Grâu
Grâu
Grâu
PAMFILOIU ELENA
Anul II- horticultură
.
.
Importanța
Grâul este una din cele mai vechi plante de cultură, fiind cultivată de
om în Orientul Mijlociu cu circa 10 - 12 mii de ani î.e.n.
Principala întrebuinţare o are grâul în fabricarea pâinii, alimentul de
bază a peste jumătate din populaţia globului.
Pâinea de grâu este foarte valoroasă, datorită conţinutului ridicat de
proteine şi digestibilităţii mari pe care o are, fiind mai gustoasă decât
cea obţinută din alte cereale.
Grâul se utilizează în hrana oamenilor şi sub formă de paste făinoase,
macaroane, spaghete, fidea, tăiţei etc., al căror consum se măreşte în
întreaga lume pe an ce trece. Cele mai bune paste făinoase se obţin din
grâul durum, a cărui suprafaţă cultivată pe plan mondial este în
creştere.
Tărâţele care rezultă de la măcinarea grâului, constituie un nutreţconcentrat
foarte valoros pentru animale, fiind bogate în proteine, grăsimi şi substanţe
minerale. Cultura grâului poate fi complet mecanizată, fapt ce asigură obţinerea
unor producţii ieftine.
Nu sunt potrivite pentru grau solurile pe care stagneaza apa, fiind expuse
la asfixiere pe timpul iernii sau acolo unde apa freatica se ridica, in
anumite perioade, pana in zona radacinilor. De asemenea, nu sunt
potrivite solurile usoare, cu permeabilitate prea ridicata, pe care plantele
pot suferi de seceta, precum si solurile prea acide sau prea alcaline.
Tehnologia de cultivare a grâului
Lucrările solului și pregătirea patului germinativ
În țara noastră s-a generalizat distanța între rânduri de 12,5 cm. Se pot lăsa
cărări de la semănat care prezintă următoarele avantaje:
2,5 kg N
1,2 kg P2O5
3 kg K2O
Tehnologia Agro-Est Muntenia pentru cultura grâului din soiul Glosa
Bază la ferma Rai Verde
1. RIVAL® SUPERSTAR 75 GD
2. Cerlit de la Dow AgroScience-
sistemic
3. Sekator Progress OD de la
Bayer-sistemic
4. Tomigan 250 EC de la
Makhteshim Agan-
postemergent
5. Primstar Super de la Procera
Agrochemicals-postemergent
Lucrarile de ingrijire.
Numarul lucrarilor de ingrijire depinde de foarte multi factori. Sunt situatii in care
sunt necesare numai 1-2 lucrari si sunt situatii in care sunt efectuate 7-8 lucrari.
a). Tavalugirea. Se realizeaza dupa semanat, in cazul in care solul este afanat si uscat.
Aceasta operatiune pune samanta in contact cu solul, favorizand absorbtia apei.
c). Irigarea. Necesarul de apa al graului este de 3500-4500 metri cubi/ ha pe perioada
de vegetatie. Acesta este asigurat numai in proportie de 70-75 % in mod natural. Cele
mai eficiente udari sunt cele aplicate in toamna. Cea mai folosita metoda de udare, in
Romania, este aspersiunea.
Recoltarea se realizeaza cand boabele ajung la umiditatea de 14-15 %. In
acest moment recoltatul se realizeaza fara pierderi si nu sunt necesare
operatiuni speciale de uscare. Recoltatul poate incepe cand boabele au o
umiditate de 18% , in cazul in care trebuie recoltata o suprafata mare.
Lucrarea de recoltat trebuie finalizata cand boabele au ajuns la 12%
umiditate.
.
.
Bolile grâului
Mozaicul dungat al grâului
Cea mai gravă formă de atac apare după faza de înspicare, în lunile mai,
iunie, pe spice, care ramân mai mici decât cele sănătoase şi se albesc
treptat. La început atacul este limitat la spiculeţe izolate dar în condiţii
favorabile, cuprinde tot spicul.
Spiculeţele bolnave se înmoaie, devin coloritice şi se usucă. Când
infecţia se produce de timpuriu, spicele tinere se usucă înainte de vreme
şi rămân sterile. Pe timp umed şi cald, toate componentele spicului se
acopera cu un înveliş micelian de culoare alb-roz sau alb rubiniu, pe
care se formează fructificaţiile asexuate ale ciupercii (spor odochiile) sub
forma unor perniţe roz-portocalii. La spicele mature de grâu, forme de
înmultire sexuată se dezvoltă pe palee, ariste şi chiar pe boabe, şi este
reprezentată de peritecii, cu aspect de puncte negre, superficiale,
aglomerate. Boabele provenite din spicele puternic atacate sunt mici,
zbârcite, albicios-cenuşii sau roz, mate, uşoare cu facultatea germinativă
şi puterea de strabatere a solului foarte scazute.
COMBATERE:
Se recomandă urmatoarele măsuri agrofitotehnice: distrugerea
resturilorde plante şi a buruienilor prin dezmiriştire şi arătură adâncă,
folosirea de samânţă, evitarea terenurilor umede, irigarea raţională a
culturilor, fertilizarea cu doze echilibrate deîngrăşăminte.
Tăciunele zburător al grâului
SIMPTOME:
Pe frunze (limb, teci), tulpini, glume, ariste, chiar pe boabe, apar
pustule mici, dreptunghiulare galben portocalii, ce conţin uredospori.
Infecţia porneşte de la frunzele bazaleşi progresează treptat în sus.
Pe tulpini, mai ales în treimea superioară a internodurilor apar striuri
asemanatoare cu cele de pe frunze. Pe rahisul spicului şi spiculeţelor şi pe
ariste apar uredosori izolaţi sau în şiruri.
COMBATERE:
Se recomandă: semanatul la epoca optimă, aplicarea de îngrăşăminte
cu fosfor, potasiu şi azot în doze echilibrate, distrugerea samulastrei.
Rugina neagră este o boală larg răspândit’ în toate zonele de cultură ale
grâului, fiind considerată cea mai păgubitoare boală a acestei plante. La
noi în ţară se manifestă în toţi anii, cu intensităţi diferite de la an la an.
Pagubele produse au importanţă practică atunci când condiţiile sunt
favorabile unor atacuri puternice şi când pagubele pot ajunge la 50-80%
din recolta de grâu.
În condiţiile din ţara noastră rugina neagră apare ultima, pe semănăturile
de grâu întârziate, ajunse aproape de maturitate.
SIMPTOME:
Simptomele bolii se manifestă prin apariţia de uredopustule pe toate
organele aeriene ale grâului, îndeosebi pe tulpină, de aceea se mai
numeşte şi rugina paiului.
COMBATERE:
Se recomandă un complex de măsuri agrofitotehnice: cultivarea de soiuri
precoce care ajung la maturitate înainte de apariţia ruginii negre în lan,
recoltarea laepoca optimă şi în perioade scurte, evitarea terenurilor joase,
umede, respectarea perioadei optime de semănat. Aplicarea îngrăşămintelor în
complex cu fosfor şi potasiu şi evitarea excesului de azot, distrugerea
samulastrei, distrugerea gazdei intermediare: dracila – aceasta poate fi distrusă
mecanic sau chimic.
Mălura pitică a grâului