modificare Amarcord (secțiune)

{{Infocaseta Film
| nume_film           = Amarcord
| alte_nume           = Îmi amintesc
| rating              = 
| imagine             = Federico Fellini - Amarcord.png
| released            = {{film date|1973}}
| imdb_id             = 0071129
}}
'''''Amarcord''''' (în traducere „Îmi amintesc”) este o comedie-dramă din [[1973]] regizată de [[Federico Fellini]], o poveste semi-autobiografică despre Titta, un adolescent care crește în mijlocul unui grup de personaje excentrice în satul Borgo San Giuliano (situat lângă vechile ziduri ale orașului [[Rimini]])<ref>{{Cite web|url=http://archivio.federicofellini.it/en/node/2611|title=Borgo San Giuliano|publisher=Fondazione Federico Fellini}}</ref> în [[Italia]] [[fascism|fascistă]] a anilor [[1930]]. Titlul filmului este o [[:en:univerbation|univerbație]] a expresiei din dialectul [[:en:Romagnol|Romagnol]] „a m'arcôrd” (îmi amintesc).{{sfn|Pettigrew|2003|loc=p. 76. Fellini a detaliat și mai mult sugerând că cuvintele italienești {{lang|it|amare}} ('a iubi'), ''cuore'' ('inimă'), ''ricordare'' ('a-și aminti') and ''amaro'' ('amar') au fost contractate în neologismul romagnol, ''amarcord'' (''a m'arcôrd'', ȋn italiană ''io mi ricordo'')}} Titlul a devenit apoi un [[neologism]] al limbii italiene, cu sensul de „evocare nostalgică”.<ref>{{Cite web |title=amarcord in Vocabolario |url=https://www.treccani.it/vocabolario/amarcord |access-date=24 aprilie 2022 |work=Treccani |language=it-IT}}</ref> Rolul central al lui Titta este bazat pe prietenul din copilărie al lui Fellini din Rimini, Luigi Titta Benzi. Benzi a devenit avocat și a rămas în strânsă legătură cu Fellini pe tot parcursul vieții sale.<ref>{{Cite web|url=https://www.criterionchannel.com/amarcord/videos/fellini-s-homecoming|title=Fellini's Homecoming – Amarcord|website=The Criterion Channel}}</ref>

Educația sentimentală a lui Titta este emblematică pentru „eroarea de conștiință”.{{sfn|Bondanella|1978|pp=20–21}} Fellini ironizează posturile ridicole ale lui Mussolini și ale Bisericii Catolice, care „i-a închis pe italieni într-o adolescență perpetuă”{{sfn|Bondanella|1978|loc=p. 20. Pentru alte discuții despre Fellini și fascism, vezi Bondanella's ''The Cinema of Federico Fellini'' și ''I'm a Born Liar: A Fellini Lexicon''}}, bătându-și joc de el însuși și de ceilalți săteni ai săi în scene comice care subliniază incapacitatea lor de a adopta o responsabilitate morală autentică sau de a depăși fanteziile sexuale prostești. Este, de asemenea, fără îndoială, cel mai politic film al lui Fellini, poate chiar singurul. Aici fascismul face parte din peisaj, într-un sat în care se spune în film că „99% dintre locuitori sunt membri ai partidului”.

Filmul a câștigat [[Premiile Oscar|Premiul Oscar]] pentru [[Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin|cel mai bun film într-o limbă străină]] și a fost nominalizat la alte două premii Oscar: [[Premiul Oscar pentru cel mai bun regizor|Cel mai bun regizor]] și [[Premiul Oscar pentru cel mai bun scenariu original|Cel mai bun scenariu original]].

În [[2008]], filmul a fost inclus de Ministerul italian al Patrimoniului Cultural pe [[100 de filme italiene de salvat|lista celor 100 de filme italiene care trebuie salvate]], o listă de 100 de filme care „au schimbat memoria colectivă a țării între 1942 și 1978”.<ref>{{Cite web|title=Ecco i cento film italiani da salvare Corriere della Sera|url=https://www.corriere.it/spettacoli/08_febbraio_28/elenco_cento_film_d83cacd8-e5ce-11dc-ab61-0003ba99c667.shtml|access-date=11 martie 2021|website=www.corriere.it}}</ref>