REZERVATII NATURALE SI

MONUMENTE ALE NATURII

REPUBLICA MOLDOVA
 CUPRINS

1. INTRODUCERE
2. REZERVAȚIA PEISAGISTICĂ SHARNA
3. REZERVAȚIA PEISAGISTICĂ ȚIPOVA
4. ALTE REZERVAȚII PEISAGISTICE DIN RAIOANELE
ȘOLDANEȘTI ȘI REZINA
5. MONUMENTUL NATURII STEJARUL LUI STEFAN CEL MARE
6. BIBLIOGRAFIE
 INTRODUCERE

Republica moldova nu dispune de o suprafaţă foarte mare, în schimb ea e bogată în peisaje

unice, monumente ale naturii de importanţă internaţională, locuri pitoreşti cu natură virgină.
Pe parcursul secolelor, locuitorii dintre prut şi nistru au trăit doar conform legilor naturii.
Respectul şi dragostea faţă de natură, perceperea ei s-au reflectat în creaţia folclorică, în
special în cîntecele populare.
Natura moldovei este unică, diversă şi specifică. Acest lucru a fost subliniat în repetate
rînduri de toţi cercetătorii, care au studiat teritoriul dintre nistru şi prut din timpuri străvechi
şi pînă astăzi. Iar aceasta se referă în primul rînd la specificul dezvoltării geologice a acestei
regiuni, situată la răscrucea cîtorva zone geografico-naturale .Î n prezent pe teritoriul
moldovei sînt descrise destul de amănunţit mai mult de 500 de obiecte ale naturii, care sînt
rezervaţii şi care sînt protejate de stat. Multe dintre ele sînt absolut unice şi nu mai există
nicăieri în lume.
 REZERVAȚIA PEISAGISTICĂ
SAHARNA
Rezervația peisagistică saharna este o arie protejata,
situată la vest de satul omonim din raionul rezina.
Rezervația se intinde pe un teritoriu de 674 ha. Defileu
stîncos cu peşteri, rîuleţ şi cascade. Unele peşteri au
fost locuite de oamenii primitivi. Pe versanţi creste o
pădure de stejar pufos. Deținută de gospodăria silvică
de stat orhei
Aria Naturală de Stat "Saharna" a fost încadrată în Etajul fitoclimatic: FD1 - Deluros de stejărete şi
FD2 - Deluros de cvercete şi şleauri de deal.
Astfel, aici pot fi des întilnite păduri de gorun –Querqus petraea- (este folosit ca material de
construcție și la tăbăcirea pieilor), mai pot fi intilnite păduri de stejar penduculat –Querqus robur-,
arțar tătărăsc –Acer tataricum- și vișin turcesc –Prunus mahaleb-. Iar arbuștii sunt: scumpia –
Cotinus coggygria-( este o plantă originară din America de Nord, și are proprieteăți medicinale, ea
ajută la tratarea afecțiunilor gastrice, hepatice sau intestinale), păducelul –Crataegus monogyna-,
Alunul –Corylus avellana-, și cornul.
Lumea animala nu este foarte variata, însă aici pot fi întilnite specii de vulpi, bursuci, păsari
răpitoare.
Scumpia

Alunul
 PĂDURE DE GORUN

VIȘIN DE PĂDURE
Vulpe –Canidae Bursuc –Meles
vulpes- meles-
Uliu
Accipiter brevipes
Din timpuri străvechi saharna e renumită cu mănăstirea sfânta “sfânta treime” , fondată 1776 de către
vartolomeu krivoruciko şi care astăzi este declarată monument de istorie şi arhitectură. Datorită
talentului constructorilor necunoscuţi, pereţii frumoşi ai mănăstirii s-au înscris minunat în acest peisaj.
Mănăstirea este situată parcă într-o cupă de piatră, care s-a format în rezultatul rotunjirii stîncilor
abrupte. Privindu-le de sus, aceste pante par munţi cu creste, care se pierd în ceruri. Pîrăiaşul, care
străbate defileul saharna nu este adînc deloc, dar e pietros. Pe alocuri îl poţi trece, fără să-ţi uzi
picioarele. Pe măsură ce te adînceşti în canion, se aude tot mai desluşit zgomotul a 22 de cascade, care
te duc spre ultimile 3 -cele mai mari. Cea mai înaltă cascadă este de 4 metri.

O altă atracţie a acestor locuri este mănăstirea din stîncă, cioplită, conform părereii unor savanţi, în
secolele xiv-xv, pe panta dreaptă a defileului. În prezent mănăstirea nu funcţionează.
 REZERVAȚIA
PEISAGISTICĂ ȚIPOVA

Rezervația peisagistică Țipova este o arie protejată,

situată în apropierea satului omonim din raionul
rezina, Republica Moldova. Rezervația se întinde pe
306 ha, și este in proprietatea gospodaria silvică de
stat orhei și întreprinderea agricolă "lalova"
Aria include un complex de stînci care "atîrnă" deasupra Nistrului, defileu, peșteri, monumente de
cultură, Mănăstire rupestră (sec. al XI-lea), cascade pe versanții abrupți, pădure de gorun, scumpie,
alun.
Flora acestei arii este completată de careva specii scunde de plante,care sunt reprezantate de
bărboasă –Chinchloa crus-galii-, cimbrul –Satureja hortensis-(este întrebuințat în gastronomie),
Jugărel –Teucrium chamaedrys-, pormumbar –Prunus spinosa-( este un arbust sălbatic ce poate
ajunge pină la 3 m inaltime, este frecvent întrebuințat în medicină).
În mare parte fauna rezervației Țîpova este asemanatoare ca si cea a rezervației Saharna doar ca aici
pe lingă păsările răpitoare, bursuci, si vulpi, poate fi întîlnit jderul de piatră –Martes foina-(este o
specie folositoare deoarece ea se hrănește cu șobolani și șoareci), și pisica sălbatică –Felis silvestris-
(este un animal singuratic, insă in timpul împerecherii poate fi întilnit in grupuri, niciodata nu
urmăreste prada care îi scapă)
 Bărboasa
–Chinchloa crus-
galii- Porumbar
-Prunus
spinosa-

Jugărel
–Teucrium chamaedrys-
Jder de piatră –Martes
foina-

Pisica sălbatică –Felis

silvestris-
În aceasta rezervatie se afla și o mănastire ce datează din sec. XVI-XVII "Țipova".
Complexul mănăstiresc se întinde pe trei nivele numărând mai multe încăperi și trei biserici (Sfânta Cruce -
secolele XI-XII; Sfântul Nicolae - secolul XIV și Adormirea Maicii Domnului - secolele XVI-XVIII). Clopotnița,
chiliile și celelalte încăperi sunt mai noi datând din secolul al XIX-lea. Cele peste 20 de încăperi comunică între
ele prin tuneluri, galerii și scări, încăperea cea mai mare fiind biserica Adormirii Maicii Domnului.
Complexul mănăstiresc este săpat în calcar.Mănăstirea Țipova este înconjurată de apele râului Nistru și de
pârâul Țipova care trecând prin stâncile de calcar formează frumoase cascade, unele dintre acestea ajungând
la o înălțime de până la 16 metri. Pe una dintre colinele învecinate se găsesc resturile unei cetăți dacice.
ALTE REZERVAȚII PEISAGISTICE DIN RAIOANELE ȘOLDANEȘTI
ȘI REZINA.
 CLIMĂUȚII DE JOS
Rezervația peisagistică climăuții de jos este o arie protejată, situată la
sud de satul climăuții de jos, raionul șoldănești. Se întinde pe o
suprafață de 668 ha, și este in posesia gospodăriei silvice de stat
soroca.
Rezervația include defileul râurilor cușmirca și socol, movile, prăbușiri
carstice,cascade, multe izvoare. Pădurea este formată mai ales din
stejar și frasin care se dezvoltă pe versanții abrupți, în amestec de
carpen –Carpinus betulus-, arțar –Acer platanoides-, tei argintiu –Tilia
tomentosa-, vișin turcesc. Multe specii rare: urechelnița –ord.
Dermaptera-, imortela; se întîlnesc multe specii de animale pe cale
de dispariție: vulturi –fam. Accipitridae-, mierla de stîncă –Monticola
saxatilis-, hermina –Mustela erminea- și altele.
Carpen –Carpinus betulus-

Arțar –Acer platanoides-

 Mierla de stîncă
-Monticola
saxatilis-

Ermina
-Mustela erminea-
 POIANA-CURĂTURA

Rezervația peisagistică poiana-curătura este o arie

protejată, situată între satele poiana din raionul șoldănești
și tarasova din raionul rezina.Se întinde pe o suprafață de
692 ha, și aparține gospodăriei silvice de stat soroca.
Aria cuprinde versanţi abrupţi pe alocuri stîncoşi pe malul
drept al nistrului, acoperiţi cu tufăriş. Multe specii rare de
plante: vişin turcesc, drobuşor –Isatis tinctoria-(este o
plantă ale cărei frunze fermentate dau culoarea albastrată,
folosită la vopsit) , bîrcoace. Locul este pitoresc. În
condiţii secetoase creşte teiul argintiu
Drobușor –Isatis tinctoria-
MONUMENTUL NATURII STEJARUL LUI STEFAN CEL MARE
Are peste 700 de ani şi este cel mai
vechi arbore din europa de sud est,
chiar lîngă acest monument natural
se află o biserică construită din pene
şi albus de ou.
Se află in satul cobîlea, raionul
șoldanești care este cunoscut prin
monumentele sale istorice și
culturale. Pe teritoriul unde se afla
stejarul este amplasat și bustul lui
ștefan cel mare
BIBLIOGRAFIE

1. WIKIPEDIA.COM
2. GOOGLE.COM
3. MOLDOVENI.MD
4. ECOLOGY.MD
5. STUDIIMOLDOVA.INFO
6. MOLDOVIANTUR.RO
SFÎRȘIT