Statutul RSSM in componenta

URSS
Întroducere

După notele ultimative trimis guvernului

Antonescian și retragerea trupelor romîne din
Basarabia, după 28 iunie 1940 conducerea URSS a
început procedura transformării regiunii într-o una
din republicile unionale, Reieşind din faptul, că
organele locale ale puterii se aflau la etapa iniţială de
constituire, Moscova a păstrat în vigoare paragraful
Constituţiei RASSM din 1938, care confirma, că
frontiera ei este amplasată pe râul Prut, şi au supus
regiunea Pruto-Nistreană conducerii supreme al
RASSM – Sovietului Comisarilor Norodnici,
Prezidiului Sovietului Suprem şi Comitetului
 Modernizarea de tip sovietic în
RSSM

Regimul comunist a promovat un program de
modernizare economică apelând frecvent la
violenţă.Proiectul comunist de dezvoltare a societăţii
prevedea lichidarea proprietăţii private şi etatizarea
ei. în primul an de regim comunist în RSSM (1940-
1941) au fost naţionalizate domenii precum
industria, băncile, transporturile, iar agricultura -
doar în proporţie de 4 %. Colectivizarea agriculturii
însemna în prima perioadă cedarea către colhoz nu
numai a pământului şi a utilajului agricol, dar şi a
păsărilor şi animalelor din gospodărie. De aceea,
ţăranii au opus rezistenţă. Abia după organizarea

Domeniile cele mai dezvoltate în RSSM erau
agricultura, industria alimentară şi cea uşoară. Exista
şi industrie grea şi una constructoare de maşini,
legate de necesităţile Rusiei şi Ucrainei. în 1969,
RSSM devine o republică in- dustrial-agrară, adică
industria contribuia cu peste 50 % la PIB. în
ultimele decenii ale existenţei regimului comunist
(1970-1990), ritmul de creştere economică s-a redus,
în ciuda unor investiţii importante de la Centru în
RSSM, ponderea acestora pe cap de locuitor era mai
mică decât media unională. în 1965, RSSM era pe
locul 9, iar în 1985, pe locul 14 din cele 15 republici
 Primul val de deportări

Urmarind modelul Ucrainean, nomenclatura NKVD-

ista aplica și pe teritoriul Basarabiei același model de
represiuni care erau deportarile și foamete forțată.
Primul val de deportari se întîmpla în noapte de 12 spre
13 iunie 1941 (ora 2.30), planul deportarilor a fost
alcătuit de generalul NKVD-ului Golidze,
împuternicit să construiasca noua republica bolșevică
după modelul stabilit. După plan urmau să fie
ridicate 32.423 persoane, dintre care 6.250 să fie
arestate, iar restul 26.173 de persoane — deportate.
În ajutor NKVD-ului veneau «binevoitorii», care
deseori își «demascau» vecinii.În stațiile de cale
 Generalul
Sergo Golidze
 Destinatia Deportarilor

Contingentul deportat era distribuit în felul următor:

capul familiei, arestat, era izolat de soție și copii și
dus în lagărul de muncă forțată, în GULAG. Ceilalți
membri ai familiei erau trimiși în Siberia sau
Kazahstan.

Cei deportați în Siberia sau Kazahstan, de la copil la

bătrân, erau repartizați la muncă în întreprinderile
industriei silvice, în sovhozuri și în cooperative
meșteșugărești. Pentru munca depusă nu erau
remunerați echitabil, ci li se achita doar un minimum
 Perioada de tranzitie

După 22 iunie 1941 pîna aproximativ 1949 Basarabia

nu era în primul plan de modernizare în URSS, deci
și evenimentele nu erau semnificative.
 Al doilea val de deportari

În primavara anului 1949, după reconstructia URSS-

uilui, NKVD-ul reîncepe de modernizare de tip
bolșevic în Basarabia. Se oraganizeaza pe linga
foamete, al doilea val de deportari. Operatuinea de
deportari va fi numita IUG. Operațiunea IUG a
început în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, la orele 2
de dimineață și a durat până la ora 8 seara a zilei de 7
iulie.

Așa cum s-a întâmplat cu deportarea în masă din iunie

1941, nu toți cei care au fost incluși inițial în liste au
În urma deportării din iunie 1949 impactul dorit de
autoritățile comuniste sovietice a depășit toate
așteptările. Acest lucru este adevărat mai ales în ceea
ce privește efectul asupra ritmului de colectivizare în
următoarele luni după deportare. Astfel, numai în
lunile iulie - noiembrie 1949 cota gospodăriilor
țărănești care au intrat în colhozuri s-a majorat de la
32% la 80% din total, pentru ca să se ridice la 97%
în ianuarie 1951. Prin urmare, după operațiunea de
deportare, din iunie 1949, cei care alcătuiau
majoritatea populației locale, țăranii, și cei care erau
cei mai refractari față de puterea sovietică, sunt
Generalul Iosif
Mordoveț
 Al treilea val de deportari

Ultima deportare în masă a populației basarabene a

avut loc în noaptea de 31 martie spre 1 aprilie 1951
și a vizat, de această dată, elementele religioase
considerate un pericol potențial la adresa regimului
comunist stalinist. În cadrul operațiunii, numită
SEVER (rom. Nord), au fost vizați în primul rând
membrii organizatiei religioase, mai cu seamă cei
care se numeau Martorii lui IehovaOperațiunea
SEVER a fost pusă în aplicare în baza aceleiași
Hotărâri a Consiliului de Miniștri al URSS Nr. 1290-
467cc din 6 aprilie 1949 și Hotărârii Consiliului de
Miniștri al URSS nr.667-339cc din 3 martie 1951,
 Perioada stalinistă: colectivizarea

Colectivizarea a fost pusă în aplicare între 1949 şi
1950, deşi încercări au fost efectuate mai devreme
încă din 1946. În acest timp, o foamete de mare
amploare s-a produs: unele surse dau un minim de
115 000 de oameni care au murit de foame şi boli
între decembrie 1946 şi august 1947, alţii pun cifra
la 216 000, la aceştia se mai adaugă alţi 350 000
care au fost afectaţi de malnutriţie, dar care au
supravieţuit. Nu există suficiente dovezi că aceasta
foamete a fost cauzată sau planificată de către
sovietici şi îndreptate împotriva celui mai mare grup
etnic care trăia în mediul rural (românii). Cauza
 Perioada 1956-1964

Începând cu regimul lui Hruşciov, succesorul lui
Stalin, supravieţuitorii din Gulag şi lagărele de
deportaţi au primit permisiunea să se întoarcă în
RSSM. Îmbunătăţirea relaţiilor politice a încheiat şi
perioada de putere absolută a NKVD, iar economia
planificată centralizat a dus la dezvoltarea în
domenii precum educaţia, ştiinţa şi tehnologiile,
sănătatea, industria. Plus la asta construcția a întregi
sectoare de «Hrușiovci» peste toate orașele a RSSM-
ului. Atitudinea nomenclaturii se schimba radical.
Generalul KGB-ului Cerdenko, vine cu planul de a
transforma Basarabia în locul de odihna pentru toata
 Reconstructia: 1964-1985

Venirea lui Brejnev, a permis aplicarea tuturor

proiectelor pe care nomencatura le avea în gînd. Se
construiesc parcuri,drumuri, hoteluri, cordonuri de
vînătoare, căile ferate se reînnoiesc, aeroporturile se
modernizeaza, se construiesc autosaloane comuniste,
se deschid magazine speciale unde se aduceau
produse nu numai din URSS, dar după decretul
Brejnevist și ceva din estul capitalist(de exemplu
PEPSI-COLA). Învestițiile tot curg în RSSM. În anii
‘70 şi ‘80, RSS Moldovenească a primit investiţii
substanţiale din bugetul URSS pentru a dezvolta
facilităţi industriale şi ştiinţifice, precum şi pentru
 Privilegiile nomenclaturii
comuniste

În ciuda discursului oficial, lichidarea fizică sau
marginalizarea elementelor zise exploatatoare,
burgheze sau mic-burgheze nu a anulat privilegiile
în regimul comunist. în RSSM, nomenclatura de
partid se bucura de spaţiu locativ de calitate, oferit
în timp record, magazine speciale, cantine şi
restaurante, săli de banchet, la care aveau acces
numai aceşti „aleşi ai poporului". în perioada 1964-
1983 au fost construite 167 de localuri de relaxare
de lux pentru nomenclaturişti. Jumătate din banii
cheltuiţi proveneau din surse neoficiale (6,4 mln
ruble), ceea ce arată amploarea economiei subterane
 După 1982

După 1982, moartea lui Leonid Brejnev, RSSM,
începe sa-și piarda din investițiile, deși a ramas cel
popular loc de relaxare la nomenclatura comunista,
ultimii se confruntau cu o criza în care se îneca
URSS-ul după politicile nereușite a lui Brejnev.

Încep totodata și mișcarile naționale. Totul începe să
meargă în declin. RSSM-ui curînd va dobîndi
dreptul de limbă, iar apoi și independența.