Feriga

Feriga
Ferigile (ncrengtura Pteridophyta) sunt primele plante vasculare aprute pe uscat, care au corpul vegetativ reprezentat de generaia sporofitic, care devine dominant. Se cunosc peste 20.000 specii de ferigi, clasificate n aproximativ 300 genuri. Sunt plante iubitoare de umezeal, de aceea le ntlnim n locurile unde este rcoare i lumin, dar nu foarte puternic. Aceste condiii sunt ntlnite n pdurile de cmpie, dar n special n cele de la munte, pe valea rurilor. ncrengtura cuprinde patru clase: Psilofitate, Licopodiate, Equisetate i Filicate/Polipodiate.
Caractere generale
Ferigile sunt plante decorative care nu infloresc. Feriga este formata din frunze lungi. La unele exemplare frunzele pot ajunge pana la 30 m lungime. La inceput frunzele sunt rasucite din cauza faptului ca partea superioara se dezvolta mai repde decat cea inferioara. Culoarea frunzelor este verde inchis. Partea inferioara insa este mai deschisa la culoare si pe suprafata acesteia pot fi observate mici pete maro, care adesea sunt confundate cu semintele. Petele maronii se numesc sori si contin sporangi cu spori. In pamant se gaseste rizomul plantei, de care sunt prinse radacinile si firoasele. Din firoase se dezvolta an de an frunzele plantei. Plante vasculare; Acestea au organe vegetative (frunz, tulpin i rdcin) adevrate; nmulirea se face prin spori;
Corpul este denumit corm.
Organizarea structural
Rdcina - Ferigile sunt cormofite. Aceasta nseamn c au organe vegetative adevrate (rdcin, tulpin, frunze). Feriga comun triete n locuri umede pe marginea apelor de munte, n pduri, etc. n pmnt are un rizom, de care sunt prinse rdcinue adventive i firoase care alctuiesc n fiecare an bucheele de frunze. Frunza este format din teac, peiol i limb (organe vegetative adevrate) ntruct acestea au vase conductoare. Pe dosul frunzelor la ferigi se gsesc sori cu sporangi, iar sporangii la rndul lor conin spori. La maturitate sporii cad pe pmnt. Dac gsesc locuri umede, ei vor da natere unei plntue numit protal. Aceasta are organe sexuate brbteti i femeieti. Prin fecundaie, ele dau natere celulei-ou. La rndul ei, aceasta d natere unei noi plntue i atunci protalul va muri. Ciclul de dezvoltare este diferit prin generaia sexuat (protalul) i asexuat (celula-ou) fa de muchi, deoarece generaiile sunt independente. Frunza - Anual se dezvolt frunze noi, care la unele specii pot atinge 30m n lungime. La nceput ele sunt rsucite n form de melc, deoarece partea inferioar crete mai repede dect cea superioar. Pe msura creterii, frunzele se desfac, aparnd un peiol i o lumin dubl penatsectat. Frunzele ndeplinesc, de regul, doua funcii: de fotosintez i de sporificaie. Se ntlnesc i ferigi cu frunzulie mici (Salvinia natans) sau n form de panglic (Phllitis scolopendrium). n frunzele unor ferigi acvatice (Azolla) se dezvolta cianobacterii fixatoare de azot. La unele specii de ferigi tropicale epifite, majoritatea frunzelor amintesc de coarnele renului, iar cele de la baz prezint un ,,butona cu resturi vegetale n putrefacie. Unele specii tropicale i subtropicale sunt arborii. Tulpina lor nu crete n grosime, pastrnd forma cilindric. n vrful tulpinii se afl un buchet de frunze mari. Spre deosebire de muchi, ferigile dispun de esut conductor, reprezentat de traheide i tuburi perforate fr celule anexe.
Reproducerea
Pe dosul frunzelor se gsesc nite pete maronii denumite sori, care conin sporangi cu spori. Sporii ajuni la maturitate sunt eliberai i germineaz, dnd natere unui protal care are form de inim i poart la captul ascuit anteridii (ele produc anterozoizi) i la captul opus arhegoane
2
(produc o singur oosfer). n urma fecundaiei rezult celula-ou, din care se dezvolt un embrion, ce va da natere unei ferigi i ciclul se reia. Exist dou generaii: cea gametofitic (de la stadiul de spori, la cel de celul-ou) i cea sporofitic (de la stadiul de celul-ou, la cel de spori).
Importana ferigilor:
din rizomul de ferigi se face medicament mpotriva viermilor intestinali (vermifug); din coada-calului se face ceai mpotriva bolilor de rinichi; ferigile mai pot fi i plante decorative, iar din ferigile arborescente strvechi se pot forma crbunii; Alte ferigi mai pot fi: coada-calului, struiorul, pedicu.

Feriga

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Feriga

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Feriga

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Feriga

Corpul este denumit corm.

S-ar putea să vă placă și