resurse poate
avea un impact negativ asupra mediului. Nerealizarea acţiunilor
propuse de PDR va conduce la păstrarea sau înrăutăţirea situaţiei
actuale de consumuri de materii prime, resurse şi utilităţi, în
cadrul unor procese tehnologice învechite.
Implementarea PDR, în domeniul turismului, va conduce la
modernizarea unor capacităţi turistice existente sau realizarea
altora noi, la realizarea priorităților de investiții în infrastructura
aferentă. Aceste investiții vor conduce la o creștere a numărului
de turiști, la crearea de noi locuri de muncă și nu în ultimul rând
la o crștere economică la nivelul Regiunii Centru. Realizarea
obiectivelor propuse prin PDR va conduce la o înbunătățire a
Conservarea actualei infrastructuri turistice. Se vor realiza sisteme
și utilizarea corespunzătoare de tratare a apelor, colectarea corespunzătoare a Potenţial
12 eficientă a deşeurilor, exploatre durabilă a resurselor etc), va limita aportul impact
resurselor unor poluări suplimentre ale mediului în cadrul destinaţiilor negativ.
naturale turistice.
Neimplementarea PDR, în domeniul turismului, nu va conduce la
realizarea unor investiţii în sectorul balnear, modernizarea unor
capacităţi turistice existente sau realizarea altora noi, la realizarea
priorităților de investiții în infrastructura aferentă. Nerealizarea
acestor investiții va conduce la menținerea stării actuale în
turism, nu va conduce la crearea de noi locuri de muncă și la o
crștere economică la nivelul Regiunii Centru. Nerealizarea
obiectivelor propuse prin PDR va menține situația existentă și nu
se va înbunătăți starea actualei infrastructuri turistice. Nu se vor
realiza sisteme corespunzătoare de tratare a apelor, colectarea
corespunzătoare a deşeurilor, exploatre durabilă a resurselor etc),
nu va limita aport ul unor poluări suplimentre ale mediului în
cadrul destinaţiilor turistice.
Creşterea
gradului de
Neinformarea publicului despre problemele de mediu existente, Potenţial
conştientizare
13 va conduce la menținerea stării actuale, fără ca cetățenii să poată impact
asupra
acționa pentru îmbunătățirea calități vieții. negativ.
problemelor
de mediu
3.1. Orice problema de mediu relevanta pentru PDR 2021-2027
3.2. Zone cu riscuri naturale

Hazardele naturale sunt manifestări extreme ale unor fenomene naturale, precum
cutremurele de pământ, inundaţiile, furtunile, secetele, care au o influenţă directă asupra vieţii
oamenilor, asupra societăţii şi a mediului înconjurător, în ansamblu.
Hazardele naturale pot fi de mai multe tipuri, în funcţie de factorul declanşator:
- hazarde endogene, a căror acţiune este generată de energia provenită din interiorul
planetei cutremure, erupții vulcanice),
126
- hazarde exogene, generate de factori climatici, hidrologici, biologici.
O importantă trăsătură a hazardelor naturale este riscul.
Riscul reprezintă nivelul probabil al pierderilor de vieţi omeneşti, al numărului de răniţi,

al pagubelor aduse proprietăţilor şi activităţilor economice de către un anumit fenomen natural
sau un grup de fenomene într-un anumit loc şi într-o anumită perioadă.
În ţara noastră, cele mai frecvente hazarde naturale care determină apariţia riscurilor
naturale sunt hazardele exogene, declanşate de către factorii climatici şi hidrologici, mai precis
hazardele geomorfologice (alunecările de teren, procesele de eroziune în suprafaţă şi ravenarea) şi
hazardele climatice (inundaţiile şi, mai recent, seceta), care produc în numeroase cazuri,
importante pagube materiale şi chiar pierderi de vieţi omeneşti.
Așa cum am precizat anterior, PDR 2021-2027 este elaborat pentru Regiunea Centru,
nefiind cunoscute localizări teritoriale concrete ale activităţilor planificate.
Caracteristicile de mediu ale zonelor unde vor fi realizate concret proiectele susţinute de
program vor fi evaluate prin procedura EIA, acolo unde aceasta este aplicabilă.
Zonele cu alunecări de teren
Regiunea Centru se confruntă cu procese geomorfologice pe suprafeţe destul de mari, în

special eroziunea de suprafaţă şi alunecări de teren în zonele de deal şi de munte.
Conform PATN - Secțiunea V – Zone de risc natural, teritoriul Regiunii Centru se

caracterizează prin potențial de producere a alunecărilor de teren. scazut – practic zero, la un
potențial de producere ridicat cu potențial de producere mare.
Alunecările de teren reprezintă un factor extrem limitativ. Prezența alunecărilor de teren

îndepărtează în majoritatea cazurilor orice formă de practică agricolă, terenurile respective
devenind inutilizabile chiar și pentru activitățile cele mai puțin pretențioase.
127
Zone de risc natural – Alunecări de teren – SECȚIUNEA V, PATN, Anexa 6
Instabilitatea zonelor de versant este determinată de următorii factori:
 Creşterea sarcinii gravitaţionale ca urmare a creşterii pantei datorită adâncimii

nivelului de eroziune al zonei;
 Fenomene de alterare fizico-chimică a depozitelor de fundament geologic, care duc
la îngroşarea depozitelor moi de pantă;
 Fenomene de descărcare temporară a orizonturilor acvifere în zonele de versant;
 Fenomene de eroziune a apelor de şiroire care duc la schimbarea echilibrului
versanţilor şi a condiţiilor hidrologice;
 Factorul antropic (excavări, încărcări ale versanţilor etc.);
 Defrişarea zonelor împădurite, zonelor cu plantații pomicole și viticole.
Alunecările de teren sunt nelipsite pe versanții cu înclinare mai mare de 10°.

După 1990 activitățile de combatere a eroziunii solurilor s-au redus dramatic. Măsurile
ameliorative care se aplicau constau în orientarea arăturilor de-a lungul curbelor de nivel (de-a
latul palmei), care micșorează cu 30 – 40% scurgerea superficială și eroziunea, sau înierbarea
solului de 2,5 ori.
Pe majoritatea versanților cu înclinări mai mari de 5 - 10°, pe terenurile recent defrișate
(livezile fostelor C.A.P.-uri) ori desțelenite, pe pășunile utilizate abuziv și pe terenurile cu lucrări
agricole executate inadecvat, rigolele au evoluat la stadiul de ravene, având adâncimi de 3-4 m și
lungimi de 100 – 150 m. La rândul lor, unele ravene au evoluat, transformându-se în torenți.
Alunecările active sau frecvent reactivate pot fi clasate în două categorii:
- alunecările lenticulare sau în cuiburi,
- alunecările în valuri, cu adâncime medie de 1-5m.
128
3.3. Zone cu risc de inundații
În perioadele de primăvară şi toamnă la nivel regional sunt destul de frecvente inundaţiile
şi viiturile, în special pe râurile mici.
Schimbările climatice din ultimii ani au avut un impact negativ asupra Regiunii Centru,
acestea amplificând riscurile naturale induse de secetă (în perioada de vară, zone extinse din
regiune s-au confruntat cu secete, afectând agricultura), inundaţii, furtuni, grindină, etc.
Datorită terenului de fundare slab permeabil, a naturii terenului de pe versanţi şi din zonele
joase (argile, argile prăfoase, argile mâloase) pe de o parte, iar pe de altă parte datorită gradului
scăzut de acoperire cu vegetaţie de intercepţie (forestieră, arboricolă, ierboasă) din bazinele de
recepţie a reţelei hidrografice, pe teritoriul comunei Rădăuți-Prut se constată mărirea debitului
specific al scurgerii de suprafaţă în condiţiile căderii unor ploi de lungă durată sau ploi torențiale
cu precipitaţii abundente.
Apare astfel pericolul de acumulare a unor debite importante în bazinele de recepţie ale
reţelei hidrografice secundare care determină eroziuni de talveg şi versant acolo unde gradienţii de
scurgere sunt mari iar pe de altă parte, revărsarea apelor în zonele limitrofe albiilor acolo unde
gradienţii de scurgere au valori mici – în zonele de luncă – şes, cu pantă foarte mică.
Zone de risc la inundații – Secțiunea V, PATN
129
Risc de inundații BH Mureș
Conform Planului de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă

Mureş, zonele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii au fost identificate în cadrul Evaluării
preliminare a riscului la inundaţii (prima etapă de implementare a Directivei Inundaţii, raportată
de I.N.H.G.A. pentru toate A.B.A. în martie 2012).
În tabelul următor, prezentăm zonele de risc potențial semnificativ la inundații
Denumire zonă cu risc potenţial semnificativ la inundaţii Lungime (km)
r. Mureş - av. loc. Neagra 681.75

r. Gurghiu - av. loc. Pârâu Mare 26.82
r. Luţ - av. loc. Monor 39.94
r. Curciu - av. loc. Curciu 9.84
r. Vişa - av. loc. Ocna Sibiului 41.55
r. Târnava Mică - av. loc. Praid 170.88
r. Agriş - av. loc. Cozma 18.20
r. Şar - av. loc. Fărăgău 17.14
r. Voiniceni 12.10
r. Niraj - av. loc. Eremitu 80.38
r. Cucerdea - av. loc. Cucerdea 12.50
r. Comlod 61.34
r. Aţintiş - av. loc. Ozd 16.28
r. Pârâul de Câmpie - av. loc. Sărmăşel Gară 47.87
r. Arieş - av. loc. Albac 144.95
r. Abrud - av. confl. Cerniţa 11.17
r. Iara - av. confl. Valea Calului 34.52
r. Văleni - av. loc. Moldoveneşti 4.24
r. Valea Largă - av. loc. Soporu de Câmpie 18.50
r. Aiudul de Sus - av. loc. Vălişoara 20.72
r. Geoagiu 54.15
r. Târnava - av. loc. Sub Cetate 219.36
r. Feernic 42.18
r. Archita - av. confl. Pârâul Mare 16.26
r. Pârâul Cărbunarilor - av. loc. Vânători 8.99
r. Elişeni 13.79
r. Criş 15.84
r. Biertan - av. confl. Richiş 13.40
130
r. Corund - av. loc. Corund 16.42
r. Sovata - av. loc. Sovata 9.02
r. Cuşmed - av. loc. Cuşmed 25.60
r. Ghegheş - av. loc. Ghineşti şi afl. Tarasveld 10.47
r. Veţca - av. loc. Jacodu 10.18
r. Nadeş - av. loc. Pipea 14.68
r. Domald - av. loc. Viişoara 14.21
r. Sântioana - av. loc. Ormeniş 10.82
r. Cund - av. loc. Gogan 13.33
r. Păuca - av. loc. Presaca 9.46
r. Galda - av. loc. Poiana Galdei 20.82
r. Ampoi - av. loc. Boteşti, sect. Indiguit 43.22
r. Ampoi - av. Loc. Boteşti 8.53
r. Sebeş - av. Confl. Dobra 40.96
r. Secaş - av. Loc. Ludoş am. Loc. Cunţa şi afl. Boz 21.18
r. Valea Vinţului - av. Loc. Valea Vinţului 4.52
r. Cugir - av. Confl. Brustura 18.09
r. Orăştie - av. Confl. Feierag 27.29
r. Strei - av. Loc. Petros 65.29
r. Râul Galben - av. Confl. Valea Mare 10.18
r. Cerna - av. Confl. Zlaşti 5.62
r. Cerna - av.confl. Zlaşti, sect. Indig. 5.38
r. Caian 18.75
Hărţile de hazard la nivelul A.B.A. Mureş raportate la C.E. s-au întocmit în conformitate
cu cerinţele Directivei Inundaţii, pentru zonele desemnate ca având un risc potenţial semnificativ
la inundaţii şi acoperă zonele geografice care ar putea fi inundate în scenariile:
- scenariul cu probabilitate mică (Q0,1% - inundaţii care se pot produce, în medie, o dată la
1000 de ani);
- scenariul cu probabilitate medie (Q1% - inundaţii care se pot produce, în medie, o dată la
100 de ani);
- scenariul cu probabilitate mare (Q10% - inundaţii care se pot produce, în medie, o dată la
10 de ani).
131
Zone cu potențial semnificativ
Extinderea arealelor inundabile în cele 3 scenarii
132
Riscul la inundații în scenariul mediu
Risc de inundații BH Olt
Conform Planului de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă

Olt, zonele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii au fost identificate în cadrul Evaluării
preliminare a riscului la inundaţii (prima etapă de implementare a Directivei Inundaţii, raportată
de I.N.H.G.A. pentru toate A.B.A. în martie 2012).
În tabelul următor, prezentăm zonele de risc potențial semnificativ la inundații

râul Geamărtălui - aval localitate Plopşorelu 29.2
râul Iminog - aval localitate Bălteni 51.9
râul Topolog - aval localitate Ginerica 22.5
râul Bistriţa - aval localitate Frânceşti 9.3
râul Govora 30.6
râul Strehareti 13.1
râul Milcov 15.0
râul Ciocârlia 10.1
râul Hârtibaciu - aval localitate Retiş, sectorul îndiguit 84.1
râul Racul - aval localitate Nădejdea 9.9
râul Dârjov - aval localitate Buiceşti 36.1
râul Lotru - aval Acumulare Brădişor 16.2
râul Olăneşti - aval localitate Băile Olăneşti 22.6
râul Dobârlău 14.8
râul Valea Neagră 14.4
râul Baraolt - aval localitate Herculian, sectorul îndiguit 22.0
râul Ghimbăşel - aval localitate Braşov, sectorul îndiguit 13.9
râul Ghimbăşel - sectorul aval confluenţă Pârâul Mic - amonte confluenţă Canalul Timiş 16.6
râul Teslui - aval localitate Motoci 118.1
133
râul Fişag - aval localitate Ciucsângeorgiu, sectorul îndiguit 9.7
râul Caşin - sectorul aval confluenţă Cetatea de Piatră - amonte Târgu Secuiesc, 7.7
sectorul îndiguit
râul Covasna - aval localitate Covasna, sectorul îndiguit 14.4
râul Bârsa - aval cartier Stupini, sectorul îndiguit 13.6
râul Homorod - sectorul amonte confluenţă Homorodul Vechi - aval Acumulare 10.1
Dumbrăviţa, sectorul îndiguit
râul Homorod - amonte confluenţă Vulcăniţa, sectorul îndiguit 15.2
râul Homorodul Mic - aval localitate Mereşti - amonte Satu Nou, sectorul 11.1
îndiguit
râul Cozd - localitatea Rupea, sectorul îndiguit 6.6
râul Hurez - aval localitate Hurez, sectorul îndiguit 6.9
râul PDRumbacu - aval confluenţă PDRumbăcel, sectorul îndiguit 10.4
râul Cibin - localitate Sibiu, sectorul îndiguit 9.5
râul Albac - aval confluenţă Rora, sectorul îndiguit 8.5
râul Sadu - aval localitate Sadu, sectorul îndiguit 9.5
râul Călui - aval localitate Călui 5.2
râul Olt - aval Acumulare Izbiceni, sectorul îndiguit 19.4
râul Olt - amonte Acumulare Arpaş 319.9
râul Râul Negru - aval localitate Lemnia, sectorul îndiguit 83.2
râul Râul Negru - aval localitate Lemnia 6.0
râul Cormoş - aval confluenţă Coşa, sectorul îndiguit aval 19.1
râul Homorod - aval confluenţă Băile Homorod, sectorul îndiguit aval 45.2
râul Olteţ - aval localitate Igoiu 160.9
Hărţile de hazard la inundaţii la nivelul A.B.A. Olt raportate la C.E. s-au întocmit în
conformitate cu cerinţele Directivei Inundaţii, pentru zonele desemnate ca având un risc potenţial
semnificativ la inundaţii şi acoperă zonele geografice care ar putea fi inundate în scenariile:
- scenariul cu probabilitate mică (Q 0,1% - inundaţii care se pot produce, în medie, o dată la
1000 de ani);
500 de ani);
200 de ani);
- scenariul cu probabilitate medie (Q 1% - inundaţii care se pot produce, în medie, o dată la

100 de ani);
- scenariul cu probabilitate mare (Q10% - inundaţii care se pot produce, în medie, o dată la
10 de ani).
Gradul de vulnerabilitate la inundaţii a fost apreciat în baza unor caracterizări globale şi în

funcţie de probabilităţile anuale de depăşire enunţate în Strategia Naţională de Management al
Riscului la Inundaţii pe Termen Mediu şi Lung (0,2% pentru zonele urbane dezvoltate cu peste
150.000 locuitori), 0,5% pentru zonele urbane cu dezvoltare medie - peste 75.000 locuitori), 1%
134
pentru zonele locuite şi 10% pentru zonele agricole fără locuinţe sau bunuri sociale şi economice
importante .
Zone cu potențial semnificativ
Extinderea arealelor inundabile în cele 3 scenarii
3.4. Gestiunea deseurilor

Obiectivele prioritare în domeniul gestionării deşeurilor ţin seama de principiile generale
care stau la baza acestei activităţi:
a) prevenirea sau reducerea producerii de deşeuri şi a gradului de periculozitate a acestora

prin:
135
- dezvoltarea de tehnologii curate, cu consum redus de resurse naturale;
- producerea şi utilizarea de produse care au un impact cât mai scăzut asupra creşterii
volumului sau periculozităţii deşeurilor ori asupra riscului de poluare;
- dezvoltarea de tehnologii adecvate pentru eliminarea finală a substanţelor periculoase din

deşeurile destinate valorificării;
b) reutilizarea, valorificarea deşeurilor prin reciclare, recuperare sau orice alt proces prin care
se obţin materii prime secundare ori utilizarea deşeurilor ca sursă de energie.
Directivele europene transpuse în legislaţia română au determinat o nouă abordare a problemei

deşeurilor, acordând atenţie necesităţii protejării şi economisirii resurselor naturale, reducerii
costurilor de gestiune şi găsirii de soluţii eficiente pentru reducerea poluării. Ca şi cadru general
regimul deşeurilor este reglementat în ţara noastră de Legea nr.211/2011.
Activitatea de gestionare a deşeurilor include următoarele: colectarea, transportul,

valorificarea, eliminarea deşeurilor, inclusiv supravegherea zonelor după eliminare.
În ierarhia opţiunilor de gestionare a deşeurilor, inclusă atât în reglementările UE cât şi în cele

naţionale, recuperarea reprezintă o prioritate aflată înaintea eliminării de orice fel.
Schema de ierarhizare a gestionării deşeurilor
In prezent, colectarea deșeurilor în Regiunea Centru se realizează în concordanță cu SMID

(Sistem de Management Integrat al deşeurilor) pentru fiecare Judet.
În linii mari, activitatea de gestionare a deşeurilor include următoarele: colectarea,

transportul, valorificarea şi eliminarea deşeurilor, monitorizarea post închidere a depozitelor
de deşeuri. În ierarhia opţiunilor de gestionare a deşeurilor, inclusă atât în reglementările
Uniunii Europene cât şi în cele naţionale, reutilizarea şi reciclarea reprezintă priorităţi
înaintea altor forme de valorificare şi eliminare a deşeurilor.
La nivelul Regiunii Centru principalele categorii de deşeuri sunt: deşeuri municipale,

136
deşeuri industriale, deşeuri generate din activităţi medicale, fluxuri de deşeuri (deşeuri de
ambalaje, deşeuri de echipamente electrice şi electronice, deşeuri de baterii şi acumulatori,
uleiuri uzate, nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti, etc.)
Deşeurile municipale
La nivelul Regiunii Centru, în anul 2017 cantitatea totală de deşeuri municipale a fost de
547 685 tone, cele mai mari cantităţi de deşeuri generate fiind înregistrate în judeţele Braşov,
Sibiu şi Alba. Din informaţiile parţiale avute la dispoziţie (cele pentru judeţele Alba şi
Mureş) rezultă că ponderea şi cantitatea de deşeuri municipale necolectate s-a redus în mod
continuu în ultimii ani, ajungându-se , în anul 2017, la un grad de necolectare de 5% în
judeţul Alba respectiv de 6,1% în judeţul Mureş.
Cantitatea de deşeuri municipale generate

- tone -
Regiune/Judeţ 2014 2015 2016 2017 2018
Regiunea Centru * 550907 572245 547685 *
Alba 67516 77204 82741 83992 80067
Braşov * 157389 203193 183608 201467
Covasna * 44337 43681 56003 *
Harghita 41508 46667 49706 51737 *
Mureş 113753 116023 99638 62151 *
Sibiu (colectate) 97418 109287 93286 110194 *

* Lipsă informaţii Sursa: Rapoartele Agenţiilor Judeţene de Mediu, 2018
Cantitatea şi ponderea deşeurilor necolectate în totalul deşeurilor municipale

Judeţul 2014 2015 2016 2017
Alba 8462 7780 5400 4170
Tone
Mures 25137 14017 14388 3807
Alba 12,5 10,1 6,5 5,0
%
Mures 22,1 12,1 14,4 6,1
Sursa: Rapoartele Agenţiilor Judeţene de Mediu, 2018
În 2017, cel mai recent an pentru care dispunem de informaţii pentru toate judeţele
Regiunii, se estimează că cca 2,18 milioane locuitori, reprezentând 93,7% din populaţia
Regiunii Centru beneficiau de servicii de salubritate. Ponderile cea mai ridicate în raport cu
populaţia totală a judeţului se înregistrau în judeţele Sibiu si Mureş (100%% respectiv
97,7%), iar cea mai redusă în judeţul Harghita (82,4%).
Numărul beneficiarilor si gradul de acoperire cu servicii de salubritate în anul
137
2017
Numărul Ponderea in raport cu
Regiune/Judeţ
beneficiarilor populaţia totală (%)
Regiunea Centru 2184125 93,7
Alba 295771 89,7
Braşov 512485 93,0
Covasna 197197 96,5
Harghita 251402 82,4
Mureş 527243 97,7
Sibiu 400028 100,0
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Indicatorii de Dezvoltare Teritorială Durabilă
Numărul beneficiarilor serviciilor de salubritate si ponderea lor in

populaţia totala (2017)
Sursa datelor: Rapoartele Agenţiilor de Protecţie a Mediului din judeţele Regiunii Centru
600000 Alba Brasov Covasna Harghita Mures Sibiu

105
500000 100
95
400000
90
300000 85
80
200000 75
100000 70
65
0 60
Nr. beneficiari
Ponderea in raport cu populatia totala
Dacă înainte de anul 2017, existau diferenţe semnificative între mediul urban si mediul
rural în ce priveşte furnizarea serviciilor de colectare a gunoiului menajer, în ultimii 2-3 ani
diferenţa s-a redus, iar în unele judeţe (Sibiu, Covasna, Mureş) s-a ajuns la un grad de acoperire în
mediul rural de 97%-99%.
Evoluţia gradului de acoperire cu servicii de colectare a gunoiului menajer în
mediul rural
-%-
Judeţ 2014 2015 2016 2017 2018
Alba 68 69 71 77 *
Braşov 59 65 69 72 73
Covasna 96 97 98 99,7
*
Harghita * 77 78 79 86,99
Mureş 68 84 87 99 *
Sibiu 68 69 96 97 *
* Lipsă informaţii Sursa: Rapoartele Agenţiilor Judeţene ce Mediu, 2018
Deşeurile industriale şi deşeurile medicale
138
Impactul depozitării deşeurilor industriale asupra mediului este semnificativ, factorii de mediu
agresaţi fiind solul, aerul si apele(atât cele de suprafaţă cât si cele subterane).
La nivelul judeţelor Regiunii Centru cele mai mari cantităţi de deşeuri industriale sunt:
- judeţul Alba: steril (SC Cuprumin SA Abrud), cenuşă şi zgură (platforma SC Metalurgica
Transilvania SA Aiud şi SC Saturn SA), deşeuri lemnoase (SC Kronoşpan Sebeş SA şi SC
Holzindustrie Schweighofer SRL Sebeş), etc.
- judeţul Braşov: baterii şi acumulatori uzaţi, ulei uzat, zgură şi cenuşă, etc.
- judeţul Covasna: deşeuri lemnoase, deşeuri textile, deşeuri feroase, hârtie, carton, etc.
- judeţul Harghita: nisip de turnătorie cu conţinut de fenoli (SC Bucin SA Gheorgheni),
nămol galvanic (SC Kelbor Impex SRL Gheorgheni, SC Matriţa SA Odorheiu Secuiesc),
deşeuri cu conţinut de fenoli (SC Oţeluri Speciale SA Cristuru Secuiesc), steril, deşeuri
lemnoase, etc.
- judeţul Mureş: reziduuri industriale chimice şi deşeuri specifice (SC Gecsat SA
Târnăveni), deşeuri de calcar şi deşeuri chimice (SC Azomureş SA Târgu Mureş), deşeuri
specifice din industria gaziferă (SNGN Romgaz - Sucursala Târgu Mureş).
- judeţul Sibiu: deşeuri lemnoase şi rumeguş, deşeuri feroase, deşeuri din materiale plastice,
deşeuri textile, deşeuri neferoase
În judeţul Alba cea mai mare cantitate de deşeuri industriale sunt cele generate din
industria minieră care deţin şi suprafeţele cele mai mari, ocupate de halde de steril şi iazuri de
decantare. În judeţ rezultă şi cantităţi mari de deşeuri lemnoase dar care se valorifică, fiind utilizat
ca materie primă la obţinerea plăcilor de tip MDF, PAL, etc. sau ardere în centrale termice.
La nivelul judeţului Braşov, deşeurile periculoase (ulei uzat, deşeuri de textile

contaminate, plastic contaminat, şlamuri, reziduuri petroliere, etc.) au fost colectate de firme
autorizate şi valorificate prin co-incinerare la societatea SC Lafarge Ciment România SA Hoghiz.
La nivelul judeţului Covasna cea mai mare cantitate de deşeuri industriale a rezultat din
prelucrarea lemnului. Asemenea judeţului Covasna, în judeţul Harghita cea mai mare cantitate de
deşeuri industriale sunt cele rezultate din prelucrarea lemnului. Aceste deşeuri au fost valorificate
prin instalaţiile existente în judeţ. În afară de deşeurile lemnoase, cantităţi mari de deşeuri la nivel
de judeţ au fost rezultate din prelucrări industriale (nisip de turnătorie cu conţinut de fenoli,
deşeuri cu conţinut de fenoli, nămol galvanic, etc.). Deşeurile industriale (solide şi lichide) se află
în haldele sau iazuri din apropierea locului unde au fost generate, acestea fiind stabile şi
neprezentând pericol nici pentru mediul natural şi nici pentru cel de locuit, iar procesul de
reecologizare este în curs de realizare (zona Bălan).
În judeţul Mureş cea mai mare cantitate de deşeuri industriale sunt cele provenite din
industria chimică şi industria gaziferă. Principalii operatori economici generatori de deşeuri
industriale sunt SC AZOMURES SA Târgu Mureş si SNGN ROMGAZ Sucursala Târgu Mureş
În judeţul Sibiu activităţile industriale sunt foarte diversificate fiind reprezentate prin
industrial textilă şi încălţăminte, industria alimentară, construcţii metalice şi produse din metal,
139
industria de exploatare şi prelucrare a lemnului, zootehnie. În urma proceselor de producţie
specifice, cele mai periculoase deşeuri sunt: uleiuri şi emulsii uzate de la maşini- unelte, zgură,
cenuşă, baterii şi acumulatori uzaţi deşeuri de lacuri şi vopsele, etc.
În ceea ce priveşte deseurile generate din activităţi medicale, la nivelul Regiunii Centru
există sterilizatoare de deşeuri medicale, eliminând astfel posibilităţile de contaminare a mediului
şi a sănătăţii umane. Din cantitatea totală de deşeuri generate de unităţi sanitare, 75-90% sunt
deşeuri nepericuloase, asimilabile cu cele menajere şi numai 10-25% sunt deşeuri periculoase.
După finalizarea fiecărui obiectiv, prevăzut in PDR 2021-2027, colectarea deșeurilor se va

realiza în sistem selectiv, bazat pe 4 recipiente prevăzute cu capac, aşezate pe platforme betonate
împrejmuite:
- Hârtie/Carton
- Plastic/Metal
- Sticlă
- Rezidual
În faza de constructie/reabilitare a obiectivelor propuse, deşeurile solide și menajere vor fi

colectate în pubele, depozitate in spaţii special amenajate in incinta organizării de şantier,
selectate si colectate de către operatorul de salublitate din zonă, după care vor fi transportate la
staţia de transfer cea mai apropiată.
Organizarea de şantier va cuprinde facilităţi pentru depozitarea controlată și selectivă a tuturor
categoriilor de deşeuri. Pentru activitățile ce urmează a se desfășura în situri Natura 2000 sau în
vecinătatea acestor, colectarea și evacuarea deșeurilor menajere, ( resturi de alimente) se va face
zilnic, pentru a nu atrage mamifere sau păsări aflate în căutarea hranei.
Antreprenorul are obligaţia, conform H.G. nr. 856/2002, menţionate mai sus, să ţina evidenţa
lunară a producerii, stocării provizorii tratării şi transportului, reciclării şi depozitării definitive a
deşeurilor.
4. OBIECTIVELE DE PROTECTIA MEDIULUI STABILITE LA NIVEL

NATIONAL RELEVANTE PENTRU PDR 2021-2027
La elaborarea Raportului de Mediu s-au luat in considerare actele normative in vigoare

cu referire la protectia mediului: legi, hotarari de guvern, ordine ministeriale. Actele normative
principale care asigura cadrul legislativ pentru protectia si managementul mediului si care au
constituit elementul fundamental in evaluarea problemelor de mediu si in elaborarea Raportului de
mediu sunt prezentate în tabelul următor:
140
4.1. Obiective de mediu relevante (OMR) pentru evaluarea de mediu
Aspecte de mediu Obiective de mediu relevante Ținte
AER OMR 1. Prevenirea sau reducerea Menținerea nivelului emisiilor în limitele

impactului surselor de poluare asupra admise prin legislația în vigoare.
calității aerului.
Documente sursa :
 Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea
aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa transpusa în Legea 104/2011 privind calitatea
aerului înconjurător
 Directiva (UE) 2015/2193 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind
limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor poluanți provenind de la instalații medii de ardere transpusa
în Legea 188/2018 privind limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanți proveniți din instalații medii
de ardere
APA de OMR 2. Menținerea stării ecologice a Respectarea obiectivelor de mediu stabilite
suprafață și apelor curgătoare pentru fiecare corp pe apa prin prevenirea și
subterana limitarea impactului asupra acestora
OMR 3. Prevenirea modificărilor în Prevenirea apariției modificărilor în regimul

hidrologic și morfologic cauzate de
morfologia și hidrologia corpurilor de activitățile de construcție a infrastructurii
apa de suprafață propuse prin PDR
OMR 4. Prevenirea aportului de Respectarea valorilor limita admise pentru

poluanți în apele de suprafață și indicatorii de calitate ai apelor uzate la
subterane deversare în emisar natural sau în rețeaua de
canalizare.
Documente sursa :
 Directiva Parlamentului European și a Consiliului nr. 2000/60/CE privind stabilirea unui cadru de
politica comunitara în domeniul apei transpusa în Legea apelor nr. 107/1996
 Planurile de management ale Bazinelor Hidrografice
SOL și SUBSOL OMR 5. Protejarea calității, Autoritatea competentă pentru protecţia
compoziției și funcțiilor solului mediului;
Documente sursa :
 Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabila a României 2030 aprobata prin HG nr. 877/2018
 Strategia tematică pentru protecția solurilor (propunere de directivă a Parlamentului European și a
Consiliului din 22 septembrie 2006 de definire a unui cadru pentru protecția solurilor și de modificare a
Directivei 2004/35/CE)
MANAGEMENT OMR 6. Gestionarea deșeurilor în mod Minimizarea cantităților de deșeuri generate
141
UL optim din punct de vedere tehnic,

Creșterea cantității de deșeuri reciclate și
DESEURILOR economic și de mediu.
valorificate
Documente sursa :
 Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind

deșeurile transpusa în Legea 211/2011 privind regimul deșeurilor
 Strategia națională de gestionare a deșeurilor 2014- 2020 aprobat cu HG 870/2013
BIODIVERSITA OMR 7. Reducerea presiunilor cauzate  Planificarea proiectelor de infrastructură
ținând cont de reducerea impactului
TE de acțiunile și propunerile de proiecte
care pot afecta habitatele naturale. asupra habitatelor naturale și
biodiversității, evitarea pe cât posibil, a
ariilor naturale protejate.
 Reducerea conversiei terenurilor din
zona ariilor protejate pentru dezvoltarea
infrastructurii propusă prin PDR
 Dezvoltarea durabila a infrastructurii
propuse prin PDR prin limitarea
impactului asupra biodiversității
Documente sursa:
 OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și
faunei sălbatice aprobata cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, actualizata care transpune
Directivele referitoare la conservarea habitatelor naturale și a florei și faunei sălbatice 92/43/CEE și
Directiva privind conservarea păsărilor sălbatice 79/409/EEC
 Strategia națională și Planul de acțiuni pentru conservarea biodiversității 2014-2020 aprobat cu HG
nr.1081/11.12.2013
PEISAJUL și OMR 8. Dezvoltarea infrastructurii Limitarea efectelor asupra peisajului natural
MEDIUL propuse prin PDR ținând cont de și integrarea lucrărilor de infrastructura în
VIZUAL politicile de management, protecție și peisaj.
amenajare a peisajului
Documente sursa:
 Convenția europeană a peisajului, adoptată la Florența la 20 octombrie 2000, ratificată de România

prin Legea nr. 451/2002
PATRIMONIUL OMR 9. Asigurarea protejării Neafectarea obiectivelor de patrimoniu
CULTURAL patrimoniului cultural (conservarea în cultural prin realizarea obiectivelor
NATIONAL situ a bunurilor istorice și a priorităților de investiții propuse prin PDR.
monumentelor)
Documente sursa:
 Strategia pentru cultură și patrimoniu național 2016-2022

 LEGE nr. 422/2001 actualizata privind protejarea monumentelor istorice
 LEGE nr. 150 din 24 iulie 1997 privind ratificarea Convenției europene pentru protecția patrimoniului
arheologic (revizuită), adoptată la La Valetta la 16 ianuarie 1992
OMR 10.Protectia sănătății umane Menținerea nivelului emisiilor și a
Populația și
prin menținerea sau limitarea zgomotului în limitele admise prin legislația
142
sănătatea umană impactului generat de acțiunile și în vigoare.

tipurile de proiecte propuse prin PDR,
asupra calității factorilor de mediu
OMR 11. Asigurarea accesului

populației la infrastructura de
transport și de turism propuse prin
PDR
OMR 12 Îmbunătățirea condițiilor

Crearea de noi locuri de muncă
socio –economice pentru populație.
Documente sursa:
 Documentele menționate la factorii de mediu analizați anterior

 Strategia naționala de sănătate 2014 - 2020 și a Planului de acțiuni pe perioada 2014- 2020 pentru
implementarea Strategiei naționale aprobat cu HG 1029/2014
 Strategia de dezvoltare teritorială a României, România policentrică 2035
 Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României Orizonturi 2010 –2020-2030)
 Directiva nr. 2002/49/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind evaluarea și gestionarea
zgomotului ambiant transpusa în HG nr.321/2005 modificat și completat privind evaluarea și
gestionarea zgomotului ambiant,
EFICIENȚĂ OMR.13. Creșterea eficienței Conform Planului național de acțiune în
ENERGETICĂ energetice a acțiunilor / tipurilor de domeniul eficientei energetice IV.
proiecte propuse prin PDR
Documente sursa:
 Planul național de acțiune în domeniul eficientei energetice IV aprobat cu HG 122/2015

 Strategia energetica a României pentru perioada 2019-2030 cu perspectiva anului 2050
SCHIMBARI OMR 14. Creșterea gradului de Creșterea consumului de energie
CLIMATICE utilizare a surselor de energie cu emisii regenerabilă sau din surse sustenabile pe
reduse de carbon plan intern în defavoarea surselor
convenționale de energie
Documente sursa :
 Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) 2021-2030

 Strategia energetica a Rumâniei pentru perioada 2019-2030 cu perspectiva anului 2050
 HG 739/2016 pentru aprobarea Strategiei naționale privind schimbările climatice și creșterea
economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 și a Planului național de
acțiune
PREVENIRE OMR 15. Prevenirea riscurilor de Reducerea riscurilor de accidente majore
RISCURI accidente majore și limitarea
consecințelor generate de producerea
accidentelor majore asupra sănătății
populației și asupra calității mediului.
143
Documente sursa :
 Legea 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe
periculoase care transpune Directiva 2012/18/UE (Seveso III)
Conservarea și OMR16. Folosirea resurselor naturale Exploatare sustenabilă a tuturor tipurilor de
utilizarea în mod eficient cu minimizarea resurse ale regiunii
eficienta a impactului asupra mediului
resurselor
naturale OMR 17 Asigurarea premiselor
pentru un turim durabil
Documente sursă:
 Strategia energetica a Rumâniei pentru perioada 2019-2030 cu perspectiva anului 2050

 Strategia Națională a României privind Schimbările Climatice 2013 – 2020
 Strategia naţională a României pentru dezvoltarea turismului 2019-2030
CRESTEREA OMR 18.Implicarea publicului și a Realizarea consultărilor publicului și
GRADULUI DE factorilor interesați și consultarea factorilor interesați conform procedurii
CONSTIENTIZ acestora pe tot parcursul procesului descrise în HG 1076/2004.
ARE ASUPRA decizional în stabilirea și
PROBLEMELO implementarea masurilor propuse
R DE MEDIU pentru reducerea impactului asupra
mediului.
Documente sursa:
 Directiva 2001/42/EC a Parlamentului European și a Consiliului, care se refera la evaluarea efectelor

anumitor planuri și programe asupra mediului
 HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și
programe
 Legea 544/ 2001 privind liberul acces la informațiile de interes public
4.2. Obiective de mediu relevante pentru PDR 2021-2027 și probleme de mediu identificate
144
DOMENII Obiective specifice
Obiective de mediu
STRATEGICE corespunzatoare
Domeniu relevante pentru PDR Probleme de mediu identificate Scop
corespunzătoare PDR priorităţilor de investiii
2021-2027
2021-2027 PDR 2021-2027
P.1.2 Extinderea,reabilitarea
și modernizarea Creşterea gradului de
infrastructurii de transport accesibilitate a zonelor rurale si
regional și dezvoltarea urbane situate în proximitatea
infrastructurii TIC, în mod retelei TEN-T prin reabilitarea
special a infrastructurii de şi modernizarea drumurilor
bandă largă judeţene
Creşterea calităţii spaţiilor

DS 1.Dezvoltare publice și a suprafeței de spațiu
Calitatea aerului în localităţi este teritorială, dezvoltare
afectată de traficul congestionat, P.1.3 Consolidarea rolului și verde în zonele urbane.
urbană durabilă Reducerea emisiilor de carbon
cauzat de creşterea numărului de funcțiilor așezărilor urbane
în mediul urban în special prin
autovehicule rutiere, infrastructura din Regiunea Centru ca
investiţii prin investiţii bazate
insuficientă, lipsa susţinerii neformale actori importanți în
OMR 1. Prevenirea sau pe planurile de mobilitate
a transporturilor publice sau a celor asigurareacoeziuniiteritoriale,
reducerea impactului urbană durabilă. Reducerea
AER nemotorizate (trafic pietonal, biciclete sociale și a creșterii
surselor de poluare emisiilor de carbon în oraşele
etc).
asupra calității aerului. economice bazatăpe de dimensiuni medii şi mici, în
Este necesara regândirea,
cunoaștere special prin investiţii în
modernizarea, transportului public
infrastructura destinată
urban, creşterea infrastructurii pentru
deplasărilor nemotorizate şi
biciclişti, în scopul transformării într-
traficului de tranzit.
un transport ecologic.
Îmbunătăţirea competitivităţii
economice prin creşterea
P.2.1 Promovarea unui productivităţii muncii în IMM-
DS 2. Competitivitate mediu de afaceri inovativ uri și crearea de noi locuri de
economică, cercetare- pentru o dezvoltare muncă.
dezvoltare și inovare economică inteligentă Crestererea IMM prin investitii,
modernizare industriala, avans
tehnologic si o economie
regională sustenabilă
145
publice și a suprafeței de spațiu
verde în zonele urbane.
Reducerea emisiilor de carbon
în mediul urban în special prin
P.4.1.Creșterea calității
investiţii prin investiţii bazate
mediului înconjurător din pe planurile de mobilitate
așezările urbane și rurale din urbană durabilă. Reducerea
Regiunea Centru emisiilor de carbon în oraşele
de dimensiuni medii şi mici, în
DS 4.Mediu, eficiență special prin investiţii în
energetică și schimbări infrastructura destinată
climatice deplasărilor nemotorizate şi
P.4.2 Creșterea eficienței
utilizării energiei și a altor
resurse materiale prin Creşterea eficienţei energetice
implementarea de soluții și în clădirile rezidenţiale şi
tehnologii curate care să sistemele de iluminat public.
faciliteze tranziția către
economia circulară
P.2.1 Promovarea unui

Creşterea inovării în firme prin
mediu de afaceri inovativ
Realizarea unor obiective economice susţinerea entităţilor de inovare
pentru o dezvoltare
noi, modernizarea sau realizarea de şi transfer tehnologic
noi obiective turistice şi de agrement,
sociale, trebuie să se facă cu DS 2.Competitivitate
APA de OMR 2. Menținerea
asigurarea sistemelor corespunzatoare P.2.2 Extinderea și
suprafață și stării ecologice a economică, cercetare-
de epurare a apelor uzate şi de
subterana apelor curgătoare dezvoltare și inovare diversificarea infrastructurii
deversare a acestora în sistemele de regionale și locale de afaceri, Consolidarea poziţiei pe piaţă a
canalizare sau apele de suprafaţă, cu susținerea clusterelor și microîntreprinderilor.
respectarea valorilor maxim admise dezvoltarea rețelelor de
prevăzute de legislaţia în vigoare. cooperare economică
146
P.3.4. Extinderea și
modernizarea infrastructurii
DS 3.Resurse umane, de sănătate, creșterea
Creșterea accesului la servicii
incluziunes ocială, accesului și îmbunătățirea
medicale
ocupare șisănătate serviciilor de sănătate,
OMR 3. Prevenirea cercetare-dezvoltare,
modificărilor în inovare în sănătate
morfologia și P.5.1.Conservarea, Conservarea, restaurarea și
hidrologia corpurilor restaurarea și punerea în punerea în circuitul turistic a
de apa de suprafață valoare a patrimoniului patrimoniului cultural-istoric;
cultural-istoric, protejarea și valorificarea în
valorificarea patrimoniului scop turistic a patrimoniului
turistic natural și creșterea natural; revigorarea turismului
DS 5. Turism și utilizării balnear și de sănătate
Patrimoniu cultural potențialului balnear
P.5.2. Modernizarea și
OMR 4. Prevenirea
extinderea infrastructurii Creşterea gradului de ocupare a
aportului de poluanți
regionale de cazare și de forţei de muncă prin turism şi
în apele de suprafață
agrement și îmbunătățirea domenii conexe acestuia.
și subterane
serviciilor specifice
Realizarea unor lucrări de

infrastructură, abordarea incorecta a
și modernizareainfrastructurii
OMR 5. Protejarea problemei deşeurilor generate de noi DS 1.Dezvoltare Creşterea inovării în firme prin
de transport regional și
SOL și SUBSOL calității, compoziției și obiective economice/procese teritorială, dezvoltare susţinerea entităţilor de inovare
dezvoltarea infrastructurii
funcțiilor solului. industriale, agricultura, turism, urbană durabilă şi transfer tehnologic.
TIC, în mod special a
construcţii, pot constitui surse
infrastructurii de bandă largă
punctiforme de poluare a solului.
147
P.2.2 Extinderea și
DS 2.Competitivitate diversificarea infrastructurii Crestererea IMM prin investitii,
economică,cercetare- regionale și locale de afaceri, modernizare industriala,avans
dezvoltare și susținerea clusterelor și tehnologic si o economie
inovare dezvoltarea rețelelor de regională sustenabilă
cooperare economică
Creșterea calității centrelor de

agreement (tabere scolare): a
spațiilor de cazare, a spațiilor
destinate pregătirii și servicii
extinderea infrastructurii
mesei, precum și a
regionale de cazare și de
infrasructurii pentru activități
agrement și îmbunătățirea
educaționale și de recreere
(terenuri de sport , alte spații
DS 5.Turism și pentru activități sport ive, săli
Patrimoniu de conferință/evenimente, etc).
cultural P.5.3. Susținerea turismului
de nișă, dezvoltarea
activităților conexe Creşterea gradului de ocupare a
turismului și integrarea forţei de muncă prin turism şi
activităților turistice domenii conexe acestuia.
P.5.4. Asigurarea forței
calificate de muncă în turism;
P.1.2 Extinderea,reabilitarea Cresterea gradului de

și modernizareainfrastructurii accesibilitate a zonelor rurale si
de transport regional și urbane situate în proximitatea
Implementarea activităţilor de dezvoltarea infrastructurii retelei TEN-T prin reabilitarea
OMR 6. Gestionarea
reabilitare a infrastructurilor TIC, în mod special a şi modernizarea drumurilor
MANAGEMEN deșeurilor în mod optim DS 1 - Dezvoltare
rezidenţiale, publice, rutiere, precum infrastructurii de bandă largă judeţene.
TUL din punct de vedere teritorială, dezvoltare
şi realizarea unor obiective noi pot
DEȘEURILOR tehnic, economic și de urbană durabilă
conduce la generarea de deşeuri de P.2.1 Promovarea unui
mediu. Creşterea inovării în firme prin
construcţii. mediu de afaceri inovativ
susţinerea entităţilor de inovare
pentru o dezvoltare
şi transfer tehnologic.
148
P.2.2 Extinderea și
diversificarea infrastructurii
regionale și locale de afaceri, Consolidarea poziţiei pe piaţă a
susținerea clusterelor și microîntreprinderilor.
dezvoltarea rețelelor de
cooperare economică
P.2.3 Susținerea sectorului Îmbunătăţirea competitivităţii
regional de cercetare- economice prin creşterea
dezvoltare pentru o creștere productivităţii muncii în IMM-
economică inteligentă uri.
DS 4. Mediu, Creşterea eficienţei energetice
resurse materiale prin
eficiență energetică și în clădirile publice, îndeosebi a
implementarea de soluții și
schimbări climatice celor care înregistrează
tehnologii curate care să
consmuri energetice mari.
economia circulară
P.3.3. Dezvoltarea
infrastructurii, creșterea
accesului și îmbunătățirea
Creşterea creșterea accesului
serviciilor acordate
și îmbunătățirea serviciilor
persoanelor aparținând
DS 3. Resurse umane, acordate persoanelor
grupurilor vulnerabile
incluziune socială, aparținând grupurilor
P.3.4. Extinderea și vulnerabile și îmbunătățirea
ocupare și sănătate
modernizarea infrastructurii serviciilor de sănătate,
de sănătate, creșterea cercetare-dezvoltare,
accesului și îmbunătățirea inovare în sănătate
serviciilor de sănătate,
cercetare-dezvoltare,
Unele activitati propuse prin PDR
2021-2027 pot sa fie implementate în P.5.1.Conservarea,
OMR 7. Reducerea restaurarea și punerea în Conservarea, restaurarea și
interiorul sau în vecinatatea ariilor
presiunilor cauzate de valoare a patrimoniului punerea în circuitul turistic a
protejate sau siturilor Natura 2000. Pe DS 5. Turism și
BIODIVERSIT acțiunile și propunerile cultural-istoric, patrimoniului cultural-istoric;
de altă parte lucrările de infrastructură Patrimoniu
ATE de proiecte care pot valorificarea patrimoniului protejarea și valorificarea în
vor fi implementate în general pe cultural
afecta habitatele
vechile structuri, fără să existe astfel turistic natural și creșterea scop turistic a patrimoniului
naturale.
posibilitatea degradării antropogene, utilizării natural; revigorarea turismului
potențialului balnear balnear și de sănătate
fragmentării habitatului, despăduriri.
149
extinderea infrastructurii Creşterea gradului de ocupare
regionale de cazare și de a forţei de muncă prin turism şi
agrement și îmbunătățirea domenii conexe acestuia.
Creşterea gradului de
și modernizareainfrastructurii
accesibilitate a zonelor rurale si
DS 1 - Dezvoltare de transport regional și
urbane situate în proximitatea
teritorială, dezvoltare dezvoltarea infrastructurii
reţelei TEN-T prin reabilitarea
urbană durabilă TIC, în mod special a
şi modernizarea drumurilor
infrastructurii de bandă largă
judeţene.
DS 4. Mediu, eficiență Conservarea și protecția SPA și

P.4.3Protejarea și
energetică și
conservarea biodiversității SCI și a altor zone din Regiunea
schimbări
regionale Centru
climatice

agricole în zonele montane
Creşterea gradului de ocupare a
DS 6. Dezvoltarea
forţei de muncă în zonele
rurală, agricultura și
montane și modernizarea
silvicultura P.6.3.Valorificarea
exploatațiilor silvice
superioară, într-o manieră
durabilă, a potențialului silvic
regional
Zonele istorice, monumentele istorice P.5.1.Conservarea,

OMR 8. Dezvoltarea Conservarea, restaurarea și
infrastructurii propuse
sau de arhitectura care pot constitui restaurarea și punerea în punerea în circuitul turistic a
adevarate obiective turistice se afla de valoare a patrimoniului
PEISAJUL și prin PDR ținând cont DS 5. Turism și patrimoniului cultural-istoric;
multe ori în stare avansată de cultural-istoric,
MEDIUL de politicile de Patrimoniu protejarea și valorificarea în
degradare. Cartierele rezidentiale valorificarea patrimoniului
VIZUAL management, protecție cultural scop turistic a patrimoniului
urbane necesita renovări substanţiale. turistic natural și creșterea
și amenajare a natural; revigorarea turismului
peisajului
Fostele zone industriale, abandonate utilizării potențialului balnear și de sănătate
în ultimii ani din cauza încetării balnear
150
activităţilor, nu au fost in totalitate Reducerea emisiilor de carbon
reabilitate. Exista de asemenea spaţii în municipii în special prin prin
publice neîntreţinute, infrastructura investiţii bazate pe planurile de
este depasita sau inexistentă, spaţiile P.4.1.Creșterea calității mobilitate urbană durabilă.
verzi sunt insuficiente. DS 4. Mediu, eficiență
mediului înconjurător din Reducerea emisiilor de carbon
energetică și
așezările urbane și rurale din în oraşele de dimensiuni medii
schimbări climatice
Regiunea Centru şi mici, în special prin investiţii
în infrastructura destinată
P.5.1.Conservarea,
restaurarea și punerea în
valoare a patrimoniului
Regiunea Centru dispune de un
cultural-istoric, valorificarea Conservarea, restaurarea
patrimoniu cultural material şi
patrimoniului turistic natural modernizarea și punerea în
imaterial extrem de diversificat şi
și creșterea utilizării circuitul turistic a patrimoniului
OMR 9. Asigurarea valoros (5.243 de monumente istorice
potențialului balnear cultural-istoric;
protejării din cele 30.000 de la nivel naţional
PATRIMONIUL DS 5. Turism și P.5.2. Modernizarea și protejarea și valorificarea în
patrimoniului cultural sunt localizate aici, din care 9 se află
CULTURAL Patrimoniu extinderea infrastructurii scop turistic a patrimoniului
(conservarea în situ a în patrimoniul UNESCO). Multe din
NATIONAL
bunurilor istorice și a monumentele istorice de importantă
cultural regionale de cazare și de natural;
monumentelor) naţională se află într-o stare avansată agrement și îmbunătățirea revigorarea turismului balnear
serviciilor specifice și de sănătate
de degradare, necesitând investiţii în
P.5.3. Susținerea turismului dezvoltarea activităților conexe
conservarea, restaurarea şi protecţia
acestuia. de nișă, dezvoltarea turismului
activităților conexe
turismului și integrarea
Lipsa unor soluţii de infrastructură
pentru ocolirea localităţilor, starea
OMR 10.Protectia publice și a suprafeței de spațiu
proastă a drumurilor secundare,
sănătății umane prin verde în zonele urbane.
terţiare etc, traficul congestionat
menținerea sau Reducerea emisiilor de carbon
generează zgomot, multe localităţi din DS 4.Mediu, eficiență P.4.1.Creșterea calității
POPULATIA și limitarea impactului în municipii prin investiţii
mediul urban şi rural fiind afectate, energetică și mediului înconjurător din
SANATATEA generat de acțiunile și bazate pe planurile de
din acest punct de vedere. Lipsa schimbări așezările urbane și rurale din
UMANA tipurile de proiecte mobilitate urbană durabilă.
alternativelor nemotorizate, a unor climatice Regiunea Centru
propuse prin PDR, Reducerea emisiilor de carbon
infrastructuri de tip pasaje/noduri
asupra calității în oraşele de dimensiuni medii
rutiere sau cel puţin a spaţiilor verzi şi
factorilor de mediu şi mici, în special prin investiţii
aliniamentelor de protecţie contribuie
în infrastructura destinată
şi mai mult la disconfortul locuitorilor.
151

resurse materiale prin Creşterea eficienţei energetice
implementarea de soluții și în clădirile rezidenţiale şi
tehnologii curate care să sistemele de iluminat public
economia circulară
P.1.2 Extinderea,reabilitarea Creşterea gradului de

și modernizareainfrastructurii accesibilitate a zonelor rurale si
DS 1. Dezvoltare
de transport regional și urbane situate în proximitatea
teritorială, dezvoltare
dezvoltarea infrastructurii retelei TEN-T prin reabilitarea
urbană durabilă TIC, în mod special a şi modernizarea drumurilor
infrastructurii de bandă largă judeţene.
Provocările în domeniul mediului, P.5.2. Modernizarea și

specifice turismului, includ, în extinderea infrastructurii
OMR 11. Asigurarea regionale de cazare și de
principal, conservarea şi gestionarea
accesului populației la agrement și îmbunătățirea
durabilă a resurselor naturale şi
infrastructura de serviciilor specifice
culturale, optimizarea utilizării
transport și de turism DS 5.Turism și Creşterea gradului de ocupare a
resurselor şi reducerea poluării în
propuse prin PDR și Patrimoniu cultural forţei de muncă prin turism şi
cadrul destinaţiilor turistice, inclusiv
îmbunătățirea domenii conexe acestuia.
producerea de deşeuri.
condițiilor socio –
Dezvoltarea sistemelor de captare şi /
economice pentru P.5.4. Asigurarea forței
sau transport a izvoarelor minerale şi
populație. calificate de muncă în turism
saline cu potenţial terapeutic din
staţiunile turistice balneare,
152
DS 3. Resurseumane, P.3.2. Sprijinirea măsurilor Creşterea gradului de ocupare a
incluziunesocială, active de ocupare și forţei de muncă și stimularea
ocupare șisănătate modernizarea pieței muncii intrării tinerilorpe piața muncii.
Multe procese tehnologice sunt

energoface şi au randamente
energetice mici, nu folosesc surse
alternative regenerabile de
energie.Eficienţa energetică a
sistemelor de încălzire a clădirilor
publice şi rezidentiale este scăzută,
aflându-se sub media europeană. Creşterea eficienţei energetice a
Consumurile excesive de combustibili, P.4.2 Creșterea eficienței clădirilor publice şi
DS 4. Mediu, eficiență
OMR.12. Creșterea datorate lispei de eficienţă energetică utilizării energiei și a altor rezidenţiale, renovarea fondului
eficienței energetice a a obiectivelor publice, dar şi a energetică și schimbări resurse materiale prin construit şi eficientizarea
EFICIENȚĂ Climatice
acțiunilor / tipurilor de clădirilor rezidenţiale, afectează implementarea de soluții și servicii lor de iluminat
ENERGETICĂ
proiecte propuse prin calitatea aerului şi pot exista depăşiri tehnologii curate care să contribuie la reducerea
PDR ale limitelor stabilite de normele faciliteze tranziția către emisiilor de gaze cu efect de
legale pentru emisiile de poluanţi din economia circulară seră de la nivelul Regiunii
gazele de ardere. Infrastructurile de Centru
încălzire locale sunt de multe ori
vechi. Randamentul global energetic
al clădirilor este deficitar (lipsa
izolaţiilor, pierderi de energie etc).
Sursele de energie regenerabilă în
instituţii/ infrastructuri publice şi
locuinţe nu sunt suficient utilizate.
153
Reducerea emisiilor de carbon
P.1.3 Consolidarea rolului și în mediul urban prin investiţii
funcțiilor așezărilor urbane bazate pe planurile de
din Regiunea Centru ca mobilitate urbană durabilă.
DS 1. Dezvoltare actori importanți în Reducerea emisiilor de carbon
teritorială, dezvoltare asigurareacoeziuniiteritoriale, în oraşele de dimensiuni medii
urbană durabilă sociale și a creșterii şi mici, în special prin investiţii
economice bazatăpe în infrastructura destinată
cunoaștere deplasărilor nemotorizate şi
traficului de tranzit
OMR 14. Prevenirea P.2.1 Promovarea unui

riscurilor de accidente Realizarea unor obiective industriale Creşterea inovării în firme prin
mediu de afaceri inovativ
majore și limitarea trebuie să ţină cont de amplasarea susţinerea entităţilor de inovare
pentru o dezvoltare
consecințelor generate acestora în zone care nu prezintă risc şi transfer tehnologic.
de producerea la inundaţii (conform hărţilor de risc la DS 2.Competitivitate
PREVENIRE accidentelor majore inundaţii). De asemenea, dezoltarea P.2.2 Extinderea și
economică, cercetare-
RISCURIi asupra sănătății unor noi capacităţi industriale trebuie diversificarea infrastructurii
să ţină cont de legislţia privind dezvoltare și inovare regionale și locale de afaceri,
populației și asupra Consolidarea poziţiei pe piaţă a
calității mediului. riscurile referitoare la deţinere şi susținerea clusterelor și
microîntreprinderilor.
utilizarea de chimicale în procesul dezvoltarea rețelelor de
tehnologic cooperare economică
OMR15. Folosirea Creşterea unor capacităţi de producţie, P.2.1 Promovarea unui

Conservarea și resurselor naturale în dar şi dezvoltarea unor tipuri noi de mediu de afaceri inovativ
utilizarea mod eficient cu industrii, pot duce la apariţia/creşterea DS 2.Competitivitate Creşterea inovării în firme prin
pentru o dezvoltare
eficienta a minimizarea impactului unor emisii de poluanţi rezultaţi din economică, cercetare- susţinerea entităţilor de inovare
resurselor asupra mediului procesele tehnologice. Pe de altă parte dezvoltare și inovare şi transfer tehnologic
naturale prin PDR sunt prevăzute a fi
dezvoltate doar acele activităţi care
154
stimulează competitivitatea prin
utilizarea unor tehnologii şi P.2.2 Extinderea și
echipamente inovatoare şi care să nu diversificarea infrastructurii
fie energofage regionale și locale de afaceri, Îmbunătăţirea competitivităţii
susținerea clusterelor și economice prin creşterea
OMR 16 Asigurarea Turismul poate avea efecte negative dezvoltarea rețelelor de productivităţii muncii
premiselor pentru un asupra zonelor de patrimoniu natural cooperare economică
turim durabil şi cultural, valoroase şi protejate din
România şi dacă este lăsat necontrolat
sau este promovat în mod greşit poate Conservarea, protecția și
conduce în continuare la pierderi de valorificarea durabilă a
P.5.1.Conservarea, patrimoniului cultural și
patrimoniu şi biodiversitate. În
restaurarea și punerea în natural; Îmbunătățirea
prezent, multe din zonele protejate se
valoare a patrimoniului
confruntă cu mari presiuni ca urmare a infrastructurii de turism, în
cultural-istoric,
exploatării ilegale de resurse.. special în zone care dispun de
valorificarea patrimoniului un potențial turistic valoros;
turistic natural și creșterea Dezvoltarea turismului balnear
utilizării potențialului și de agrement;
balnear
Promovarea unor nise turistice

DS 5. Turism și inovative;
Patrimoniu cultural Îmbunătățirea accesului către
resursele și obiectivele turistice
(ca activitate complementară
P.5.3. Susținerea turismului celorlalte);
de nișă, dezvoltarea Dezvoltarea infrastructurilor
activităților conexe integrate cu rol în administrare,
turismului și integrarea protejare, informare și
activităților turistice exploatare turistică sustenabilă;
Investiții în infrastructura din
domeniul cultural
Dezvoltare urbană integrata
155
Conservarea, protecția și
valorificarea durabilă a
P.5.2. Modernizarea și patrimoniului cultural și natural
extinderea infrastructurii Îmbunătățirea infrastructurii de
regionale de cazare și de turism, în special în zone care
agrement și îmbunătățirea dispun de un potențial turistic
serviciilor specifice valoros;
Dezvoltarea turismului balnear
și de agrement;
OMR 17.Implicarea
publicului și a
factorilor interesați și
CRESTEREA consultarea acestora
GRADULUI DE pe tot parcursul
Insuficientă cunoaştere şi grad scăzut
CONSTIENTIZ procesului decizional Toate Domeniile Realizarea consultărilor publicului și factorilor interesați
de implicare a societăţii civile în
ARE ASUPRA în stabilirea și Strategice conform procedurii descrise în HG 1076/2004.
rezolvarea problemelor de mediu.
PROBLEMEL implementarea
OR DE MEDIU masurilor propuse
pentru reducerea
impactului asupra
mediului.
156
4.3. Impactul prognozat al obiectivelor PDR
Analiza impactului al obiectivelor PDR se va face în funcție de Domeniile Strategice, a
Priorităților de intervenții propuse și a acțiunilor/măsurilor prevăzute cu intervenții.
Pentru proiectele de la DS 2, ale căror amplasamente nu sunt cunoscute în această fază,

însă din experiență, putem aprecia că implemntarea acesor proiecte se va face în intravilanul
localităților care dispun de utilități, sau în zone industriale, reglementate prin PUG/PUZ și RLU.
Este posibil ca unele localități să fie amplasate în vecinătatea siturilor Natura 2000. În aceste
condiții în faza de proiect, se vor efectua Studii de Impact și Evaluarea Adecvată.
Proiectele de la:
DS 1 Dezvoltare teritorială, dezvoltare urbană durabilă
sunt proiecte care se vor implementa pe amplasamente existente și antropizate, unele aflate
și pe teritoriul ariilor protejate, sau în vecinătatea acestora, pentru care se propune încă din faza de
proiect, efectuarea Studiilor de Impact și Evaluarea Adecvată.
Pentru proiectele de la: DS 6. Dezvoltare a rurală, agricultura și silvicultura, nu se cunosc

locațiile, însă din analiza acțiunilor/măsurilor prevăzute cu intervenții, putem aprecia că în funcție
de măsurile propuse, aceste proiecte se vor implementa:
Domenii Priorități de
Acțiuni/Măsuri propuse Locații
strategice investiții
P.6.1.Eficientizarea
activitățilorde
prelucrare a Măsuri specifice de tipul: crearea și modernizarea
produselor agricole centrelor logistice pentru agricultură, dezvoltarea
și îmbunătățirea centrelor de servicii pentru agricultură, crearea și În vecinătatea terenurilor
pregătirii agricole, modernizarea unităților mici și mijlocii de procesare agricole, unele aflate pe
a produselor agricole, susținerea tinerilor fermieri și a teritoriul ariilor protejate
6.Dezvoltarea susținerea
activităților specialiștilor agricoli și susținerea perfecționării sau în vecinătatea acestora
rurală,
profesionale a fermierilor și a serviciilor de
agricultura și profesionale a
silvicultura Fermierilor consultanță agricolă
157
Susținerea înființării de microunități de prelucrare
industrială a materiilor prime agricole în zonele
montane; instituirea unui sistem de plăți compensatorii,
P.6.2. Susținerea specifice zonei montane și susținerea activă a
În zone montane aflate pe
activităților alternativelor economice viabile pentru păstrarea
teritoriul ariilor protejate
agricole în zonele practicilor tradiționale; sprijinirea printr-un sistem de
sau în vecinătatea acestora
montane prime a producătorilor din aria montană care realizează
produse cu certificări DOP - Denumire de Origine
Protejată,IGP – Indicație Geografică Protejată, STG –
Specialitate Tradițională Garantată
Modernizarea exploatațiilor silvice prin susținerea

achiziționării de mașini și echipamente specifice,
dezvoltarea infrastructurii de transport forestier,
P.6.3.Valorificarea
stimularea utilizării în scop energetic a reziduurilor
superioară, într-o În zone montane aflate pe
forestiere și agricole, susținerea acțiunilor de împădurire
manieră durabilă, a teritoriul ariilor protejate
și întreținere a pădurilor, încurajarea certificarii
potențialului silvic sau în vecinătatea acestora
managementului forestier ca și management forestier
regional
responsabil și a companiilor din domeniu, dezvoltarea
unor infrastructuri de colectare, depozitare și
procesare a fructelor de pădure
Susținerea afacerilor în domenii economice neagricole,
P.6.4. Creșterea
crearea de noi instrumente financiare adaptate situației
atractivității
existente, îmbunătățirea abilităților și cunoștințelor
economice și
antreprenoriale ale locuitorilor din mediul rural, În intravilanul localităților
diversificarea
conservarea și valorificarea durabilă a patrimoniului de tip rural
activităților
uman, cultural și natural locala, promovarea
economice în
instrumentelor de întărire și recunoaștere a identității
localitățile rurale
locale
Extinderea și modernizarea rețelelor de apă potabilă și
P.6.5.Îmbunătățirea de canalizare, extinderea și modernizarea serviciilor de
infrastructurii colectare și gestionare a deșeurilor menajere, În intravilanul localităților
tehnico-edilitare a modernizarea rețelei de drumuri comunale, extinderea de tip rural
localităților rurale rețelelor de iluminat public și a sistemelor pentru
asigurarea siguranței publice
Reabilitarea, modernizarea și extinderea infrastructurii

P.6.6.Dezvoltarea
sociale din mediul rural, reabilitarea, modernizarea și
infrastructurii
extinderea infrastructurii cultural-recreative din mediul
sociale,cultural-
rural, reabilitarea căminelor culturale, bibliotecilor, În intravilanul localităților
recreative și
caselor comunale de cultură, caselor memoriale și de tip rural
susținerea
minimuzeelor locale, sprijinirea cooperării între diverși
dezvoltării
actori și comunități rurale în cadrul unor acțiuni
comunitare
integrate vizând dezvoltarea teritorială
Pentru proiectele de la DS 6 - P 6.1, P6.2, P6.3, ale căror amplasamente nu sunt cunoscute
în această fază, se propune efectuarea Studiilor de Impact și Evaluarea Adecvată, din faza de
proiect.
Având în vedere faptul că execuţia unor proiecte propuse se va realiza pe amplasamente

existente şi antropizate, în situri Natura 2000, sau în vecinătatea acestora, se poate aprecia că
impactul produs va fi:
1. în perioada de construcţie, va fi unul potenţial mediu spre redus
2. în faza de operare va fi unul potenţial redus spre nul
3. în faza de posibilă dezafectare va fi unul potenţial mediu, după care se va reveni la
158
starea inițială,
O analiză detaliată, va rezulta în urma identificării locațiilor și realizării în faza de proiect
prin Studii de Impact și Evaluarea Adecvată.
4.4. Principalele tipuri de impact produs de activităţile întreprinse pentru realizarea

proiectelor propuse în cadrul PDR, asupra principalilor factori de mediu.
4.5. Aer
Principalul impact asupra aerului în perioada de execuţie a investiţiilor este determinat de
derularea activităţilor de organizare de şantier şi cele de construcţii, inclusiv traficul rutier asociat
acestor activităţi.
În etapa de funcţionare a obiectivelor noi, sursele de poluare atmosferică sunt surse fixe
(emisii dirijate), asociate în principal procesului de producție specific activităților industriale.
Alte surse de emisie: surse mobile (vehiculele uşoare ale angajaţilor, vehiculele de
transport a diverselor materiale).
4.6. Schimbări climatice

Proiectele propuse prin PDR, vor contribui în mod semnificativ la reducerea emisiilor de
gaze cu efect de seră, iar încurajarea utilizării resurselor regenerabile va permite României să
atingă obiectivele stabilite de Strategia naţională privind schimbările climatice, respectiv la
îndeplinirea cerinţelor europene privind schimbările climatice stabilite prin pachetul "Energie -
schimbări climatice".
Acțiuni pentru atenuarea și Adaptarea la efectele Schimbărilor Climatice
În vederea adoptării celor mai bune măsuri de adaptare este necesară cunoaşterea cât mai
exactă a posibilelor efecte ale schimbărilor climatice asupra sectoarelor economice şi sociale.
Având în vedere că până în prezent în România datele privind impactul schimbărilor climatice au
fost estimate cu un grad de exactitate redus şi nu au acoperit toate sectoarele economice şi sociale,
se impune continuarea activităţilor de cercetare ţinând cont de următoarele priorităţi:
 determinarea zonelor de vulnerabilitate la producerea anumitor evenimente extreme şi a

elementelor sistemelor naturale şi umane vulnerabile (populaţie, resurse de apă, plante,
animale, etc);
 identificarea schimbărilor climatice din România din datele de observaţie pe perioada 1961-
2007, la cea mai fină rezoluţie spaţială posibilă, detaliat pe principalii parametri climatici şi
diferite intervale de timp (anual, sezonier, lunar), incluzând şi indici ai evenimentelor extreme;
 dezvoltarea modelelor statistice de downscaling pentru proiectarea la scară fină, la nivelul
României, a efectelor schimbărilor climatice globale, estimate cu diferite modele climatice
globale disponibile şi diferite scenarii privind emisiile de gaze cu efect de seră;
 proiectarea şi rularea de experimente numerice cu modele climatice regionale pe sisteme de
calcul din România în vederea elaborării unor scenarii climatice la scară fină în România, pe
baza downscalingului fizic;
 estimarea scenariilor schimbărilor climatice pentru România folosind informaţiile rezultate din
modele de downscaling fizic şi statistic, disponibile pentru aria României şi evaluarea
159
incertitudinilor asociate acestor estimări. Scenariile vor fi elaborate atât pentru starea medie cât
şi pentru diferite evenimente extreme;
 dezvoltarea studiilor de estimare a impactului schimbărilor climatice asupra diferitelor sisteme
socio-economice şi evaluarea incertitudinilor asociate acestora.
Adaptarea este capacitatea sistemelor naturale şi antropogenice de a reacţiona la efectele

schimbărilor climatice (actuale sau aşteptate), inclusiv variabilitatea climei şi evenimentele
meteorologice extreme, cu scopul de a reduce pagubele potenţiale, de a beneficia de oportunităţi şi
de a reacţiona adecvat la consecinţele schimbărilor climatice, având în vedere faptul că societatea
şi ecosistemele resimt efectul individual şi cumulat al tuturor acestor componente.
Există mai multe tipuri de adaptare: anticipativă şi reactivă, privată şi publică, autonomă şi
programată. Adaptarea este un proces complex, datorită faptului că gravitatea efectelor variază de
la o regiune la alta, în funcţie de expunere, vulnerabilitatea fizică, gradul de dezvoltare socio-
economică, capacitatea naturală şi umană de adaptare, serviciile de sănătate şi mecanismele de
monitorizare a dezastrelor.
Provocarea pentru adaptare constă în creşterea rezistenţei sistemelor economice şi

ecologice şi reducerea vulnerabilităţii lor la efectele schimbărilor climatice. Totodată măsurile
adoptate în domeniul adaptării vor asigura un beneficiu maxim al efectelor pozitive pe care le
generează procesul de încălzire.
Îndrumări tehnice privind protecția climatică a infrastructurii în perioada 2021-2027
Comisia Europeană a publicat noi orientări tehnice privind imunizarea la schimbările

climatice a proiectelor de infrastructură pentru perioada 2021-2027.
(https://ec.europa.eu/clima/sites/default/files/adaptation/what/docs/climate_proofing_guidan
ce_en.pdf)
Orientările vor contribui la integrarea considerentelor legate de climă în viitoarele investiții

și proiecte în materie de infrastructură, de la clădiri și infrastructuri de rețea până la o gamă largă
de sisteme și active construite. În acest mod, investitorii europeni instituționali și privați vor putea
lua decizii în cunoștință de cauză cu privire la proiectele considerate compatibile cu Acordul de la
Paris și cu obiectivele climatice ale UE.
Orientările adoptate vor ajuta astfel UE să pună în aplicare Pactul verde european, să
respecte cerințele prevăzute de Legea europeană a climei și să aloce fondurile UE pentru
realizarea unor obiective mai ecologice. Orientările sunt aliniate la o traiectorie de reducere a
emisiilor de gaze cu efect de seră cu -55 % din emisiile nete până în 2030 și cu obiectivul de
realizare a neutralității climatice până în 2050, urmează principiul „eficiența energetică înainte de
toate” și principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” și îndeplinesc cerințele prevăzute în
legislație pentru mai multe fonduri ale UE, cum ar fi InvestEU, Mecanismul pentru
interconectarea Europei (MIE), Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul de
coeziune (FC) și Fondul pentru o tranziție justă (FTJ).
Efectele schimbărilor climatice au deja repercusiuni asupra activelor și a infrastructurilor
cu durate lungi de viață, cum ar fi căile ferate, podurile sau centralele electrice, iar aceste efecte
urmează să se intensifice în viitor. De exemplu, construirea de clădiri în zone care ar putea fi
160
afectate de creșterea nivelului mării necesită o atenție deosebită; în mod similar, toleranța la
căldură a liniilor de cale ferată trebuie să fie calculată în funcție de temperatura maximă
proiectată, și nu de valorile istorice. Prin urmare, este esențial să se identifice în mod clar – și, prin
urmare, să se investească în – infrastructura care este pregătită pentru un viitor neutru din punct de
vedere climatic și rezilient la schimbările climatice.
Imunizarea la schimbările climatice este un proces care integrează în dezvoltarea
proiectelor de infrastructură măsuri de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea.
Orientările tehnice adoptate astăzi stabilesc principii și practici comune pentru identificarea,
clasificarea și gestionarea riscurilor climatice fizice în cursul planificării, dezvoltării, executării și
monitorizării proiectelor și programelor de infrastructură. Procesul este împărțit în doi piloni
(atenuare și adaptare) și două faze (examinare și analiză detaliată), iar partea de documentare și
verificare a modalităților de imunizare la schimbările climatice este considerată un element
esențial al raționamentului pentru luarea deciziilor de investiții.
Mai precis, pentru infrastructura cu o durată de viață care depășește anul 2050, orientările
prevăd că exploatarea, întreținerea și dezafectarea finală a oricărui proiect ar trebui să se
desfășoare într-un mod neutru din punct de vedere climatic, care poate include considerații legate
de economia circulară, cum ar fi reciclarea sau reconversia materialelor. Reziliența la schimbările
climatice a noilor proiecte de infrastructură ar trebui asigurată prin măsuri de adaptare adecvate,
bazate pe o evaluare a riscurilor aferente schimbărilor climatice.
Strategia privind Schimbările Climatice propune tipuri de măsuri cheie, care trebuie
implementate în fiecare sector. Scopul acestor măsuri este reducerea emisiilor de gaze cu efect de
seră (GES) şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice în următoarele domenii:
Eficienţă energetică:
- Schimbarea comportamentului consumatorilor casnici, ceea ce poate determina economii de 1-
15% prin utilizarea corectă a aparatelor electrocasnice, a sistemelor de iluminat şi a regulatoarelor
termostatice pentru energie termică;
- Atragerea investiţiei private în proiecte municipale, prin utilizarea contractului de performanţă,
cu economii estimate de 15% pentru clădiri publice şi de 25-30% pentru proiecte de iluminat
public;
- Reducerea consumului de energie în industrie cu minimum 10%, prin îmbunătăţirea
managementului energetic şi aplicarea unor măsuri de tip „low-cost/no-cost”.
- Promovarea managementului energetic în industrie prin:
- informarea şi formarea profesională pentru managerii energetici autorizaţi;
- dezvoltarea unui nou model de curs de pregătire pentru universităţile agreate, în vederea
pregătirii pentru autorizare a managerilor şi auditorilor energetici.
Transport
Încurajarea utilizării transportului feroviar ca alternativă la transportul Rutier și orientarea
transporturilor rutiere de mărfuri către transportul Feroviar.
Auto
161
- Autovehicule echipate cu motoare convenţionale (cu ardere internă), dar cu emisii poluante
foarte reduse;
- Autovehicule echipate cu motoare convenţionale (cu ardere internă), care utilizează parţial sau
integral combustibili alternativi (în general biocarburanţi lichizi, biogaz, GPL, GNC etc);
- Autovehicule cu altă sursă de energie (hibride, electrice, cu hidrogen etc).
Aviaţie
- Îmbunătăţirea managementului de transport;
- Optimizarea rutelor de zbor;
- Dezvoltarea Transportului Intermodal;
- Încurajarea şi promovarea transportului nemotorizat;
- Dezvoltarea unei infrastructuri adecvate pentru ciclism.
Urban
- Imbunătăţirea performanţei termice a clădirilor. Va fi continuată, de pildă, reabilitarea termică a
clădirilor existente, pentru care sunt avute în vedere două mecanisme de finanţare;
- Încurajarea dezvoltării de proiecte care vizează casele ecologice, casele pasive şi/sau active.
Programul demarat în anul 2010, vizând instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie
regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire, denumit
“Programul Casa Verde” va fi îmbunătăţit şi implementarea lui va continua în anii următori;
- Implementarea unui program de sprijin pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice în clădirile
ocupate de persoanele cu venituri reduse;
- Modernizarea infrastructurii de transport şi distribuţie a energiei termice în sisteme centralizate;
- Implementarea proiectului vizând perdelele forestiere pentru protejarea oraşelor mari din zonele
de câmpie.
Agricultură
- Introducerea tehnologiilor agricole moderne de utilizare a soiurilor de plante rezistente la secetă,
boli şi dăunători, pentru care sunt necesare mai puţine lucrări agrotehnice;
- Protejarea materiei organice în sol, în mod special în solurile bogate în carbon (mlaştini, turbării
etc);
- Implementarea tehnologiilor de colectare şi valorificare a reziduurilor agricole;
- Realizarea de microinstalaţii de obţinere a biogazului în fermă sau în grupuri de ferme;
- Creşterea suprafeţei forestiere, prin stoparea tăierilor ilegale, reconstrucţia ecologică forestieră.
ADAPTARE:
- Actualizarea instrumentelor de estimare meteo şi a scenariilor climatice;
- Instrumente de management al riscului;
162
- Agricultura este în mod particular vulnerabilă la schimbările de temperatură şi precipitaţii care,
pe termen lung, fac ca industria alimentară să fie, a rându-i, vulnerabilă. Pot apărea probleme în
sectorul energetic, în special în ceea ce priveşte producerea de hidroenergie, dacă fenomenele de
secetă vor creşte în România (pe timpul verii, creşte şi consumul energetic datorită utilizării pe o
scară mai largă a aparatelor de aer condiţionat, în cazul temperaturilor mari).
- Necesitatea folosirii unor soiuri de culturi mai bine adaptate şi mai rezistente la condiţii de
temperaturi ridicate şi la secetă;
- Necesitatea accesului la serviciile de intervenţie activă în atmosferă, servicii cu caracter
preventiv care acţionează în sensul eliminării/reducerii pagubelor produse de fenomene
meteorologice periculoase (grindină, furtuni, ploi abundente etc.);
- Identificarea zonelor şi a sectoarelor vulnerabile şi evaluarea necesităţii şi a oportunităţii de
alternanţă a culturilor şi a schimbării soiurilor, ca reacţie la schimbările climatice;
- Sprijinirea cercetării agricole şi a producţiei experimentale, în vederea selectării culturilor şi a
dezvoltării celor mai bune soiuri, mai potrivite cu noile condiţii climatice.
PDR, prevede măsuri și proiecte în domeniul schimbărilor climatice în cadrul Domeniilor
Strategice DS 1 și DS 4.

P.4.3 Protejarea și conservarea biodiversității regionale
4.7. Apă
În perioada de execuţie, lucrările de manevrare a maselor de pământ (decopertări, săpături,
nivelări, compactări) pot avea un impact negativ asupra calităţii apelor de suprafaţă din zonă, prin
depunerea de praf. Potenţialul impact este reprezentat de creşterea turbidităţii şi a depozitelor de
sedimente în corpurile de apă receptoare.
Impactul potenţial asupra resurselor de apă datorat lucrărilor de construcţie, poate apărea
doar accidental, gestionarea corespunzătoare a materialelor şi produselor utilizate în perioada de
execuţie reducând în mod semnificativ probabilitatea apariţiei impactului.
În perioada de exploatare, apele uzate menajere şi tehnologice generate în urma
activităţilor desfăşurate, precum şi apele pluviale potenţial contaminate colectate de pe
amplasamentul obiectivelor vor fi epurate înainte de evacuare, nefiind în măsură să genereze un
163
impact semnificativ asupra calităţii receptorilor, în condiţiile de funcţionare în parametrii optimi a
instalaţiilor de pre-epurare şi epurare.
4.8. Sol
Principale forme de impact asupra solului în perioada de execuţie a investiţiei sunt:
stocarea temporară a diverselor materiale în locuri neamenajate, scurgeri accidentale de fluide de
la utilajele şi echipamentele de lucru, evacuări necontrolate de deşeuri menajere şi/sau industriale.
În perioada de funcţionare, solul ar putea fi afectat prin următoarele acțiuni:
- depozitarea diverselor materii prime şi auxiliare în locuri neamenajate;
- evacuări necontrolate de deşeuri industriale şi/sau menajere;
- exfiltraţii datorate deteriorării sistemului de canalizare a apelor uzate;
- eventuale neetanşeităţi ale rezervoarelor de stocare a materiilor prime şi materialelor;
- emisii atmosferice care pot fi antrenate de ploi în sol;
- scurgeri accidentale de substanţe chimice utilizate în cadrul proceselor tehnologice;
- gospodărirea necorespunzătoare a apelor uzate şi a apelor pluviale potenţial impurificate.
4.9. Populaţia si sănătatea umană

În perioada de construcţie, principalele surse de zgomot şi vibraţii care ar putea influenţa
negativ calitatea vieţii locuitorilor din zona proiectelor propuse sunt următoarele:
- operaţiuni de construcţie, încărcare/descărcare de materiale şi echipamente;
- funcţionarea echipamentelor şi a vehiculelor implicate în lucrările de construcţie/instalare;
- traficul rutier al vehiculelor grele utilizate pentru transportul materialelor de construcţie.
În perioada de execuţie, se consideră că proiectele propuse vor avea un impact pozitiv
asupra mediului social şi economic, prin crearea unor noi locuri de muncă.
În etapa de funcţionare, proiectele vor avea un impact pozitiv semnificativ, contribuind la
la asigurarea de noi locuri de muncă și creşterea veniturilor colectate la nivelul bugetelor locale.
4.10. Peisaj
În perioada de execuţie, impactul asupra peisajului este cauzat de următoarele acțiuni:
- desfăşurarea activităţilor de construcţie a noilor elemente constructive;
- prezenţa utilajelor, materialelor şi echipamentelor.
În perioada de funcţionare, impactul asupra peisajului va fi pozitiv.
4.11. Biodiversitate
Pentru a putea evalua impactul asupra speciilor de floră şi faună, precum şi impactul
asupra habitatelor, se va realiza, în faza de proiect, privind etapele de construcţie, de operare şi de
dezafectare. Se pot menţiona următoarele forme de impact:
- pierderea, alterarea sau fragmentarea habitatelor;
- perturbarea activităţii speciilor;
- mortalitatea speciilor.
Evaluarea impactului obiectivelor specifice ale PDR s-a făcut în raport cu obiectivele de
mediu relevante identificate şi prezentate în cadrul capitolului anterior.
164
Evaluarea impactului pentru fiecare Domeniu Strategic și Prioritate de investiții, a fost
realizată pe baza modelului matricial.
Criteriile de evaluare au fost stabilite în concordanţă cu cerinţele din ghidurile de

implementare a procedurii SEA, respectiv au fost luate în considerare următoarele aspecte:
 Dacă impactul asupra mediului poate să fie direct sau indirect

 Durata impactului pozitiv sau negativ (pe termen lung, scurt sau nu are impact)
 Scara impactului (la nivel regional, local sau nu are impact)
 Probabilitatea impactului pozitiv sau negativ (des, rar sau nu se aplică)
 Cumularea sau nu a impactului cu alte activităţi
Acestor criterii au fost ponderate, conform tabelului de mai jos:
4.12. Criterii stabilite în evaluare, scor şi pondere
Pondere
Criteriu Scor Observaţii
%
Acest criteriu s-a considerat cel mai
Impact direct 40 -1 negativ 0 fără +1 pozitiv important şi din acest motiv a fost
ponderat cu 40%.
Impact indirect 10 -1 negativ 0 fără +1 pozitiv
-2 negativ pe termen lung
-1 negativ pe termen scurt
Durata impactului 10 0 nu se aplică sau nu are impact
+1 pozitiv pe termen scurt
+2 pozitiv pe termen luung
-2 negativ la nivel regional

-1 negativ la nivel local
Scara impactului 10 0 nu se aplică sau nu are impact
+1 pozitiv la nivel local
+2 pozitiv la nivel regional
Probabilitatea de -2 in general -1 negativ rar 0 fără impact în general

10
producere +1 pozitiv rar +2 pozitiv în general
S-a considerat ca impactul negativ sau
pozitiv cumulat poate sa influenteze
Cumulativ negativ -1 cumulativ negativ 0 nu se cumulează in mare masura evolutia starii
20
sau pozitiv +1 cumulativ pozitiv mediului, prin urmare acest criteriu a
fost considerat al doilea ca pondere in
evaluare.
Scara de evaluare a impactului
Ic = 0 – +1 - influenţele sunt pozitive iar mediul este afectat în limitele admisibile

Ic = - 1 – 0 - influenţele sunt negative iar mediul este afectat peste limitele admise
Ic = 0 - starea mediului nu este afectată de proiect
În continuare va fi evalaut fiecare Domeniu Strategic şi Priorități de investiții în funcţie de
criteriile, ponderile, punctajele mai sus prezentate.
165
P.1.1 Întărirea capacității administrative a autorităților publice locale în vederea implementării principiilor dezvoltării urbane integrate și sprijinirea cooperării la nivel microregional
Creșterea capacității umane din cadrul APL-urilor în vederea îmbunătățirii procesului de planificare urbană, consolidarea
instrumentelor de planificare spațială, elaborarea și implementarea strategiilor integrate de dezvoltare urbană (SIDU),
consolidarea capacității structurilor de guvernanță la niveluri multiple, diversificarea formelor de cooperare între structurile
administrației publice locale, consolidarea instituțiilor cu rol în planificarea și gestionarea proceselor de dezvoltare a
teritoriului, sprijinirea elaborării și implementării strategiilor teritoriale integrate la nivel microregional prin utilizarea de
instrumente de tip ITI (investiții teritoriale integrate)
Nr. Impact Impact Durata Scara Cumulativ
Obiectiv de mediu relevant Probabilitatea Total
crt. direct indirect impactului impactului negativ
-2 negativ la -1
-2 negativ pe
nivel -2 in general cumulativ
termen lung
regional negativ
-1 negativ pe -1 negativ la 0 nu se
-1 negativ -1 negativ -1 negativ rar
termen scurt nivel local cumulează
Aspecte de
0 nu se 0 nu se +1
mediu relevante 0 fără impact
Punctaj 0 fără 0 fără aplică sau nu aplică sau nu cumulativ
PDR în general
are impact are impact pozitiv
+1 pozitiv pe + 1 pozitiv la
+1 pozitiv +1 pozitiv + 1 pozitiv rar
termen scurt nivel local
+2 pozitiv la
+2 pozitiv pe +2 pozitiv în
nivel
termen lung general
regional
Pondere % 40 10 10 10 10 20
Prevenirea sau reducerea impactului surselor de poluare
1 Aer 0 0 0 0 0 0 0.00
asupra calității aerului.
Apa de suprafață Prevenirea poluării corpurilor de apă şi menţinerea
2 0 0 0 0 0 0 0.00
și subterană calităţii şi stării ecologice a apelor.
3 Sol și subsol Protejarea calității, compoziției și funcțiilor solului 0 0 0 0 0 0 0.00
Managementul Gestionarea deșeurilor în mod optim din punct de vedere
4 0 0 0 0 0 0 0.00
deșeurilor tehnic, economic și de mediu.
Reducerea presiunilor cauzate de acțiunile și propunerile
5 Biodiversitate 0 0 0 0 0 0 0.00
de proiecte care pot afecta habitatele naturale
Dezvoltarea infrastructurii propuse prin PDR ținând cont
Peisajul şi
6 de politicile de management, protecție și amenajare a 1 1 2 2 2 2 1.67
mediul vizual
peisajului
Patrimoniul Asigurarea protejării patrimoniului cultural (conservarea
7 1 1 2 2 2 2 1.67
cultural în situ a bunurilor istorice și a monumentelor)
Protectia sănătății umane prin menținerea sau limitarea
8 impactului generat de acțiunile și tipurile de proiecte 1 1 2 2 2 2 1.67
Populația și
propuse prin POR, asupra calității factorilor de mediu
sănătatea umană
Asigurarea accesului populației la infrastructura de
9 1 1 2 2 2 2 1.67
transport și de turism propuse prin PDR
166
Îmbunătățirea condițiilor socio –economice pentru
10 1 1 2 2 2 2 1.67
populație.
Eficiența Creșterea eficienței energetice a acțiunilor / tipurilor de
11 1 1 2 2 2 2 1.67
energetica proiecte propuse prin POR
Schimbări Creșterea gradului de utilizare a surselor de energie cu
12 1 1 2 2 2 2 1.67
climatice emisii reduse de carbon
Prevenirea riscurilor de accidente majore și limitarea
13 Prevenire riscuri consecințelor generate de producerea accidentelor majore 1 1 2 2 2 2 1.67
asupra sănătății populației și asupra calității mediului.
Conservarea și Folosirea resurselor naturale în mod eficient cu
14 1 1 2 2 2 2 1.67
utilizarea minimizarea impactului asupra mediului
eficientă a
15 resurselor Asigurarea premiselor pentru un turim durabil 1 1 2 2 2 2 1.67
naturale
Creşterea
gradului de Implicarea publicului și a factorilor interesați și
conştientizare consultarea acestora pe tot parcursul procesului decizional
16 1 1 2 2 2 2 1.67
asupra în stabilirea și implementarea măsurilor propuse pentru
problemelor de reducerea impactului asupra mediului.
mediu
TOTAL IMPACT 1.15
Concluzie: P 1.1 per total, va avea un impact pozitiv asupra mediului pe o scară de la 0 ...........+1. Se observă că, pentru toate obiectivele relevante de mediu considerate, se aşteaptă numai
impacturi pozitive.
167
P.1.2 Extinderea, reabilitarea și modernizarea infrastructurii de transport regional și dezvoltarea infrastructurii TIC, în mod special a infrastructurii de bandă largă
Acţiunile prevzute ca intervenţii:
1.2.1.Extinderea, reabilitarea și modernizarea infrastructurii regionale de transport pentru creșterea accesibilității localităților urbane și rurale la rețeaua națională de transport și la rețeaua
TEN-T (accelerarea lucrărilor de execuție a autostrăzilor începute în perioada 2014-2020, modernizarea și creșterea capacității de transport a drumurilor de importanță regională care
asigură conexiunile la rețeaua TEN-T, realizarea de noi legături rutiere către rețeaua rutieră și nodurile TEN-T, realizarea de centuri ocolitoare, realizarea de noi drumuri locale care să
deservească zonele metropolitane și zonele urbane funcționale, continuarea investițiilor în infrastructura feroviară începute în perioada 2014-2020, inclusiv a celor pentru modernizarea,
creșterea siguranței și accesibilizarea gărilor, modernizarea materialului rulant, informatizarea transportului feroviar, modernizarea platformelor pentru transportul de mărfuri și construirea
de noi terminale de transport intermodal, accelerarea execuției aeroportului de la Brașov-Ghimbav), continuarea modernizării și extinderii aeroporturilor din Tîrgu Mureș și Sibiu,
realizarea, reabilitarea infrastructurilor pentru heliporturi și aerodromuri pentru aparate de zbor de mici dimensiuni
1.2.2.Dezvoltarea infrastructurii TIC, în mod special a infrastructurii de bandă largă și îmbunătățirea conectivității digitale în mediul urban și cel rural
-2 negativ -2 negativ la -1
pe termen nivel -2 in general cumulativ
lung regional negativ
-1 negativ -1 negativ
-1 0 nu se
-1 negativ pe termen la nivel -1 negativ rar
negativ cumulează
scurt local
0 nu se 0 nu se
Aspecte de mediu +1
aplică sau aplică sau 0 fără impact
relevante PDR Punctaj 0 fără 0 fără cumulativ
nu are nu are în general
pozitiv
impact impact
+1 pozitiv + 1 pozitiv
+1
+1 pozitiv pe termen la nivel + 1 pozitiv rar
pozitiv
scurt local
+2 pozitiv +2 pozitiv
+2 pozitiv în
pe termen la nivel
general
lung regional
Pondere % 40 10 10 10 10 20
Prevenirea sau reducerea impactului surselor de poluare asupra
1 Aer -1 1 -1 -1 0 0 -0.33
Apa de suprafață și Prevenirea poluării corpurilor de apă şi menţinerea calităţii şi
2 -1 1 -1 -1 0 0 -0.33
subterană stării ecologice a apelor.
3 Sol și subsol Protejarea calității, compoziției și funcțiilor solului -1 0 -1 -1 -1 0 -0.67
Managementul Gestionarea deșeurilor în mod optim din punct de vedere tehnic,
4 0 -1 0 0 0 0 -0.17
deșeurilor economic și de mediu.
Reducerea presiunilor cauzate de acțiunile și propunerile de
5 Biodiversitate 0 -1 -1 0 0 0 -0.33
proiecte care pot afecta habitatele naturale
Peisajul şi mediul Dezvoltarea infrastructurii propuse prin PDR ținând cont de
6 0 1 2 1 2 0 1.00
vizual politicile de management, protecție și amenajare a peisajului
Asigurarea protejării patrimoniului cultural (conservarea în situ
7 Patrimoniul cultural 0 1 2 1 2 1 1.17
a bunurilor istorice și a monumentelor)
168
8 impactului generat de acțiunile și tipurile de proiecte propuse 0 1 2 2 2 1 1.33
Populația și sănătatea prin POR, asupra calității factorilor de mediu
umană Asigurarea accesului populației la infrastructura de transport și
9 0 1 2 2 2 1 1.33
de turism propuse prin PDR
10 Îmbunătățirea condițiilor socio – economice pentru populație. 0 1 2 1 2 1 1.17
Creșterea eficienței energetice a acțiunilor / tipurilor de proiecte
11 Eficiența energetica 0 0 0 0 0 0 0.00
propuse prin PDR
Creșterea gradului de utilizare a surselor de energie cu emisii
12 Schimbări climatice 1 1 2 1 2 1 1.33
reduse de carbon
Creşterea gradului de siguranţă în condiţii de riscuri naturale şi
13 Prevenire riscuri 0 0 0 0 0 0 0.00
antropice
Conservarea și Folosirea resurselor naturale în mod eficient cu minimizarea
14 0 1 2 2 2 1 1.33
utilizarea eficientă a impactului asupra mediului
15 resurselor naturale Asigurarea premiselor pentru un turim durabil 1 1 2 2 2 1 1.50
Creşterea responsabilităţii autorităţilor locale, antreprenorilor şi
16 conştientizare asupra 1 1 2 2 2 0 1.33
a cetăţenilor prin facilitarea accesului la informare si cunoaştere.
problemelor de mediu
TOTAL IMPACT 0.60
Concluzie: P1.2 per total, va avea un impact pozitiv asupra mediului pe o scară de la 0 ...... +1. Se observă că pentru OM 1, 2, 3 , 4, 5 din obiectivele relevante de mediu considerate se aşteaptă un
impact negative, însă numai în faza de construcție. Efectele priorităţii de investiţii sunt în general pozitive ca rezultat al îmbunătăţirii infrastrcturii de transport, prin reducerea poluării aerului,
nivelului de zgomot etc.. Posibilul impact negativ este legat de deşeurile generate din activităţile din construcţii, afectarea biodiversității sau a solului.
- influenţele sunt pozitive iar mediul este afectat în limitele
Ic = 0 – +1
admisibile

169
P.1.3 Consolidarea rolului și funcțiilor așezărilor urbane din Regiunea Centru ca actori importanți în asigurarea coeziunii teritoriale, sociale și a creșterii economice bazată pe cunoaștere
Operațiune 1 Comunităţi digitale pentru o regiune inteligentă cu trei suboperatiuni:
1.3.1 Sprijinirea mobilității urbane durabile (asistență specifică prin finanțarea actualizării/ elaborării și a monitorizării PMUD –urilor pentru municipii, orașe și zone metropolitane, dezvoltarea și
modernizarea infrastructurii de transport la nivel urban/metropolitan (construirea de centuri rutiere, extinderea, modernizarea liniilor de tramvai, dezvoltarea unor culoare de mobilitate, achiziționarea de
troleibuze și/sau autobuze, achiziționarea sau modernizarea de material rulant etc), dezvoltarea infrastructurii pentru combustibili alternativi, în special puncte de realimentare sau reîncărcare, extinderea,
reconstruirea sau modernizarea pistelor ciclabile, digitalizarea transportului urban, implementarea de sisteme de măsurare și monitorizare a calității aerului și a poluării fonice, dezvoltarea de
parteneriate:(UAT, companii de transport public, firme IT, ONGuri)
1.3.2 Extinderea digitalizării serviciilor administrației publice locale și implementarea de soluții SMART City prin Măsuri ce vizează extinderea digitalizării serviciilor administrației publice locale și
implementarea de soluții SMART City (dezvoltarea infrastructurii software și hardware)
1.3.3 Creșterea coeziunii economice și sociale a orașelor prin implementarea de strategii de dezvoltare locală integrate la nivel de zone urbane marginalizate și prin sprijinirea acțiunilor de regenerare
urbană
1.3.4 Revitalizarea economică și socială a orașelor mici precum și a localităților urbane monoindustriale
Creșterea capacității autorităților publice din oraselor mici și cele monoindustriale de a elabora și implementa planuri și strategii integrate de dezvoltare locale, modernizarea și digitalizarea serviciilor
administrației publice, modernizarea infrastructurii de tehnico-edilitare, a spațiilor urbane degradate/ abandonate dezvoltarea infrastructurii locale de afaceri, reabilitarea și modernizarea infrastructurilor
de educație, de sănătate, sociale și culturale și modernizarea serviciilor aferente, conservarea, restaurarea și valorificarea patrimoniului cultural (inclusiv religios), dezvoltarea unor infrastructuri de bază
necesare dezvoltării activităților turistice (rețele edilitare, drumuri de acces)
-2 negativ pe -2 negativ la -1 cumulativ
-2 in general
termen lung nivel regional negativ
Aspecte de mediu 0 nu se aplică
0 nu se aplică 0 fără impact + 1 cumulativ
relevante POR Punctaj 0 fără 0 fără sau nu are
sau nu are impact în general pozitiv
impact
+2 pozitiv pe +2 pozitiv la +2 pozitiv în
termen lung nivel regional general
Pondere % 40 10 10 10 10 10 20
1 Aer -1 1 -1 -1 0 0 -0.33
Apa de suprafață și Prevenirea poluării corpurilor de apă şi menţinerea
2 -1 1 -1 -1 0 0 -0.33
subterană calităţii şi stării ecologice a apelor.
3 Sol și subsol Protejarea calității, compoziției și funcțiilor solului -1 0 -1 -1 -1 0 -0.67
4 0 -1 0 0 0 0 -0.17
Peisajul şi mediul
vizual
peisajului
7 Patrimoniul cultural Asigurarea protejării patrimoniului cultural (conservarea 0 1 2 1 2 1 1.17
170
în situ a bunurilor istorice și a monumentelor)
propuse prin PDR, asupra calității factorilor de mediu
Populația și sănătatea
9 umană 0 1 2 1 2 1 1.17
Îmbunătățirea condițiilor socio – economice pentru
10 0 1 2 1 2 1 1.17
populație.
Creșterea eficienței energetice a acțiunilor / tipurilor de
Creșterea gradului de utilizare a surselor de energie cu
emisii reduse de carbon
Creşterea gradului de siguranţă în condiţii de riscuri
naturale şi antropice
14 1 1 2 2 2 0 1.33
utilizarea eficientă a minimizarea impactului asupra mediului
Creşterea gradului de Creşterea responsabilităţii autorităţilor locale,
16 conştientizare asupra antreprenorilor şi a cetăţenilor prin facilitarea accesului la 1 1 2 2 2 0 1.33
problemelor de mediu informare si cunoaştere.
TOTAL IMPACT 0.53
Concluzie: P1.3 per total, va avea un impact pozitiv asupra mediului pe o scară de la 0 ...... +1. Se observă că pentru OM 1, 2, 3 , 4, din obiectivele relevante de mediu considerate se aşteaptă un
impact negativ însă numai în faza de construcție. Efectele priorităţii de investiţii sunt în general pozitive ca rezultat al decongestionarii și fluidizarea traficului, cu efecte asupra reducerii poluării
aerului și nivelului de zgomot și implicit asupra stării de sănăate a populației, etc. Posibilul impact negativ este legat de deşeurile generate din activităţile din construcţii, afectarea solului.
171
Sprijinirea investițiilor de modernizare tehnologică și a activităților de inovare ale IMM-urilor; susținerea digitalizării IMM-urilor; stimularea creării entităților economice bazate pe
aplicarea rezultatelor cercetării; sprijinirea entităților economice bazate pe cercetare în primii 3 ani de viață; dezvoltarea centrelor/entități de transfer tehnologic și a centrelor de
inovare
-2 in general
Aspecte de
0 nu se 0 nu se +1
mediu relevante 0 fără impact în
Punctaj 0 fără 0 fără aplică sau nu aplică sau nu cumulativ
POR general
Pondere % 40 10 10 10 10 10 20
Prevenirea sau reducerea impactului surselor
1 Aer 0 0 0 0 0 0 0.00
de poluare asupra calității aerului.
Apa de suprafață Prevenirea poluării corpurilor de apă şi
2 0 0 0 0 0 0 0.00
și subterană menţinerea calităţii şi stării ecologice a apelor.
Protejarea calității, compoziției și funcțiilor
3 Sol și subsol 0 0 0 0 0 0 0.00
solului
Managementul Gestionarea deșeurilor în mod optim din punct
4 0 0 0 0 0 0 0.00
deșeurilor de vedere tehnic, economic și de mediu.
Reducerea presiunilor cauzate de acțiunile și
5 Biodiversitate propunerile de proiecte care pot afecta 0 0 0 0 0 0 0.00
habitatele naturale
Dezvoltarea infrastructurii propuse prin POR
Peisajul şi mediul
6 ținând cont de politicile de management, 0 0 0 0 0 0 0.00
vizual
protecție și amenajare a peisajului
Asigurarea protejării patrimoniului cultural
Patrimoniul
7 (conservarea în situ a bunurilor istorice și a 1 1 2 2 2 0 1.33
cultural
monumentelor)
Protectia sănătății umane prin menținerea sau
limitarea impactului generat de acțiunile și
8 0 1 0 1 0 0 0.33
tipurile de proiecte propuse prin POR, asupra
Populația și
calității factorilor de mediu
sănătatea umană
Asigurarea accesului populației la
9 infrastructura de transport și de turism propuse 0 1 2 1 2 0 1.00
prin POR
172
Îmbunătățirea condițiilor socio – economice
10 1 1 2 1 2 0 1.17
pentru populație.
Eficiența Creșterea eficienței energetice a acțiunilor /
11 0 0 0 0 0 0 0.00
energetica tipurilor de proiecte propuse prin POR
Schimbări Creșterea gradului de utilizare a surselor de
12 0 0 0 0 0 0 0.00
climatice energie cu emisii reduse de carbon
Creşterea gradului de siguranţă în condiţii de
riscuri naturale şi antropice
14 0 0 0 0 0 0 0.00
eficientă a
naturale
Creşterea gradului
de conştientizare Creşterea responsabilităţii autorităţilor locale,
16 asupra antreprenorilor şi a cetăţenilor prin facilitarea 1 1 2 2 2 0 1.33
problemelor de accesului la informare si cunoaştere.
mediu
TOTAL IMPACT 0.32
Concluzie: P2.1 per total, va avea un impact pozitiv asupra mediului pe o scară de la 0 ...... +1. Se observă că pentru niciunul din obiectivele relevante de mediu considerate nu se aşteaptă vreun
impact negativ. Efectele priorităţii de investiţii sunt pozitive.
173
DS 2.Competitivitate economică, cercetare- dezvoltare și
inovare
P.2.2 Extinderea și diversificarea infrastructurii regionale și locale de afaceri, susținerea clusterelor și dezvoltarea rețelelor de cooperare economică
Extinderea infrastructurii regionale și locale de sprijinire a afacerilor (parcuri industriale, zone industriale, platforme logistice, incubatoare de afaceri, centre de afaceri, camere de comerț
etc), extinderea și diversificarea gamei de servicii oferite de către structurile de sprijin pentru afaceri; susținerea activității clusterelor inovative și ale altor structuri și rețele de cooperare
precum și a activităților de promovare economică


-2 in general
Aspecte de
mediu relevante 0 nu se aplică 0 nu se aplică
POR Punctaj 0 fără impact în + 1 cumulativ
0 fără 0 fără sau nu are sau nu are
general pozitiv
impact impact
+1 +1 pozitiv pe + 1 pozitiv la
+1 pozitiv + 1 pozitiv rar
pozitiv termen scurt nivel local

Pondere % 40 10 10 10 10 10 20
Prevenirea sau reducerea impactului

1 Aer 0 -1 0 0 0 -1 -0.33
surselor de poluare asupra calității aerului.
Prevenirea poluării corpurilor de apă şi
Apa de suprafață
2 menţinerea calităţii şi stării ecologice a -1 1 -1 -1 -1 0 -0.50
și subterană
apelor.
3 Sol și subsol 0 -1 0 0 0 0 -0.17
solului
Gestionarea deșeurilor în mod optim din
Managementul
4 punct de vedere tehnic, economic și de -1 1 -1 -1 1 -1 -0.33
deșeurilor
mediu.
174
Reducerea presiunilor cauzate de acțiunile
5 Biodiversitate și propunerile de proiecte care pot afecta 0 -1 0 0 0 0 -0.17
habitatele naturale
Dezvoltarea infrastructurii propuse prin
Peisajul şi mediul PDR ținând cont de politicile de
6 1 1 2 1 2 1 1.33
vizual management, protecție și amenajare a
peisajului
Patrimoniul
cultural
monumentelor)
Protectia sănătății umane prin menținerea
sau limitarea impactului generat de acțiunile
8 0 0 0 0 0 0 0.00
și tipurile de proiecte propuse prin PDR,
Populația și
9 infrastructura de transport și de turism 0 1 0 0 0 0 0.17
sănătatea umană
propuse prin POR
Îmbunătățirea condițiilor socio –

1 1 2 1 2 1 1.33
economice pentru populație.

10 1 1 2 2 2 0 1.33

11 1 1 2 2 2 1 1.50
Creşterea gradului de siguranţă în condiţii

de riscuri naturale şi antropice
Promovarea unor practici de consum si
producţie sustenabile/Decuplarea creşterii
economice de degradarea mediului prin
Conservarea și
13 inversarea raportului dintre consumul de 1 1 2 2 2 1 1.50
utilizarea
resurse şi crearea de valoare adăugată.
eficientă a
Promovarea turismului care asigură un grad
resurselor
înalt de protecţie a mediului.
naturale
Promovarea turismului care asigură un grad
14 1 0 2 2 2 1 1.33
175
Creşterea
Implicarea publicului și a factorilor
gradului de
interesați și consultarea acestora pe tot
conştientizare
15 parcursul procesului decizional în stabilirea 1 1 2 1 2 0 1.17
asupra
și implementarea masurilor propuse pentru
problemelor de
reducerea impactului asupra mediului.
mediu
TOTAL IMPACT 0.52
Concluzie: P. 2.2 per total, va avea un impact pozitiv asupra mediului pe o scară de la 0 ...... +1 în special ca rezultat al investiţiilor în domeniul reabilitării clădirilor și consolidare structurală, în
scopul creșterii eficienței energetice, a gradului de siguranță al locuitorilor, cu potenţiale efecte asupra calităţii vieţii și a reducerii GES Impactul negativ este legat de potenţiale surse de poluare
punctiforme pentru și OMR 1, 2, 3, 4, 5 gestionarea incorectă a deşeurilor generate din activităţile din reabilitare/construcţii. Această priortitate de investiţii se estimează să aibă, şi un posibil impact
negativ, pe termen scurt, însă numai în faza de construcție,,
176
P.2.3 Susținerea sectorului regional de cercetare- dezvoltare pentru o creștere economică inteligentă
Dezvoltarea infrastructurilor de CDI din cadrul entităților publice (universități, centre, institute de cercetare etc) și private; susținerea activităților de
cercetare-dezvoltare derulate în cadrul entităților publice și private de CDI, dezvoltarea de platforme de cooperare și susținerea parteneriatelor între
instituții de cercetare, companii și autorități publice; stimularea creării entităților economice bazate pe aplicarea rezultatelor cercetării, sprijinirea
entităților economice bazate pe cercetare în primii 3 ani de viață, în domeniile de specilizare inteligentă și alte domenii cu contribuție substanțială la
creșterea economică a regiunii, inclusiv domenii emergente, susținerea participării entităților de CDI și a companiilor în programe europene de
Cercetare, dezvoltarea parcurilor științifice și tehnologice, formarea personalului din CDI pentru a se adapta noilor competențe cerute de dezvoltarea
tehnologică inclusiv în
domeniile de specializare inteligentă
Nr. Impact Impact Durata Scara Probabilit Cumulativ Tota

Obiectiv de mediu relevant
crt. direct indirect impactului impactului atea negativ l
-2 in
pe termen nivel cumulativ
general
-1 negativ
-1 -1 -1 negativ la -1 negativ 0 nu se
pe termen
negativ negativ nivel local rar cumulează
scurt
Aspecte de 0 nu se
0 nu se 0 fără +1
mediu relevante aplică sau
Punctaj 0 fără 0 fără aplică sau nu impact în cumulativ
POR nu are
are impact general pozitiv
impact
+1 pozitiv
+1 +1 + 1 pozitiv la +1
pe termen
pozitiv pozitiv nivel local pozitiv rar
scurt
+2 pozitiv +2 pozitiv la
+2 pozitiv
pe termen nivel
în general
lung regional
Pondere % 40 10 10 10 10 10 20
Prevenirea sau reducerea impactului surselor
1 Aer 0 0 0 0 0 0 0.00
de poluare asupra calității aerului.
177
Apa de suprafață
2 menţinerea calităţii şi stării ecologice a 0 0 0 0 0 0 0.00
și subterană
apelor.
3 Sol și subsol 0 0 0 0 0 0 0.00
solului
Managementul
4 punct de vedere tehnic, economic și de 0 0 0 0 0 0 0.00
deșeurilor
mediu.
5 Biodiversitate propunerile de proiecte care pot afecta 0 0 0 0 0 0 0.00
habitatele naturale
Dezvoltarea infrastructurii propuse prin PDR
Peisajul şi mediul
vizual
Patrimoniul
cultural
monumentelor)
sau limitarea impactului generat de acțiunile
8 0 1 0 1 0 0 0.33
și tipurile de proiecte propuse prin PDR,
Populația și
sănătatea umană
propuse prin POR
10 1 1 2 1 2 0 1.17
pentru populație.
11 0 0 0 0 0 0 0.00
energetica tipurilor de proiecte propuse prin PDR
12 0 0 0 0 0 0 0.00
Creşterea gradului de siguranţă în condiţii de
Conservarea și Folosirea resurselor naturale în mod eficient
14 0 0 0 0 0 0 0.00
utilizarea cu minimizarea impactului asupra mediului
eficientă a Asigurarea premiselor pentru un turim
15 0 0 0 0 0 0 0.00
resurselor durabil
178
naturale
Creşterea gradului Implicarea publicului și a factorilor interesați
de conştientizare și consultarea acestora pe tot parcursul
16 asupra procesului decizional în stabilirea și 1 1 2 2 2 0 1.33
problemelor de implementarea masurilor propuse pentru
mediu reducerea impactului asupra mediului.
TOTAL IMPACT 1.57
Concluzie: P 2.3 per total, va avea un impact pozitiv asupra mediului pe o scară de la 0 ...... +1. Se observă că pentru niciunul din obiectivele relevante de
mediu considerate nu se aşteaptă vreun impact negativ. Efectele priorităţii de investiţii sunt pozitive.
Ic = 0 – +1
admisibile
179
P.2.4 Creșterea gradului de internaționalizare a economiei si sectorului regional de CDI
Sprijinirea participării IMM-urilor la diverse rețele internaționale de cooperare economică; conectarea clusterelor inovative și a altor structuri și rețele de cooperare la marile rețele
europene de sprijinire a companiilor și dezvoltarea de parteneriate internaționale, extinderea participării active a instituțiilor de cercetare în rețelele europene și dezvoltarea de parteneriate
cu instituții de cercetare din străinătate, participarea IMM-urilor și organizațiilor CDI în structuri, parteneriate și programe de

pe termen nivel -2 in general cumulativ
-1 negativ
-1 -1 -1 negativ 0 nu se
pe termen -1 negativ rar
negativ negativ la nivel local cumulează
scurt
Aspecte de mediu 0 nu se 0 nu se
relevante PDR Punctaj +1
aplică sau aplică sau 0 fără impact în
0 fără 0 fără cumulativ
nu are nu are general
pozitiv
impact impact
+1 pozitiv
+1 +1 + 1 pozitiv
pe termen + 1 pozitiv rar
pozitiv pozitiv la nivel local
scurt
+2 pozitiv în
pe termen nivel
general
lung regional
Pondere % 40 10 10 10 10 20

1 Aer 0 0 0 0 0 0 0.00
180
2 0 0 0 0 0 0 0.00

4 0 0 0 0 0 0 0.00


6 0 0 0 0 0 0 0.00
Asigurarea protejării patrimoniului cultural (conservarea în situ a

bunurilor istorice și a monumentelor)
Protectia sănătății umane prin menținerea sau limitarea impactului
8 generat de acțiunile și tipurile de proiecte propuse prin POR, 0 1 0 1 0 0 0.33
Asigurarea accesului populației la infrastructura de transport și de

9 Populația și turism propuse prin PDR
0 1 2 1 2 0 1.00
sănătatea umană
Creșterea eficienței energetice a acțiunilor / tipurilor de proiecte

propuse prin PDR
Creșterea gradului de utilizare a surselor de energie cu emisii

reduse de carbon

antropice
181
Folosirea resurselor naturale în mod eficient cu minimizarea
14 0 0 0 0 0 0 0.00
impactului asupra mediului
Conservarea și
utilizarea eficientă a
resurselor naturale
15 Asigurarea premiselor pentru un turim durabil 0 0 0 0 0 0 0.00
Creşterea gradului Implicarea publicului și a factorilor interesați și consultarea

de conştientizare acestora pe tot parcursul procesului decizional în stabilirea și
16 1 1 2 2 2 0 0.24
asupra problemelor implementarea masurilor propuse pentru reducerea impactului
de mediu asupra mediului.
Concluzie: P 2.4 per total, va avea un impact pozitiv asupra mediului pe o scară de la 0 ...... +1. Se observă că pentru niciunul din obiectivele relevante de mediu considerate nu se aşteaptă vreun
182
P.3.1. Îmbunătățirea calității, eficacității și relevanței ofertei educaționale regionale, a serviciilor şi accesului la educație la toate nivelurile
Reabilitarea și modernizarea infrastructurii educaționale și a procesului de educație în sistemul de învățământ profesional și tehnic; sprijinirea modernizării
învățământului terțiar; digitalizarea educației și formării profesionale; creșterea accesului la educație a grupurilor dezavantajate social; stimularea participării adulților
la educația continuă și dezvoltarea sistemului de învățare pe parcursul întregii vieți
-2 negativ -2 negativ la
-1 cumulativ
pe termen nivel -2 in general
negativ
lung regional
-1 negativ
-1 negativ la 0 nu se
-1 negativ -1 negativ pe termen -1 negativ rar
nivel local cumulează
scurt
Aspecte de 0 nu se
0 nu se +1
mediu aplică sau 0 fără impact
Punctaj 0 fără 0 fără aplică sau nu cumulativ
relevante PDR nu are în general
are impact pozitiv
impact
+1 pozitiv
+ 1 pozitiv
+1 pozitiv +1 pozitiv pe termen + 1 pozitiv rar
la nivel local
scurt
+2 pozitiv în
pe termen nivel
general
lung regional
Pondere % 40 10 10 10 10 20
1 Aer 0 -1 0 0 0 0 -0.17
Apa de
Prevenirea poluării corpurilor de apă şi menţinerea
2 suprafață și 0 -1 -1 -1 -1 0 -0.67
calităţii şi stării ecologice a apelor.
subterană
3 Sol și subsol Protejarea calității, compoziției și funcțiilor solului 0 -1 -1 -1 -1 0 -0.67
Managementul Gestionarea deșeurilor în mod optim din punct de
4 0 -1 -1 -1 -1 0 -0.67
deșeurilor vedere tehnic, economic și de mediu.
5 Biodiversitate propunerile de proiecte care pot afecta habitatele 0 0 0 0 0 0 0.00
naturale
Dezvoltarea infrastructurii propuse prin PDR ținând
Peisajul şi
6 cont de politicile de management, protecție și amenajare 0 0 0 0 0 0 0.00
mediul vizual
a peisajului
7 0 0 0 0 0 0 0.00
8 Populația și Protectia sănătății umane prin menținerea sau limitarea 1 1 2 1 2 1 1.33
183
sănătatea umană impactului generat de acțiunile și tipurile de proiecte
9 1 1 2 1 2 1 1.33
transport și de turism propuse prin POR .
10 0 1 2 1 2 0 1.00
populație.
11 1 1 2 2 2 1 1.50
energetica proiecte propuse prin PDR
12 1 1 2 2 2 1 1.50
consecințelor generate de producerea accidentelor
majore asupra sănătății populației și asupra calității
mediului.
14 0 0 0 0 0 0 0.00
eficientă a
naturale
Creşterea
conştientizare consultarea acestora pe tot parcursul procesului
16 1 1 2 2 2 0 1.33
asupra decizional în stabilirea și implementarea masurilor
problemelor de propuse pentru reducerea impactului asupra mediului.
mediu
TOTAL IMPACT 0.36
Concluzie: Se poate aprecia că P3.1 va avea un impact total pozitiv asupra mediului pe o scară de la 0 - + 1, în special ca rezultat al investiţiilor în domeniul infrastructurii școlare cu potenţiale
efecte asupra calităţii vieţii. Impactul negativ este legat de potenţiale surse de poluare punctiforme pentru și OMR 1, 2, 3, 4, aer, ape, sol și gestionarea incorectă a deşeurilor generate din
activităţile din reabilitare/construcţii. Impactul negativ, se va manifesta pe termen scurt și numai în faza de construcție,,
184
P.3.2. Sprijinirea măsurilor active de ocupare și modernizarea pieței muncii
Sprijinirea antreprenorialului ca măsură de creștere a ocupării; sprijinirea accesului pe piața muncii a persoanelor din grupurile dezavantajate social; stimularea intrării tinerilor pe piața
muncii; modernizarea mecanismului și diversificarea serviciilor de intermediere și plasare a forței de muncă; dezvoltarea și modernizarea sistemului de formare profesională continuă;
încurajarea mobilității geografice a forței de muncă și menținerii vârstnicilor
-2 negativ la
-2 negativ pe -1 cumulativ
nivel -2 in general
termen lung negativ
regional
-1 -1 -1 negativ pe -1 negativ la 0 nu se
-1 negativ rar
negativ negativ termen scurt nivel local cumulează
Aspecte de mediu 0 nu se 0 nu se +1
0 fără impact în
relevante PDR Punctaj 0 fără 0 fără aplică sau nu aplică sau nu cumulativ
general
+1 +1 +1 pozitiv pe + 1 pozitiv la
+ 1 pozitiv rar
pozitiv pozitiv termen scurt nivel local
+2 pozitiv la
nivel
termen lung general
regional
Pondere % 40 10 10 10 10 10 20
1 Aer 0 0 0 0 0 0 0.00
Apa de suprafață și Prevenirea poluării corpurilor de apă şi menţinerea
2 0 0 0 0 0 0 0.00
subterană calităţii şi stării ecologice a apelor.
4 0 0 0 0 0 0 0.00
6 Peisajul şi mediul vizual de politicile de management, protecție și amenajare a 0 0 0 0 0 0 0.00
peisajului
Asigurarea protejării patrimoniului cultural (conservarea
în situ a bunurilor istorice și a monumentelor)
Populația și sănătatea
umană
9 0 1 2 1 2 0 1.00
transport și de turism propuse prin POR .
185
10 1 1 2 1 2 0 1.17
populație.
Creșterea gradului de utilizare a surselor de energie cu
emisii reduse de carbon
Conservarea și utilizarea Folosirea resurselor naturale în mod eficient cu
14 0 0 0 0 0 0 0.00
eficientă a resurselor minimizarea impactului asupra mediului
15 naturale Asigurarea premiselor pentru un turim durabil 0 0 0 0 0 0 0.00
Implicarea publicului și a factorilor interesați și
consultarea acestora pe tot parcursul procesului decizional
16 conştientizare asupra 1 1 2 2 2 0 1.33
în stabilirea și implementarea masurilor propuse pentru
problemelor de mediu
TOTAL IMPACT 0.32
Concluzie: P 3.2 per total, va avea un impact pozitiv asupra mediului pe o scară de la 0 ...... +1. Se observă că pentru niciunul din obiectivele relevante de mediu considerate nu se aşteaptă vreun
186
P.3.3. Dezvoltarea infrastructurii, creșterea accesului și îmbunătățirea serviciilor acordate persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile
Extinderea, construcția, reabilitarea, dezvoltarea, modernizarea și dotarea infrastructurii sociale; dezvoltarea si diversificarea serviciilor sociale integrate și a altor servicii adaptate nevoilor
comunităților și persoanelor din grupuri vulnerabile; creșterea capacitații administrației și altor structuri publice și private de a furniza servicii de calitate și
adaptate nevoilor persoanelor din grupurile vulnerabile
-2 negativ la -1
-2 negativ pe
nivel -2 in general cumulativ
termen lung
regional negativ
-1 -1 -1 negativ pe -1 negativ la 0 nu se
-1 negativ rar
negativ negativ termen scurt nivel local cumulează
Aspecte de mediu 0 nu se 0 nu se +1
0 fără impact în
relevante PDR Punctaj 0 fără 0 fără aplică sau nu aplică sau nu cumulativ
general
+1 +1 +1 pozitiv pe + 1 pozitiv la
+ 1 pozitiv rar
pozitiv pozitiv termen scurt nivel local
+2 pozitiv la
nivel
termen lung general
regional
Pondere % 40 10 10 10 10 10 20
1 Aer 0 -1 0 0 0 0 -0.17
2 0 -1 -1 -1 -1 0 -0.67
4 0 -1 -1 -1 -1 0 -0.67
6 0 0 0 0 0 0 0.00
Asigurarea protejării patrimoniului cultural (conservarea în situ
a bunurilor istorice și a monumentelor)
8 impactului generat de acțiunile și tipurile de proiecte propuse 1 1 2 1 2 1 1.33
Populația și prin POR, asupra calității factorilor de mediu
sănătatea umană Asigurarea accesului populației la infrastructura de transport și
9 1 1 2 1 2 1 1.33
de turism propuse prin PDR .
12 Schimbări climatice Creșterea gradului de utilizare a surselor de energie cu emisii 1 1 2 2 2 1 1.50
187
reduse de carbon
14 0 0 0 0 0 0 0.00
utilizarea eficientă a impactului asupra mediului
Creşterea gradului Implicarea publicului și a factorilor interesați și consultarea
de conştientizare acestora pe tot parcursul procesului decizional în stabilirea și
16 1 1 2 2 2 0 1.33
asupra problemelor implementarea masurilor propuse pentru reducerea impactului
TOTAL IMPACT 0.36
Concluzie: Se poate aprecia că P 3.3 va avea un impact total pozitiv asupra mediului pe o scară de la 0 - + 1, în special ca rezultat al investiţiilor în domeniul infrastructurii școlare cu potenţiale
efecte asupra calităţii vieţii. Impactul negativ este legat de potenţiale surse de poluare punctiforme pentru și OMR 1, 2, 3, 4, aer, ape, sol și gestionarea incorectă a deşeurilor generate din
activităţile din reabilitare/construcţii. Impactul negativ, se va manifesta pe termen scurt și numai în faza de construcție,,
188
P.3.4. Extinderea și modernizarea infrastructurii de sănătate, creșterea accesului și îmbunătățirea serviciilor de sănătate, cercetare-dezvoltare,
Extinderea, reabilitarea, modernizarea şi dotarea infrastructurii de sănătate de la nivel regional, județean şi local; creșterea accesului la servicii medicale pentru persoanele vulnerabile și
comunitățile marginalizate; digitalizare și sprijin pentru cercetare, dezvoltare, inovare în sănătate; creșterea capacității instituționale a administrației publice, unităților medicale și
organizațiilor specializate de a răspunde nevoilor de sănătate ale populației și a dezvolta
un parteneriat pentru sănătate
-2 in general
Aspecte de
0 nu se 0 nu se aplică +1
mediu relevante 0 fără impact în
Punctaj 0 fără 0 fără aplică sau nu sau nu are cumulativ
PDR general
are impact impact pozitiv
Pondere % 40 10 10 10 10 10 20
Prevenirea sau reducerea impactului surselor de
1 Aer 0 -1 0 0 0 0 -0.17
poluare asupra calității aerului.
Apa de suprafață Prevenirea poluării corpurilor de apă şi
2 0 -1 -1 -1 -1 0 -0.67
și subterană menţinerea calităţii şi stării ecologice a apelor.
3 Sol și subsol 0 -1 -1 -1 -1 0 -0.67
solului
Managementul Gestionarea deșeurilor în mod optim din punct
4 0 -1 -1 -1 -1 0 -0.67
deșeurilor de vedere tehnic, economic și de mediu.
naturale
Peisajul şi mediul
vizual
Patrimoniul
cultural
monumentelor)
Populația și
8 limitarea impactului generat de acțiunile și 0 1 2 1 2 1 1.17
sănătatea umană
tipurile de proiecte propuse prin POR, asupra
189
calității factorilor de mediu
Asigurarea accesului populației la infrastructura
9 0 1 2 1 2 1 1.17
de transport și de turism propuse prin PDR .
10 0 1 2 1 2 0 1.00
pentru populație.
11 0 1 2 2 2 1 1.33
12 0 1 2 2 2 1 1.33
Prevenirea riscurilor de accidente majore și
limitarea consecințelor generate de producerea
accidentelor majore asupra sănătății populației și
asupra calității mediului.
14 0 0 0 0 0 0 0.00
eficientă a
naturale
Creşterea
gradului de
consultarea acestora pe tot parcursul procesului
conştientizare
16 decizional în stabilirea și implementarea 1 1 2 2 2 0 1.33
asupra
masurilor propuse pentru reducerea impactului
problemelor de
asupra mediului.
mediu
TOTAL IMPACT 0.50
Concluzie: Se poate aprecia că P 3.4, va avea per total impact pozitiv asupra mediului pe o scară de la 0 - + 1, în special ca rezultat al investiţiilor pentru lucrările de construcție privind extinderea,
reabilitarea, modernizarea şi dotarea infrastructurii de sănătate de la nivel regional, județean şi local. Impactul negativ este legat de potenţiale surse de poluare punctiforme pentru OMR 1, 2, 3, 4,
aer, ape, sol și gestionarea incorectă a deşeurilor generate din activităţile din construcţii. Impactul negativ, se va manifesta pe termen scurt și numai în faza de construcție,
190
Infrastructura de mediu și servicii tehnico-edilitare; măsuri privind creșterea calității mediului în zonele urbane și periurbane precum și în zone afectate de poluare istorică; transport și
mobilitatea urbană durabilă și inteligentă; creșterea capacității administrative a autorităților locale și udețene, operatorilor de transport de a dezvolta proiecte de mobilitate durabilă
-2 negativ -2 negativ -1
pe termen la nivel -2 in general cumulativ
-1 0 nu se
-1 negativ pe termen la nivel -1 negativ rar
negativ cumulează
scurt local
Aspecte de 0 nu se 0 nu se
+1
mediu relevante aplică sau aplică sau 0 fără impact
Punctaj 0 fără 0 fără cumulativ
PDR nu are nu are în general
pozitiv
impact impact
+1 +1
pe termen la nivel + 1 pozitiv rar
pozitiv pozitiv
scurt local
+2 pozitiv în
pe termen la nivel
general
lung regional
Pondere % 40 10 10 10 10 20
1 Aer 1 -1 2 2 2 1 1.17
Apa de suprafață Prevenirea poluării corpurilor de apă şi menţinerea calităţii şi stării
2 0 0 0 0 0 0 0.00
și subterană ecologice a apelor.
4 0 -1 -1 -1 -1 0 -0.67
Reducerea presiunilor cauzate de acțiunile și propunerile de proiecte
care pot afecta habitatele naturale
6 0 1 2 1 2 1 1.17
Patrimoniul Asigurarea protejării patrimoniului cultural (conservarea în situ a
7 0 1 0 0 0 1 0.33
cultural bunurilor istorice și a monumentelor)
8 Populația și generat de acțiunile și tipurile de proiecte propuse prin PDR, asupra 0 1 2 1 2 1 1.17
sănătatea umană calității factorilor de mediu
9 Asigurarea accesului populației la infrastructura de transport și de 0 1 2 1 2 1 1.17
191
turism propuse prin PDR.
Eficiența Creșterea eficienței energetice a acțiunilor / tipurilor de proiecte
11 0 1 0 0 0 0 0.17
energetica propuse prin PDR
Schimbări Creșterea gradului de utilizare a surselor de energie cu emisii reduse
12 1 1 2 1 2 1 1.33
climatice de carbon
Prevenirea riscurilor de accidente majore și limitarea consecințelor
13 Prevenire riscuri generate de producerea accidentelor majore asupra sănătății 0 0 0 0 0 0 0.00
populației și asupra calității mediului.
14 1 1 2 2 2 0 1.33
utilizarea eficientă impactului asupra mediului
a resurselor
15 Asigurarea premiselor pentru un turim durabil 0 1 0 0 0 0 0.17
naturale
Creşterea gradului
de conştientizare Implicarea publicului și a factorilor interesați și consultarea acestora
16 asupra pe tot parcursul procesului decizional în stabilirea și implementarea 1 1 2 2 2 0 1.33
problemelor de masurilor propuse pentru reducerea impactului asupra mediului.
mediu
TOTAL
0.57
IMPACT
Concluzie: P 4.1 per total, va avea un impact pozitiv asupra mediului pe o scară de la 0 ...... +1. Se observă că pentru OM 3 , 4, din obiectivele relevante de mediu considerate se aşteaptă un impact
negativ. Efectele priorităţii de investiţii sunt în general pozitive ca rezultat al decongestionarii și fluidizarea traficului, cu efecte asupra reducerii poluării aerului și nivelului de zgomot și implicit
asupra stării de sănăate a populației, etc. Posibilul impact negativ este legat de deşeurile generate din activităţile din construcţii, afectarea solului. Investiţiile propuse se vor realiza la nivelul
zonelor urbane, periurbane și zonele afectate de poluare istorică.
Ic = 0 – +1
admisibile
192
P.4.2 Creșterea eficienței utilizării energiei și a altor resurse materiale prin implementarea de soluții și tehnologii curate care să faciliteze tranziția către economia circulară
Eficiența energetică în clădirile publice și rezidențiale; sisteme energetice inteligente, bazate pe un consum reduse de energie și creșterea utilizării SRE și combustibililor alternativi;
măsuri privind creșterea capacității actorilor din mediul public și privat de a contribui la tranziția către economia circulară
-2 in general
Aspecte de termen scurt nivel local cumulează
mediu 0 nu se aplică
0 nu se aplică 0 fără impact în + 1 cumulativ
relevante Punctaj 0 fără 0 fără sau nu are
sau nu are impact general pozitiv
PDR impact
Pondere % 40 10 10 10 10 20
1 Aer 1 1 2 2 2 1 1.50
Apa de Prevenirea poluării corpurilor de apă şi
2 suprafață și menţinerea calităţii şi stării ecologice a 0 0 0 0 0 0 0.00
subterană apelor.
Protejarea calității, compoziției și
3 Sol și subsol 0 1 0 0 0 0 0.17
funcțiilor solului
Managementul
4 punct de vedere tehnic, economic și de -1 0 -1 -1 -1 0 -0.67
deșeurilor
mediu.
5 Biodiversitate și propunerile de proiecte care pot afecta 0 1 2 2 2 1 1.33
habitatele naturale
Peisajul şi PDR ținând cont de politicile de
6 0 0 0 0 0 0 0.00
mediul vizual management, protecție și amenajare a
peisajului
Asigurarea protejării patrimoniului
Patrimoniul
7 cultural (conservarea în situ a bunurilor 1 1 2 2 2 1 1.50
cultural
istorice și a monumentelor)
Populația și sau limitarea impactului generat de
8 sănătatea acțiunile și tipurile de proiecte propuse 1 1 2 1 2 1 1.33
umană prin PDR, asupra calității factorilor de
mediu
193
propuse prin PDR .
10 1 1 2 1 2 1 1.33
Eficiența Creșterea eficienței energetice a acțiunilor
11 1 1 2 2 2 1 1.50
energetica / tipurilor de proiecte propuse prin POR
Schimbări Creșterea gradului de utilizare a surselor
12 1 1 2 2 2 1 1.50
climatice de energie cu emisii reduse de carbon
Prevenirea riscurilor de accidente majore
și limitarea consecințelor generate de
Prevenire
13 producerea accidentelor majore asupra 0 0 0 0 0 0 0.00
riscuri
sănătății populației și asupra calității
mediului.
Conservarea și Folosirea resurselor naturale în mod
14 utilizarea eficient cu minimizarea impactului asupra 1 1 2 2 2 1 1.50
eficientă a mediului
resurselor Asigurarea premiselor pentru un turim
15 0 1 0 0 0 0 0.17
naturale durabil
Creşterea Implicarea publicului și a factorilor
gradului de interesați și consultarea acestora pe tot
conştientizare parcursul procesului decizional în
16 1 1 2 2 2 0 1.33
asupra stabilirea și implementarea masurilor
problemelor propuse pentru reducerea impactului
TOTAL IMPACT 0.86
Concluzie: P 4.2 per total, va avea un impact pozitiv asupra mediului pe o scară de la 0 ...... +1 în special ca rezultat al investiţiilor în domeniul eficienței energetice, introducerea sistemelor
energetice inteligente, bazate pe consumuri redusede energie, și a combustibililor alternativi, cu potenţiale efecte asupra calităţii vieţii și a reducerii GES Impactul negativ este legat de potenţiale
surse de poluare punctiforme pentru și OMR 4, gestionarea incorectă a deşeurilor generate din activităţile din reabilitare/construcţii, pe termen scurt, însă numai în faza de construcție.
194
Măsuri privind conservarea și protecția SPA și SCI și a altor
zone din Regiunea Centru
-2 negativ -2 negativ la
-1 cumulativ
pe termen nivel -2 in general
negativ
lung regional
0 nu se
-1 negativ -1 negativ pe termen la nivel -1 negativ rar
cumulează
scurt local
Aspecte de
0 nu se 0 nu se
mediu +1
aplică sau aplică sau 0 fără impact în
relevante Punctaj 0 fără 0 fără cumulativ
nu are nu are general
PDR pozitiv
impact impact
+1 pozitiv +1 pozitiv pe termen la nivel + 1 pozitiv rar
scurt local
+2 pozitiv în
pe termen la nivel
general
lung regional
Pondere % 40 10 10 10 10 20
1 Aer 1 1 2 2 2 1 1.50
Apa de
Prevenirea poluării corpurilor de apă şi menţinerea calităţii
2 suprafață și 0 1 2 2 2 1 1.33
şi stării ecologice a apelor.
subterană
4 0 0 0 0 0 1 0.17
Peisajul şi Dezvoltarea infrastructurii propuse prin POR ținând cont de
6 1 1 2 2 2 1 1.50
mediul vizual politicile de management, protecție și amenajare a peisajului
Patrimoniul Asigurarea protejării patrimoniului cultural (conservarea în
7 1 1 2 2 2 1 1.50
cultural situ a bunurilor istorice și a monumentelor)
Populația și
sănătatea
propuse prin POR, asupra calității factorilor de mediu
umană
9 Asigurarea accesului populației la infrastructura de transport 1 1 2 1 2 1 1.33
195
și de turism propuse prin PDR .
10 1 1 2 1 2 1 1.33
populație.
11 0 0 0 0 0 0 0.00
12 0 0 0 0 0 0 0.00
Prevenire
13 consecințelor generate de producerea accidentelor majore 0 0 0 0 0 0 0.00
riscuri
14 1 1 2 2 2 1 1.50
utilizarea impactului asupra mediului
eficientă a
naturale
Creşterea
gradului de Implicarea publicului și a factorilor interesați și consultarea
conştientizare acestora pe tot parcursul procesului decizional în stabilirea și
16 1 1 2 2 2 0 1.33
asupra implementarea masurilor propuse pentru reducerea
problemelor impactului asupra mediului.
de mediu
TOTAL IMPACT 1.07
Concluzie: P 4.3 per total, va avea un impact pozitiv asupra mediului pe o scară de la 0 ...... +1 în special asupra OMR 5 datorită măsurilor de protecție și conservare a SPA și SCI, precum și a
altor zone din Regiunea Centru. Deasemeni aceste măsuri de protecție și impactul pozitiv, se va răsfrange și asupra altor factori de mediu și in special asupra populației.
196
Măsuri privind diminuarea efectelor schimbărilor climatice și prevenirea riscurilor naturale (ex. dezvoltarea infrastructurii de monitorizare și avertizare a fenomenelor hidro- meteorologice
severe, împăduriri etc.
-2 negativ -2 negativ -1
pe termen la nivel -2 in general cumulativ
-1 -1 0 nu se
pe termen la nivel -1 negativ rar
negativ negativ cumulează
scurt local
0 nu se 0 nu se
Aspecte de mediu +1
aplică sau aplică sau 0 fără impact
relevante PDR Punctaj 0 fără 0 fără cumulativ
nu are nu are în general
pozitiv
impact impact
+1 +1
pe termen la nivel + 1 pozitiv rar
pozitiv pozitiv
scurt local
+2 pozitiv în
pe termen la nivel
general
lung regional
Pondere % 40 10 10 10 10 10 20
1 Aer 1 1 2 2 2 1 1.50
Apa de suprafață și Prevenirea poluării corpurilor de apă şi menţinerea calităţii şi stării
2 0 0 0 0 0 0 0.00
subterană ecologice a apelor.
4 0 0 0 0 0 0 0.00
Reducerea presiunilor cauzate de acțiunile și propunerile de proiecte
care pot afecta habitatele naturale
6 0 0 0 0 0 0 0.00
Patrimoniul Asigurarea protejării patrimoniului cultural (conservarea în situ a
7 1 1 2 2 2 1 1.50
cultural bunurilor istorice și a monumentelor)
8 Populația și generat de acțiunile și tipurile de proiecte propuse prin PDR, asupra 1 1 2 1 2 1 1.33
sănătatea umană calității factorilor de mediu
9 Asigurarea accesului populației la infrastructura de transport și de 1 1 2 1 2 1 1.33
197
turism propuse prin POR
Îmbunătățirea condițiilor socio – economice pentru populație. 1 1 2 1 2 1 1.33
Eficiența Creșterea eficienței energetice a acțiunilor / tipurilor de proiecte
10 1 1 2 2 2 1 1.50
energetica propuse prin POR
Schimbări Creșterea gradului de utilizare a surselor de energie cu emisii reduse
11 1 1 2 2 2 1 1.50
climatice de carbon
antropice
Promovarea unor practici de consum si producţie
sustenabile/Decuplarea creşterii economice de degradarea mediului
Conservarea și
13 prin inversarea raportului dintre consumul de resurse şi crearea de 1 1 2 2 2 1 1.50
utilizarea eficientă
valoare adăugată. Promovarea turismului care asigură un grad
a resurselor
naturale
Promovarea turismului care asigură un grad înalt de protecţie a
14 0 1 0 0 0 0 0.17
mediului.
Creşterea gradului
Implicarea publicului și a factorilor interesați și consultarea acestora
de conştientizare
15 pe tot parcursul procesului decizional în stabilirea și implementarea 1 1 2 2 2 0 1.33
asupra problemelor
masurilor propuse pentru reducerea impactului asupra mediului.
de mediu
TOTAL IMPACT 1.01
Concluzie: P 4.4, per total, va avea un impact pozitiv asupra mediului pe o scară de la 0 ...... +1 în special ca rezultat al aplicării măsurilor privind diminuarea efectelor negative ale schimbărilor
climatice, .Aceste măsuri de protecție și impactul pozitiv, se va răsfrange și asupra altor factori de mediu și in special asupra populației.
198
P.5.1.Conservarea, restaurarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural-istoric, valorificarea patrimoniului turistic natural și creșterea utilizării potențialului balnear
Conservarea, restaurarea și punerea în circuitul turistic a patrimoniului cultural-istoric; protejarea și valorificarea în scop turistic a patrimoniului natural; revigorarea turismului balnear
și de sănătate

-1
-2 negativ pe -2 negativ la
-2 in general cumulativ
termen lung nivel regional
negativ
Aspecte de -1 negativ -1 negativ -1 negativ rar
mediu
0 nu se aplică 0 nu se +1
relevante Punctaj 0 fără impact în
0 fără 0 fără sau nu are aplică sau nu cumulativ
PDR general
impact are impact pozitiv
Pondere % 40 10 10 10 10 20
1 Aer 0 0 0 0 0 0 0.00
Apa de
2 suprafață și 0 0 0 0 0 0 0.00
subterană
4 0 -1 -1 -1 -1 -1 -0.83
naturale
Peisajul şi
6 cont de politicile de management, protecție și 1 1 2 2 2 1 1.50
mediul vizual
Patrimoniul
cultural
monumentelor)
Populația și
limitarea impactului generat de acțiunile și tipurile de
8 sănătatea 1 1 2 2 2 0 1.33
proiecte propuse prin POR, asupra calității factorilor
umană
de mediu
199
9 1 1 2 2 2 1 1.50
transport și de turism propuse prin PDR .
10 1 1 2 1 2 1 1.33
populație.
Eficiența Creșterea eficienței energetice a acțiunilor / tipurilor
11 0 1 0 2 2 1 1.00
energetica de proiecte propuse prin PDR
Schimbări Creșterea gradului de utilizare a surselor de energie
12 0 1 0 2 2 1 1.00
climatice cu emisii reduse de carbon
Prevenire consecințelor generate de producerea accidentelor
13 0 1 0 0 0 0 0.17
riscuri majore asupra sănătății populației și asupra calității
mediului.
14 0 1 0 2 2 1 1.00
eficientă a
naturale
Creşterea
gradului de
conştientizare
16 decizional în stabilirea și implementarea masurilor 1 1 2 2 2 0 1.33
asupra
propuse pentru reducerea impactului asupra
problemelor de
mediului.
mediu
TOTAL IMPACT 0.77
Concluzie: Se apreciază că P 5.1 , per total va avea un impact pozitiv asupra mediului pe o scară de la 0 - + 1. lucrările de conservare, restaurare vor avea loc pe situri existente, in special la
cladiri, nefiind decat in mică măsura să afecteze perimetrul construit. Impactul negativ se va manifesta pe termen scurt asupra OMR 4 și numai în faza de reabilitare/construcție.
200
P.5.2. Modernizarea și extinderea infrastructurii regionale de cazare și de agrement și îmbunătățirea serviciilor specifice
Modernizarea infrastructurii regionale de cazare și dezvoltarea structurilor de primire turistică în zonele în care se înregistrează deficit de spații de cazare; modernizarea, extinderea și
diversificarea infrastructurii de agrement și îmbunătățirea serviciilor specifice; modernizarea și extinderea infrastructurii turistice pentru tineret; reabilitarea spațiilor cu
destinație culturală și dezvoltarea infrastructurii culturale inovatoare
-1
negativ
mediu
0 nu se aplică +1
relevante Punctaj 0 nu se aplică 0 fără impact în
0 fără 0 fără sau nu are cumulativ
PDR sau nu are impact general
impact pozitiv
Pondere % 40 10 10 10 10 20
1 Aer 0 -1 0 0 0 0 -0.17
Apa de
2 suprafață și 0 -1 -1 -1 -1 0 -0.67
menţinerea calităţii şi stării ecologice a apelor.
subterană
3 Sol și subsol 0 -1 -1 -1 -1 0 -0.67
solului
4 0 0 -1 -1 -1 -1 -0.67
5 Biodiversitate propunerile de proiecte care pot afecta habitatele 0 -1 -1 -1 -1 0 -0.67
naturale
Peisajul şi
mediul vizual
Patrimoniul
cultural
monumentelor)
Populația și limitarea impactului generat de acțiunile și
8 1 1 2 2 2 0 1.33
sănătatea tipurile de proiecte propuse prin POR, asupra
umană calității factorilor de mediu
9 Asigurarea accesului populației la infrastructura 1 1 2 2 2 1 1.50
201
de transport și de turism propuse prin PDR .
10 1 1 2 1 2 1 1.33
pentru populație.
11 0 1 2 2 2 1 1.33
12 0 1 2 2 2 1 1.33
Prevenirea riscurilor de accidente majore și
Prevenire limitarea consecințelor generate de producerea
13 0 1 0 0 0 0 0.17
riscuri accidentelor majore asupra sănătății populației și
asupra calității mediului.
14 0 -1 2 2 2 0 0.83
eficientă a
naturale
Creşterea
gradului de
conştientizare
asupra
problemelor
asupra mediului.
de mediu
TOTAL IMPACT 0.67
Concluzie: Se apreciază că P 5.2 per total va avea un impact pozitiv asupra mediului pe o scară de la 0 - + 1,, în special ca rezultat al investiţiilor în domeniul infrastructurii regionale de cazare cu
potenţiale efecte pozitive asupra calităţii vieţii. Impactul negativ pentru OMR 1,2,3,4,5, este legat de potenţiale surse de poluare punctiforme pentru aer, ape, sol și biodiversitate dar şi de
problema gestionării incorecte a deşeurilor generate din activităţile din reabilitare/modernizare, extindere construcţii etc. Afectarea unor areale naturale este de asemenea posibilă având în vedere
activitățile de construcții și faptul că multe activităţi turistice se pot dezvolta în zona ariilor naturale protejate, producînd un deranj pentru faună, datorat zgomotului resimțit în faza de construcție.
Impactul negativ se va manifesta pe termen scurt și numai în faza de reabilitare/construcție.

202
P.5.3. Susținerea turismului de nișă, dezvoltarea activităților conexe turismului și integrarea activităților turistice
Susținerea formelor de turism tematic și a celor de turism alternativ; sprijinirea activităților de promovare și informare ale OMD și dezvoltarea activităților economice conexe turismului
Nr. Impact Cumulativ
Obiectiv de mediu relevant Impact direct Durata impactului Scara impactului Probabilitatea Total
crt. indirect negativ
-1
-2 negativ pe termen -2 negativ la nivel
lung regional
negativ
-1 negativ pe termen -1 negativ la nivel 0 nu se
scurt local cumulează
mediu
+1
relevante Punctaj 0 nu se aplică sau 0 nu se aplică sau 0 fără impact în
PDR nu are impact nu are impact general
pozitiv
+1 pozitiv pe termen + 1 pozitiv la nivel
scurt local
+2 pozitiv pe termen +2 pozitiv la nivel
+2 pozitiv în general
lung regional
Pondere % 40 10 10 10 10 10 20
1 Aer 0 0 0 0 0 0 0.00
Apa de Prevenirea poluării corpurilor de apă şi
2 suprafață și menţinerea calităţii şi stării ecologice a 0 0 0 0 0 0 0.00
subterană apelor.
Protejarea calității, compoziției și
3 Sol și subsol 0 0 0 0 0 0 0.00
funcțiilor solului
Managementul
4 punct de vedere tehnic, economic și de 0 0 0 0 0 0 0.00
deșeurilor
mediu.
5 Biodiversitate și propunerile de proiecte care pot afecta 0 1 2 2 2 1 1.33
habitatele naturale
Peisajul şi PDR ținând cont de politicile de
6 0 1 2 2 2 1 1.33
mediul vizual management, protecție și amenajare a
peisajului
Patrimoniul
cultural
monumentelor)
sau limitarea impactului generat de
Populația și
8 acțiunile și tipurile de proiecte propuse 1 1 2 2 2 1 1.50
sănătatea
prin PDR, asupra calității factorilor de
umană
mediu
9 Asigurarea accesului populației la 1 1 2 2 2 1 1.50
203
infrastructura de transport și de turism
propuse prin PDR
1 1 2 2 2 1 1.50
Eficiența Creșterea eficienței energetice a acțiunilor
10 0 0 0 0 0 0 0.00
energetica / tipurilor de proiecte propuse prin PDR
11 0 0 0 0 0 0 0.00
Prevenire Creşterea gradului de siguranţă în condiţii
12 0 0 0 0 0 0 0.00
riscuri de riscuri naturale şi antropice
Promovarea unor practici de consum si
producţie sustenabile/Decuplarea creşterii
Conservarea și economice de degradarea mediului prin
13 utilizarea inversarea raportului dintre consumul de 1 1 2 2 2 1 1.50
eficientă a resurse şi crearea de valoare adăugată.
resurselor Promovarea turismului care asigură un
naturale grad înalt de protecţie a mediului.
Promovarea turismului care asigură un
14 0 1 2 2 2 1 1.33
grad înalt de protecţie a mediului.
Creşterea Implicarea publicului și a factorilor
gradului de interesați și consultarea acestora pe tot
conştientizare parcursul procesului decizional în
15 1 1 2 2 2 0 1.33
asupra stabilirea și implementarea masurilor
problemelor propuse pentru reducerea impactului
TOTAL IMPACT 0.79
Concluzie: P P 5.3, per total, va avea un impact pozitiv asupra mediului pe o scară de la 0 ...... +1 în special ca rezultat al susținerii și promovării turismului alternativ
204
P.5.4. Asigurarea forței calificate de muncă în turism
Atragerea și menținerea forței calificate de muncă în turism; pregătirea profesională inițială și formarea profesională continuă a forței de muncă în turism

-1
negativ
mediu
+1
relevante Punctaj 0 nu se aplică 0 nu se aplică 0 fără impact în
PDR sau nu are impact sau nu are impact general
pozitiv
Pondere % 40 10 10 10 10 10 20
1 Aer 0 0 0 0 0 0 0.00
Apa de
2 suprafață și 0 0 0 0 0 0 0.00
subterană
4 0 0 0 0 0 0 0.00
naturale
Peisajul şi
6 ținând cont de politicile de management, protecție 0 0 0 0 0 0 0.00
mediul vizual
și amenajare a peisajului
Patrimoniul
cultural
monumentelor)
Populația și limitarea impactului generat de acțiunile și tipurile
8 0 0 0 0 0 0 0.00
sănătatea de proiecte propuse prin PDR, asupra calității
umană factorilor de mediu
9 Asigurarea accesului populației la infrastructura de 0 0 0 0 0 0 0.00
205
1 1 2 2 2 1 1.50
pentru populație.
10 0 0 0 0 0 0 0.00
11 0 0 0 0 0 0 0.00
Prevenire Creşterea gradului de siguranţă în condiţii de
12 0 0 0 0 0 0 0.00
riscuri riscuri naturale şi antropice
sustenabile/Decuplarea creşterii economice de
Conservarea și
degradarea mediului prin inversarea raportului
13 utilizarea 0 0 0 0 0 0 0.00
dintre consumul de resurse şi crearea de valoare
eficientă a
adăugată. Promovarea turismului care asigură un
resurselor
grad înalt de protecţie a mediului.
naturale
Promovarea turismului care asigură un grad înalt
14 0 0 0 0 0 0 0.00
de protecţie a mediului.
Creşterea
gradului de
conştientizare
15 decizional în stabilirea și implementarea masurilor 1 1 2 2 2 0 1.33
asupra
propuse pentru reducerea impactului asupra
problemelor
mediului.
de mediu
TOTAL IMPACT 0.18
Concluzie: P 5.4, per total, va avea un impact pozitiv asupra mediului pe o scară de la 0 ...... +1 în special asupra populației de la nivelul Regiunii Centru ca rezultat al atragerii forței de muncă
calificată în turismalternativ
206
P.6.1.Eficientizarea activitățilorde prelucrare a produselor agricole și îmbunătățirea pregătirii agricole, susținerea activităților profesionale a Fermierilor
Măsuri specifice de tipul: crearea și modernizarea centrelor logistice pentru agricultură, dezvoltarea centrelor de servicii pentru agricultură, crearea și modernizarea unităților mici și
mijlocii de procesare a produselor agricole, susținerea tinerilor fermieri și a specialiștilor agricoli și susținerea perfecționării profesionale a fermierilor și a serviciilor de consultanță
agricolă
Nr.
Impact Impact Durata Scara Probabili Cumulativ
crt Obiectiv de mediu relevant Total
direct indirect impactului impactului tatea negativ
.
-1
-2 negativ pe -2 negativ la -2 in
cumulativ
negativ
-1
Aspecte de -1 negativ pe -1 negativ la 0 nu se
-1 negativ -1 negativ negativ
mediu termen scurt nivel local cumulează
rar
relevante
Punctaj 0 nu se aplică 0 nu se aplică 0 fără +1
PDR
0 fără 0 fără sau nu are sau nu are impact în cumulativ
impact impact general pozitiv
+1 pozitiv pe + 1 pozitiv la +1
termen scurt nivel local pozitiv rar
+2 pozitiv pe +2 pozitiv la +2 pozitiv
termen lung nivel regional în general
Pondere % 40 10 10 10 10 10 20
1 Aer 0 -1 0 0 0 0 -0.17
Apa de
2 suprafață și 0 -1 -1 -1 -1 0 -0.67
subterană
Managementu Gestionarea deșeurilor în mod optim din punct de vedere
4 0 0 -1 -1 -1 -1 -0.67
l deșeurilor tehnic, economic și de mediu.
5 Biodiversitate 0 -1 -1 -1 -1 0 -0.67
Dezvoltarea infrastructurii propuse prin PDR ținând cont de
Peisajul şi
6 politicile de management, protecție și amenajare a 1 1 2 2 2 1 1.50
mediul vizual
peisajului
7 1 1 2 2 2 1 1.50
Populația și Protectia sănătății umane prin menținerea sau limitarea
8 1 1 2 2 2 0 1.33
sănătatea impactului generat de acțiunile și tipurile de proiecte
207
umană propuse prin POR, asupra calității factorilor de mediu
9 1 1 2 2 2 1 1.50
10 1 1 2 2 2 1 1.50
populație.
11 0 1 2 2 2 1 1.33
12 0 1 2 2 2 1 1.33
Prevenire Creşterea gradului de siguranţă în condiţii de riscuri
13 0 1 0 0 0 1 0.33
sustenabile/Decuplarea creşterii economice de degradarea
Conservarea
mediului prin inversarea raportului dintre consumul de
14 și utilizarea 1 1 2 2 2 1 1.50
resurse şi crearea de valoare adăugată. Promovarea
eficientă a
turismului care asigură un grad înalt de protecţie a
resurselor
mediului.
naturale
Promovarea turismului care asigură un grad înalt de
15 1 1 2 2 2 1 1.50
protecţie a mediului.
Creşterea
conştientizare acestora pe tot parcursul procesului decizional în stabilirea
16 1 1 2 2 2 0 1.33
asupra și implementarea masurilor propuse pentru reducerea
de mediu
TOTAL IMPACT 0.74
Concluzie: Se apreciază că P 6.1 per total va avea un impact pozitiv asupra mediului pe o scară de la 0 - + 1,, în special ca rezultat al investiţiilor în modernizarea centrelor logistice pentru
agricultură, dezvoltarea centrelor de servicii pentru agricultură, crearea și modernizarea unităților mici și mijlocii de procesare a produselor agricole, susținerea tinerilor fermieri și a
specialiștilor agricoli și susținerea perfecționării profesionale a fermierilor și a serviciilor de consultanță agricolă cu potenţiale efecte pozitive asupra populației și creșterii calității vieţii.
Impactul negativ pentru OMR 1,2,3,4,5, este legat de potenţiale surse de poluare punctiforme pentru aer, ape, sol și biodiversitate dar şi de problema gestionării incorecte a deşeurilor generate
din activităţile din modernizare, construcţii etc. Afectarea unor areale naturale este de asemenea posibilă având în vedere activitățile de construcții și faptul că multe activităţi agricole se pot
dezvolta în zona ariilor naturale protejate, producînd un deranj pentru faună, datorat zgomotului resimțit în faza de construcție. Impactul negativ se va manifesta pe termen scurt și numai în
faza de reabilitare/construcție.
Ic = 0 – +1
admisibile
208
P.6.2. Susținerea activităților agricole în zonele montane
Susținerea înființării de microunități de prelucrare industrială a materiilor prime agricole în zonele montane; instituirea unui sistem de plăți compensatorii, specifice zonei montane și
susținerea activă a alternativelor economice viabile pentru păstrarea practicilor tradiționale; sprijinirea printr-un sistem de prime a producătorilor din aria montană care realizează produse
cu certificări DOP - Denumire de Origine Protejată, IGP – Indicație Geografică Protejată, STG – Specialitate
Tradițională Garantată

-1
negativ
mediu
0 nu se +1
relevante Punctaj 0 nu se aplică 0 fără impact în
0 fără 0 fără aplică sau nu cumulativ
PDR sau nu are impact general
are impact pozitiv
Pondere % 40 10 10 10 10 10 20
1 Aer 0 -1 0 0 0 0 -0.17
Apa de
2 suprafață și 0 -1 -1 -1 -1 0 -0.67
subterană
4 0 0 -1 -1 -1 -1 -0.67
5 Biodiversitate 0 -1 -1 -1 -1 0 -0.67
Peisajul şi
mediul vizual
peisajului
7 1 1 2 2 2 1 1.50
Populația și Protectia sănătății umane prin menținerea sau limitarea
8 1 1 2 2 2 0 1.33
209
umană propuse prin POR, asupra calității factorilor de mediu
9 1 1 2 2 2 1 1.50
10 1 1 2 2 2 1 1.50
populație.
11 0 1 2 2 2 1 1.33
12 0 1 2 2 2 1 1.33
13 0 1 0 0 0 1 0.33
Conservarea și
degradarea mediului prin inversarea raportului dintre
14 utilizarea 1 1 2 2 2 1 1.50
consumul de resurse şi crearea de valoare adăugată.
eficientă a
resurselor
naturale
15 1 1 2 2 2 1 1.50
Creşterea
16 1 1 2 2 2 0 1.33
problemelor propuse pentru reducerea impactului asupra mediului.
de mediu
TOTAL IMPACT 0.74
Concluzie: Se apreciază că P 6.2 per total va avea un impact pozitiv asupra mediului pe o scară de la 0 - + 1, ca rezultat al înființării de microunități de prelucrare industrială a materiilor prime
agricole în zonele montane, cu potenţiale efecte pozitive asupra populației și creșterii calității vieţii. Impactul negativ pentru OMR 1,2,3,4,5, este legat de potenţiale surse de poluare punctiforme
pentru aer, ape, sol și biodiversitate dar şi de problema gestionării incorecte a deşeurilor generate din activităţile construcţii și viitoarele activități de prelucrare industrială a materiilor prime.etc.
Afectarea unor areale naturale este de asemenea posibilă având în vedere activitățile de construcții și ulterior activitatea unităților de prelucrare industrială ce se pot dezvolta în zona ariilor naturale
protejate, producînd un deranj pentru faună, datorat zgomotului resimțit atât în faza de construcție cât și în faza de operare. Impactul negativ privind zgomotul, se poate manifesta pe termen lung,
în special datorită activităților de transport.
210
P.6.3.Valorificarea superioară, într-o manieră durabilă, a potențialului silvic regional
Modernizarea exploatațiilor silvice prin susținerea achiziționării de mașini și echipamente specifice, dezvoltarea infrastructurii de transport forestier, stimularea utilizării în scop
energetic a reziduurilor forestiere și agricole, susținerea acțiunilor de împădurire și întreținere a pădurilor, încurajarea certificarii managementului forestier ca și management forestier
responsabil și a companiilor din domeniu, dezvoltarea unor infrastructuri de colectare, depozitare și procesare a fructelor de pădure
Nr. Impact Durata Scara Cumulativ

Obiectiv de mediu relevant Impact direct Probabilitatea Total
crt. indirect impactului impactului negativ
-1
negativ
mediu
0 nu se aplică 0 nu se aplică +1
relevante Punctaj 0 fără impact
0 fără 0 fără sau nu are sau nu are cumulativ
PDR în general
impact impact pozitiv
Pondere % 40 10 10 10 10 10 20
1 Aer 0 -1 -2 -1 -2 0 -1.00
Apa de
2 suprafață și 0 0 0 0 0 0 0.00
menţinerea calităţii şi stării ecologice a apelor.
subterană
3 Sol și subsol 0 0 0 0 0 0 0.00
solului
4 0 1 2 1 -1 0 0.50
naturale
Peisajul şi
6 ținând cont de politicile de management, protecție 1 1 2 2 2 1 1.50
mediul vizual
și amenajare a peisajului
Patrimoniul Asigurarea protejării patrimoniului cultural
7 1 1 2 2 2 1 1.50
cultural (conservarea în situ a bunurilor istorice și a
211
monumentelor)
limitarea impactului generat de acțiunile și
8 1 1 2 2 2 0 1.33
tipurile de proiecte propuse prin PDR, asupra
Populația și calității factorilor de mediu
sănătatea
Asigurarea accesului populației la infrastructura
9 umană 1 1 2 2 2 1 1.50
de transport și de turism propuse prin PDR
10 1 1 2 2 2 1 1.50
pentru populație.
11 0 1 2 2 2 1 1.33
12 0 1 2 2 2 1 1.33
Prevenire Creşterea gradului de siguranţă în condiţii de
13 0 1 0 0 0 1 0.33
riscuri riscuri naturale şi antropice
Conservarea și
degradarea mediului prin inversarea raportului
14 utilizarea 1 1 2 2 2 1 1.50
dintre consumul de resurse şi crearea de valoare
eficientă a
adăugată. Promovarea turismului care asigură
resurselor
un grad înalt de protecţie a mediului.
naturale
Promovarea turismului care asigură un grad înalt
15 1 1 2 2 2 1 1.50
de protecţie a mediului.
Creşterea
gradului de
conştientizare
asupra
problemelor
asupra mediului.
de mediu
TOTAL IMPACT 0.96
Concluzie: Se apreciază că P 6.2 per total va avea un impact pozitiv asupra mediului pe o scară de la 0 - + 1, ca rezultat al stimularii utilizării în scop energetic a reziduurilor forestiere și agricole,
susținerea acțiunilor de împădurire și întreținere a pădurilor, cu potenţiale efecte pozitive asupra populației și creșterii calității vieţii. Impactul negativ pentru OMR 1,2,3,4,5, este legat de
potenţiale surse de poluare punctiforme pentru aer, ape, sol , gestiumea incorectă a deșeurilor și biodiversitate dar şi de problema dezvoltării infrastructurii de transport și implicit intensificarea
traficului. Afectarea unor areale naturale este de asemenea posibilă având în vedere dezvoltarea unor infrastructuri de colectare, depozitare și ulterior activitatea unităților de prelucrare industrială
ce se pot dezvolta în zona ariilor naturale protejate, producînd un deranj pentru faună, datorat zgomotului resimțit din cauza intensificării traficului cât și în faza de procesare a fructelor de pădure.
Impactul negativ privind zgomotul, se poate manifesta pe termen lung, în special datorită activităților de transport.
212
P.6.4. Creșterea atractivității economice și diversificarea activităților economice în localitățile rurale
Susținerea afacerilor în domenii economice neagricole, crearea de noi instrumente financiare adaptate situației existente, îmbunătățirea abilităților și cunoștințelor antreprenoriale ale
locuitorilor din mediul rural, conservarea și valorificarea durabilă a patrimoniului uman, cultural și natural locala, promovarea instrumentelor de întărire și recunoaștere a identității locale

-1
negativ
mediu
0 nu se aplică +1
relevante Punctaj 0 nu se aplică 0 fără impact
0 fără 0 fără sau nu are cumulativ
PDR sau nu are impact în general
impact pozitiv
Pondere % 40 10 10 10 10 10 20
1 Aer 0 0 0 0 0 0 0.00
Apa de
2 suprafață și 0 -1 -2 -1 -2 -1 -1.17
subterană
4 0 -1 0 -1 -1 0 -0.50
naturale
Peisajul şi
mediul vizual
Patrimoniul
cultural
monumentelor)
Populația și Protectia sănătății umane prin menținerea sau
8 1 1 2 2 2 0 1.33
sănătatea limitarea impactului generat de acțiunile și tipurile de
213
umană proiecte propuse prin PDR, asupra calității factorilor
de mediu
9 1 1 2 2 2 1 1.50
10 1 1 2 2 2 1 1.50
populație.
11 0 1 2 2 2 1 1.33
12 0 1 2 2 2 1 1.33
13 0 1 0 0 0 1 0.33
Conservarea și
14 utilizarea 1 1 2 2 2 1 1.50
eficientă a
resurselor
naturale
15 1 1 2 2 2 1 1.50
Creşterea
16 1 1 2 2 2 0 1.33
de mediu
TOTAL IMPACT 0.81
Concluzie: Se apreciază că P 6.4 per total va avea un impact pozitiv asupra mediului pe o scară de la 0 - + 1, ca rezultat al susținerii afacerilor în domenii economice neagricole, cu potenţiale
efecte pozitive asupra populației și creșterii calității vieţii. Impactul negativ pentru OMR 2 și 4 este legat de creșterea consumului de apă și creșterea cantității de deșeuri.
214
P.6.5.Îmbunătățirea infrastructurii tehnico- edilitare a localităților rurale
Extinderea și modernizarea rețelelor de apă potabilă și de canalizare, extinderea și modernizarea serviciilor de colectare și gestionare a deșeurilor menajere, modernizarea rețelei de
drumuri comunale, extinderea rețelelor de iluminat public și a sistemelor pentru asigurarea siguranței publice
Nr. Impact Impact Durata Probabilitat Cumulativ

Obiectiv de mediu relevant Scara impactului Total
crt. direct indirect impactului ea negativ
-1
-2 negativ pe -2 negativ la nivel
termen lung regional
negativ
-1 -1 -1 negativ pe -1 negativ la -1 negativ 0 nu se
Aspecte de
negativ negativ termen scurt nivel local rar cumulează
mediu
+1
relevante Punctaj 0 nu se aplică 0 nu se aplică sau 0 fără impact
PDR sau nu are impact nu are impact în general
pozitiv
+1 +1 +1 pozitiv pe + 1 pozitiv la + 1 pozitiv
pozitiv pozitiv termen scurt nivel local rar
+2 pozitiv pe +2 pozitiv la nivel +2 pozitiv în
termen lung regional general
Pondere % 40 10 10 10 10 10 20
1 Aer 0 -1 -1 -1 -1 0 -0.67
Apa de
2 suprafață și 1 1 2 2 2 1 1.50
subterană
Managementu Gestionarea deșeurilor în mod optim din punct de vedere
4 1 1 2 2 2 1 1.50
l deșeurilor tehnic, economic și de mediu.
Dezvoltarea infrastructurii propuse prin PDR ținând cont de
Peisajul şi
6 politicile de management, protecție și amenajare a 1 1 2 2 2 1 1.50
mediul vizual
peisajului
7 1 1 2 2 2 1 1.50
8 Populația și Protectia sănătății umane prin menținerea sau limitarea 1 1 2 2 2 0 1.33
215
umană propuse prin PDR, asupra calității factorilor de mediu
9 1 1 2 2 2 1 1.50
10 1 1 2 2 2 1 1.50
populație.
11 0 1 2 2 2 1 1.33
energetica proiecte propuse prin POR
12 0 1 2 2 2 1 1.33
13 0 1 0 0 0 1 0.33
sustenabile/Decuplarea creşterii economice de degradarea
Conservarea
mediului prin inversarea raportului dintre consumul de
14 și utilizarea 1 1 2 2 2 1 1.50
resurse şi crearea de valoare adăugată. Promovarea
eficientă a
turismului care asigură un grad înalt de protecţie a
resurselor
mediului.
naturale
15 1 1 2 2 2 1 1.50
Creşterea
conştientizare acestora pe tot parcursul procesului decizional în stabilirea
16 1 1 2 2 2 0 1.33
asupra și implementarea masurilor propuse pentru reducerea
de mediu
TOTAL IMPACT 1.15
Concluzie: Se apreciază că P 6.5 per total va avea un impact pozitiv asupra mediului pe o scară de la 0 - + 1, ca rezultat al măsurilor propuse, cu efecte pozitive directe asupra populației și
creșterii calității vieţii. Impactul negativ pentru OMR 1 este legat de lucrările de modernizarea rețelelor de apă potabilă și de canalizare, și modernizarea rețelei de drumuri comunale.
216
P.6.6.Dezvoltarea infrastructurii sociale, cultural-recreative și susținerea dezvoltării comunitare
Reabilitarea, modernizarea și extinderea infrastructurii sociale din mediul rural, reabilitarea, modernizarea și extinderea infrastructurii cultural-recreative din mediul rural, reabilitarea
căminelor culturale, bibliotecilor, caselor comunale de cultură, caselor memoriale și minimuzeelor locale, sprijinirea cooperării între diverși actori și comunități rurale în cadrul unor
acțiuni integrate vizând dezvoltarea teritorială

-1
negativ
mediu
0 nu se aplică 0 nu se aplică +1
relevante Punctaj 0 fără impact
0 fără 0 fără sau nu are sau nu are cumulativ
PDR în general
impact impact pozitiv
Pondere % 40 10 10 10 10 10 20
1 Aer 0 -1 0 0 0 0 -0.17
Apa de
2 suprafață și 0 -1 -1 -1 -1 0 -0.67
subterană
4 0 0 -1 -1 -1 -1 -0.67
naturale
Peisajul şi
mediul vizual
Patrimoniul Asigurarea protejării patrimoniului cultural
7 1 1 2 2 2 1 1.50
cultural (conservarea în situ a bunurilor istorice și a
217
monumentelor)
Populația și propuse prin PDR, asupra calității factorilor de mediu
sănătatea Asigurarea accesului populației la infrastructura de
9 1 1 2 2 2 1 1.50
umană transport și de turism propuse prin PDR
10 1 1 2 1 2 1 1.33
populație.
11 0 1 2 2 2 1 1.33
12 0 1 2 2 2 1 1.33
13 0 1 0 0 0 0 0.17
Conservarea și
14 utilizarea 0 -1 2 2 2 0 0.83
eficientă a
resurselor
naturale
15 1 1 2 2 2 1 1.50
Creşterea
16 1 1 2 2 2 0 1.33
de mediu
TOTAL IMPACT 0.71
Concluzie: Se apreciază că P 6.6 per total va avea un impact pozitiv asupra mediului pe o scară de la 0 - + 1, în special ca rezultat al reabilitarea, modernizarii și extinderii infrastructurii cultural-
recreative din mediul rural, reabilitarea căminelor culturale, bibliotecilor, caselor comunale de cultură, caselor memoriale și minimuzeelor locale cu potenţiale efecte pozitive asupra peisajului și
mediului vizual și nu în ultimul rând al creșterii calităţii vieţii. Impactul negativ pentru OMR 1,2,3,4, este legat de potenţiale surse de poluare punctiforme pentru aer, ape, sol, dar şi de problema
gestionării incorecte a deşeurilor generate din activităţile din reabilitare/modernizare, extindere construcţii etc. Impactul negativ se va manifesta pe termen scurt și numai în faza de
reabilitare/construcție.
218
4.13. Impactul cumulativ al investiţiilor propuse prin Domeniile Strategice și Prioritățile de
investiții
Analiza impactului cumulativ al investiţiilor propuse prin toate Direcțiile Strategice și
Priorități de Investiție a relevat că, programul va genera efecte pozitive asupra mediului.
DOMENII Nr.
PRIORITĂȚI DE INVESTIȚII Impact
STRATEGICE Ctr.
P.1.1 Întărirea capacității administrative a autorităților publice
1 locale în vederea implementării principiilor dezvoltării urbane 1.15
integrate și sprijinirea cooperării la nivel microregional
1.Dezvoltare
P.1.2 Extinderea, reabilitarea și modernizarea infrastructurii de
teritorială,
2 transport regional și dezvoltarea infrastructurii TIC, în mod 0.60
dezvoltare urbană
special a infrastructurii de bandă largă
durabilă
P.1.3 Consolidarea rolului și funcțiilor așezărilor urbane din
3 Regiunea Centru ca actori importanți în asigurareacoeziunii 0.53
teritoriale, sociale și a creșterii economice bazată pe cunoaștere
P.2.1 Promovarea unui mediu de afaceri inovativ pentru o
4 dezvoltare economică 0.32
inteligentă
2.Competitivitate P.2.2 Extinderea și diversificarea infrastructurii regionale și
economică, 5 locale de afaceri, susținerea clusterelor și dezvoltarea rețelelor de 0.52
cercetare-dezvoltare cooperare economică
și inovare P.2.3 Susținerea sectorului regional de cercetare- dezvoltare
6 1.57
pentru o creștere economică inteligentă
P.2.4 Creșterea gradului de internaționalizare a economiei si
7 0.24
sectorului regional de CDI
P.3.1. Îmbunătățirea calității, eficacității și relevanței ofertei
8 educaționale regionale, a serviciilor şi accesului la educație la 0.36
toate nivelurile
P.3.2. Sprijinirea măsurilor active de ocupare și modernizarea
9 0.32
3.Resurse umane, pieței muncii
incluziune socială, P.3.3. Dezvoltarea infrastructurii, creșterea accesului și
ocupare și sănătate 10 îmbunătățirea serviciilor acordate persoanelor aparținând 0.36
grupurilor vulnerabile
P.3.4. Extinderea și modernizarea infrastructurii de sănătate,
11 creșterea accesului și îmbunătățirea serviciilor de sănătate, 0.50
cercetare-dezvoltare, inovare în sănătate
P.4.1.Creșterea calității mediului înconjurător din așezările urbane
12 0.57
și rurale din Regiunea Centru
4.Mediu, eficiență P.4.2 Creșterea eficienței utilizării energiei și a altor resurse
energetică 13 materiale prin implementarea de soluții și tehnologii curate care 0.86
și schimbări să faciliteze tranziția către economia circulară
climatice
14 P.4.3Protejarea și conservarea biodiversității regionale 1.07
P.4.4 Diminuarea efectelor schimbărilor climatice și prevenirea
15 1.01
riscurilor naturale
P.5.1.Conservarea, restaurarea și punerea în valoare a
5.Turism și
16 patrimoniului cultural-istoric, valorificarea patrimoniului turistic 0.77
Patrimoniu cultural
natural și creșterea utilizării potențialului balnear
219
P.5.2. Modernizarea și extinderea infrastructurii regionale de
17 0.67
cazare și de agrement și îmbunătățirea serviciilor specifice
P.5.3. Susținerea turismului de nișă, dezvoltarea activităților
18 0.79
conexe turismului și integrarea activităților turistice
19 P.5.4. Asigurarea forței calificate de muncă în turism 0.18
P.6.1.Eficientizarea activitățilorde prelucrare a produselor
20 agricole și îmbunătățirea pregătirii agricole, susținerea 0.74
activităților profesionale a Fermierilor
21 P.6.2. Susținerea activităților agricole în zonele montane 0.74
P.6.3.Valorificarea superioară, într-o manieră durabilă, a
6.Dezvoltare a 22 0.96
potențialului silvic regional
rurală, agricultura și
P.6.4. Creșterea atractivității economice și diversificarea
silvicultura 23 0.81
activităților economice în localitățile rurale
P.6.5.Îmbunătățirea infrastructurii tehnico- edilitare a localităților
24 1.15
rurale
P.6.6.Dezvoltarea infrastructurii sociale, cultural-recreative și
25 0.71
susținerea dezvoltării comunitare
TOTAL IMPACT 0.70

Concluzionând cele de mai sus, se poate afirma că Evaluarea Strategică de Mediu prin
impactul cumulativ, a relevat faptul că, pe total Domenii Strategice și Priorități de investiții, planul
propus, va genera efecte pozitive asupra mediului.
Astfel, PDR 2021-2027, confirmă obiectivul general enunțat, prin care Regiunea Centru
să devină o regiune mai curată, atractivă pentru locuitorii săi si turişti, cu o economie
competitivă bazată pe cunoaştere şi inovare în care grija pentru mediu şi utilizarea raţională
şi durabilă a resurselor să fie scopul fiecărui cetăţean.
Abordarea strategică a planului oferă un mare potenţial pentru impacturi pozitive. Astfel
Domeniile Strategice (DS) 4 și 5, cu Prioritățile de investiții (P) aferente și tipurile de
acțiuni/măsuri, este în mod evident concentrat pe probleme de protecţie a mediului și dezvoltare
socio-economică:


P.5.1. Conservarea, restaurarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural-istoric,
valorificarea patrimoniului turistic natural și creșterea utilizării potențialului balnear
P.5.2. Modernizarea și extinderea infrastructurii regionale de cazare și de agrement și
îmbunătățirea serviciilor specifice
P.5.3. Susținerea turismului de nișă, dezvoltarea activităților conexe turismului și integrarea
220
P.5.4. Asigurarea forței calificate de muncă în turism
Prioritățile de investiții (P) mai sus menţionate sunt în strânsă legatură cu politicile şi
strategiile de reducere a emisiilor de carbon, economia mediului şi eficienţa resurselor. Prin
promovarea unor astfel de acţiuni, alte câteva domenii importante de mediu sunt legate direct sau
indirect, prin inducerea unor efecte pozitive asupra mediului.
Sustenabilitatea activităţilor PDR este invocată ca principiu orizontal în cadrul tuturor
domeniilor strategice. Cea mai concretă şi evidentă raportare la acest principiu se face în cadrul
acţiunilor DS 4, care combină propuneri de activităţi şi investiţii în cadrul următoarelor Priorități
de investiții:
 P.4.2 Creșterea eficienței utilizării energiei și a altor resurse materiale prin implementarea
de soluții și tehnologii curate care să faciliteze tranziția către economia circulară, în scopul
reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră
 P.4.3 Protejarea și conservarea biodiversității regionale
DS 2, dedicată îmbunătăţirii competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, pe lângă
efetele pozitive asupra mediului poate să genereze şi efecte directe şi indirecte negative, ca urmare
a dezvoltării unor capacităţi de producţie. În schimb, P.2.3 Susținerea sectorului regional de
cercetare-dezvoltare pentru o creștere economică inteligentă, în care sunt propuse acţiuni specifice
de inovare şi dezvoltare tehnologică, în interrelație cu DS 4, poate genera efecte pozitive asupra
mediului, atât prin propriile acţiuni, cât şi prin cele eventual în conexiune cu DS 4.
Activităţile care au ca obiectiv concret reducerea emisiilor de carbon din cadrul DS 1, cele
referitoare la inovare şi promovarea unor tehnologii avansate, care să fie prietenoase cu mediu
(dezvoltate în cadrul domeniilor strategice 1 şi 4), precum şi activităţile de protecţie a
patrimoniului cultural propuse în cadrul DS 5, se aşteaptă de asemenea, să contribuie la
dezvoltarea durabilă a regiunii.
Întregul plan arată un mare potenţial de a mări beneficiile pentru mediu prin utilizarea
legăturii şi consistenţei între acţiunile propuse de diferite Domenii Strategice.
Dezvoltarea infrastructurii de transport va contribui la optimizarea / fluidizarea traficului,
centurile de ocolire reducând nivelul de poluare, în special în interiorul oraşelor.
Promovarea unor alternative de transport, modernizarea parcului auto destinat transportului
public vor conduce la reducerea emisiilor de carbon în aglomerările urbane. Planurile de
mobilitate urbană durabilă vor fi realizate în scopul de a limita emisiile de gaze cu efect de seră
cauzate de transport.
PDR 2021 - 2027 ia în considerare provocările specifice ale turismului, în cadrul acţiunilor
propuse de DS 4, cum ar fi și conservarea si gestionarea durabilă a resurselor naturale.
Angajamentul pentru dezvoltarea durabilă trebuie susţinut de măsuri de minimizare a
utilizării resurselor si a poluării în zonele turistice.
Regenerarea si revitalizarea și modernizarea infrastructurii tehnico-edilitare a spaţiilor
urbane degradate/abandonate, pot contribui la crearea condiţiilor necesare pentru o dezvoltare
urbană durabilă prin cresterea activităţilor economice, reincluderea terenurilor în circuitul social,
sau, în cazul oraselor, ca rezerve pentru investiţii viitoare.
PDR 2021 - 2027 pune accent pe activităţi inovatoare, incluzând domeniul protecţiei
221
mediului, industrii şi servicii cu emisii scăzute de dioxid de carbon, protecţia resurselor naturale si
dezvoltarea durabilă.
În concluzie, PDR 2021 – 2027, prin obiectivul său general și prioritățile de investiții,
în special cele care propun valorificarea potenţialului local/regional (DS 6), va contribui la
realizarea unei regiuni mai curate, mai atractivă pentru locuitori si turişti, la dezvoltarea
socio-economică, în care grija pentru mediu şi utilizarea raţională şi durabilă a resurselor
este pe primul plan.
5. POTENȚIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI ÎN CAZUL

IMPLEMENTĂRII PDR 2021-2027
5.1. Evoluţia posibilă în situaţia implementării PDR 2021-2027

Impact estimat
Nr Aspecte de mediu Evoluţia posibilă în situaţia implementării PDR în cazul
ctr relevante PDR 2021-2027 implementării
PDR
Prin angajamentele asumate, România trebuie să se
conformeze și să ia toate măsurile privind reducerea
emisiilor de poluanţi atmosferici şi îmbunătăţirea
calităţii aerului, pentru a atinge țintele propuse.
În cazul implementării PDR, se vor putea atinge
ţintele de reducere a emisiilor de poluanţi reducându-
se poluarea generată de traficul urban şi de sistemele
învechite şi ineficiente de încălzire sau iluminat.
Modernizarea reţelor rutiere naţionale și județene vor
reduce disconfortul creat de trafic, zgomot si poluarea
atmosferică.
Realizarea, acţiunilor propuse în cadrul priorităților de
Potenţial impact
1 Aer investiții P 2.1 şi P 2.3, ar conduce la o îmbunătățire
pozitiv.
a situaţiei actuale de emisii în apă, aer, sol sau de
generare de deşeuri, ca urmare a introducerii noilor
tehnologii de producţie, cât şi din punct de vedere al
capacităţilor de producţie. În acest caz, producţia ar
creşte și ar scădea emisiile în atmosferă. Procesele
tehnologice moderne, vor funcționa cu consumuri
energetice, utilităţi şi materii prime reduse şi, în
consecinţă va scădea poluarea la nivel local și
regional. Implementarea PDR prin DS 4 și P 4.2 ,
promovarea eficienței energetice și reducerea
emisiilor de gaze cu efect de seră și P 4.1, va conduce
la o reducere a poluării.
Implementarea unor acţiuni propuse, în special în
cadrul P 2.1 și P 2.4, va însemna reducerea riscului
de a avea contribuţii suplimentre la poluarea apelor de Potenţial impact
Apa de suprafață și suprafaţa sau subterane. pozitiv, dar și
2
subteran Nu vor exista consumuri suplimentre de ape în potenţial impact
procese tehnologice noi, dar nici nu vor fi reduse negativ
consumurile de apă în procese tehnologice existente.
În schimb pentru procele tehnologice existente nu va
222
exista opţiunea de inovare a procesului sau reducere a
consumurilor de apă prin retehnologizare. Nu se poate
asigura faptul că vor fi doar evoluţii pozitive privind
îmbunătăţirea calităţii corpurilor de apă de suprafaţă
şi subterană, prin implementrea activităţilor susţinute
de PDR.
Factorul de mediu sol poate fi puţin afectat de
acţiunile propuse în cadrul PDR. DS prioritară cu cel
mai posibil impact negativ asupra solului ar fi DS 1,
DS 2 și DS 5, care prevăd realizarea unor proiecete de
construcţii sau reabilitări de drumuri. De asemenea,
dezvoltarea unor capacităţi de producţie, acţiuni
Potenţial impact
3 Sol și subsol propuse în cadrul DS2, pot să influenţeze negativ
pozitiv.
solul, fie punctiform prin posibile deversări locale, fie
prin creşterea unor debite de poluanţi în atmosferă şi
afectarea suprafeţelor de teren. Aceste situaţii sunt
foarte puţin probabile, iar implementarea PDR poate
să contribuie pozitiv la reabilitarea și refacerea unor
suprafeţe de teren degradate sau abandonate.
Implementarea politicilor de management al
deşeurilor prevede necesitatea promovării investiţiior
în inovare, cercetare și adoptarea tehnologiilor
avansate pentru reducerea cantităţii de deşeuri
generate. Diminuarea deșeurilor din construcții și
economia de materiale investite în noi structuri ocupă
Managementul un loc important în strategiile de dezvoltare durabilă a Potenţial impact
4
deseurilor localităților. Astfel DS 2 şi 4 vor avea un impact pozitiv
pozitiv asupra mediului prin promovarea unor astfel
de acţiuni.
Implementarea activităţilor de reabilitare a
infrastructurilor industriale și rezidenţiale, publice,
rutiere, vor conduce la o înbunătățire a tuturor
factorilor de mediu.
Unele probleme legate de biodiversitate pot să apară
în cazul implementării acţiunilor din cadrul DS 1 P
1.2, DS 2 P 1.3, DS 5 și DS 6 P 6.1, P 6.2, P 6.3 ale
PDR, ca urmare a dezvoltării unor activităţi în
domeniul turismului sau de infrastructură de transport
în arii naturale protejate de interes naţional sau
comunitar sau în apropierea acestora. Deasemeni, se Potenţial impact
propune dezvoltarea activităților agricole pe terenuri pozitiv, dar și
agricole sau în zonele montane, care pot fi situate în potenţial impact
5 Biodiversitate
interiorul ariilor protejate sau în vecinătatea acestora. negativ asupra
Acţiunile propuse prin PDR în domeniul turismului au asupra
ca şi componentă principală sustenabilitatea, biodiversității
conservarea şi gestionarea durabilă a resurselor
naturale şi culturale, reducerea la minimum a utilizării
resurselor şi a poluării în cadrul destinaţiilor turistice,
inclusiv producerea de deşeuri, gestionarea schimbării
în interesul bunăstării comunităţii. De asemenea,
acţiunile prevăzute în cadrul DS 1 P 1.2, referitoare la
223
relizarea sau modernizarea infrastructurii pentru
interconectivitate, se aşteaptă să aibă loc doar pe
infrstructuri existente, fără afectarea altor areale. Prin
urmare, prin implemntarea PDR DS 4 P 4.1 – P 4.4,
cu referire directă la îmbunătățirea protecției naturii și
a biodiversității și reducerea poluării, va produce
numai efecte pozitive Prin implementarea PDR se
poate garanta o mai bună conservare a biodiversităţii
și o reducere considerabilă a poluării la nivelul
Rgiunii Centru.
Investiţiile şi acţiunile propuse In cadrul DS 1 P 1.3,
vor contribui la regenerarea spațiilor urbane
degradate, inclusiv reintroducerea în circuitul urban a
terenurilor neutilizate; valorificarea terenurilor
neutilizate, inclusiv investiții în modernizarea și
asigurarea de utilitati in aceste zone. Implementarea
acestor măsuri, vor contribui la înbunătățirea
aspectului vizual, creșterea suprafeței de spațiu verde
Peisajul şi mediu pe cap de locuitor, cu efecte directe asupra stării de Potenţial impact
6
vizual sănătate a populației pozitiv.
Reducerea cantităților de deșeuri din construcții și
economia de materiale investite în noi structuri ocupă
un loc important în strategiile de dezvoltare durabilă a
orașelor.
Implemntarea măsurilor referitoare la peisaj din
cadrul PDR va conduce la o înbunătățire a situaţiei
actuale prin reutilizarea și refuncționalizarea
diferitelor zone din interiorul orașelor.
Implemntarea PDR, prin DS 5, va contribui la

conservarea, protecția și valorificarea durabilă a
patrimoniului cultural, reabilitarea stațiunilor
balneoclimaterice, cresterea numărului de locuri de
muncă și promovarea turismului, facilitând astfel
implementarea unor măsuri de protejare și promovare
7
Patrimoniu a acestora. Deasemeni se propune restaurarea, Potenţial impact
cultural consolidarea, protectia și conservarea monumentelor pozitiv
istorice.
Implemntarea măsurilor referitoare la patrimoniul
cultural din cadrul PDR va conduce la o înbunătățire a
situaţiei actuale prin oportunităţile de conservare si
protecție a patrimoniului cultural și natural, oferite de
plan.
224
Prin implementarea acţiunilor prevăzute în PDR,
privind consumul de combustibil datorat sistemelor
neperformante de încălzire şi iluminat, traficul
congestionat, inexistenţa arterelor de ocolire a
Populția și localităţilor, vor conduce la o creștere a calittăii Potenţial impact
8
sănătatea umană factorului de mediu aer și implicit la o înbunătățire a pozitiv.
stării de sănătate a populației. Implementarea
acţiunilor prevăzute în cadrul tuturor Domeniilor
Strategice, vor contribui la creșterea calităţii vieţii
atât în zonele urbane cât și cele rurale.
Promovarea eficienţei energetice în infrastructura
publică, inclusiv clădiri publice şi în sectorul
Eficiență locuinţelor, va reduce consumul de combustibili Potenţial impact
9
energetică convenționali. Prin implementarea măsurilor propuse pozitiv.
prin PDR, privind eficiența energetică, se vor reduce
considerabil emisiile de gaze cu efect de seră.
Implementarea PDR, va reduce consumul de
combustibili convenţionali, va crește eficienţa
energetică în infrastructura publică, inclusiv clădiri
Schimbări publice şi în sectorul locuinţelor. Prin implementarea Potenţial impact
10
climatice măsurilor propuse prin PDR, privind utilizarea pozitiv.
energiilor regenerabile, creșterea eficienței energetice
și promovarea mobilității urbane, se vor reduce
considerabil emisiile de gaze cu efect de seră.
225
PDR, prin DS 2, P 2.2 se prevede extinderea
infrastructurii regionale și locale de sprijinire a
afacerilor (parcuri industriale, zone industriale,
platforme logistice, incubatoare de afaceri, centre de
afaceri, camere de comerț etc). Iar P 2.3, prevede
dezvoltarea parcurilor științifice și tehnologice sau
modernizarea celor existente. Unele din acestea pot
intra sub incidenţa legislaţiei privind accidentele
majoire în care sunt implicate substanţe chimice
periculoase, dar şi sub incidenţa legislaţiei privind
riscurile naturale (riscurile la inundaţii sau alunecări ).
Prin implemntrea PDR, cel puţin referitor la aceste
tipuri de acţiuni propuse de PDR, riscurile naturale și
accidentele antropice pot fi diminuate dacă
amplasarea obiectivelor noi se va face cu respectarea
Regulamentului Local de Urbanism, Acţiunile de
reabilitare a clădirilor, prevăzute de domeniile
strategice 3 și 4, vor contribui în mod pozitiv la
reducerea riscului la posibile dezastre naturale, astfel
încât implemntarea PDR va avea efecte pozitive.
Implemntarea acţiunilor prevăzute în cadrul DS 1 a
PDR, referitoare la legături rutiere secundare
reabilitate și nou construite către rețeaua rutieră și Potenţial impact
11 Prevenire riscuri
nodurile TEN-T (drumuri județene, drumuri expres, pozitiv.
centuri ocolitoare cu statut de drum județean care
asigură conectivitatea directă sau indirectă la rețeaua
de bază – TEN-T) și soluții pentru decongestionarea/
fluidizarea traficului (pasaje, extinderi la 4 benzi,
măsuri de siguranță) va avea un impact pozitiv asupra
mediului dar şi asupra stării de sănătate a cetățenilor,
ca urmare a inbunătățirii situaţiei actuale referitoare la
accesibilitate și timpul de intervenţie în situaţii de
urgenţă.
Prin DS 4 P 4.4 se propun măsuri privind diminuarea
efectelor schimbărilor climatice și prevenirea
riscurilor naturale (ex. dezvoltarea infrastructurii de
monitorizare și avertizare a fenomenelor hidro-
meteorologice severe, împăduriri etc.
Modernizarea infrastructurii, va genera scăderi ale
emisiilor din trafic, respectiv consumuri specifice de
combustibili mai mici, dezvoltarea infrastructurii de
monitorizare și avertizare a fenomenelor hidro-
meteorologice severe, împăduriri vor produce efecte
pozitive asupra mediului si implicit asupra
schimbărilor climatice, generatoare de intensificarea
riscurilor naturale.
Prin neimplementarea acţiunilor prevăzute în PDR,
Conservarea și
consumul de combustibil datorat sistemelor
utilizarea eficientă Potenţial impact
12 neperformante de încălzire şi iluminat, traficul
a resurselor pozitiv.
congestionat, inexistenţa arterelor de ocolire a
naturale
localităţilor, suprafețele de spațiu verde pe cap de
226
locuitor insuficiente, va conduce la o scădere a
calittăii factorului de mediu aer și implicit ar putea fi
afectată sănătatea populației.
Implementarea PDR, pentru acțiunile prevăzute mai

sus și acțiunile prevăzute în domeniul turismului, vor
conduce la realizarea unor investiţii în sectorul
balnear, modernizarea unor capacităţi turistice
existente sau realizarea altora noi, la realizarea
priorităților de investiții în infrastructura aferentă.
Aceste investiții vor conduce la o creștere a a calității
vieții și a sănătății umane, la creșterea numărului de
turiști, la crearea de noi locuri de muncă și nu în
ultimul rând la o crștere economică la nivelul
Regiunii Centru. Realizarea obiectivelor propuse prin
PDR va conduce la o înbunătățire a actualei
infrastructuri turistice. Se vor realiza sisteme
corespunzătoare de tratare a apelor, colectarea
corespunzătoare a deşeurilor, exploatre durabilă a
resurselor etc), va limita aportul unor poluări
suplimentre ale mediului în cadrul destinaţiilor
turistice. Implementarea PDR pentru acțiunile
prevăzute de DS 6, vor conduce la o valorificare
superioară a resurselor agricole și silvice. Sprijinul
acordat populației din mediul rural în domeniul
eficientizării activităților de prelucrare a produselor
agricole și silvice dar și a activităților neagricole, va
contribui la dezvoltarea economică, cu efecte benefice
asupra creșterii nivelului de trai al populației din
Regiunea Centru.
Creşterea gradului
de conştientizare Informarea publicului va conduce la creșterea
Potenţial impact
13 asupra responsabilității și a gradului de conștientizare asupra
pozitiv.
problemelor de problemelor de mediu.
mediu
6. EFECTE TRANSFRONTIERA SI CUMULATIVE
6.1. Impactul transfrontalier
Nu au fost identificate efecte transfrontaliere. Având în vedere distanța dintre limitele

Regiunii Centru și limita frontierei României, în special cu limita frontierei de vest, considerăm că
nu se pune problema unui impact transfronalier.
6.2. Impactul cumulativ, efecte sinergice

În ce privește impactul cumulativ, al două sau mai multe proiecte care prin funcționare să
conducă la apariția unui efect de sinergism, nu excludem apariția unui astfel de impact. Este
posibilă apariția unui impact cumulativ, datorat amplasării unor obiective noi, identificate la DS
1, în apropierea, unor unități industriale, care prin funcționare și dezvoltare viitoare să conducă la
227
manifestarea unor efecte de sinergism și să genereze disconfort populației din zona si
ecosistemului.
Având în vedere că nu sunt cunoscute amplasamentele concrete ale noilor obiective

industriale pentru toate proiectele de investiții, care ar putea fi suscectibile de un impact
semnificativ asupra mediului și care ar putea dezvolta un efect de sinergism, vor fi supuse
evaluărilor specifice, evaluarea impactului asupra mediului pentru proiecte şi evaluarea adecvată,
dacă aceste proiecte vor fi amplasate în vecinătatea altor unități industriale cu care ar putea
produce efectul cumulativ sau de sinergism, sau în vecinătatea ariilor protejate.
7. MĂSURI PROPUSE PENTRU A PREVENI EFECTELE NEGATIVE
7.1. Măsuri generale

Măsurile generale se aplică tuturor domeniilor strategice şi priorităţilor de investiţii, respectiv
acţiunilor propuse în cadrul PDR. Aceste măsuri vor trebui să asigure şi se referă, în principal la:
 Etapizarea lucrărilor de construcţie a proiectelor din aceeaşi zonă de amplasament sau a

celor amplasate în zone adiacente şi corelarea măsurilor de prevenire, reducere,
compensare (dacă este cazul) cu cele stabilite în urma evaluărilor pentru alte strategii,
planuri şi programme;
 Abordarea tuturor aspectelor care privesc etapa de construcţie în cadrul evaluărilor

privind impactul asupra mediului, pornind de la amplasarea organizării de şantier până la
construcţia de drumuri tehnologice și asigurarea utilităţilor;
 Evitarea amplasării proiectelor noi în interiorul sau imediata vecinătate a ariilor naturale
protejate; în cazul în care acest fapt nu poate fi evitat, stabilirea măsurilor
corespunzătoare conform planurilor de management ale ariilor protejate sau prin aplicarea
măsurilor de evitare, reducere, compensare a efectelor semnificative asupra mediului
stabilite în cadrul procedurii de evaluare adecvată;
 Realizarea unor planuri de management de mediu pentru proiecte astfel încât pe toata
durata acestuia (etapa de proiectare, construcţie şi operare) să poată fi evaluate
performanţele de mediu.
- Proiectele noi propuse în cadrul PDR, trebuie să corespundă măsurilor cuprinse în strategiile şi
planurile naţionale privind schimbările climatice, calitatea aerului, calitatea apei (Planurile de
Management ale bazinelor hidrografice), managementul deşeurilor, protejarea biodiversităţii.
- Toate acţiunile PDR care generează proiecte care ar putea avea un impact semnificativ asupra
mediului, trebuie supuse evaluărilor specifice (evaluare de mediu pentru planuri si programe,
evaluarea impactului asupra mediului pentru proiecte şi evaluarea adecvată). Prin
implementarea cerinţelor de evaluare adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau
proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes național şi comunitar, se asigură că
niciun plan sau proiect nu poate afecta în mod semnificativ aria naturală protejată de interes
comunitar, singur sau în combinaţie cu alte planuri/proiecte, care se află în procedură de
reglementare sau sunt prevăzute în strategii de dezvoltare. De asemenea, se stabilesc şi se
228
urmăresc indicatorii de monitorizare ai speciilor şi habitatelor pentru activităţile ce se
desfăşoară în arii protejate.
- Trebuie să se asigure faptul că se vor implementa efectiv măsurile şi condiţiile conţinute în

deciziile emise de autoritatea competentă de protecţia mediului privind evaluarea impactului
asupra mediului, evaluarea adecvată. Astfel, în timpul realizării proiectelor, investiţiilor
beneficiarul trebuie să asigure un control efectiv al implementării măsurilor relevante pentru
proiectul respectiv.
- Implementarea priorităţilor priorităților de investiții PDR ce prevăd utilizarea resurselor

naturale de ape de suprafaţă sau subterane trebuie coordonată cu planurile de management şi
planurile de amenajare ale bazinelor hidrografice în privinţa eligibilităţii în raport cu
obiectivele de mediu şi măsurile planificate de realizare a stării bune a apei (stabilite prin
obiectivele planurilor de management).
- Implementarea unor acţiuni din cadrul priorităţilor priorităților de investiții din cadrul PDR
referitoare la captări de apă din corpuri de apă de suprafaţă sau subterane supuse autorizării
conform legislaţiei de ape, vor fi permise cu condiţia respectării condiţiilor prevăzute de
legislaţia în vigoare şi a reglemntărilor subsecvente aplicabile.
- Soluţiile de proiectare pentru construcţia, retehnologizarea şi reconstrucţia amplasamentelor ce

urmează a fi construite trebuie să ţină cont de condiţiile impuse în :
 Rezultatele studiilor geologice, geotehnice şi hidrogeologice;
 Cerinţele legislaţiei de ape privind zonele de protecţie sanitară din jurul surselor de apă
şi instalaţiilor de alimentare cu apă potabilă şi surselor de ape minerale utilizate în
scopuri terapeutice, profilactice, potabile şi de igienă
- Atunci când este necesară realizarea unor lucrări în zonele de protecţie sanitară se vor lua
măsuri de prevenire şi eliminare a oricăror forme de impact negativ asupra stării cantitative şi
calitative a apei aflate în apropierea instalaţiilor de captare.
- În cazul în care sistemul de monitorizare indică efecte negative neaşteptate asupra mediului,
generate de implementarea unor proiecte realizate în cadrul PDR, se vor propune măsuri de
corecție.
- În situaţii de urgenţă (cutremure, inundaţii, poluări accidentale) trebuie impuse şi respectate

măsurile de reducere şi atenuare a efectelor negative prevăzute în legislaţie.
7.2. Măsuri specifice pe Domenii Strategice și Obiective Specifice, acțiuni, și măsuri

specifice
229
Domenii Măsuri specifice
Priorități de investiții Acțiuni/Măsuri propuse
strategice
Creșterea capacității umane din cadrul APL-urilor în vederea
îmbunătățirii procesului de planificare urbană, consolidarea
P.1.1 Întărirea capacității
instrumentelor de planificare spațială, elaborarea și implementarea
administrative a autorităților
strategiilor integrate de dezvoltare urbană (SIDU), consolidarea
publice locale în vederea
capacității structurilor de guvernanță la niveluri multiple, diversificarea
implementării principiilor
formelor de cooperare între structurile administrației publice locale,
1.Dezvoltare dezvoltării urbane integrate și
consolidarea instituțiilor cu rol în planificarea și gestionarea proceselor
teritorială, sprijinirea cooperării la nivel
de dezvoltare a teritoriului, sprijinirea elaborării și implementării
dezvoltare microregional
strategiilor teritoriale integrate la nivel microregional prin utilizarea de
urbană
instrumente de tip ITI (investiții teritoriale integrate)
durabilă
1.2.1.Extinderea, reabilitarea și modernizarea infrastructurii regionale de
transport pentru creșterea accesibilității localităților urbane și rurale la
rețeaua națională de transport și la rețeaua TEN-T (accelerarea lucrărilor
de execuție a autostrăzilor începute în perioada 2014-2020, modernizarea
și creșterea capacității de transport a drumurilor de importanță regională
care asigură conexiunile la rețeaua TEN-T, realizarea de noi legături
rutiere către rețeaua rutieră și nodurile TEN-T, realizarea de centuri Măsuri de minimizare la sursă a deşeurilor generate şi colectare
ocolitoare, realizarea de noi drumuri locale care să deservească zonele selectivă a deşeurilor rezultate din activitatea de
P.1.2 Extinderea,reabilitarea și
metropolitane și zonele urbane funcționale, continuarea investițiilor reabilitare/construcţii şi demolări, monitorizarea gradului de
modernizareainfrastructurii de
în infrastructura feroviară începute în perioada 2014-2020, inclusiv a recuperare şi reciclare a deşeurilor în acest domeniu, conform
transport regional și dezvoltarea
celor pentru modernizarea, creșterea siguranței și accesibilizarea gărilor, cerinţelor legislaţiei europene.
infrastructurii TIC, în mod
modernizarea materialului rulant, informatizarea transportului feroviar, Pentru proiectele ce se vor desfășura în situri Natura 2000 sau
special a infrastructurii de bandă
modernizarea platformelor pentru transportul de mărfuri și construirea în vecinătatea acestora, deșeurile menajere din cadrul
largă
de noi terminale de transport intermodal, accelerarea execuției organizărilor de șantier, vor fi evacuate zilnic, pentru a nu atrage
aeroportului de la Brașov-Ghimbav), continuarea modernizării și mamifere sau păsări aflate în căutarea hranei.
extinderii aeroporturilor din Tîrgu Mureș și Sibiu, realizarea, reabilitarea
infrastructurilor pentru heliporturi și aerodromuri pentru aparate de zbor
de mici dimensiuni
1.2.2.Dezvoltarea infrastructurii TIC, în mod special a
infrastructurii de bandă largă și îmbunătățirea conectivității digitale în
mediul urban și cel rural
1.3.5 Sprijinirea mobilității urbane durabile (asistențăspecifică prin
finanțarea actualizării/ elaborării și a monitorizării PMUD –urilor
P.1.3 Consolidarea rolului și pentru municipii, orașe și zone metropolitane, dezvoltarea și
funcțiilor așezărilor urbane din modernizarea infrastructurii detransport la nivel urban/metropolitan
Regiunea Centru ca actori (construirea de centurirutiere, extinderea, modernizarea liniilor de
importanți în asigurarea coeziunii tramvai, dezvoltarea unor culoare de mobilitate, achiziționarea de 1.3.9
teritoriale, sociale și a creșterii troleibuze și/sau autobuze, achiziționarea sau modernizarea de material
economice bazatăpe cunoaștere rulant etc), dezvoltarea infrastructurii pentru combustibili alternativi, în
special puncte de realimentare sau reîncărcare, extinderea,
reconstruirea sau modernizarea pistelor ciclabile,digitalizarea
transportului urban, implementarea de sistemede măsurare și
230
monitorizare a calității aerului și a poluării fonice, dezvoltarea de
parteneriate:(UAT, companii de transport public, firme IT, ONGuri)
1.3.6 Extinderea digitalizării serviciilor administrației publicelocale și
implementarea de soluții SMART City prin Măsuri ce vizează
extinderea digitalizării serviciilor administrației publice locale și
implementarea de soluții SMART City (dezvoltarea infrastructurii
software și hardware)
1.3.7 Creșterea coeziunii economice și sociale a orașelor prin
implementarea de strategii de dezvoltare locală integrate la nivel de
zone urbane marginalizate și prin sprijinirea acțiunilor de regenerare
urbană
1.3.8 Revitalizarea economică și socială a orașelor mici precum și a
localităților urbane monoindustriale
Creșterea capacității autorităților publice din oraselor mici și cele
monoindustriale de a elabora și implementa planuri și strategii integrate
de dezvoltare locale, modernizarea și digitalizarea serviciilor
administrației publice, modernizarea infrastructurii de tehnico-edilitare, a
spațiilor urbane degradate/ abandonate
dezvoltarea infrastructurii locale de afaceri, reabilitarea și
modernizarea infrastructurilor de educație, de sănătate, sociale și
culturale și modernizarea serviciilor aferente, conservarea,
restaurarea și valorificarea patrimoniului cultural (inclusiv religios),
dezvoltarea unor infrastructuri de bază necesare dezvoltării activităților
turistice (rețele edilitare, drumuri de acces)
Sprijinirea investițiilor de modernizare tehnologică și a activităților de Promovarea şi dezvoltare de activităţi economice inovative,
inovare ale IMM-urilor; susținerea digitalizării IMM-urilor; stimularea inclusiv In domeniul tehnologiilor de protecţia mediului sau al
P.2.1 Promovarea unui mediu de
creării entităților economice bazate pe aplicarea rezultatelor cercetării; altor procese inovative, care au o componentă credibilă de
afaceri inovativ pentru o
sprijinirea entităților economice bazate pe cercetare în primii 3 ani de sustenabilitate, cum ar fi eficienţă energetică, reducerea
dezvoltare economică inteligentă
viață; dezvoltarea centrelor/entități de transfer tehnologic și a consumului de materii prime şi utilităţi, minimizarea deşeurilor
centrelor de inovare la sursă, îmbunătăţirea sistemelor de epurare a apelor uzate etc
Extinderea infrastructurii regionale și locale de sprijinire a afacerilor Realizarea de obiective economice noi, extinderea capacităţilor
P.2.2 Extinderea și diversificarea (parcuri industriale, zone industriale, platforme logistice, incubatoare de de producţie, modernizarea sau realizarea de noi obiective
2.Competitivitate infrastructuriiregionale și locale afaceri, centre de afaceri, camere de comerț etc), extinderea și turistice şi de agrement, de învăţământ, etc trebuie să se facă cu
economică, de afaceri, susținerea clusterelor diversificarea gamei de servicii oferite de către structurile de sprijin asigurarea sistemelor corespunzătoare de epurare a apelor uzate şi
cercetare- și dezvoltarea rețelelor de pentru afaceri; susținerea activității clusterelor inovative și ale altor cu asigurarea parametrilor de calitate pentru deversare a acestora
dezvoltare și cooperare economică structuri și rețele de cooperare precum și a activităților de promovare în sursele de apă de suprafaţă, cu respectarea valorilor maxim
inovare economică admise pentru indicatorii prevăzuţi de legislaţia în vigoare.
Dezvoltarea infrastructurilor de CDI din cadrul entităților publice Asigurarea infrastructurii rutiere corespunzătoare pentru noile
(universități, centre, institute de cercetare etc) și private; susținerea capacităţi de producţie, şcoli, unități turistice, etc se va realiza
P.2.3 Susținerea sectorului
activităților de cercetare-dezvoltare derulate în cadrul entităților publice astfel încât să nu fie generate noxe suplimentare prin aglomerarea
regional de cercetare- dezvoltare
și private de CDI, dezvoltarea de platforme de cooperare și susținerea traficului.
pentru o creștere economică
parteneriatelor între instituții de cercetare, companii și autorități publice; Amplasarea unor noi obiective industriale trebuie făcute cu
inteligentă
stimularea creării entităților economice bazate pe aplicarea rezultatelor respectarea distanţelor de protecţie sanitară prevăzute de
cercetării, sprijinireaentităților economice bazate pe cercetare în primii 3 reglementările în vigoare.
231
ani de viață, în domeniile de specilizare inteligentă și alte domenii cu Măsuri de prevenire a afectării unor suprafeţe de teren poluate şi
contribuție substanțială la creșterea economică a regiunii, inclusiv a apleor de suprafaţă ca urmare a creşterii debitelor masice de
domenii emergente, susținerea participării entităților de CDI și a poluanţi evacuaţi.
companiilor în programe europene de Cercetare, dezvoltarea parcurilor Măsuri de minimizare la sursă a deşeurilor generate şi colectare
științifice și tehnologice, formarea personalului din CDI pentru a se selectivă a deşeurilor rezultate din activitatea de
adapta noilor competențe cerute de dezvoltarea tehnologică inclusiv în reabilitare/construcţii şi demolări, monitorizarea gradului de
domeniile de specializare inteligentă recuperare şi reciclare a deşeurilor în acest domeniu, conform
cerinţelor legislaţiei. Pentru
Sprijinirea participării IMM-urilor la diverse rețele internaționale de proiectele ce se vor desfășura în vecinătatea siturilor Natura
cooperare economică; conectarea clusterelor inovative și a altor structuri 2000, deșeurile menajere din cadrul organizărilor de șantier, vor
și rețele de cooperarela marile rețele europene de sprijinire a companiilor fi evacuate zilnic, pentru a nu atrage mamifere sau păsări aflate în
P.2.4 Creșterea gradului de și dezvoltarea de parteneriate internaționale, extinderea participării căutarea hranei.
internaționalizare a economiei si active a instituțiilor de cercetare în rețelele europene și dezvoltarea de Impunerea unor măsuri vizând amenajări pentru protecţia
sectorului regional de CDI parteneriate cu instituții de cercetare din străinătate, participarea IMM- mediului cum ar fi perdele forestiere cu rol de protecţie
urilor și organizațiilor CDI în structuri, parteneriate și programe de impotriva poluării cu gaze sau fonice.
Reabilitarea și modernizarea infrastructurii educaționale și aprocesului de

P.3.1. Îmbunătățirea calității,
educație în sistemul de învățământ profesional și tehnic; sprijinirea Asigurarea condiţiilor necesare pentru gestionarea conform
eficacității și relevanței ofertei
modernizării învățământului terțiar; digitalizarea educației și formării prevederilor legale a apelor uzate rezultate de la unităţile de
educaționale regionale, a învăţământ şi educaţie.
profesionale; creșterea accesului la educație a grupurilor dezavantajate
serviciilor şi accesului la educație Materialele şi deşeurile de construcţii vor fi eliminate numai în
social; stimularea participării adulților la educația continuă și dezvoltarea
la toatenivelurile locurile destinate acestui scop.
sistemului de învățare pe parcursul întregii vieți Măsuri de minimizare la sursă a deşeurilor generate şi colectare
Sprijinirea antreprenorialului ca măsură de creștere a ocupării; selectivă a deşeurilor rezultate din activitatea de
sprijinirea accesului pe piața muncii a persoanelor din grupurile reabilitare/construcţii şi demolări, monitorizarea gradului de
P.3.2. Sprijinirea măsurilor active dezavantajate social; stimularea intrării tinerilor pe piața muncii; recuperare şi reciclare a deşeurilor în acest domeniu, conform
de ocupare și modernizarea pieței modernizarea mecanismului și diversificarea serviciilor de intermediere cerinţelor legislaţiei europene.
muncii și plasare a forței de muncă; dezvoltarea și modernizarea sistemului de
formare profesională continuă; încurajarea mobilității geografice a forței
de muncă și menținerii vârstnicilor
Asigurarea condiţiilor necesare pentru gestionarea conform
prevederilor legale a apelor uzate rezultate de la unităţile de
învăţământ şi educaţie.
Extinderea, construcția, reabilitarea, dezvoltarea, modernizarea și
P.3.3. Dezvoltareainfrastructurii, Materialele şi deşeurile de construcţii vor fi eliminate numai în
dotarea infrastructurii sociale; dezvoltarea si diversificarea serviciilor
3.Resurse creștereaaccesului și locurile destinate acestui scop.
sociale integrate și a altor servicii adaptate nevoilor comunităților și
umane, îmbunătățirea serviciilor Măsuri de minimizare la sursă a deşeurilor generate şi colectare
persoanelor din grupuri vulnerabile; creșterea capacitații administrației
incluziune acordate persoanelor selectivă a deşeurilor rezultate din activitatea de
socială, și altor structuri publice și private de a furniza servicii de calitate și
aparținând grupurilor vulnerabile reabilitare/construcţii şi demolări, monitorizarea gradului de
ocupare și daptate nevoilor persoanelor din grupurile vulnerabile
recuperare şi reciclare a deşeurilor în acest domeniu, conform
sănătate cerinţelor legislaţiei europene.
P.3.4. Extinderea și modernizarea Extinderea, reabilitarea, modernizarea şi dotarea infrastructurii de Asigurarea condiţiilor necesare pentru gestionarea conform
infrastructurii de sănătate, sănătate de la nivel regional, județean şi local; creșterea accesului la prevederilor legale a apelor uzate rezultate de la unităţile de
creșterea accesului și servicii medicale pentru persoanele vulnerabile și comunitățile învăţământ şi educaţie.
232
îmbunătățirea serviciilor de marginalizate; digitalizare și sprijin pentru cercetare, dezvoltare, inovare Materialele şi deşeurile de construcţii vor fi eliminate numai în
sănătate, cercetare-dezvoltare, în sănătate; creșterea capacității instituționale a administrației publice, locurile destinate acestui scop.
inovare în sănătate unităților medicale și organizațiilor specializate de arăspunde nevoilor de Măsuri de minimizare la sursă a deşeurilor generate şi colectare
sănătate ale populației și a dezvolta un parteneriat pentru sănătate selectivă a deşeurilor rezultate din activitatea de
reabilitare/construcţii şi demolări, monitorizarea gradului de
cerinţelor legislaţiei europene.
Măsuri de minimizare la sursă a deşeurilor generate şi colectare

selectivă a deşeurilor rezultate din activitatea de
Infrastructura de mediu și servicii tehnico-edilitare; măsuri privind
Realizarea unor măsuri specifice de protecţie a solului, refacerea
creșterea calității mediului în zonele urbane și periurbane precum și în
P.4.1.Creșterea calității mediului suprafeţelor afectate de construcţii de drumuri, depozitări
zone afectate de poluare istorică;
înconjurător din așezările urbane temporare de materiale de construcţie.
transport și mobilitatea urbană durabilă și inteligentă; creșterea
și rurale din Regiunea Centru Impunerea unor măsuri vizând amenajări pentru protecţia
capacității administrative a autorităților locale șijudețene, operatorilor
mediului cum ar fi perdele forestiere cu rol de protecţie impotriva
de transport de a dezvolta proiecte demobilitate durabilă
alunecarilor de teren, a înzăpezirii sau a poluării cu gaze sau
fonice.
Măsurile de protecţie la zgomot, dacă este cazul, trebuie incluse
în proiecte adiţionale, individuale, ce conţin componente acustice
arhitecturale şi constructive.
Asigurarea condiţiilor necesare pentru gestionarea conform
prevederilor legale a apelor uzate rezultate de la unităţile de
P.4.2 Creșterea eficienței utilizării învăţământ şi educaţie.
Eficiența energetică în clădirile publice și rezidențiale; sisteme
energiei și a altorresurse materiale Materialele şi deşeurile de construcţii vor fi eliminate numai în
energetice inteligente, bazate pe un consum reduse de energie și
prin implementarea de soluții și locurile destinate acestui scop.
creșterea utilizării SRE și combustibililor alternativi; măsuri privind
tehnologii curate care să Măsuri de minimizare la sursă a deşeurilor generate şi colectare
creșterea capacității actorilor din mediul public și privat de a contribui la
4.Mediu, faciliteze tranziția către economia selectivă a deşeurilor rezultate din activitatea de
eficiență tranziția către economia circulară
circulară reabilitare/construcţii şi demolări, monitorizarea gradului de
energetică recuperare şi reciclare a deşeurilor în acest domeniu, conform
și schimbări cerinţelor legislaţiei europene.
climatice P.4.3Protejarea șiconservarea Măsuri privind conservarea și protecția SPA și SCI și a altor zone din
biodiversității regionale Măsuri specifice conform planurilor de management.
Regiunea Centru
P.4.4 Diminuarea efectelor Măsuri privind diminuarea efectelor schimbărilor climatice și prevenirea
schimbărilor climatice și riscurilor naturale (ex. dezvoltarea infrastructurii de monitorizare și
prevenirea riscurilor naturale avertizare a fenomenelor hidro-meteorologice severe, împăduriri etc.
P.5.1.Conservarea, Asigurarea condiţiilor necesare pentru gestionarea conform
restaurarea și punerea în valoare a Conservarea, restaurarea și punerea în circuitul turistic a patrimoniului prevederilor legale a apelor uzate rezultate de la unităţile de
patrimoniului cultural-istoric, învăţământ şi educaţie.
cultural-istoric; protejarea și valorificarea în scop turistic a patrimoniului
valorificarea patrimoniului Materialele şi deşeurile de construcţii vor fi eliminate numai în
natural; revigorarea turismului balnear și de sănătate
turistic natural și creșterea locurile destinate acestui scop.
5.Turism și utilizării
233
Patrimoniu potențialului balnear Măsuri de minimizare la sursă a deşeurilor generate şi colectare
cultural selectivă a deşeurilor rezultate din activitatea de
cerinţelor legislaţiei europene
Pentru a preveni efectele negative asupra corpurilor de apă și
zonelor de protecție a apei, vor fi respectate măsurile din
planurile de management ale bazinelor/spațiilor hidrografice.
Nu ar trebui aprobate proiecte noi ale căror implementare ar
afecta negativ calitatea apei datorită lipsei sistemului de
canalizare sau datorită unei epurarări sau evacuări
necorespunzătoare apelor uzate generate.
Modernizarea infrastructurii regionale de cazare și dezvoltarea Cerințele legislației privind protecția apelor trebuie respectate
structurilor de primire turistică în zonele în care se înregistrează deficit pentru fiecare propunere a priorităților de investiții care prevede
P.5.2. Modernizarea și extinderea utilizarea și/sau captarea apei dintr-un corp de apă de suprafață
de spații de cazare; modernizarea, extinderea și diversificarea
infrastructuriiregionale de cazare sau subterană sau evacuarea unor ape tehnologice sau menajere
infrastructurii de agrement și îmbunătățirea serviciilor specifice;
și de agrement și îmbunătățirea în corpuri de apă de suprafaţă care ar putea conduce la:
modernizarea și extinderea infrastructurii turistice pentru tineret;
serviciilor specifice - o nerealizare a unei bune stări ecologice a apelor de suprafață
reabilitarea spațiilor cu destinație culturală și dezvoltarea infrastructurii
culturale inovatoare sau a unui bun potențial ecologic al corpurilor de apă puternic
modificate sau prevenirea deteriorării ca urmare a noilor
modificări ale caracteristicilor fizice ale corpului de apă de
suprafață și a noilor activități de dezvoltare durabilă a populației
cu impact socio-economic;
- deteriorarea de la stare foarte bună la starea bună a corpului de
apă de suprafață ca rezultat al noilor activități de dezvoltare;
- o nerealizare a unei stări bune a apei subterane sau deteriorarea
acesteia ca rezultat al unei modificări a nivelului cursului de apă.
Susținerea formelor de turism tematic și a celor de turism alternativ;
nișă, dezvoltarea activităților
sprijinirea activităților de promovare și informare ale OMD și
dezvoltarea activităților economice conexe turismului
Atragerea și menținerea forței calificate de muncă în turism;pregătirea
P.5.4. Asigurarea forțeicalificate
profesională inițială și formarea profesională continuă a forței de muncă
de muncă în turism
în turism
P.6.1.Eficientizarea activitățilorde Măsuri specifice de tipul: crearea și modernizarea centrelor logistice
prelucrare a produselor agricole și pentru agricultură, dezvoltarea centrelor de servicii pentru agricultură,
îmbunătățirea pregătirii agricole, crearea și modernizarea unităților mici și mijlocii de procesare a Măsuri de minimizare la sursă a deşeurilor generate şi colectare
susținerea activităților profesionale produselor agricole, susținerea tinerilor fermieri și a specialiștilor selectivă a deşeurilor rezultate din activitatea de
a Fermierilor agricoli și susținerea perfecționării profesionale a fermierilor și a reabilitare/construcţii şi demolări, monitorizarea gradului de
serviciilor de consultanță agricolă recuperare şi reciclare a deşeurilor în acest domeniu, conform
cerinţelor legislaţiei europene
Susținerea înființării de microunități de prelucrare industrială a materiilor
6.Dezvoltarea prime agricole în zonele montane; instituirea unui sistem de plăți
rurală, agricole în zonele montane compensatorii, specifice zonei montaneși susținerea activă a alternativelor
234
agricultura și economice viabile pentru păstrarea practicilor tradiționale; sprijinirea
silvicultura printr-un sistem de prime a producătorilor din aria montană care
realizează produse cu certificări DOP - Denumire de Origine Protejată,
IGP – Indicație Geografică Protejată, STG – Specialitate Tradițională
Garantată
Modernizarea exploatațiilor silvice prin susținerea achiziționării de
mașini și echipamente specifice, dezvoltarea infrastructurii de transport
P.6.3.Valorificarea superioară, forestier, stimularea utilizării în scop energetic a reziduurilor forestiere și
într-o manieră durabilă, a agricole, susținerea acțiunilor de împădurire și întreținere a pădurilor,
Pentru proiectele ce se vor desfășura în situri Natura 2000 sau
potențialului silvic regional încurajarea certificarii managementului forestier ca și management
în vecinătatea acestora, deșeurile menajere din cadrul
forestier responsabil și a companiilor din domeniu, dezvoltarea unor
organizărilor de șantier, sau rezultate din procesarea fructelor de
infrastructuri de colectare, depozitare și procesare a fructelor de pădure
pădure, vor fi evacuate zilnic, pentru a nu atrage mamifere sau
păsări aflate în căutarea hranei.
Susținerea afacerilor în domenii economice neagricole, crearea de noi
P.6.4. Creșterea atractivității instrumente financiare adaptate situației existente, îmbunătățirea Măsuri de minimizare la sursă a deşeurilor generate şi colectare
economice și diversificarea abilităților și cunoștințelor antreprenoriale ale locuitorilor din mediul selectivă a deşeurilor rezultate din activitatea de producție,
activităților economice în rural, conservarea și valorificarea durabilă a patrimoniului uman, monitorizarea gradului de recuperare şi reciclare a deşeurilor în
localitățile rurale cultural și natural locala, promovarea instrumentelor de întărire și acest domeniu, conform cerinţelor legislaţiei europene.
recunoaștere a identității locale
Extinderea și modernizarea rețelelor de apă potabilă și de canalizare, Măsuri de minimizare la sursă a deşeurilor generate şi colectare
P.6.5.Îmbunătățirea infrastructurii extinderea și modernizarea serviciilor de colectare și gestionare a selectivă a deşeurilor rezultate din activitatea de construcţii şi
tehnico-edilitare a localităților deșeurilor menajere, modernizarea rețelei de drumuri comunale, instalații, monitorizarea gradului de recuperare şi reciclare a
rurale extinderea rețelelor de iluminat public și a sistemelor pentru asigurarea deşeurilor în acest domeniu, conform cerinţelor legislaţiei
siguranței publice europene.
Reabilitarea, modernizarea și extinderea infrastructurii sociale din
mediul rural, reabilitarea, modernizarea și extinderea infrastructurii
P.6.6.Dezvoltarea infrastructurii cultural-recreative din mediul rural, reabilitarea căminelor culturale,
sociale,cultural-recreative și bibliotecilor, caselor comunale de cultură, caselor memoriale și
susținerea dezvoltăriicomunitare minimuzeelor locale, sprijinirea cooperării între diverși actori și
comunitățirurale în cadrul unor acțiuni integrate vizând dezvoltarea
teritorială
235
7.3. Detalierea măsurilor
a) Faza de construcție
Factorul de mediu aer
În perioada de execuţie, pentru reducerea sau evitarea potenţialelor efecte negative ale
proiectelor propuse asupra calităţii aerului, este recomandată implementarea următoarelor măsuri:
 referitor la emisiile de la vehiculele de transport, acestea trebuie să corespundă condițiilor

tehnice prevăzute la inspecțiile tehnice care se efectuează periodic pe toată durata utilizării
tuturor autovehiculelor înmatriculate în țară;
 lucrările de organizare a șantierului trebuie să fie corect concepute și executate, cu dotări
moderne, care să reducă emisiile de noxe în aer, apă și pe sol; concentrarea lor într-un singur
amplasament este benefică, diminuand zonele de impact și favorizând o exploatare controlată și
corectă.
 pentru perioada de iarnă, parcurile de utilaje și mijloacele de transport vor fi dotate cu roboți
electrici de Pornire , pentru a se evita evacuarea de gaze de eșapament pe timpul
unor demarări lungi sau dificile. Asemenea instalații se vor prevedea și la punctele de lucru.
 utilajele și mijloacele de transport vor fi verificate periodic în ceea ce privește nivelul de
monoxid de carbon și concentrațiile de emisii în gazele de eșapament și vor fi puse în
funcțiune numai după remedierea eventualelor defecțiuni. Se recomandă că la lucrări să se
folosească numai utilaje și mijloace de transport dotate cu motoare Diesel care nu produc emisii
de Pb și foarte puțin monoxid de carbon.
 alimentarea cu carburanți a mijloacelor de transport să se facă în stații centralizate. Pentru
utilajele ce sunt dispersate la diferite puncte de lucru, alimentarea se poate face cu autocisterne
dar în locuri situate în afara emisiilor de praf;
 procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse în perioadele cu vânt puternic, sau
se va urmări o umectare mai intensă a suprafețelor;
 în perioada caldă a anului, drumurile de șantier vor fi permanent întreținute prin nivelare și
stropire cu apă pentru a se reduce praful.
Factorul de mediu apă
În perioada de execuţie, pentru reducerea sau evitarea potenţialelor efecte negative ale
proiectelor propuse asupra apelor de suprafaţă şi subterane, este recomandată implementarea
următoarelor măsuri:
- dotarea cu toalete ecologice pentru personalul implicat în etapa de construcţie;
- marcarea cu bariere a organizării de şantier pentru a nu afecta şi alte suprafeţe în
afara celor necesare, stabilite prin proiect;
- prevenirea eroziunilor şi a transportului sedimentelor din zonele de construcţii,
inclusiv drumuri, în cursurile de apă;
- depozitarea controlată, în zone separate pe amplasament a materialelor de
construcţie şi deşeurilor rezultate în etapa de execuţie şi de dezafectare; deşeurile
236
destinate valorificării sau eliminării ulterioare vor fi stocate temPDRar. Se
recomandă respectarea strictă a sistemului de gestionare a deşeurilor;
- evitarea depozitării pe sol a materialelor care în urma expunerii la precipitaţii
conduc la infiltraţii pentru sol şi acviferul freatic (prin impermeabilizarea
suprafeţelor de depozitare);
- interzicerea spălării maşinilor sau utilajelor în apele de suprafaţă din zona de lucru;
- utilajele şi mijloacele de transport folosite vor fi menţinute în stare bună de
funcţionare, iar defecţiunile ( scurgeri de ului, combustibil) vor fi semnalate în cel
mai scurt timp şi remediate la unităţi specializate.
- elaborarea unui Plan de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale şi instruirea
personalului implicat în lucrările de construcţie, pentru respectarea prevederilor
acestuia; se va urmări derularea tuturor lucrărilor astfel încât să se prevină
eventualele contaminări ale zonei, datorate scurgerii accidentale de combustibili
sau lubrifianţi de la echipamentele/utilajele utilizate la lucrări. În cazul poluării
accidentale se va interveni imediat cu substanţe absorbante/neutralizatoare, iar
defecţiunile mijloacelor de transport şi/sau utilajelor vor fi remediate în unităţi de
service specializate;
- programul de lucru va fi întocmit astfel încât lucrările care urmează a fi executate
pe teren să nu se desfăşoare în condiţii meteorologice nefavorabile, condiţii ce
amplifică probabilitatea unui posibil impact asupra mediului şi care pot afecta chiar
şi calitatea lucrărilor.
Pentru perioada de execuție, pentru organizarea de șantier, este necesar un sistem de

management strict al regimului deșeurilor, astfel încât gradul de poluare să fie minim prin
amenajarea unei platforme pentru păstrarea pubelelor destinate colectării și depozitării deșeurilor
în vederea depozitării finale sau a reciclării. Pentru proiectele ce se vor desfășura în situri Natura
2000 sau în vecinătatea acestora, deșeurile menajere din cadrul organizărilor de șantier, vor fi
evacuate zilnic, pentru a nu atrage mamifere sau păsări aflate în căutarea hranei.
Din situații similare, este cunoscut faptul că în perioada intermediară, între începerea
lucrărilor și finalizarea lor, riscul de depuneri necontrolate a deșeurilor menajere este foarte mare.
Factorul de mediu sol
Surse de poluare a solului
Poluarea sau afectarea solului, reprezintă orice acțiune care produce dereglarea funcționării
normale a solului că suport de mediu de viața în cadrul diferitelor ecosisteme.
În timpul execuției lucrărilor propuse prin proiectele ce se vor implementa, sursele de poluare
a factorului de mediu sol, sunt grupate după cum urmează:
 poluanți direcți, reprezentați în special de pierderile de produse petroliere timpul

alimentării cu carburanți, a reparațiilor, a funcționării defectuoase a utilajelor, etc.; la
acestea se adaugă pulberile rezultate din procesele de excavare, încărcare, transport,
descărcare a pămantului pentru terasamente;
 poluanți rezultați din turnarea betoanelor;
237
 poluanți ai solului prin intermediul mediilor de dispersie, în special prin sedimentarea
poluanților din aer, proveniți din circulația mijloacelor de transport, funcționarea utilajelor
de construcții, fabricarea betonului în situ, etc.;
 poluanți accidentali, rezultați în urmă unor deversări accidentale la nivelul zonelor de lucru
sau căilor de acces;
 poluanți sinergici, în special asocierea SO2 cu particule de praf. Poluanții emiși în timpul
perioadei de execuție se regăsesc în marea lor majoritate în solurile din vecinătatea
fronturilor de lucru și a zonelor în care se desfășoară activități în perioada de execuție.
Excepție fac poluanții depuși pe suprafețele betonate.
Formele de impact identificate în perioada de execuție pot fi:
 inlăturarea stratului de sol vegetal prin lucrările de terasamente executate pentru fundații;
 pierderea caracteristicilor naturale ale stratului de sol fertil prin depozitare neadecvată a
acestuia în haldele de sol rezultate din decopertări;
 inlăturarea/degradarea stratului de sol fertil în zonele unde vor fi realizate noi drumuri
tehnologice, sau devieri ale actualelor căi de acces;
 deversări accidentale ale unor substanțe/compuși direct pe sol;
 depozitarea necontrolată a deșeurilor, a materialelor de construcție sau a deșeurilor
tehnologice;
Măsuri de reducere a impactului asupra solului
Pentru reducerea sau evitarea potenţialelor efecte negative ale proiectelor propuse asupra
calităţii solului, este recomandată implementarea următoarelor măsuri:
- utilizarea de bariere care să marcheze limitele organizării de şantier şi să impiedice

afectarea altor zone în afara celor necesare pentru proiect;
- depozitarea controlată a materialelor de construcţii şi a deşeurilor generate în timpul etapei
de execuţie şi dezafectare în zone speciale pe amplasament;
- evitarea depozitării pe sol a materialelor care expuse precipitaţiilor pot determina infiltraţii
în sol şi apa subterană (zone de depozitare impermeabile);
- minimizarea excavaţiilor şi a decopertărilor în zonele afectate de activităţile proiectului;
- amenajarea unor zone de parcare pentru autovehicule şi utilajele implicate în lucrările
proiectului.
- toate echipamentele şi vehiculele utilizate vor fi menţinute în stare bună de funcţionare iar
posibilele defecţiuni ale mijloacelor de transport şi/sau utilajelor vor fi remediate în unităţi
de service specializate.
- pentru reducerea riscului scurgerilor accidentale de combustibil şi lubrefianţi, alimentarea
cu combustibil şi schimbul de ulei se vor realiza în centre specializate.
- zonele de lucru se vor dota cu materiale absorbante şi/sau substanţe neutralizatoare pentru
intervenţie rapidă în caz de poluare accidentală generată de pierderi de carburanţi şi/sau
lubrifianţi;
- depozitele de sol fertil şi de pământ rezultate din săpăturile executate pentru fundaţiile
construcţiilor se vor amplasa în imediata apropiere a zonelor de lucru de la care provin,
fără afectarea terenurilor adiacente; înălţimea maximă de depozitare va asigura stabilitatea
238
depozitului de sol excavat;
- în perioadele ploioase, săpăturile deschise vor fi protejate prin acoperire cu folii de
polietilenă, traficul pe drumurile neasfaltate va fi evitat, iar brazdele realizate de vehicule
vor fi remediate cât mai curând posibil;
- deşeurile generate în timpul activităţilor de construcţie vor fi gestionate în conformitate cu
prevederile legale în domeniu (colectare selectivă, reutilizare şi depozitare finală)
- deșeurile menajere provenite din activitățile care se vor desfășura în situri Natura 2000 sau
în vecinătatea acestora vor fi evacuate zilnic, pentru a nu atrage mamifere sau păsări aflate
în căutarea hranei.;
- după realizarea lucrărilor aferente proiectului, vor fi întreprinse lucrări de refacere a
amplasamentului, inclusiv replantarea/ însămânţarea cu specii native în completarea
regenerării naturale a vegetaţiei şi îmbunătăţirea stratului de la Suprafața terenului.
După intervențiile antropice care pot perturba mediul natural, vor fi întreprinse acțiuni de
restaurare ecologică prin tehnici de inginerie de mediu (restaurări, reabilitări), inclusiv restaurarea
stratului de sol vegetal.
Implementarea activităţilor de reabilitare a infrastructurilor rezidenţiale, publice, rutiere,

precum şi realizarea unor obiective noi pot conduce la generarea de deşeuri de construcţii.
Gestionarea deșeurilor rezultate se va face conform recomandărilor;
Schimbări climatice
Creşterea nivelului emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din procesele de ardere
poate contribui la fenomenul de schimbare a climei. Multe procese tehnologice sunt energoface şi
au randamente energetice mici, nu folosesc surse alternative regenerabile de energie. Eficienţa
energetică a sistemelor de încălzire a clădirilor publice şi rezidentiale este scăzută, aflându-se sub
media europeană.
Consumurile excesive de combustibili, datorate lispei de eficienţă energetică a obiectivelor

publice, dar şi a clădirilor rezidenţiale, afectează calitatea aerului şi pot exista depăşiri ale limitelor
stabilite de normele legale pentru emisiile de poluanţi din gazele de ardere. Infrastructurile de
încălzire locale sunt de multe ori vechi. Randamentul global energetic al clădirilor este deficitar
(lipsa izolaţiilor, pierderi de energie etc).

utilizate.
Proiectele propuse în cadrul PDR 2021- 2027, vizează îndeplinirea ţintelor propuse din:
- Strategia Naţională a României privind Schimbările Climatice 2013 - 2020
- Strategia Energetică a României (SER) 2020-2030, actualizare pentru perioada 2020- 2030
cu perspectiva anului 2050
- Strategia naţională privind schimbările climatice şi creşterea economică bazată pe emisii

reduse de carbon CRESC 2003-2020-2030
239
- Planul naţional de acţiune în domeniul energiei din surse regenerabile (PNAER) 2010 -
2020- 2030
Măsurile de reducere a impactului asupra schimbărilor climatice pentru faza de constructție

sunt cele prezentate la Factorul de mediu aer dintre care amintim:
 emisiile de la vehiculele de transport trebuie să corespundă condițiilor tehnice prevăzute la

inspecțiile tehnice care se efectuează periodic pe toată durata utilizării tuturor autovehiculelor
înmatriculate în țară;
 lucrările de organizare a șantierului trebuie să fie corect concepute și executate, cu dotări
moderne, care să reducă emisiile de noxe în aer, apă și pe sol; concentrarea lor într-un singur
amplasament este benefică, diminuand zonele de impact și favorizând o exploatare controlată și
corectă.
 pentru perioada de iarnă, parcurile de utilaje și mijloacele de transport vor fi dotate cu roboți
electrici de pornire, pentru a se evita evacuarea de gaze de eșapament pe timpul
unor demarări lungi sau dificile. Asemenea instalații se vor prevedea și la punctele de lucru.
Zgomot
Utilajele folosite în general în lucrările de construcție și puterile acustice asociate sunt

urmatoărele:
- buldozerele – Lw aprox. 115 dB (A);
- încărcătoare – Lw aprox. 112 dB (A);
- excavatoare – Lw aprox. 117 dB (A);
- compactoare – Lw aprox. 105 dB (A);
- basculante – Lw aprox. 107 dB (A).
Pentru reducerea sau evitarea potenţialelor efecte negative generate de nivelul de zgomot şi
vibraţii ale proiectelor propuse, este recomandată implementarea următoarelor măsuri:
- desfăşurarea lucrărilor etapizat în timp şi spaţiu, conform graficului de lucrări, astfel încât
nivelul de zgomot să fie situat sub limitele maxime admisibile;
- utilizarea de sisteme adecvate de atenuare a zgomotului la surse (motoare utilaje etc.);
- montarea de panouri mobile în imediata vecinătate a activităţii generatoare de zgomot, în
vederea protejării zonelor locuite;
- stabilirea şi impunerea unor viteze limită pentru circulaţia mijloacelor de transport în
localităţi şi pe drumurile tehnologice;
- desfăşurarea activităţii pe timp de zi (interval 700 - 1900), cu respectarea perioadei de
odihnă a locuitorilor riverani acolo unde este cazul; în situaţia în care se vor primi
reclamaţii din partea populaţiei, se vor modifica traseele de circulaţie corespunzător;
- se vor efectua periodic măsurări ale nivelului de zgomot prin intermediul firmelor
specializate;
- se recomandă montarea de panouri fonoabsorbante în dreptul receptorilor sensibili afectaţi
de proiectele propuse; proiectarea şi selecţia panourilor fonoabsorbante trebuie să fie
240
adaptate la condiţiile din teren şi să ţină cont de impactul vizual şi estetic produs, în
condiţiile integrării în mediul înconjurător.
Biodiversitate
Măsurile recomandate pentru prevenirea, reducerea sau eliminarea potenţialului impact al

proiectelor propuse asupra componentelor biodiversităţii sunt următoarele:
- lucrările vor respecta strict perimetrul stabilit al proiectelor; se vor respecta toate condiţiile
şi măsurile de protecţia mediului (inclusiv privind termenele de execuţie a lucrărilor)
stabilite de autorităţile pentru protecţia mediului şi în documentele existente sau emise în
urma parcurgerii procedurilor de mediu aferente ( SEA, RIM și EA)
- se va evita utilizarea de drumuri suplimentare, care constituie o formă severă de exercitare

a presiunii antropice asupra populaţiilor mai puţin mobile ale unor grupuri de animale;
- nu se vor realiza organizări de şantier în afara perimetrului împrejmuit al obiectivului

propus pentru reabilitare/construcție.
- Nu se vor realiza depozite de materiale, gropi de împrumut etc. în perimetrul siturilor

Natura 2000 sau în apropierea limitelor acestora;
- se vor lua măsuri concrete pentru împiedicarea scurgerilor accidentale de motorină, ulei
sau alte substanţe periculoase/ poluante în apă sau pe sol;
- se vor folosi utilaje moderne, capabile să asigure nivelul de zgomot şi emisiile de substanţe
poluante încadrate în normele în vigoare; acestea vor fi verificate periodic şi vor fi puse în
funcţiune numai după remedierea eventualelor defecţiuni;
- inspecţia şi reparaţia utilajelor, a mijloacelor de transport şi a echipamentelor folosite se

vor realiza la sediul firmelor specializate în acest tip de activitate;
- alimentarea cu carburant a utilajelor se va face cu grijă, cu personal instruit pentru

eliminarea manipulărilor defectuoase şi evitarea pierderilor de combustibil;
- se va practica un management corespunzător al deşeurilor şi se va interzice depozitarea

necontrolată a acestora; deşeurile generate trebuie să fie preluate de către firme de
salubritate specializate, iar deșeurile menajere vor fi evacuate zilnic pentru a evita
atragerea mamiferelor și a păsărilor aflate în căutarea hranei;
- dacă nu se pun în pericol structurile drumurilor sau ale altor căi de acces, se vor conserva
fără a fi drenate sau astupate, bălţile permanente şi temPDRare din interiorul siturilor,
respectiv din zona de execuţie a proiectelor şi de pe drumurile de acces; măsura este
benefică stabilităţii populaţiilor de amfibieni;
- activităţile pe fronturile de lucru vor fi întrerupte în timpul nopţii, pentru a nu deranja

activităţile fiziologice nocturne ale speciilor;
- monitorizarea calităţii factorilor de mediu şi a componentelor de biodiversitate atât în

perioada de execuţie, cât şi în perioada de exploatare.
241
În faza de construcție se va avea în vedere Legea 462/2001 completată și modificată prin
Legea 345/2006, art. 26, conform cărora sunt interzise:
„a) orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vatămare;

b) perturbarea intentionată în cursul perioadei de reproducere, de creștere, de hibernare și
de migrație;
c) distrugerea și/sau culegerea intenționată a cuiburilor și ouălor din natură;
d) deteriorarea și/sau distrugerea locurilor de reproducere sau odihnă ;
e) recoltarea florilor și fructelor, culegerea, tăierea, dezrădăcinarea cu intenție a acestor
plante în habitatele lor naturale;
f) deținerea, transportul, comerțul sau schimburile în orice scop fără autorizații din partea
autorității de mediu competențe”
Aceste aspecte vor trebui prezentate tuturor muncitorilor și afișate la loc vizibil.
Peisajul
Impactul negativ asupra peisajului apare în perioada de execuție prin prezența șantierului, și
desfășurarea lucrărilor.
Având în vedere faptul că execuţia obiectivelor privind reabilitarea drumurilor județene a

stațiunilor turistice și balneoclimaterice precum și cele de reabilitare de la DS 4, P 4.2 privind
Creșterea eficienței utilizării energiei și a altor resurse materiale prin implementarea de soluții și
tehnologii curate care să faciliteze tranziția către economia circulară și reducerea emisiilor de gaze
cu efect de seră, P 4.1, P 4.3 creșterea calității mediului înconjurător, protejarea și conservarea
biodiversității, și reducerea poluării istorice, DS 4 P 4.1, se vor realiza pe amplasamente existente
şi antropizate, se poate afirma faptul că nu vor exista schimbări majore în peisajul existent.
Pentru amenajările peisagistice se recomandă să se folosească speciile locale, pentru ca
vegetația nou instalată să se integreze organic prin păstrarea unei anumite legături cu vegetația
înconjuratoare.
Influența directă a lucrărilor analizate asupra peisajului natural este necuantificabilă
deoarece nu poate fi tratată decât subiectiv. Prin urmare, sunt necesare implicațiile față de alți
factori de mediu cu care aceste lucrări intercondiționează, a căror calitate poate influenţa direct
zona: apă, aerul, zgomotul, sănătate umană (accidente), vegetație și faună.
Mediul social și economic
În perioada de construcție și exploatare, impactul produs asupra mediului social și economic

este benefic și important prin următoarele efecte sociale pozitive de natură obiectivă:
 reabilitarea/construcției infrastructurii rutiere;

 dezvoltarea activităților industriale nepoluante şi care nu afectează ariile naturale protejate
din vecinătate
 dezvoltarea comerțului, prin care se vor valorifica produse locale,
242
 dezvoltarea turismului o mai bună valorificare și punere în valoare a peisajului natural și
cultural al zonei;
 Crearea de noi locuri de muncă,
Pentru reducerea sau evitarea potenţialelor efecte negative ale proiectelor propuse asupra
calităţii vieţii, este recomandată implementarea următoarelor măsuri:
- utilizarea de trasee optime din punct de vedere al protecţiei aşezărilor umane pentru
transportul materialelor şi al deşeurilor;
- adaptarea planului de lucru în vederea respectării orelor de odihnă a locuitorilor din
apropierea fronturilor de lucru;
- viteza de circulaţie a mijloacelor de transport va fi redusă; personalul din şantier va fi
instruit în acest sens;
- verificarea tehnică periodică a utilajelor şi autovehiculelor pentru limitarea emisiilor din
gazele de eşapament;
- semnalizarea şantierului cu panouri de avertizare;
- împrejmuirea incintelor de lucru şi montarea de panouri mobile în dreptul şantierelor cu
activităţi generatoare de zgomot şi pulberi în suspensie;
Patrimoniu cultural
Prin Raportul de Mediu realizat pentru PDR 2021 – 2027, a fost prezentat patrimoniul
cultural al Regiunii Centru, printre care amintim:
- 7 oraşe cu un patrimoniu cultural complex

- 5 vestigii antice
- 11 Biserici fortificate și cetăţi
- 17 castele şi palate
- 2 mânăstiri
Se vor respecta următoarele specificații pentru protejarea patrimoniului arheologic,

intervenţiile în siturile arheologice reperate sau cu potenţial se vor face conform prevederilor OG
43/2000:
- În cazul zonelor cu potenţial arheologic cunoscut şi cercetat, regimul de protecție este
reglementat de legislaţia în vigoare privitoare la protejarea monumentelor istorice şi a
bunurilor mobile care fac parte din patrimoniul cultural naţional.
- Zonele cu patrimoniu arheologic reperat, delimitate şi instituite conform legii, beneficiază de
protecţia acordată zonelor protejate, precum şi de măsurile specific de protecţie prevăzute de
respectiva ordonanţă.
- În cazul zonelor cu patrimoniu arheologic evidenţiat întâmplător, ca urmare a factorilor
naturali sau a acţiunilor umane, altele decât cercetarea arheologică, se instituie, din momentul
descoperirii de bunuri arheologice, în vederea cercetării şi stabilirii regimului de protejare,
temPDRar, pentru o perioadă ce nu poate depăşi 12 luni, regimul de protecţie pentru bunurile
arheologice şi zonele cu potenţial arheologic.
243
- În cazul zonelor cu potenţial arheologic este necesară o cercetare arheologică în vederea
înregistrării şi valorificării ştiinţifice a acestora.
- Săpătura arheologică şi activităţile umane întreprinse asupra patrimoniului arheologic se
efectuează numai pe baza şi în conformitate cu autorizaţia emisă de Ministerul Culturii, în
condiţiile legii.
- Utilizarea detectoarelor de metale în situri arheologice, în zonele de interes arheologic
prioritar şi în zonele cu patrimoniu arheologic reperat este permisă numai pe baza autorizării
prealabile emise de Ministerul Culturii.
- Până la descărcarea de sarcină arheologică, terenul care face obiectul cercetării este protejat ca
sit arheologic, conform legii.
- Autorizarea lucrărilor de construire sau desfiinţare din zonele cu patrimoniu arheologic reperat
sau marcat pe planşele PUG se aprobă numai pe baza şi în conformitate cu avizul Ministerului
Culturii.
- În cazul zonelor cu patrimoniu arheologic evidenţiat întâmplător, până la descărcarea de
sarcină arheologică, autorizarea de construire se suspendă sau, după caz, primarul localităţii
dispune întreruperea oricărei alte activităţi, în conformitate cu avizul serviciilor publice
descentralizate ale Ministerului Culturii şi se instituie regimul de supraveghere sau cercetare
arheologică.
- Toate lucrările care ar putea să afecteze solul aferent siturilor arheologice, în zonele in care
există situri arheologice conform RAN, precum şi alte situri cu patrimoniu arheologic reperat
săpăturile pentru fundaţii, pentru şanţurile necesare amplasării de conducte sau de canale de
irigaţii mai adânci de 40 cm sau executare de gropi pentru plantare pomi sau viţă de vie,
agricultură, urmează să fie anunţate prin grija Direcției de Cultură a fiecărui județ care va
impune restricții pentru supraveghere sau cercetare arheologică, după caz, respectând toate
obligațiile aferente legislației in vigoare.
Deasemeni se propune:
 Semnalizarea peisajelor şi monumentelor, redarea lor mai lizibibiă în patrimoniul natural
sau cultural, în special pentru turiştii străini şi încurajarea circulaţiei în această zonă.
 Protecţia zonei prin educarea populaţiei.
 Amplasarea la intrarea în zona naturală protejată şi la faţada monumentelor a panourilor
informative care prezintă informaţii pe scurt şi atrage atenţia vizitatorilor asupra
elementelor de interes
 Este interzisă orice lucrare sau activitate susceptibilă să genereze un impact negativ asupra
asupra monumentelor istorice de importantă naţională, pe o raza de 50 m intravilan și 100
m extravilan pentru monumentele istorice şi de arhitectură.
În zona în care se dorește a se realiza investițiile propuse, antreprenorul va trebui să-și

asume responsabilitatea că în cazul în care prin lucrările de excavații va descoperi elemente
arheologice, geologice, istorice sau de altă natură, care, potențial, prezintă interes din punct de vedere
al moștenirii istorice, arheologice și culturale, să întrerupă desfașurarea lucrărilor, să înștiințeze
autoritățile competențe în acest domeniu, spre a decide asupra valorii acestor descoperiri, a măsurilor
de conservare necesare, respectiv asupra derulării în continuare a lucrărilor.
244
b) Faza de operare a obiectivelor nou construite propuse prin PDR:
Pentru faza de operare nu există informații despre proiecte, în special cele de la DS 2,

privind locația, tehnologii de producere, materii prime, consumuri de apa, energie etc. În aceste
condiții nu putem face o evaluare corectă și specifică pentru fiecare proiect în parte și propuneri de
măsuri.
Aceste aspecte vor fi clarificate și coantificate prin Studiile de Impact și acolo unde este
cazul, Evaluarea Adecvată, pentru fiecare proiect propus ce urmează a fi finanțat.
c)Faza de dezafectare:
Considerăm că funcţionarea obiectivelor propuse prin PDR este nedeterminată. În

eventualitatea încetării activităţii şi dezvoltării unei alte forme de activitate, va fi necesară
dezafectarea construcțiilor și a instalaţiilor.
Dacă se pune problema încetării activităţii şi schimbării destinaţiei terenului, apare
obligativitatea titularului de activitate de a analiză calitatea factorilor de mediu pe amplasament
(sol, subsol, apă, freatic) pentru identificarea gradului de poluare a amplasamentului datorat
activităţii propuse (Bilanţ de Mediu).
Deasemeni pentru identificarea gradului de poluare a amplasamentelor propuse privind
regenerarea spațiilor urbane degradate, inclusiv reintroducerea în circuitul urban a terenurilor
neutilizate; valorificarea terenurilor neutilizate, inclusiv investiții în modernizarea și asigurarea de
utilitati in aceste zone, pentru identificarea gradului de poluare a amplasamentului datorat
activităților industriale anterioare (Bilanţ de Mediu).
La încetarea activității, se vor lua măsuri de protecţie a factorilor de mediu.
În caz de încetare înainte de termen a activităţii, indiferent de motivele ce o determinaă
operatorul va prezența la Agenţia pentru Protecţia Mediului o documentaţie care să prevadă lucrări
specifice pentru redarea în circuitul economic a suprafeţelor de teren afectate în timpul
desfăşurării activităţii și va executa aceste lucrări de refacere. Se va respecta programul de
monitorizare postânchidere a factorilor de mediu.
Odată cu finalizarea acestor activităţi încetează și impactul asupra factorilor de mediu.
7.4. Măsuri in zonele cu riscuri naturale

Cauzele producerii de alunecări de teren sunt atât de origine naturală (perioade cu
precipitaţii deosebit de bogate, substratul impermeabil, mişcări seismice), cât mai ales de natură
antropogenă (tasarea solului de către animale, păşunatul pe timp umed, primăvara timpuriu şi
toamna târziu, păşunatul excesiv, defrişarea şi distrugerea plantaţiilor silvice cu rol de protecţie,
construcţii amplasate inadecvat).
În vederea eliminării sau diminuării efectelor riscurilor naturale, construcţiile noi se vor
amplasa conform PUG și RLU
245
7.5. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese şi o descriere a
modului în care s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultăţi (cum sunt deficienţele
tehnice sau lipsa de know-how) întâmpinate în prelucrarea informaţiilor cerute;
În această fază a evaluării, nu au existat variante alternative ale PDR. Prin Rapotul de
Mediu, au fost analizate două alternative, respectiv a neimplementării numită și alternativa 0, și a
implementării planului.
Alternativa zero
Evoluţia stării mediului în cazul neimplementării PDR 2021 -2027

Analiza stării mediului în condiţiile neimplementării PDR 2021- 2027 (aşa numita
alternativă „0” ) reprezintă o cerinţă atât a Directivei SEA66 (art. 5 şi anexa I-b) cât şi a Hotărârii
Guvernului nr. 1076/200467 (art.15).
Scopul analizei este de a evalua modul în care, prin obiectivele sale specifice, PDR
răspunde nevoilor şi cerinţelor stării mediului de pe teritoriul Regiunii Centru şi a tendinţelor sale
de evoluţie.
Prin PDR sunt propuse atât investiții în diferitele tipuri de infrastructuri, cât și în servicii,
diferențiate în funcție de gradul de dezvoltare și specificul regiunii, formulând astfel un set de
priorități și măsuri adecvate pentru optimizarea raportului nevoi - resurse şi identificarea
mijloacelor necesare realizării obiectivelor propuse.
Analiza planului și concluziile analizei posibilei evoluţii a stării mediului, în cazul
neimplementării PDR a fost prezentată la cap. 3, Evoluția probabilă a calității mediului în
situația neimplementării planului.
Pentru analiza planului și concluziile analizei posibilei evoluţii a stării mediului, în cazul
implementării PDR Centru a fost prezentată la cap. 5.1, Potențialele efecte semnificative asupra
mediului în cazul implementării PDR 2021-2027
„Opţiunea 0", respectiv de neimplementare a PDR, este asociată cu următoarele

dezavantaje:
- Menţinerea unui nivel crescut de emisii de gaze cu efect de seră.
- Creşterea nivelului de poluare la nivelul zonelor urbane.
- Dificultăţi în atingerea ţintelor României referitoare la protecţia calităţii aerului.
- Pierderea unor oportunităţi de modernizare a unor procese tehnologice învechite, mari
consumatoare de resurse şi energie.
- Pierderea unui important număr de locuri de muncă.
- Menţinerea situaţiei actuale de transfer limitat al rezultatelor cercetării în piaţă si a unui
nivel scăzut de asimilare a inovării în companii.
- Păstrarea sectorului IMM-urilor insuficient dezvoltat, cu impact negativ asupra
competitivităţii economiilor regionale.
246
- Pierderea unor investiţii în domeniul infrastructurii şi serviciilor.
- Consumuri energetice nesustenabile si potenţial de economisire ridicat în infrastructurile
publice, inclusiv clădiri publice, precum si la nivelul clădirilor rezidenţiale.
- Nevalorificarea patrimoniului de resurse culturale.
- Nevalorificarea potenţialului turistic.
- Atractivitate scăzută şi investiţii reduse, datorate gradului scăzut de accesibilitate al
anumitor zone ale regiunii.
- Menţinerea condiţiilor actuale de dezvoltare a capitalului uman, ca urmare a nedezvoltării
și modernizării a infrastructurii educaționale.
Alternativa selectată, este cea a implementării planului.
În situaţia implementării PDR, vor fi aduse numeroase beneficii pozitive pentru obiectivele
relevante de mediu, precum și beneficii pentru populație, la nivelul întregii regiuni, în special
pentru dezvoltarea socio-economică, datorată dezvoltării economice și a turismului, care va
conduce la crearea de noi locuri de muncă.
În concluzie se poate afirma că, în situația neimlementării planului, problemele de mediu

relevante pentru PDR şi analizate în acest raport vor persista, datorită lipsei finanţării pentru
rezolvarea lor, conducând la agravarea efectelor directe şi indirecte asupra mediului și asupra
dezvoltării socio-economice a Regiunii Centru.
8. DESCRIEREA MĂSURILOR DE MONITORIZARE
8.1. Monitorizarea privind reducerea impactului asupra mediului

Ca şi în cazul măsurilor de prevenire, reducere şi compensare, din punct de vedere al
cerinţelor HG 1076/2004, această secţiune trebuie să descrie măsurile pentru monitorizarea
efectelor semnificative asupra mediului generate de implementarea PDR 2021 – 2027..
Implementarea unui program de monitorizare va permite identificarea unor efecte adverse
neprevăzute, precum şi luarea de măsuri de remediere corespunzătoare.
Astfel, următoarele aspecte au fost considerate în propunerea unui sistem complet şi
eficient de monitorizare a efectelor asupra mediului generate de implementarea PDR:
Un program de monitorizare a efectelor PDR, asupra mediului, în ansamblul său şi nu doar
asupra unor componente, este necesar pentru a putea evalua impactul acesteia, a preîntâmpina
eventuale efecte semnificative şi a putea stabili la timp măsuri de reducere a efectelor negative;
Programul de monitorizare trebuie să fie unul cuprinzător, simplu şi eficient care să
presupună un consum redus de resurse, dar care să permită cunoaşterea cât mai exactă a calităţii
mediului în spaţiul analizat;
Sistemul de monitorizare propus se raportează la obiectivele de mediu relevante stabilite în
cadrul grupului de lucru SEA. Sistemul de monitorizare va permite astfel nu numai evaluarea
impactului implementării PDR asupra mediului, dar şi a modului în care aceste obiective relevante
de mediu sunt atinse;
S-a încercat pe cât posibil propunerea unui set de indicatori pentru care să nu fie necesare
247
eforturi suplimentare, ei fiind aleşi pe baza atribuţiilor şi responsabilităţilor autorităţilor
competente.
8.2. Obiectivele planului de monitorizare constau în:

- validarea concluziilor evaluării: existenţa unei corespondenţe cu natura, probabilitatea
şi mărimea efectelor produse asupra mediului cu predicţiile din SEA;
- să permită verificarea modului în care au fost realizate măsurile propuse pentru
compensarea efectelor adverse şi optimizarea beneficiilor;
- identificarea necesităţii unor modificări ale Planului în vederea reducerii impactului
asupra mediului sau a optimizării beneficiilor.Se va monitoriza realizarea obiectivelor
propuse.
Monitorizarea este în sarcina unităţilor abilitate de lege în acest scop ( Garda de mediu,
Agenţia de Protecţie a Mediului), beneficiarul investiției și ADR Centru prin raportări anuale:
8.3. Indicatori de monitorizare si control al efectelor asupra mediului
248
PLAN DE MONITORIZARE PENTRU
PLANUL DE DEZVOLTARE REGIONALĂ CENTRU 2021 – 2027 (PDR CENTRU).
Evaluarea
Domeniul
Obiective de mediu Obiective specifice corespunzătoare îndeplinirii -

Indicatori de
relevante pentru PDR domeniilor strategice si priorităților informații Frecventa Responsabil
monitorizare
CENTRU specifice din PDR CENTRU necesare
evaluării
P.1.2 Extinderea, reabilitarea și
modernizarea infrastructurii de transport
regional și dezvoltarea infrastructurii TIC,
în mod special a infrastructurii de bandă
largă
P.1.3 Consolidarea rolului și funcțiilor
așezărilor urbane din Regiunea Centru ca Indicatorii de
actori importanți în asigurarea coeziunii calitate a
teritoriale, sociale și a creșterii economice aerului în 0 depășiri ale Anual
OMR 1. Prevenirea bazată pe cunoaștere mediul urban în LMA conform
sau reducerea conformitate cu Legii nr. ADR Centru,
AER
impactului surselor P.2.1 Promovarea unui mediu de afaceri prevederile 104/2011 (sursa, titularii de
de poluare asupra inovativ pentru o dezvoltare economică Legii nr. rapoartele proiect
calității aerului. inteligentă 104/2011 județene privind
starea mediului)
P.4.1 Creșterea calității mediului
înconjurător din așezările urbane și rurale
din Regiunea Centru
P.4.2 Creșterea eficienței utilizării
energiei și a altor resurse materiale prin
implementarea de soluții și tehnologii
curate care să faciliteze tranziția către
economia circulară
P.2.1 Promovarea unui mediu de afaceri
inovativ pentru o dezvoltare
economică inteligentă 0 amplasamente
OMR 2. Menținerea în zone
stării ecologice a P.2.2 Extinderea și diversificarea inundabile
apelor curgătoare infrastructurii regionale și locale de
afaceri, susținerea clusterelor și 0 amplasamente
APA de suprafață și subterană
dezvoltarea rețelelor de cooperare în zonele de

economică protecție a
surselor de
P.3.4. Extinderea și modernizarea Localizarea în
captare a apei
infrastructurii de sănătate, creșterea afara zonelor
accesului și îmbunătățirea serviciilor inundabile și în (sursa proiecte ADR Centru,
OMR 3. Prevenirea afara zonelor implementate in Anual titularii de
modificărilor în de sănătate, cercetare-dezvoltare, inovare de protecție a zone proiect
în sănătate surselor de inundabil/zonele
morfologia și
hidrologia corpurilor captare a apei de zonele de
de apa de suprafață P.5.1.Conservarea, restaurarea și punerea protecție a
în valoare a patrimoniului cultural-istoric, surselor de
valorificarea patrimoniului turistic natural captare a apei si
și creșterea utilizării potențialului balnear ABA/SGA-urile
din Regiunea
OMR 4. Prevenirea P.5.2. Modernizarea și extinderea Centru)
aportului de poluanți infrastructurii regionale de cazare și de
în apele de suprafață agrement și îmbunătățirea serviciilor
și subterane specifice
249
Evaluarea
Domeniul
Indicatori
Obiective de mediu Obiective specifice corespunzătoare domeniilor îndeplinirii -
de Frecv
relevante pentru strategice si priorităților specifice din PDR informații Responsabil
monitoriza enta
PDR CENTRU CENTRU necesare
re
evaluării
P.1.2.Extinderea, reabilitarea și modernizarea
Suprafața
infrastructurii de transport regional și dezvoltarea
terenurilor
infrastructurii TIC, în mod special a infrastructurii de
scoasa din
bandă largă
circuitul
SOL și SUBSOL
P.2.2.Extinderea și diversificarea infrastructurii agricol ADR Centru,

OMR 5. Protejarea titularii de
regionale și locale de afaceri, susținerea clusterelor Anua
calității, compoziției (sursa INS proiect
și dezvoltarea rețelelor de cooperare economică Ha l
și funcțiilor solului. si DAJ-
P.5.2.Modernizarea și extinderea infrastructurii urile din
regionale de cazare și de agrement și îmbunătățirea Regiunea
serviciilor specifice Centru)
P.5.3. Susținerea turismului de nișă, dezvoltarea
activităților conexe turismului și integrarea
P.1.2 Extinderea, reabilitarea și modernizarea
infrastructurii de transport regional și dezvoltarea
infrastructurii TIC, în mod special a infrastructurii de
bandă largă
P.2.1 Promovarea unui mediu de afaceri inovativ Număr de
pentru o dezvoltare proiecte care
MANAGEMENTUL DEȘEURILOR
economică inteligentă prevăd dotări

investiții
P.2.2.Extinderea și diversificarea infrastructurii
pentru
regionale și locale de afaceri, susținerea clusterelor
reciclarea/ges Anua
OMR 6. Gestionarea și dezvoltarea rețelelor de cooperare economică Reducerea tionarea l ADR Centru,
deșeurilor în mod cantității de deșeurilor
P.2.3 Susținerea sectorului regional de cercetare- titularii de
optim din punct de deșeuri
dezvoltare pentru o creștere economică inteligentă (Sursa proiect
vedere tehnic, depozitate
economic și de P.4.2.Creșterea eficienței Rapoarte
mediu. utilizării energiei și a altor resurse materiale prin mySMIS
implementarea de soluții și tehnologii curate care să PODD)
faciliteze tranziția către economia circulară
P.3.3. Dezvoltarea infrastructurii, creșterea accesului
și îmbunătățirea serviciilor acordate persoanelor
aparținând grupurilor vulnerabile
P.3.4.Extinderea și
modernizarea infrastructurii de sănătate, creșterea
accesului și îmbunătățirea serviciilor de sănătate,
cercetare-dezvoltare, inovare în sănătate
Suprafețe
de habitate
prioritare
Natura 0 Ha
2000 Sursa:
afectate în ANANP/adm
interiorul
BIODIVERSITATE
OMR 7. Reducerea inistrator sit

siturilor de
presiunilor cauzate interes
de acțiunile și ADR Centru,
Toate prioritățile specifice domeniilor strategice din comunitar
propunerile de Anual titularii de
PDR Centru
proiecte care pot Suprafețe Valori proiect
afecta habitatele nesemnificati
naturale. habitate ve la nivelul
Natura siturilor,
2000 respectiv la
afectate in nivelul rețelei
interiorul Natura 2000
siturilor de Sursa:
interes ANANP/adm
250
comunitar inistrator sit
Domeniul
Obiective de Obiective specifice

Evaluarea îndeplinirii -
mediu relevante corespunzătoare domeniilor Indicatori de Frecv Respon
informații necesare
pentru PDR strategice si priorităților monitorizare enta sabil
evaluării
CENTRU specifice din PDR CENTRU
Mortalitatea speciilor
din fauna de interes
comunitar din
interiorul siturilor
sau din proximitate, Mortalitate – 0 indivizi
apărută în urma Sursa:
OMR 7. implementării și
BIODIVERSITATE
Reducerea ANANP/administrator sit

funcționării
(continuare)
presiunilor proiectelor ADR

cauzate de Toate prioritățile specifice promovate prin PDR Centru,
acțiunile și domeniilor strategice din PDR Centru Anual titularii
propunerile de Centru de
proiecte care pot Menținerea stării de calitate, proiect
afecta habitatele conform Planului de
naturale. Management pentru
Starea corpurilor de perioada 2022-2029 aferent
apă Bazinului
hidrografic/Spațiului
hidrografic
Sursa: ABA/SGA
OMR 8. Conform valorii indicatorilor
Număr de obiective din POR Centru, ținta pentru
PEISAJUL și MEDIUL
Dezvoltarea
infrastructurii de patrimoniu și 2029 este de 9
propuse prin P.5.1. Conservarea, restaurarea și turistice restaurate
Sursa: Rapoarte POR ADR
VIZUAL
PDR ținând cont punerea în valoare a patrimoniului

Centru,
de politicile de cultural-istoric, valorificarea Anual
titularii
management, patrimoniului turistic natural și Conform valorii indicatorilor de
protecție și creșterea utilizării potențialului din POR Centru, ținta pentru proiect
amenajare a balnear Număr de vizitatori 2029 este de 23487
peisajului
Sursa: Rapoarte POR
P.5.1.Conservarea, restaurarea și
punerea în valoare a patrimoniului Conform valorii indicatorilor
Număr de obiective din POR Centru, ținta pentru
cultural-istoric, valorificarea
PATRIMONIUL CULTURAL
de patrimoniu și 2029 este de 9

patrimoniului turistic natural și
turistice restaurate
OMR 9. creșterea utilizării potențialului Sursa: Rapoarte POR
Asigurarea balnear
NATIONAL
protejării ADR
patrimoniului P.5.2. Modernizarea și extinderea Conform valorii indicatorilor Centru,
cultural infrastructurii din POR Centru, ținta pentru Anual titularii
(conservarea in regionale de cazare și de agrement Număr de vizitatori 2029 este de 23487 de
situ a bunurilor și îmbunătățirea serviciilor proiecte
specifice Sursa: Rapoarte POR
istorice și a
monumentelor) Conform valorii indicatorilor
nișă, dezvoltarea activităților din POR Centru, ținta pentru
Număr de vizitatori 2029 este de 23487
activităților turistice Sursa: Rapoarte POR
P.1.2 Extinderea, reabilitarea și
POPULAT
SANATAT
OMR 10. Conform valorii indicatorilor ADR

UMANA
Lungimea drumurilor
Protectia sănătății modernizarea infrastructurii de din POR Centru, ținta pentru Centru,
IA și
EA
nou construite sau

umane prin transport regional și dezvoltarea 2029 este de 10 Anual titularii
reabilitate – non
menținerea sau infrastructurii TIC, în mod special de
TEN-T Sursa: Rapoarte POR
limitarea a infrastructurii de bandă largă proiecte
251
impactului
generat de Locuințe cu
Conform valorii indicatorilor
acțiunile și performanță
P.4.2 Creșterea eficienței din POR Centru, ținta pentru
energetică
tipurile de utilizării energiei și a altor resurse îmbunătățită
2029 este de 3800
proiecte propuse materiale prin implementarea
Sursa: Rapoarte POR
prin PDR, asupra de soluții și tehnologii curate care
calității factorilor să faciliteze tranziția către
de mediu economia circulară Clădiri publice cu Conform valorii indicatorilor
performanță din POR Centru, ținta pentru
energetică 2029 este de 72.600 mp
îmbunătățită Sursa: Rapoarte POR
Obiective de Obiective specifice

Domeniul
Evaluarea îndeplinirii -
mediu relevante corespunzătoare domeniilor Indicatori de Frecv Respon
informații necesare
pentru PDR strategice si priorităților monitorizare enta sabil
evaluării
CENTRU specifice din PDR CENTRU
POPULATIA și SANATATEA
OMR 11. Anual ADR

Asigurarea Centru,
accesului titularii
populației la de
UMANA (continuare)
P.5.2. Modernizarea și extinderea Conform valorii indicatorilor proiecte

infrastructura de
infrastructurii Număr de obiective din POR Centru, ținta pentru
transport și de
regionale de cazare și de agrement de patrimoniu și 2029 este de 9
turism propuse
și îmbunătățirea serviciilor turistice restaurate
prin PDR și Sursa: Rapoarte POR
specifice
îmbunătățirea
condițiilor socio
–economice
pentru populație.
Locuințe cu Anual ADR

OMR.12. performanță Centru,
din POR Centru, ținta pentru
ENERGETICĂ
Creșterea energetică titularii

EFICIENȚĂ
P.4.2 Creșterea eficienței utilizării îmbunătățită

2029 este de 3800
eficienței de
energie și a altor resurse materiale proiecte
energetice a Sursa: Rapoarte POR
prin implementarea de soluții și
acțiunilor /
tehnologii curate care să faciliteze
tipurilor de
tranziția către economia circulară Clădiri publice cu
proiecte propuse performanță
din POR Centru, ținta pentru
prin PDR energetică
2029 este de 72.600 mp
îmbunătățită
Număr de planuri de
SCHIMBARI CLIMATICE
Anual ADR
număr de planuri de
mobilitate cu Centru,
mobilitate implementate prin
OMR 13. proiecte titularii
POR Centru
Creșterea implementate de
gradului de P.4.1.Creșterea calității mediului Sursa: Rapoarte POR proiecte
utilizare a înconjurător din așezările urbane
surselor de și rurale din Regiunea Centru Scădere anuală
energie cu emisii estimată a emisiilor Tone CO2 – POR Centru
reduse de carbon de gaze cu efect de
seră (echivalent tone Sursa: Rapoarte POR
CO2
OMR 14. Anual ADR
PREVENIREA RISCURILOR
Prevenirea Centru,
riscurilor de număr proiecte titularii
accidente majore Toate prioritățile specifice implementate prin de
și limitarea domeniilor strategice prevăzute in PODD /Life Plus care sa proiecte
consecințelor PDR Centru, inclusiv P.4.4 contribuie la diminuarea
Creșterea gradului de
generate de Diminuarea efectelor schimbărilor efectelor schimbărilor
siguranță în condiții
producerea climatice și prevenirea riscurilor climatice și prevenirea
de riscuri naturale
accidentelor naturale riscurilor naturale
majore asupra
sănătății Sursa Rapoarte POR, PODD
populației și , Life
asupra calității
mediului.
252
Domeniul
Obiective de Obiective specifice Evaluarea
mediu relevante corespunzătoare domeniilor Indicatori de îndeplinirii - Frecv Responsa
pentru PDR strategice si priorităților monitorizare informații necesare enta bil
CENTRU specifice din PDR CENTRU evaluării
Nr. proiecte de sprijinire

a economiei circulare si Nr. proiecte
CONSERVAREA ȘI UTILIZAREA EFICIENTA A RESURSELOR
utilizare sustenabila a
resurselor implementate Sursa: Rapoarte
OMR15. Folosirea prin PODD si/sau POR POR, PODD
resurselor naturale Prioritățile aferente domeniul Centru ADR
în mod eficient cu Strategic 4 Mediu, eficiență Centru,
Valoarea proiectelor de Anual
minimizarea energetică și schimbări titularii
impactului asupra climatice restabilizare a de proiect
ecosistemelor degradate Valoare in mil. lei
mediului
și gestionare durabilă a Sursa: Rapoarte
acestora - proiecte POR, PODD
finanțate prin PODD
NATURALE
si/sau POR Centru

P.5.2. Modernizarea și Număr de obiective de Conform valorii
extinderea infrastructurii patrimoniu și turistice indicatorilor din POR
regionale de cazare și de restaurate Centru, ținta pentru
agrement și îmbunătățirea 2029 este de 9
serviciilor
Sursa: Rapoarte POR
OMR 16. specifice
Asigurarea
Conform valorii
premiselor pentru
indicatorilor din
un turism durabil
P.5.3. Susținerea turismului de POR Centru, ținta
nișă, dezvoltarea activităților pentru 2029 este de
Număr de vizitatori
conexe turismului și integrarea 23487
Sursa: Rapoarte POR

ASUPRA
DE
OMR 17.
Implicarea
publicului și a
GRADULUI
PROBLEMELOR DE MEDIU
factorilor interesați Nr. de acorduri de

și consultarea Pentru fiecare proiect la mediu emise pentru
acestora pe tot obținerea acordului de proiecte cu finanțare ADR
parcursul Toate prioritățile specifice mediu vor fi realizate Centru,
CONSTIENTIZARE
nerambursabila Anua
procesului domeniilor strategice din PDR publicului și factorilor titularii
l
decizional în Centru interesați conform de
stabilirea și
CRESTEREA
procedurii descrise în proiect

implementarea HG 1076/2004. sursa: APM-urile din
masurilor propuse Regiunea Centru
pentru reducerea
impactului asupra
mediului.
8.4. DIFICULTATI ÎNTAMPINATE
Pe parcursul evaluări PDR Centru 2021-2027 au fost intâmpinate dificultăți, privind

localizarea viitoarelor proiecte.
Aria de implementare a PDR Centru 2021 - 2027, este la nivelul Regiunii Centru, fiind
luate în considerare următoarele aspecte critice:
- Lipsa informațiilor privind localizarea proiectelor propuse, nu a permis o analiza punctuală
a proiectelor;
253
- Ca urmare a extinderii spaţiale, studiul nu a putut implica activităţi de teren pentru
colectarea de date şi informaţii, bazându-se în principal pe analiza formularelor standard și
a planurilor de management;
- Analiza a inclus utilizarea informaţiilor existente din planurile de management aprobate

până în prezent, pentru Regiunea Centru, dată fiind disponibilitatea Planurilor de
Management pentru cea mai mare parte a siturilor Natura 2000 analizate;
- Toate informaţiile privind prezenţa, efectivele, presiunile identificate la nivelul siturilor

Natura 2000, au fost extrase exclusiv din Formularele standard Natura 2000, plecând de la
prezumţia că datele conţinute în acestea (actualizate în 2016) sunt complete, actuale şi
suficiente pentru derularea evaluării;
- Aprecierea impactului s-a realizat preponderent pe baza acțiunilor/măsurilor propuse prin

PDR;
Principalele limitări ale prezentului studiu constau în:

 Lipsa amplasamentelor viitoarelor obiective noi, care s-ar putea implementa în siturile
Natura 2000, sau în vecinătate;
 Datorită lipsei informațiilor privind amplasamentele proiectelor, nu s-a putut aprecia

sensibilitatea zonelor din interiorul siturilor Natura 2000 sau din imediata vecinătate a
acestora. În lipsa unui proiect, nu am putut coantifica Suprafața ce va fi afectată de
implementarea unui nou proiect.
 Pentru proiectele de la DS 5, deja construite și pentru care se dorește reabilitarea și

modernizarea, am considerat că reabilitarea și modernizarea, se va face pe amplasamente
existente sau în perimetrul înprejmuit al unui imobil, conform cărții funciare, indiferent de
localizarea lor în interiorul sau în imediata vecinătate a siturilor Natura 2000, considerând
că nu va fi afectată Suprafața și integritatea unui sit Natura 2000.
 Conform celor afirmate mai sus, am considerat că această situație privind neafectarea
suprafeței și a integrității unui sit, corespunde unui impact nesemnificativ. Deasemeni
impactul asupra speciilor de avifaumă și faună terestră va fi redus ca intensitate și durată ca
urmare a realizării lucrărilor de reabilitare și modernizare. O astfel de analiză va fi realizată
în detaliu la nivelul unui proiect și cu siguramță va confirma ipoteza noastră;
 Pentru proiectele de construcții noi, de la DS 2, din experiența anterioară, am considerat

că aceste proiecte vor fi implementate în zonele industriale ale localităților ( municipii,
orașe sau comune din zona metropolitană), zone în care există utilități și accesibilitate
(Dezvoltarea parcuri industriale, zone industriale, platforme logistice, incubatoare de
afaceri, centre de afaceri, camere de comerț etc)), reglementate prin PUG/PUZ și RLU.
Deasemeni, am considerat că acest tip de proiecte nu se vor implementa în interiorul
siturilor Natura 2000, activității de profil industrial, care nu vor fi admise a se construi într-
un sit Natura 2000. Există totuși posibilitatea ca unele localități sa se învecineze cu un sit
Natura 2000. Astfel, se vor selecta doar acele proiecte care nu produc poluare și numai pe
baza unui Studiu de Impact și Evaluarea Adecvată. Pentru această situație au fost propuse
254
măsuri generale de reducere a impactului.
 Pentru proiectele de construcții noi, de la DS 6, pentru care nu a putut fi identificată

locația, trebuie acordată o atenție sporită deoarece acestea se pot implementa în situri
Natura 2000 sau în vecinătatea acestora.
Asfel proiectele de la P 6.1 privind crearea și modernizarea centrelor logistice pentru

agricultură, dezvoltarea centrelor de servicii pentru agricultură, crearea și modernizarea unităților
mici și mijlocii de procesare a produselor agricole, se pot implementa la limita unor terenuri
agricole situate în interiorul sau în vecinătatea unui sit Natura 2000.
Deasemeni proiectele de la P 6.2 privind Susținerea înființării de microunități de prelucrare

industrială a materiilor prime agricole în zonele montane, se pot implementa în interiorul sau în
vecinătatea unui sit Natura 2000.
9. CONCLUZII
În urma evaluării de mediu a PDR Centru 2021-2027 nu s-au costatat efecte negative
asupra mediului și a sănătății umane.
Aspectele pozitive rezultate in urma implementării PDR 2021-2027, sunt numeroase, cu
efecte benefice asupra mediului și a sănătății umane, concretizate prin obiectivele specifice
corespunzătoare priorităților priorităților de investiții PDR Centru.
Investiţiile ce vor fi sprijinite în cadrul PDR Centru referitoare la creşterea eficienţei
energetice, a infrastructurilor publice şi a clădirilor rezidenţiale din Regiunea Centru (în cadrul DS
4), prin potenţialul semnificativ de eficientizare energetică al clădirilor existente, publice sau
rezidențiale, este semnificativ şi vor contribui în mare măsură la îndeplinirea ţintei României
privind economiile de energie.
Măsurile de eficienţă energetică vor contribui la reducerea consumului de energie folosit

pentru încălzirea locuințelor rezidențiale și nerezidențiale ( instituții publice) si vor conduce la
crearea de locuri de muncă din activităţi directe si indirecte. Reducerea consumului de energie are
un rol important şi în promovarea siguranţei aprovizionării cu energie, în dezvoltarea tehnologiei
si în crearea de oportunităţi pentru ocuparea forţei de muncă si de dezvoltare regională. Prin
urmare măsurile de îmbunătăţire a eficienţei energetice pot să reprezinte unul dintre mijloacele
care ar putea contribui la cresterea economică sustenabilă, deoarece este o modalitate de a stimula
direct si imediat industria de construcţii, de menţinere si creare de locuri de muncă, şi nu în
ultimul rând, protecţia mediului înconjurător.
În cadrul Regiunii Centru, în orasele de reședință, calitatea aerului este influiențată în cea
mai mare măsură de transport.
Pentru acest aspect de mediu, acțiunile propuse prin PDR sunt axate în principal pe crearea
unui transport public mai eficient şi mai rapid, cu un consum de energie scăzut, construcţia unei
infrastructuri dedicate reţelelor de transport public şi introducerea de vehicule prietenoase
mediului în transportul public.
255
Combinarea acestor tipuri de acțiunii cu cele dedicate traficului nemotorizat (pietonal si
ciclist) va asigura împărţirea echilibrată dorită între modurile de transport public și personal (cu o
reducere a transportului auto individual) şi va reduce impactul asupra mediului.
Scopul esenţial al dezvoltării transportului public urban este acela de a îmbunătăţi

condiţiile de mediu și calitatea vieţii în principalele aglomerări urbane ale Regiunii Centru
Reabilitarea și modernizarea infrastructurii regionale de transport, care asigură

conectivitatea directă sau indirectă la rețeaua de bază – TEN-T), vor avea ca scop creşterea
gradului de accesibilitate a zonelor rurale si urbane situate în proximitatea retelei TEN-T și
creșterea gradului de siguranță, reducându-se numărul de accidente.
Dezvoltarea durabilă a turismului (DS 5 ) este în deplină concordanţă cu prevederile din

strategiile de protecţie a mediului, întrucât implementarea acestei priorităţi va contribui la
creşterea calităţii vieţii, a sănătății populației, la protecţia si conservarea mediului înconjurător.
Ca si activitate, turismul reprezintă o alternativă viabilă pentru stimularea dezvoltării în

zonele rurale, a căror economie se bazează exclusiv pe activităţi agricole sau exploatarea
resurselor naturale (inclusiv lemn), furnizând avantaje ambivalente, reprezentate de cresterea
locurilor de muncă si a veniturilor, concomitent cu promovarea tradiţiilor si patrimoniului cultural,
dar şi cu o mai bună protejare a mediului înconjurător.
Nu în ultimul rând, investiţiile propuse prin DS 2, privind promovarea şi dezvoltarea de

activităţi economice inovative, inclusiv în domeniul tehnologiilor de protecţia mediului sau al altor
procese inovative, care au o componentă credibilă de sustenabilitate, cum ar fi eficienţa
energetică, reducerea consumului de materii prime şi utilităţi, minimizarea deşeurilor la sursă,
îmbunătăţirea sistemelor de epurare a apelor uzate etc, vor contribui la dezvoltarea socio-
economică a regiunii dar și la protecția mediului înconjurător.
Este de remarcat DS 6 cu P 6.5 privind Îmbunătățirea infrastructurii tehnico- edilitare a

localităților rurale cu acțiunea Extinderea și modernizarea rețelelor de apă potabilă și de
canalizare, extinderea și modernizarea serviciilor de colectare și gestionare a deșeurilor menajere,
modernizarea rețelei de drumuri comunale, extinderea rețelelor de iluminat public și a sistemelor
pentru asigurarea siguranței publice, care va contribui la o reală protecție a mediului, creșterea
nivelului de trai și a siguranței cetățenilor.
Acțiunile propuse prin DS 1, 4 și 5 vor contribui la îmbunătăţirea stării de sănătate a
populaţiei, protecția patrimoniului cultural, conservarea monumentelor istorice și la protecția
mediului, prin:
- Creşterea calităţii spaţiilor publice și a suprafeței de spațiu verde în zonele urbane. reducerea
emisiilor de carbon în municipii prin investiţii bazate pe planurile de mobilitate urbană
durabilă,
- Reducerea emisiilor de carbon în oraşele de dimensiuni medii şi mici, în special prin investiţii
în infrastructura destinată deplasărilor nemotorizate şi traficului de tranzit. vor contribui la
îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei,
256
- Creşterea gradului de accesibilitate a zonelor rurale si urbane situate în proximitatea retelei
TEN-T prin reabilitarea şi modernizarea drumurilor judeţene,
- Creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă prin turism şi domenii conexe acestuia,
- Creșterea gradului de participare la nivelul educației timpurii și învățământului obligatoriu și a

învățământului profesional și tehnic prin crearea de condiții adecvate de funcționare în unitățile
de învățământ, inclusiv prin asigurarea accesului la infrastructura de utilități - alimentare cu
apă și canalizare.
- Creșterea gradului de acces a persoanelor vulnerabile și comunitățile marginalizate la servicii

medicale ca urmare a extinderii, reabilitarii, modernizarii şi dotarea infrastructurii de sănătate
de la nivel regional, județean şi local.
- Conservarea, protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural în vederea consolidării

identităţii culturale şi utilizării eficiente ale acestuia.
Trebuie subliniat faptul că acțiunile privind înbunătățirea calității vieții, creşterea gradului
de accesibilitate a zonelor rurale si urbane și dezvoltarea socio-economică a Regiunii Centru, este
în deplină concordanță cu obiectivele relevante de protecție a mediului, a calităţii vieţii si a
sănătăţii umane.
În urma parcurgerii procedurii de Evaluare Strategică de Mediu a PDR 2021 - 2027, pe

baza analizei și evaluării efectelor potenţiale ale activităţilor prevăzute în cadrul Domeniilor
Strategice și a măsurilor de reducere a impactului asupra mediului, Planul de Dezvoltare Regional,
nu va produce un impact negativ asupra factorilor de mediu, și în special asupra biodiversității din
Regiunea Centru.
Analiza impactului cumulativ, pentru Evaluarea Strategică de Mediu, cu o valoare de 0.70,

a relevat faptul că, pe total Domenii Strategice și Priorități de investiții și conform scării de
evaluare a impactului, planul va genera efecte pozitive asupra mediului.

În concluzie, considerăm că Planul de Dezvoltare a Regiunii Centru 2021 - 2027, va
conduce la apariția unui impact pozitiv consistent asupra mediului, a sănătăţii umane și a
dezvoltării socio-economice, atât la nivel local, regional cît și la nivel național.
9.1. Concluziile Evaluării Adecvate
9.2. Metodologia utilizată pentru evaluarea impactului asupra mediului

Pentru PDR Centru, evaluarea impactului asupra mediului, pentru Evaluarea adecvată,
se efectuează utilizand metoda V. Rojanschi (indicele de poluare globală) și numai pentru
proiectele care prevăd reabilitarea obiectivelor, situate pe amplasamente existente.
Evaluarea impactului asupra mediului înconjurator are la bază:

 indici de calitate pe factori de mediu ( Ic )
257
 indicele de poluare globală ( IPG )
Evaluarea globală a impactului asupra mediului
Evaluarea impactului global asupra mediului se bazează pe:

 valoarea indicilor de calitate (Ic ) pe factori de mediu;
 scara de bonitate notată de la 1 la 10, corespunzatoare valorilor Ic
Metoda Rojanschi
Aceasta metoda se înscrie în categoria metodelor ilustrative de apreciere globală a stării

de calitate a mediului. Condiţia principală care i se cere unei astfel de metode este de a permite
compararea stării mediului la un moment dat cu starea înregistrată într-un moment anterior, în
diferite condiţii de dezvoltare.
Metoda Rojanschi apreciază starea de poluare a mediului, pe care o exprimă cantitativ pe
baza unui indicator rezultat din raportul dintre valoarea ideală şi valoarea reală dintr-un anumit
moment a unor indicatori consideraţi specifici pentru factorii de mediu analizaţi.
În acest sens, se propune încadrarea calităţii momentane a fiecărui factor de mediu într-o
scară de bonitate, cu acordarea unor note care să exprime apropierea, respectiv depărtarea de
starea ideală. Scara de bonitate este exprimată prin note de la 1 la 10, unde nota 10 reprezintă
starea naturală neafectată de activitatea umană, iar nota 1 reprezintă o situaţie ireversibilă şi
deosebit de gravă de deteriorare a factorului de mediu analizat.
In cazul documentaţiei prezente, aprecierea globală se va face prin prisma calităţii celor
cinci factori de mediu (apă, aer, sol, vegetatie si fauna, asezari umane), analizaţi şi evaluaţi prin
prisma reglementărilor. Notele de bonitate obţinute pentru fiecare factor de mediu în zona
analizată servesc la realizarea grafică a unei diagrame, ca o metodă de simulare a efectului
sinergic; figura geometrică este un pentagon (pentru 5 factori de mediu). Prin unirea punctelor
rezultate din amplasarea valorilor ce exprimă starea reală, se obţine un triunghi interior, cu
Suprafața mai mică (Sr).
Indicele stării de poluare globală (IPG) a unui ecosistem rezultă din raportul dintre două
suprafeţe:
I.P.G = Si / Sr unde:
Si = suprafaţa corespunzătoare starii ideale a mediului;
Sr = Suprafața corespunzatoare starii reale a mediului.
Estimarea indicilor de calitate a mediului inconjurator se face dupa scara de bonitate a

acestora, prezentata in tabelul următor:
Scara de bonitate
Nota de Valoarea Ic Efectele asupra mediului inconjurator

bonitate
10 Ic = 0 - mediul nu este afectat de activitatea proiectată
9 Ic = 0,0 ÷ 0,25 - mediul este afectat de proiect în limite admisibile, nivel 1.- efectele sunt pozitive
8 Ic = 0,25 ÷ 0,50 - mediul este afectat de proiect în limite admisibile, nivel 2. - efectele sunt
pozitive
7 Ic = 0,50 ÷1,00 - mediul este afectat de proiect in limite admisibile, nivel 3.- efectele sunt pozitive
6 I c = -1,0 mediul afectat de proiect peste limitele admise, nivel 1.- efectele sunt negative
258
5 Ic = -1,0 ÷ -0,5 - mediul este afectat de proiect peste limitele admise, nivel 2.- efectele sunt
negative
4 Ic = -0,5 ÷ -0,25 - mediul este afectat de proiect peste limitele admise, nivel 3.- efectele sunt
negative
3 Ic = -0,25 ÷ -0,025 - mediul este degradat, nivel 1.- efectele sunt nocive la durate lungi de expunere
2 Ic = -0,025 ÷ -0,0025 - mediul este degradat, nivel 2.- efectele sunt nocive la durate medii de expunere
1 Ic = sub –0,0025 - mediul este degradat, nivel 3.- efectele sunt nocive la durate scurte de expunere
Avantajele metodei:
- oferă o imagine globală a calităţii mediului;
- permite compararea unor zone diferite, care pot fi analizate pe baza aceloraşi factori;
- permite compararea stării unei zone în diferite momente de timp;
- asigură utilizarea activă a unui fond de date privitoare la parametrii de stare a mediului, obţinuţi
printr-o monitorizare la scară largă.
Dezavantajul metodei:
- constă în nota de subiectivitate generată de încadrarea pe scara de bonitate, care depinde în
primul rând de experienţa şi exigenţa evaluatorului.
Totuşi, o astfel de apreciere oferă o imagine globală a calităţii mediului și permite
factorilor de decizie fundamentarea tehnico - ştiinţifică în luarea unei decizii.
Calculul indicilor de poluare: Ip
- Indicele de calitate pentru SOL/SUBSOL (Ic S/S)

Factorul de mediu sol/subsol este cel mai expus deteriorării ca urmare a activitații de
construcție prin:
- lucrarile de construcții și transport;
- carburantii utilizati pentru utilajele actionate de motoare Diesel;
- lubrifiantii utilizati pentru toate tipurile de utilaje;
- deseurile industriale si cele menajere.
Acestea pot avea impact asupra structurii, texturii si proprietatilor fizico-chimice ale
solului si implicit asupra funcțiilor sale ecologice.
In condiții normale de lucru, respectând normele de igienă și de depozitare
corespunzătoare a deșeurilor, nu ar trebui să existe riscuri majore de poluare a solului.
Prin urmare, pentru factorul de mediu sol/subsol, mărimea efectelor generate de
viitoarea activitate este redată cu ajutorul indicilor de calitate Ic și este prezentată in tabelul
urmator:
Acțiunea sau sursa generatoare Sol/subsol

Lucrări de construcție 1.00
Carburanți și lunrifianți 1.00
Deșeurile industriale și menajere 1.00
Apele pluviale 1.00
Apele de suprafață 0.00
Mărimea efectelor 4.00
259
VALORILE INDICELUI DE CALITATE
Ic 0.8
TOTAL 0.8
Ip 0.8
NB 7 - mediul este afectat de proiect in limite admisibile, nivel 3. - efectele sunt pozitive
- Indicele de calitate pentru VEGETAŢIE, FAUNA (Ic V,F)
Modalitățile prin care se realizează impactul asupra acestui factor de mediu sunt
următoarele:
- reducerea suprafeței habitatului și a numărului de specii;
- fragmentarea habitatului;
- crearea de bariere artificiale
- agenți poluanți sonori și vibrații, care determină unele specii faunistice să se
stabilească temPDRar la distanțe mai mari;
- pulberi sedimentabile, ce au efect asupra proceselor fiziologice (fotosintezei,
respirației, ratei de creștere etc.) a speciilor vegetale aflate în imediata vecinătate.
Prin aplicarea măsurilor prezentate în capitolele anterioare, considerăm că impactul
produs de viitoarele construcții și activități în perimetrul studiat va fi minim, încadrându-se în
limite admise.
BIODIVERSITATE
Acțiunea sau sursa generatoare Flora Fauna
Reducerea suprafetei habitatului sau a nr. de specii 0 0
Reducerea populatiei 0 0
Fragmentarea habitatelor 0 0
Degradarea habitatului 0 0
Emisii de gaze în atmosferă 0 0
Surse de lumina 0 0
Zgomot şi vibraţii 0 1
Mărimea efectelor 0 1
VALORILE INDICELUI DE
CALITATE
Ic 0.00 Flora
Ic 0.14 Fauna
TOTAL 0.14
Ip 0.07
260
NB 9 - mediul este afectat de proiect în limite admisibile, nivel 1. efectele sunt pozitive
Indice de calitate pentru APA ( Ic APA)
Pe perioada de execuție a lucrărilor, este posibil ca apele provenite din precipitații să se

încarce suplimentar cu suspensii, aflate în perimetrul organizării de șantier.
Lucrările de pregătire vor include și lucrări de protejare (rigole sau șanturi de colectare).
Suspensiile nu se constituie, prin natura lor, în factori de poluare asupra apelor subterane.
Eventualele scurgeri de produse petroliere vor reprezenta potențiala sursă majoră de poluare a
apelor subterane.
Prin aplicarea măsurilor prezentate în capitolele anterioare, considerăm că impactul
produs de viitoarele construcții va fi minim, încadrându-se în limite admise.
APA
Apa Apa de
Acțiunea sau sursa generatoare
subterană suprafață
Decopertarea soluui 1 0
Activitatea de transport 0 0
Emisii de gaze în atmosferă 0 0
Ape menajere uzate 0 0
Apele pluviale 0 1
Mărimea efectelor 1 1

Ic 0.2 Apa subterana
Ic 0.2 Apa de Suprafața
TOTAL 0.4
Ip 0.20
NB 9 - mediul este afectat de proiect în limite admisibile, nivel 1. - efectele sunt pozitive
Indicele de calitate pentru AER ( Ic AER )
Emisiile produse pentru realizarea unui proiect, vor influența foarte puțin creșterea
concentrațiilor de fond din zonă, concentrații estimate a fi sub limitele cerințelor reglementărilor
în vigoare privind calitatea aerului.
Efectele negative date de activitatea de construcții se resmit numai in zona limitrofă a
terenului și se consideră că lucrările de reabilitare/construcție, nu vor demara simultan pentru mai
multe obiective din aceiași zonă.
Se apreciază că nivelul de poluare a atmosferei, determinat de activitațile desfăsurate pe
un singur amplasament și faptul că nu toate utilajele și autovehiculele, vor funcționa în același
timp, se incadrează in prevederile Ordinului 462/93, în ceea ce privește concentrațiile la emisie
pentru poluanții analizați.
Pentru evaluarea efectului activitații de construcții asupra factorului de mediu aer, se iau
în considerare indicii de poluare Ip calculați pentru fiecare poluant prin raportarea la concentrația
maximă admisa, stabilită prin ordine de reglementare (OMM 462/93).
261
AER
Concentratie poluant max Concentratie poluant max
Poluant
g/h admisă Ord. 462/93
Pulberi 672.00 5000
NOx 69.60 5000
SOx 258.40 5000
Ic pulberi 1.34 g/h

Ic Nox 0.01 g/h
Ic Sox 0.05 g/h
TOTAL 1.41 g/h
Ip aer 0.47
NB 8 - mediul este afectat de proiect în limite admisibile, nivel 2. - efectele sunt pozitive
Indicele de calitate pentru ASEZĂRI UMANE
Pentru factorul de mediu asezări umane, s-au apreciat efectele, prin cumulare, ale
tuturor influențelor. Poluantii ce pot afecta așezările umane sunt:
- emisiile de poluanți atmosferici;
- nivelul zgomotelor și al vibrațiilor;
- deșeurile gospodărite necorespunzător;
- transport.
Concentratiile compușilor chimici nocivi rezultați în urma arderii combustibililor în
motoare Diesel nu au valori mari și datorită dispersiei lor pe o arie mare, de către curenții de aer și
a vegetației, concentrațiile se reduc și mai mult.
În timpul transportului, este posibil să fie antrenate de vânt particule fine de praf, care să
încarce aerul cu suspensii, însă prin măsurile propuse, acestea nu vor afecta decât în mică măsură
eventualele locuințele aflate în apropiere.
Asezari
Actiunea sau sursa generatoare
umane
Nivelul zgomotului al vibrațiilor 1
Emisiile de poluanți 1
Deșeurile 0
Transportul 1
Mărimea efectelor 3
Ic 0.75
TOTAL 0.75
Ip 0.75
NB 7 - mediul este afectat de proiect in limite admisibile, nivel 3. efectele sunt pozitive
262
Interpretarea rezultatelor pe factori de mediu
Stabilirea notelor de bonitate pentru indicele de poluare, calculat pentru fiecare factor de
mediu, se face utilizând “Scara de bonitate a indicelui de poluare”, atribuind notele de bonitate
corespunzatoare valorii fiecarui indice de calitate calculat:
Din analiza notelor de bonitate, se pot trage următoarele concluzii:
Interpretarea rezultatelor pe factori de mediu

Factor de mediu Ic Ip Nb Efectele asupra mediului inconjurator
Aer 1.4 0.47 8 - mediul este afectat de proiect în limite admisibile, nivel 2. efectele sunt pozitive
Apa 0.4 0.20 9 - mediul este afectat de proiect în limite admisibile, nivel 1. efectele sunt pozitive
Sol/subsol 0.8 0.8 7 - mediul este afectat de proiect in limite admisibile, nivel 3. efectele sunt pozitive
Biodiversitate 0.1 0.07 9 - mediul este afectat de proiect în limite admisibile, nivel 1. efectele sunt pozitive
Așezări umane 0.8 0.75 7 - mediul este afectat de proiect in limite admisibile, nivel 3. efectele sunt pozitive
Se observă că în faza de execuție, cei mai afectați factori de mediu sunt Aerul, nivel 2,
Soul/subsolul nivel 3 și Așezările umane nivel 3, însă în limite admisibile, iar efectele se mențin
pozitive.
Fauna, în faza de construcție, va fi afectată de zgomotul produs de utilaje, transportul

materialelor și activităților antropice, nivel 1, în limite admisibile, iar efectele se mențin pozitive.
Zgomotul produs, va determina o retragere a faunei, însă după încetarea activităților

antropice, va reveni în teritoriu.
Metoda de evaluare globală a impactului asupra mediului
Este o metodă analitică de tip cantitativ pe baza indicelui de poluare globală ( IPG ), care
rezultă din raportul între starea ideală (naturală) și starea reală (de poluare).
Reprezentarea grafică : Starea ideală și starea reală se reprezintă grafic rezultând o diagramă
înscrisă într-un cerc cu raza de 10 unități de bonitate, a cărei formă depinde de numărul factorilor
de mediu analizați.
Starea ideală ( Si ): este reprezentată grafic printr-o formă geometrică regulată înscrisă într-un
cerc cu rază de 10 unități de bonitate.
Starea reală ( Sr ): este o figură geometrică neregulată obținută prin unirea punctelor ce reprezintă
valoarea echivalentă a indicelui de calitate în scara de bonitate și care se înscrie în figura
geometrică regulată a stării ideale.
 Indicele de poluare globală - IPG : rezultă din raportul dintre Suprafața ce reprezintă starea ideală
(Si) și starea reală ( Sr ).
Si
IPG = -----
Sr
263
IPG = 1 - nu există poluare
IPG  1 - există modificari de calitate a mediului.
 Scara de calitate:
IPG = 1 - mediul natural nu este afectat de activitatea umană

IPG = 1...2 - mediul este supus efectelor activității umane în limite admisibile
IPG = 2...3 - mediul este supus activitații umane, provocând stare de disconfort formelor de viață
IPG = 3...4 - mediul este afectat de activitatea umană, provocând tulburari formelor de viață
IPG = 4...6 - mediul este afectat grav de activitatea umană, periculos pentru formele de viață
IPG  6 - mediul este degradat, impropriu formelor de viață.
Determinarea indicelui de poluare globală
 Indicele de poluare globală IPG - rezultă din raportul Si / Sr conform metodologiei

prezentate.
 Valoarea Si (starea ideală) - rezultă din figura geometrică regulată având Suprafața:
STAREA IDEALA 85.60

STAREA REALA 53.92
IPG 1.59
 Valoarea Sr (starea reală) - rezultă din figura geometrică neregulată inscrisă în figura
geometrică regulată a stării ideale și construită prin unirea punctelor rezultate din amplasarea
valorilor Nb (nota de bonitate) pentru fiecare factor de mediu luat în considerare.
 Valoarea Nb - se obține pentru fiecare factor de mediu din scara de bonitate în funcție de
valoarea indicelui de poluare și servește la reprezentarea grafică, ca o metodă de simulare a
efectului sinergic.
 Relatia grafica - intre Nb calculat pentru cinci elemente ale mediului, este o figura geometrica
neregulata formata cu valorile:
Factor de mediu Nb
Aer 8
Apa 9
Sol/subsol 7
Biodiversitate 9
Așezări umane 7
Valorile Nb au determinat o Suprafața de: Sr = 53,92 m2
Si 85.60 m2
 IPG = ----- = ----------------- = 1,59 m2
Sr 53,92 m2
 Valoarea indicelui de poluare globala este:
264
IPG = 1,59
IPG = 1...2 - mediul este supus efectelor activității umane in limite admisibile
 Prin respectarea măsurilor propuse de reducere a impactului, atât în perioada de execuție a

lucrărilor de construcție, cât și în perioada de exploatare a obiectivelor, impactul asupra
factorilor de mediu se va încadra în limitele admise.
Graficul pentru calculul indicelui de poluare globală :
9.3. Concluzii
În cadrul Studiului de Evaluare Adecvată, au fost evaluate implicaţiile privind protecţia

mediului ce decurg în urma implementării obiectivelor priorităților de investiții care ar putea
afecta siturile Natura 2000, pentru proiectele a căror posibilă locție a fost identificată:
1. DS 1 - 1.Dezvoltare teritorială, dezvoltare urbană durabilă cu următoarele tipuri de

operațiuni:
Extinderea, reabilitarea și modernizarea infrastructurii regionale de transport pentru creșterea

accesibilității localităților urbane și rurale la rețeaua națională de transport și la rețeaua TEN-T
(accelerarea lucrărilor de execuție a autostrăzilor începute în perioada 2014-2020, modernizarea și
creșterea capacității de transport a drumurilor de importanță regională care asigură conexiunile la
rețeaua TEN-T, realizarea de noi legături rutiere către rețeaua rutieră și nodurile TEN-T, realizarea
de centuri ocolitoare, realizarea de noi drumuri locale care să deservească zonele metropolitane și
zonele urbane funcționale, continuarea investițiilor în infrastructura feroviară începute în perioada
2014-2020, inclusiv a celor pentru modernizarea, creșterea siguranței și accesibilizarea gărilor,
modernizarea materialului rulant, informatizarea transportului feroviar, modernizarea platformelor
pentru transportul de mărfuri și construirea de noi terminale de transport intermodal, accelerarea
execuției aeroportului de la Brașov-Ghimbav), continuarea modernizării și extinderii
aeroporturilor din Tîrgu Mureș și Sibiu, realizarea, reabilitarea infrastructurilor pentru heliporturi
și aerodromuri pentru aparate de zbor de mici dimensiuni
265
2. DS 5 - Turism și Patrimoniu cultural cu următoarele tipuri de operațiuni:
Conservarea, restaurarea și punerea în circuitul turistic a patrimoniului cultural-istoric;

protejarea și valorificarea în scop turistic a patrimoniului natural; revigorarea turismului balnear și
de sănătate
Modernizarea infrastructurii regionale de cazare și dezvoltarea structurilor de primire

turistică în zonele în care se înregistrează deficit de spații de cazare; modernizarea, extinderea și
diversificarea infrastructurii de agrement și îmbunătățirea serviciilor specifice; modernizarea și
extinderea infrastructurii turistice pentru tineret; reabilitarea spațiilor cu destinație culturală și
dezvoltarea infrastructurii culturale inovatoare
În cadrul studiului, au fost evaluate potenţialele surse de poluare şi impactul generat de

acțiunile PDR Centru, asupra apei, aerului, solului şi subsolului, biodiversităţii, aşezărilor umane,
zgomot şi vibraţii.
De asemenea, au fost propuse măsuri şi un plan de monitorizare pentru diminuarea sau
eliminarea impactului negativ produs asupra mediului şi încadrarea efectelor adverse în limite
admisibile, pentru toate Direcțiile Strategice și Priorități de investiții.
Menţionăm că în absenţa unui calendar detaliat de implementare pentru obiectivele
priorităților de investiții analizate în prezentul studiu nu s-a putut ţine cont de dinamica temporală
a formelor de impact. S-au identificat o serie de indicatori de monitorizare şi autorităţile
competente de monitorizare a acestora, precum şi frecvenţele de monitorizare, însă fără a se
cunoaşte perioada de timp pentru acestea.
Toate tipurile de proiecte, prevăzute prin PDR Centru, posibil a se implementa în
vecinătatea ariior protejate, necesită implementarea unor măsuri adecvate la nivel de proiect,
bazate pe studii de Evaluare Adecvată, pentru a reduce potenţialele impacturi negative asupra
speciilor şi habitatelor, parte din reţeaua ecologică Natura 2000,.
La definitivarea locaţiilor precise ale tuturor componentelor din fiecare proiect, se vor
realiza vizite pe amplasament, se vor identifica habitatele şi speciile de interes comunitar din
vecinătate şi se va studia detaliat impactul realizării proiectelor asupra acestora.
Fiecare proiect va urma etapele procedurale proprii de evaluare a impactului asupra
mediului.
Pentru programul propus, evaluarea impactului asupra mediului, a fost realizată prin
prin :
1. Metoda matricială – efectuată în cadrul Raportului de Mediu
2. Metoda V. Rojanschi - indicele de poluare globală efectuata în cadrul Evaluarii
Adecvate
Din analiza evaluării impactului prin metoda matricială a rezultat că influențele sunt
pozitive iar mediul este afectat în limitele admisibile.
Acest fapt este susţinut şi de analiza evaluării impactului prin metoda V. Rojanschi
(indicele de poluare globală), care a evidențiat faptul că mediul este supus efectelor activității
umane in limite admisibile.
266
Factorul perturbator identificat datorită construcțiilor, în faza de execuție este zgomotul
produs de utilaje și autovehiculele utilizate, însă prin intensitate, durată și măsurile propuse, nu va
conduce la modificări esențiale de comportament care să afecteze ritualurile de împerechere și implicit
perpetuarea speciilor. Evaluarea a ținut cont și de gradul ridicat de adaptabilitate al faunei, în special al
mamiferelor și al păsărilor, care se retrag și revin după încetarea zgomotului produs de activitățile de
construcții.
După finalizarea amenajării obiectivelor, impactul generat asupra factorilor de mediu și
implicit asupra faunei, va fi redus, revenindu-se la starea initială.
În ce privește integritatea ariilor naturale protejate de interes comunitar cât și ariile de
protecție avifaunistică, pentru proiectele de extindere, reabilitare și modernizare ce se vor
implementa pe amplasamentele existente, nu vor fi afectate, din următoarele considerente:
- Nu se va reduce suprafața habitatelor

- Nu se va reduce numărul exemplarelor speciilor de interes comunitar;
- Nu vor fi fragmentate habitatele de interes comunitar şi/sau a habitatelor specifice din
punct de vedere ecologic şi etologic, după caz, al speciilor de interes comunitar,;
- Nu va induce un impact negativ asupra factorilor care determină menţinerea stării
favorabile de conservare a ariilor naturale protejate de SCI sau SPA;
- Nu va produce modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ariei
naturale protejate de interes comunitar;
- Nu va produce schimbări fiziologice și comportamentale, ale animalelor sălbatice;
În concluzie, luând în consideraţie gradul ridicat de adaptare la condițiile de mediu al faunei

terestre și al avifaunei, precum şi respectarea măsurilor propuse, considerăm că impactul asupra
biodiversității, produs de implementarea acțiunilor de extindere, reabilitare și modernizare va fi:
 redus ca intensitate şi durată, în faza de construcție;
 reversibil în faza de exploatare;
 nu va conduce la reducerea sau fragmentarea habitatelor;
 nu va conduce la reducerea numărului de specii;
 nu va produce modificări esențiale de comportament care să afecteze ritualurile de împerechere

și implicit perpetuarea speciilor;
9.4. Recomandari
În urma evaluării SEA a PDR Centru 2021-2027, s-a costatat că efectele pozitive asupra
mediului, a stării de sănătate a populației și în special asupra dezvoltării economice a Regiunii
Centru cu efecte directe asupra populației, sunt numeroase și nu au fost identificate propuneri de
dezvoltare care să afecteze mediul sau sănătatea populației.
Pentru proiectele care prevăd construcții noi, de la DS 2, (parcuri industriale, zone

industriale, platforme logistice, incubatoare de afaceri, centre de afaceri, etc), am considerat că
267
aceste proiecte vor fi implementate pe amplasamentul fostelor obiective industriale abandonate
și/sau în zonele industriale ale localităților ( municipii, orașe sau comune din zona metropolitană),
zone în care există utilități și accesibilitate, reglementate prin PUG/PUZ și RLU.
Deasemeni, am considerat că acest tip de proiecte nu se vor implementa în interiorul

siturilor Natura 2000, datorită activității de profil industrial, investiții care nu vor fi admise a se
construi într-un sit Natura 2000.
Există totuși posibilitatea ca unele localități sa se învecineze cu un sit Natura 2000. În

aceste condiții, se vor selecta doar acele proiecte care nu produc poluare și numai pe baza unui
Studiu de Impact și Evaluarea Adecvată.
Recomandăm ca aceste tipuri de proiecte să se implementeze conform PUG și RLU al

localităților.
Având în vedere că nu sunt cunoscute amplasamentele concrete ale activităților planificate,

programul fiind elaborat la nivel de regiune, toate proiectele de investiții, care ar putea fi
suscectibile de un impact semnificativ asupra mediului, vor fi supuse evaluărilor specifice,
Evaluarea Impactului asupra Mediului pentru proiecte şi Evaluarea Adecvată.
În aceste condiții, recomandăm introducerea în ghidul solicitantului a unui criteriu de

eligibilitate privind respectarea aspectelor legate de mediu. Cererea de finanţare va cuprinde
informaţii privind respectarea principiilor dezvoltării durabile și prezentarea/depunera actului de
reglementare eliberat de autoritățile de mediu.
Proiectul propus, va trebui să corespundă măsurilor cuprinse în strategiile şi planurile

naţionale privind schimbările climatice, calitatea aerului, calitatea apei, managementul deşeurilor,
protejarea biodiversităţii.
Prin DS 6 - Dezvoltare rurală, agricultură și silvicultură, P 6.2 Valorificarea

superioară, într-o manieră durabilă, a potențialului silvic regional, se propun următoarele
Acțiuni/Măsuri:
Modernizarea exploatațiilor silvice prin susținerea achiziționării de mașini și echipamente

specifice, dezvoltarea infrastructurii de transport forestier, stimularea utilizării în scop energetic a
reziduurilor forestiere și agricole, susținerea acțiunilor de împădurire și întreținere a pădurilor,
încurajarea certificarii managementului forestier ca și management forestier responsabil și a
companiilor din domeniu, dezvoltarea unor infrastructuri de colectare, depozitare și
procesare a fructelor de pădure.
Dezvoltarea unor infrastructuri de colectare, depozitare și procesare a fructelor de pădure,
ar putea conduce la o reducere a cantității de hrană a faunei, determinând o părăsire a habitatului și
apropierea de zonele locuite pentru procurarea hranei.
Pentru acest tip de proiecte se recomandă în prealabil efectuarea unei evaluări a numărului
de indivizi și a resurselor de hrană din arealul în care se dorește implementarea acestui tip de
proiect.
268
În ce privște acțiunile de construcție privind depozitarea și procesarea industrială a
fructelor de pădure, recomandăm ca aceste investiții/construcții să se realizeze în intravilanul
localităților situate în vecinătatea zonelor de colectare, în zonele industriale cu activități
nepoluante, stabilite prin PUG.
În urma consultărilor privind Planul de Dezvoltare a Regiunii Centru (PDR 2021-2027),
au fost primite observații din partea următorilor membrii ai Grupului de Lucru:
1. APM Harghita a făcut referire la gradul de acoperire a serviciului de salubritate în
județul Harghta și s-a ținut cont în elaborarea Raportului de Mediu
2. CJ Mureș nu a avut observții sau propuneri la metodotogia utitizată pentru evaluarea de
mediu.
3. DAJ Alba nu a avut observții sau propuneri, considerând că planul propus, este bine
structurat și fundamentat, pe baza necesităților majore ale regiunii.
4. Dezvoltare Rurală Sibiu nu au avut observații sau recomandări
5. DJST Mureș consideră că prin PDR Centru sunt stabilite clar și coerent direcțiile de
acțiune și măsurile necesarepentru atingerea obiectivelor la finalul perioadei 2021 – 2027.
6. DSP Sibiu cu privire la Procedura de evaluare de mediu pentru PDR Regiunea Centru, a
comunicat faptul că nu nu sunt necesare completări și nu are observații.
7. ISU Unirea nu a avut observații sau recomandări
8. ISU Mureș nu a avut observații/comentarii cu privire la plan
9. GNM CJ Covasna comunică că, nu sunt observatii sau recomandari de facut
10. APM Sibiu, a făcut următoarele recomandări:
- Planul propus va fi corelat cu planurile/strategiile aprobate la nivel județean și local.

Prin Raportul de Mediu, în cadrul capitolului 1.5 Relația PDR cu alte planuri, programe,
strategii europene și naționale relevante, PDR a fost analizat din punct de vedere al corelării cu
planuri, programe și strategii, constatându-se că planul propus, prin toate Domeniile Strategice
sunt în concordanţă și corelate cu cu alte planuri, programe, strategii europene și naționale
relevante.
APM Sibiu, consideră necesar ca în cadrul evaluării de mediu să se țină cont de faptul că o
mare parte din teritoriul Regiunii Centru este inclus în arii naturale protejate, iar în afară de
infrastructura de transport și de turism, o serie de alte măsuri/acțiuni propuse ar putea să aibă
impact asupra acestor arii protejate. De asemenea, propunerea unor proiecte incluse în
portofoliul de proiecte al PDR Centru al căror amplasament ar putea să fie inclus în arii naturale
protejate dc interes național ar trebui analizată din start din perspectiva restricțiilor impuse de
legislația de mediu în vigoare în rezervațiile naturale. Menționăm ca exemplu proiecte propuse
pentru reabilitarea unor drumuri județene al căror amplasament este cunoscut (de ex. reabilitarea
drumului DJ l06 N care trece prin rezervația naturală Parcul Natural Cindrel) sau Stațiunea
turistică Cârțișoara, care de asemenea ar putea să se suprapună cu rezervația naturală Valea Bâlii
sau cu rezervația Golul Alpin al Munților Făgăraș între Podragu - Suru.
269
Pentru această observație facem precizarea că reabilitarea drumului DJ l06 N, care trece
prin rezervația naturală Parcul Natural Cindrel) sau Stațiunea turistică Cârțișoara, se va realiza pe
un drum existent și au fost propuse măsuri de reducere a impactului asupra factorilor de mediu și a
biodivrsității în faza de reabilitare.
- Ca urmare, se va solicita şi obține avizul administratorului ariilor naturale protejate, respectiv

a1 Agenției Naționah pentru Arii Naturale Protejate, conform Ordinului Ministerul Mediului,
Apelor şi Pădurilor nr. 1822/2020 privind Metodologia de atribuire in administrare a ariilor
naturale protejate.
Referitor la conținutul Raportului de Mediu şi al Studiului de Evaluare Adecvatä, acestea

vor respecta cerințele legislației in vigoare, respectiv ale Hotärârii nr. 1076/2004 privind stabilirea
procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, cu modificärile ulterioare
şi ale Ordinului nr. 262/2020 pentru modificarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată
a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes
comunitar, aprobat prin Ordinul ministrului mediului şi pádurilor nr. 19/2010.
Referitor la recomandările APM Sibiu, facem precizarea că în cadrul evaluării de mediu

am ținut cont de faptul că o mare parte din teritoriul Regiunii Centru este inclus în arii naturale
protejate și s-au făcut recomandări în acest sens în special pentru DS 2 și DS 6.
În ce privește Raportul de Mediu și Evaluarea Adecvată, a fost respectată legislația privind
HG 1076/2004, privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi
programe și a Ordinului nr. 262/2020 pentru modificarea Ghidului metodologic privind evaluarea
adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariiilor naturale protejate de
interes comunitar, aprobat prin Ordinul ministrului mediului şi pádurilor nr. 19/2010.
11. ALEA Alba Iulia, a formulat o propunere privind creșterea eficienței energetice și
gestionarea inteligentă a energiei în clădirile publice din cadrul Planului de Dezvoltare al Regiunii
Centru 2021-2027 subcapitolul 4.2.1 Eficiența energetică în clădiri publice și rezidențiale.
Astfel ALEA propune completarea capitolului P 4.2.1 cu următorul text:
,,Un interes deosebit îl constituie promovarea de către universități/centre de cercetare a unor
proiecte pilot pentru clădiri publice din zona campusurilor universitare pentru implementarea
unor soluții integrate/inovative de eficiență energetică și de utilizare a energiei din surse
regenerabile locale, bazându- se pe capacitatea de inovare a mediului academic; aceste proiecte
pilot vor putea demonstra cu succes soluții smart in zona energiei durabile pentru domeniul
”mediu construit sustenabil”, conform priorităților identificate in Strategia de Specializare
Inteligentă a Regiunii Centru (RIS 3).”
Considerăm că propunerea formulată de ALEA de utilizare a energiei din surse

regenerabile locale este binevenită și de interes.
Montarea panourilor fotovoltaice de producere a energiei electrice sau panouri solare

pentru ACM ( Apa Caldă Menajeră) pe clădirile publice, sau private, este o activitate care se
practică la scară națională, în special de către agenții economici interesați de reducerea costurilor
pentru energie. De altfel, folosirea energiei regenerabile din sursa solară, a fost implementată și
prin POR 2014-2020 prin lucrările de eficientizare energetică a clădirilor publice.
270
Implementarea acestor proiecte, la scară largă, va reduce consumul de energie din SEN (
Sistemul Energetic Național) și a gazului metan folosit pentru producerea apei calde și împreună
cu lucrările de eficientizare energetică a clădirilor, va contribui la realizarea obiectivului stipulat
în PDR prin DS 4 P 4.2 și nu în ultimul rând de reducere a cantității de CO2 din atmosferă.
Recomandăm ca propunerea formulată de ALEA Alba Iulia, să fie introdusă în PDR, la

DS 4 și P 4.2, fără a se crea o nouă prioritate sau subprioritate.
Din punct de vedere al impactului asupra mediului, utilizarea energiei din surse
regenerabile locale, va avea un impact pozitiv asupra mediului și nu va modifica valoarea
impactului corespunzător pentru P.4.2 Creșterea eficienței utilizării energiei și a altor resurse
materiale prin implementarea de soluții și tehnologii curate care să faciliteze tranziția către
economia circulară, sau valoarea impactului cumulat.
În concluzie, Planul de Dezvoltare Regională, va contribui la dezvoltarea economică a

Regiunii Centru și implicit la creșterea calității vieții populației, atât din mediul urban cât și din
mediul rural.
Pentru populația din mediul rural este de remarcat DS 6 Dezvoltare a rurală,

agricultura și silvicultura cu toate prioritățile care vor contribui la dezvoltarea economică a
zonelor rurale.
Prin acțiunile cuprinse la P.6.5. - Îmbunătățirea infrastructurii tehnico- edilitare a

localităților rurale cu acținile prevăzute privind Extinderea și modernizarea rețelelor de apă
potabilă și de canalizare, extinderea și modernizarea serviciilor de colectare și gestionare a
deșeurilor menajere, modernizarea rețelei de drumuri comunale, extinderea rețelelor de iluminat
public și a sistemelor pentru asigurarea siguranței publice, PDR, va contribui la creșterea
nivelului de trai și în special a stării de sănătate a populației.
10. REZUMAT NETEHNIC
Introducere
S-a elaborat prezentul Raport de Mediu, că urmare a solicitării ADR Centru, pentru
obținerea Avizului de Mediu pentru Planul de Dezvoltare a Regiunii Centru (PDR 2021-2027)
Prezentul raport vizează analiza efectelor semnificative ale planului asupra mediului. Se
urmăresc problemele semnificative de mediu, inclusiv starea mediului și evoluția acestuia în
absența, precum și în cazul implementării planului. Au fost determinate obiectivele de mediu
relevante, raportat la obiectivele specifice ale PDR 2021-2027.
La momentul elaborării Raportului de Mediu, nu au existat variante alternative ale PDR
Centru. În aceste condiții, PDR Centru, a fost analizat prin prisma celor două variante, a
neimplementîrii și a implementării.
Planul a fost analizat folosind criteriile recomandate în anexă 1 la HG 1076/2004 și s-a
respectat conținutul cadru indicat în anexă 2.
S-au stabilit măsurile de reducere și monitorizare a efectelor semnificative ale impactului
asupra mediului și s-au făcut recomandări în acest sens.
271
Prin Raportul de Mediu s-au identificat, descris și evaluat, potențialele efecte semnificative
asupra mediului ale implementării PDR Centru 2021-2027, luând în considerare obiectivele și
aria geografică de amplasare.
PDR Centru 2021-2027, este un document strategic de programare care acoperă domeniile:
specializare inteligentă şi inovare, IMM-uri, digitalizare, eficienţă energetică, dezvoltare urbană,
mobilitate şi conectivitate, regenerare urbana si infrastructura verde, eficienta energetica a
clădirilor, infrastructura educaţională, turism şi cultură/patrimoniu cultural.
Acesta îşi propune continuarea viziunii strategice privind dezvoltarea regiunii, completând
direcţiile, acţiunile şi priorităţile din PDR 2014-2020 şi implementate prin PDR 2014-2020 şi alte
programe naţionale.
Obiectivul PDR Centru 2021-2027, în concordanţă cu viziunea strategică din PDR Centru
2021-2027 şi Strategia de Specializare Inteligentă a Regiunii Centru, este ca Regiunea Centru să
devină o regiune mai curată, atractivă pentru locuitorii săi si turişti, cu o economie competitivă
bazată pe cunoaştere şi inovare în care grija pentru mediu şi utilizarea raţională şi durabilă a
resurselor să fie scopul fiecărui cetăţean.
PDR 2021 – 2027 conține 6 Domenii Strategice și 25 de Priorități de investiții :
DOMENII Nr.
PRIORITĂȚI DE INVESTIȚII
STRATEGICE Ctr.
P.1.1 Întărirea capacității administrative a autorităților publice locale în
1 vederea implementării principiilor dezvoltării urbane integrate și
sprijinirea cooperării la nivel microregional
1.Dezvoltare
P.1.2 Extinderea, reabilitarea și modernizarea infrastructurii de transport
teritorială,
2 regional și dezvoltarea infrastructurii TIC, în mod special a infrastructurii
dezvoltare urbană
de bandă largă
durabilă
P.1.3 Consolidarea rolului și funcțiilor așezărilor urbane din Regiunea
3 Centru ca actori importanți în asigurarea coeziunii teritoriale, sociale și a
creșterii economice bazată pe cunoaștere
P.2.1 Promovarea unui mediu de afaceri inovativ pentru o dezvoltare
4
P.2.2 Extinderea și diversificarea infrastructurii regionale și locale de
2.Competitivitate
5 afaceri, susținerea clusterelor și dezvoltarea rețelelor de cooperare
economică,
economică
cercetare-
P.2.3 Susținerea sectorului regional de cercetare- dezvoltare pentru o
dezvoltare și inovare 6
creștere economică inteligentă
P.2.4 Creșterea gradului de internaționalizare a economiei si sectorului
7
regional de CDI
P.3.1. Îmbunătățirea calității, eficacității și relevanței ofertei educaționale
8
regionale, a serviciilor şi accesului la educație la toate nivelurile
P.3.2. Sprijinirea măsurilor active de ocupare și modernizarea pieței
9
3.Resurse umane, muncii
incluziune socială, P.3.3. Dezvoltarea infrastructurii, creșterea accesului și îmbunătățirea
10
ocupare și sănătate serviciilor acordate persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile
P.3.4. Extinderea și modernizarea infrastructurii de sănătate, creșterea
11 accesului și îmbunătățirea serviciilor de sănătate, cercetare-dezvoltare,
4.Mediu, eficiență 12 P.4.1.Creșterea calității mediului înconjurător din așezările urbane și
272
energetică rurale din Regiunea Centru
și schimbări P.4.2 Creșterea eficienței utilizării energiei și a altor resurse materiale
climatice 13 prin implementarea de soluții și tehnologii curate care să faciliteze
tranziția către economia circulară
14 P.4.3Protejarea și conservarea biodiversității regionale
P.4.4 Diminuarea efectelor schimbărilor climatice și prevenirea riscurilor
15
naturale
P.5.1.Conservarea, restaurarea și punerea în valoare a patrimoniului
16 cultural-istoric, valorificarea patrimoniului turistic natural și creșterea
utilizării potențialului balnear
5.Turism și P.5.2. Modernizarea și extinderea infrastructurii regionale de cazare și de
17
Patrimoniu cultural agrement și îmbunătățirea serviciilor specifice
P.5.3. Susținerea turismului de nișă, dezvoltarea activităților conexe
18
turismului și integrarea activităților turistice
19 P.5.4. Asigurarea forței calificate de muncă în turism
P.6.1.Eficientizarea activitățilorde prelucrare a produselor agricole și
20 îmbunătățirea pregătirii agricole, susținerea activităților profesionale a
Fermierilor
21 P.6.2. Susținerea activităților agricole în zonele montane
6.Dezvoltare a P.6.3.Valorificarea superioară, într-o manieră durabilă, a potențialului
22
rurală, agricultura silvic regional
și silvicultura P.6.4. Creșterea atractivității economice și diversificarea activităților
23
economice în localitățile rurale
24 P.6.5.Îmbunătățirea infrastructurii tehnico- edilitare a localităților rurale
P.6.6.Dezvoltarea infrastructurii sociale, cultural-recreative și susținerea
25
dezvoltării comunitare
Criterii folosite pentru determinarea efectelor semnificative potențiale asupra mediului sunt:
a. Caracteristicile planurilor și programelor cu privire, în special, la:
 gradul în care planul sau programul creează un cadru pentru proiecte și alte activități
viitoare, fie în ceea ce privește amplasamentul, natură, mărimea și condițiile de
funcționare, fie în privința alocării resurselor;
 gradul în care planul sau programul influențează alte planuri și programe, inclusiv pe cele
în care se integrează sau care derivă din ele;
 relevanța planului sau planului în/pentru integrarea considerațiilor de mediu, mai ales din
perspectiva promovării dezvoltării durabile;
 problemele de mediu relevante pentru plan sau program;
 relevanță planului sau planului pentru implementarea legislației naționale și comunitare de

mediu (de exemplu, planurile și programele legate de gospodărirea deșeurilor sau de
gospodărirea apelor).
b.Caracteristicile efectelor și ale zonei posibil a fi afectate cu privire, în special, la:
 natura cumulativă a efectelor;

 natura transfrontiera a efectelor
 riscul pentru sănătatea umană sau pentru mediu;
273
 mărimea și spațialitatea efectelor (zona geografică și mărimea populației potențial
afectate);
 valoarea și vulnerabilitatea arealului posibil a fi afectat, date de:
(i) caracteristicile naturale speciale sau patrimoniul cultural;
(îi) depășirea standardelor sau a valorilor limita de calitate a mediului;
(iii) folosirea terenului în mod intensiv;
 efectele asupra zonelor sau peisajelor care au un statut de protejare recunoscut pe plan
național, comunitar sau internațional
Principalele caracteristici de mediu care ar putea fi afectate prin implementarea PDR

Centru, au fost prezentate în cadrul capitolului 2 şi au fost evaluate în cadrul prezentului raport la
nivel general.
Detalii ale caracteristicilor de mediu din zonele unde vor fi implementate concret
proiectele priorităților de investiții propuse în PDR Centru, vor fi descrise în cadrul procedurilor
EIA/EA aferente fiecărui proiect în parte.
Evaluarea potenţialului efect asupra mediului al acțiunilor PDR Centru, precum şi impactul
prognozat al obiectivelor asupra factorilor de mediu au fost prezentate în cadrul cap. 4.
În ce privește impactul transfrontalier, precizăm că nu au fost identificate efecte

transfrontaliere. Având în vedere distanța dintre limitele Regiunii Centru și limita frontierei
României, în special cu limita frontierei de vest, considerăm că nu se poate vorbi despre un
impact transfronalier.
În ce privește impactul cumulativ, nu excludem apariția unui astfel de impact. Este posibilă
apariția unui impact cumulativ, datorat amplasării obiectivelor industriale în zonele industriale
dezafectate sau existente, în care exista obiective industriale, care prin funcționare și dezvoltare
viitoare să conducă la manifestarea unor efecte de sinergism și să genereze disconfort populației
din zona si ecosistemului.
Având în vedere că nu sunt cunoscute amplasamentele concrete ale noilor obiective
industriale toate proiectele de investiții, care ar putea fi succectibile de un impact semnificativ
asupra mediului și care ar putea dezvolta un efect de sinergism, vor fi supuse evaluărilor specifice,
evaluarea impactului asupra mediului pentru proiecte şi evaluarea adecvată.
Stabilirea măsurilor de prevenire, reducere şi compensare a efectelor semnificative asupra

mediului rezultate în urma implementării PDR Centru, este o prevedere a Hotărârii de Guvern
1076/2004 de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, privind stabilirea reducerii
efectelor semnificative asupra mediului.
În cadrul cap. 7, au fost propuse o serie de măsuri cu caracter general referitoare la

implementarea anumitor tipuri de investiţii, precum şi măsuri specifice recomandate pentru
prevenirea şi reducerea unor efecte adverse asupra mediului în raport cu aspectele de mediu
relevante.
274
În cadrul cap. 8, au fost propuse măsuri eficiente de monitorizare și control privind
Metodologia de evaluare
Elaborarea Raportului de Mediu s-a realizat parcurgând următoarele etape:

- Analiza stării actuale a mediului la nivelul regiunii Centru ( aspecte relevante pentru PDR
Centru 2021-2027), luând în considerare datele şi informaţiile existente;
- În urma caracterizării stării actuale a mediului se identifică un set de aspecte de mediu și
probleme de mediu relevante pentru PDR Centru;
- Pentru aspectele de mediu și problemele de mediu identificate au fost formulate obiective
relevante de mediu cărora PDR Centru trebuie să se adreseze;
- Analiza planurilor şi programelor de mediu relevante şi a strategiilor conexe la nivel
european şi naţional;
- Identificarea domeniilor de mediu relevante pentru PDR Centru 2021-2027, printr-o
analiză multicriterială, în baza caracterizării stării mediului şi a analizării strategiilor,
planurilor şi programelor de mediu relevante în raport cu PDR Centru 2021-2027;
- Formularea obiectivelor de mediu relevante pentru PDR Centru 2021-2027, pentru
domeniile selectate şi agreerea acestora în cadrul sedinţelor GL ( Grupul de Lucru);
- Evaluarea strategiei PDR, a domeniilor strategice, a Obiectivelor Specifice priorităților de
investiții precum și a tipurilor de acțiuni, în raport cu obiectivele de mediu relevante;
- Analiza evoluţiei probabile a stării mediului, în condiţiile neimplementării PDR Centru
2021-2027 şi în condiţiile implementării planului, în formele de evoluţie ale acestuia, până
la varianta finală;
- Întocmirea unor propuneri de măsuri de prevenire, diminuare şi compensare a potenţialelor
efecte adverse asociate implementării PDR Centru 2021-2027;
- Propunerea unor indicatori de mediu, dacă este cazul, pentru monitorizarea impactelor de
mediu și recomandări, ca urmare a implementarii planului.
Metodologia utilizată în cadrul procedurii SEA pentru PDR Centru 2021-2027 a inclus
cerinţele Directivei SEA şi ale HG 1076/2004, recomandările metodologice ale "Manualului
privind aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri si programe" elaborat
de MMGA si ANPM, aprobat prin Ordinul 117/2006, precum şi recomandările metodologice din
unele ghiduri elaborate în cadrul proiectului EuropeAid/121491/D/SER/ RO-Phare 2004/016-
772.03.03/ „Întărirea capacităţii instituţionale pentru implementarea şi punerea în aplicare a
Directivei SEA şi Directivei de Raportare" şi anume:
- Ghid generic privind evaluarea de mediu pentru planuri şi programe;

- Ghid privind evaluarea de mediu pentru planuri şi programe de amenajare a teritoriului şi
urbanismului;
- Ghid privind evaluarea de mediu pentru planuri şi programe de dezvoltare;
- Ghid privind evaluarea de mediu pentru planuri şi programe în domeniul transporturilor;
- Ghid privind evaluarea de mediu pentru planuri şi programe de dezvoltare a zonelor
industriale.
275
Pentru evaluarea PDR Centru 2021-2027, a domeniilor strategice şi a obiectivelor specifice
în raport cu obiectivele de mediu relevante s-a folosit analiza matricială şi multicriterială, astfel
priorităţile priorităților de investiții au fost evaluate în raport cu mai multe criterii, cum ar fi:
- Impactul direct sau indirect al activităţilor propuse asupra mediului;

- Durata posibilului impact;
- Scara potenţialului impact (la nivel regional sau local)
- Probabilitatea impactului;
- Posibilitatea de a crea sinergii pozitive sau negative asupra mediului.
PDR Centru 2021-2027 se aplică regiunii Centru şi s-a construit pe o abordare de jos în sus si
de sus în jos, în largi parteneriate, pentru asigurarea corelării cu strategiile de dezvoltare conţinute
în Planuul de Dezvoltare Regională, precum si cu strategiile naţionale sectoriale.
Totodată, s-a asigurat corelarea si cu politica de coeziune a UE, fiind luate în considerare
obiectivele promovate prin Strategia Europa 2020, precum si cu obiectivele tematice şi
priorităţile priorităților de investiții stabilite în regulamentele aprobate pentru perioada 2021-
2027.
Baza de date
Procesul de evaluare s-a bazat pe datele privind situația actuală și care ar trebui
îmbunătățită prin implementarea PDR Centru 2021-2027. Informațiile de baza au fost obținute
din PDR Centru 2021-2027 întocmit de Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR
Centru) și Planul de Dezvoltare a Regiunii Centru 2021-2027 – Analiza socio-economică, Analiza
Swot, Strategia de Dezvoltare Regională, Monitorizarea, Indicatori de Monitorizare a Regiunii
Centru, Planuri și strategii europene și naționale, precum și diverse surse, incluzând organizații
guvernamentale și neguvernamentale.
Evaluarea obiectivelor și a măsurilor cuprinse în PDR Centru 2021-2027 s-a realizat în relație
cu Obiectivele de Mediu relevante:
 Aer
 Apă
 Sol
 Biodiversitatea, flora și fauna
 Populație și sănătate umană
 Modificări climatice
 Managementul deșeurilor
Scopul final este că implementarea PDR Centru 2021-2027, a legislației naționale și
comunitare, să producă efecte pozitive la nivelul Regiunii Centru.
Întocmit
Expert S.E.A. dipl. Ecolog Adrian Balan
11. BIBLIOGRAFIE
1. Condiții favorizante pentru perioada de programare 2021 – 2027
2. Planul pentru Dezvoltare Regională (PDR) 2021-2027
3. Agenda 2030
276
4. Al-8-lea Program de Acţiune pentru Mediu pentru perioada 2021 - 2030,
5. Noua agendă strategică 2019-2024
6. Pactul ecologic european
7. Pachetul Aer curat pentru Europa
8. Pachetul Energie - Schimbări Climatice
9. Pachetul privind Cadrul 2030 în domeniul energiei şi schimbărilor climatice
10. „Foaia de parcurs privind tranziţia până în 2050 către o economie cu un conţinut
scăzut de carbon”, „Foaia de parcurs privind energia în orizont 2050” şi Cartea Albă
în domeniul transporturilor
11. Strategia naţională de dezvoltare durabilă a României. Orizonturi 2010-2020-2030
12. Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului ( PNAPM)
13. Master Planul General de Transport – MPGT 2014 - 2030
14. Strategia Naţională a României privind Schimbările Climatice și creșterea economică
bazată pe emisii reduse de carbon
15. Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030
16. Strategia Naţională de Dezvoltare a Ecoturismului în România
17. Strategia naţională a României pentru dezvoltarea turismului 2019-2030
18. Strategia de Dezvoltare a Regiuni Centru i Centru 2021 - 2027
19. Planul de Dezvoltare Regională 2021 - 2027.
20. Strategia Guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii și
îmbunătățirea mediului de afaceri din România Orizont 2020
21. http://www.imm.gov.ro/ro/2018/11/14/proiecte/
22. Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2021-2027
23. Document de politică în domeniul e-comert (in pregătire)
24. https://www.adr.gov.ro/imbunatatirea-normelor-procedurilor-si-mecanismelor-
necesare-ministerului-comunicatiilor-si-pentru-societatea-informationala-in-vederea-
continuarii-dezvoltarii-sectorului-de-comert-electronic-ecom/
25. Document de politică în domeniul e-guvernare
26. Strategia energetică a României 2019-2030, cu perspectiva anului 2050, proiect
27. http://energie.gov.ro/transparenta-decizionala/strategia-energetica-a-romaniei-2019-
2030-cu-perspectiva-anului-2050/
28. Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 -
https://ec.europa.eu/energy/sites/ener/files/documents/ro_final_necp_main_ro.pdf
29. Acord de Parteneriat / Programe 2021-2027
https://mfe.gov.ro/minister/perioade-de-programare/perioada-2021-2027/
30. Strategia naţională de renovare pe termen lung pentru sprijinirea renovării parcului
național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, atât publice cât și private într-un parc
imobiliar cu un nivel ridicat de eficiență energetică și decarbonat până în 2050 (document
atașat in e-mail)
31. Strategia Națională privind Schimbările Climatice
32. http://mmediu.ro/categorie/strategia-nationala-privind-schimbarile-climatice-
rezumat/171
33. https://www.adr.gov.ro/stabilirea-cadrului-de-dezvoltare-a-instrumentelor-de-e-
guvernare-egov/
34. Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii în România
277
35. https://edu.ro/strategia-privind-reducerea-p%C4%83r%C4%83sirii-timpurii-
%C8%99colii-%C3%AEn-rom%C3%A2nia
36. Strategia educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020
37. https://edu.ro/strategia-educa%C5%A3iei-%C5%9Fi-form%C4%83rii-profesionale-
din-rom%C3%A2nia
38. Strategia națională de învățare pe tot parcursul vieții 2015-2020
39. https://edu.ro/strategia-na%C8%9Bional%C4%83-de-
%C3%AEnv%C4%83%C5%A3are-pe-tot-parcursul-vie%C5%A3ii
40. Strategia națională pentru învățământ terțiar 2015-2020
41. https://edu.ro/strategia-na%C8%9Bional%C4%83-pentru-
%C3%AEnv%C4%83%C8%9B%C4%83m%C3%A2nt-ter%C8%9Biar
42. Strategia pentru modernizarea infrastructurii educaţionale 2018-2023
43. https://edu.ro/consultare-public%C4%83-proiectul-de-hot%C4%83r%C3%A2re-
de-guvern-privind-aprobarea-strategiei-pentru-modernizarea
44. România Educată – viziune și strategie 2018-20304
45. Strategia națională de dezvoltare a ecoturismului
46. http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/219401
47. Hotărâre nr. 558 din 4 august 2017 privind aprobarea Planului pentru dezvoltarea
investițiilor în turism - Masterplanul investițiilor în turism - și a criteriilor de eligibilitate a
proiectelor priorităților de investiții în turism
48. http://turism.gov.ro/web/programe-si-strategii-2/
49. Strategia naţională a României pentru dezvoltarea turismului 2019-2030
50. http://b2b-strategy.ro/b2b/wp-content/uploads/Strategia-na%C8%9Bional%C4%83-
a-Rom%C3%A2niei-pentru-dezvoltarea-turismului-Volumul-1.pdf
51. Strategia pentru dezvoltarea turismului balnear, aprobată prin HG nr. 571 din 8 august
2019, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 703 din 27 august 2019
52. https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2019/08/ANEXA.pdf
53. Raportul privind operaționalizarea unei rețele de Organizații de Management al Destinației
(OMD) în România
54. https://www.oecdilibrary.org/docserver/9074fc18en.pdf?expires=1596105723&id=id
&accname=guest&checksum=269FF84EC5B875D9CCB9F43A0B4BDCA7
55. Strategia pentru cultură și patrimoniu național 2016-2022
56. http://www.cultura.ro/sites/default/files/inline-files/_SCPN%202016-2022inavizare.pdf
57. Strategia de dezvoltare teritorială a României
58. https://www.mlpda.ro/pages/sdtr
59. Raportul de țară din 2020 privind România
60. http://www.mae.ro/sites/default/files/file/anul_2020/pdf_2020/raportul_de_tara_2020_privind
_romania.pdf
61. Programul Național de Reformă
62. https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2020/05/ANEXA-5.pdf
4 În cadrul proiectului ”Noi perspective în educație” (SIPOCA 398, 24 de luni) este programată dezvoltarea politicii
publice Educația 2030. Cadrul de politică strategic la nivel național are în vedere actualizarea și prelungirea până în
2030 a strategiilor naționale existente, astfel încât măsurile de actualizare să răspundă îndeplinirii condiției
favorizante.
278
63. Recomandări specifice de țară, 2020
64. https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/2020-european-semester-csr-comm-recommendation-
romania_ro.pdf
65. Strategia Naționalã pentru dezvoltarea durabilă a României 2030
66. http://dezvoltaredurabila.gov.ro/web/wp-content/uploads/2018/12/Strategia-
na%C8%9Bional%C4%83-pentru-dezvoltarea-durabil%C4%83-a-Rom%C3%A2niei-
2030.pdf
67. Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării
68. http://suerd.gov.ro/ro/wp-content/uploads/sites/3/2018/10/Comunicarea-COM-SUERD-
2010_715_danube_ro.pdf
69. Planul de acíune al Strategiei UE pentru regiunea Dunării
70. https://danube-region.eu/wp-content/uploads/2020/04/EUSDR-ACTION-PLAN-SWD202059-
final.pdf
71. http://www.romaniaeducata.eu/wp-content/uploads/2018/11/Romania-Educata-Viziune.pdf
72. Master Planul de Transport – Planul investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport
2020-2030
279

Raport de Mediu PDR Centru

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport de Mediu PDR Centru

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport de Mediu PDR Centru

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RAPORT DE MEDIU

PLANUL DE DEZVOLTARE A REGIUNII CENTRU 2021-2027

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru)

S.C. ECOLOGIC A.M.B. s.r.l.

Expert S.E.A. dipl. Ecolog Adrian Balan

INFORMATII GENERALE ................................................................................................ 8

1.2. Metodologie ................................................................................................................. 10

1.3. CRITERII PENTRU DETERMINAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE

1.4. CONTEXTUL ȘI CONȚINUTUL PDR 2021-2027 ................................................... 12

1.6. Documente strategice la nivel comunitar/internaţional considerate relevante pentru

1.7. Strategii naţionale relevante pentru PDR ..................................................................... 19

1.8. Descrierea planului ...................................................................................................... 27

2. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE

2.2. Încadrare în teritoriu .................................................................................................... 33

Categorii de probleme de mediu .............................................................................................. 34

2.4. Categorii de probleme de mediu relevante pentru PDR 2021-2027 ............................ 35

2.5. Relieful si caracteristicile geotehnice ale aplasamentului ........................................... 37

2.6. Caracteristici geotehnice .............................................................................................. 40

2.7. Problemă de mediu identificată ................................................................................... 42

2.8. Clima ............................................................................................................................ 42

2.10. Reţeaua de drumuri publice ......................................................................................... 50

2.11. Zgomot ......................................................................................................................... 51

2.12. Calitatea aerului ........................................................................................................... 51

2.13. Centralizator calitate aer Regiunea Centru .................................................................. 54

2.14. Problema de mediu relevantă, identificată ................................................................... 55

2.15. Schimbări climatice ..................................................................................................... 56

2.16. Problemă de mediu identificată ................................................................................... 64

2.17. Apele de suprafaţă........................................................................................................ 64

2.18. Apele subterane ............................................................................................................ 65

2.19. Calitatea apelor ............................................................................................................ 66

Prezentare generală a bazinului hidrografic Mureș ..................................................................... 66

Prezentare generală a bazinului hidrografic Olt........................................................................... 70

2.20. Apa potabilă şi alimentarea cu apă: ............................................................................. 74

2.21. Problemă de mediu identificată ................................................................................... 75

2.22. Solurile ......................................................................................................................... 76

2.23. Calitatea solurilor ......................................................................................................... 77

2.24. Problemă de mediu identificată ................................................................................... 82

2.25. Resurse naturale ........................................................................................................... 82

2.26. Vegetatția forestieră ..................................................................................................... 83

2.27. Fondul forestier ............................................................................................................ 83

2.28. Problemă de mediu identificată ................................................................................... 84

2.29. Biodiversitate ............................................................................................................... 84

2.30. Fauna ............................................................................................................................ 86

2.31. Situri de Importanță Comunitară ................................................................................ 88

2.32. Arii de Protecţie Specială Avifaunistică SPA .............................................................. 93

2.35. Peisaj și patrimoniul cultural ..................................................................................... 103

2.36. Patrimoniul cultural și istoric: .................................................................................... 104

2.37. Oraşe cu un patrimoniu cultural complex .................................................................. 104

2.38. Problemă de mediu identificată ................................................................................. 107

2.39. Turismul ..................................................................................................................... 108

Potenţialul turistic al Regiunii Centru........................................................................................ 108

2.40. Parcuri naţionale şi parcuri naturale .......................................................................... 109

2.41. Rezervaţii naturale ..................................................................................................... 110

2.42. Staţiuni de iarnă. Domenii schiabile .......................................................................... 110

2.43. Staţiuni balneare şi balneoclimaterice ....................................................................... 111

2.44. Fluxul turistic ............................................................................................................ 112

2.45. Problemă de mediu identificată ................................................................................. 113

2.46. Spatii verzi ................................................................................................................. 113

2.47. Problemă de mediu identificată ................................................................................. 114

2.48. Factorul antropic ........................................................................................................ 115