Amfibieni
Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor. |
Amfibieni Fosilă: 370–0 mln. ani în urmă Devonianul superior – Prezent | |
---|---|
sus Litoria phyllochroa, Seymouria, jos Notophthalmus viridescens, Dermophis mexicanus | |
Clasificare științifică | |
Domeniu: | Eukaryota |
Regn: | Animalia |
Încrengătură: | Chordata |
Subîncrengătură: | Vertebrata |
Infraîncrengătură: | Gnathostomata |
Supraclasă: | Tetrapoda |
Clasă: | Amphibia Gray 1825 |
Subclase | |
Modifică text |
Amphibia (din greaca veche: ἀμφίβιος, amphíbios - „ambele moduri de viață”) este o clasă de animale ovipare și poichiloterme, de dimensiuni diferite. Acestea au fost printre primele animale, ce au cucerit uscatul, apărând cu aproximativ 350 milioane ani în urmă. Din punct de vedere sistematic, clasa amfibienilor se împarte în categorii: Caudata - amfibieni cu coadă - și Ecaudata - amfibieni fără coadă. Primul ordin cuprinde specii ca tritonul obișnuit, salamandra cu pete etc., iar din al doilea fac parte numeroase varietăți de broaște.
Pe la sfârșitul Devonianului în apele dulci apar primii amfibieni - ihtiostega (Iphthyostega). Ei au constituit adevărate forme de trecere de la crosopterigieni la amfibieni.
Morfologie externă
[modificare | modificare sursă]Pielea amfibienilor este subțire, lipsită de pilozități, bogat vascularizată, delicată și conține mulți pori, ce participă la respirație. Respirația prin piele la amfibieni este foarte importantă, unele specii, precum salamandra, depinzând aproape exclusiv de acest mod de respirație. Pielea amfibienilor are foarte multe glande, ce secretă mucus. Ochii amfibienilor sunt mari și sunt dispuși lateral, pentru a mări câmpul vizual și pentru a se feri de prădători.
Sistemul nervos
[modificare | modificare sursă]Sistemul nervos este mai dezvoltat decât la pești.
Encefalul la amfibieni prezintă emisfere cerebrale mai bine individualizate, iar tuberculii bigemeni au tendința să se dedubleze. Epifiza este dezvoltată la anure, la mormolocii acestora prezentându-se sub forma unei vezicule situate deasupra craniului, sub piele.
Sistemul circulator
[modificare | modificare sursă]Inima este alcătuită din trei camere: doua atrii și un ventricul. La formele inferioare (apode și caudate) atriul stâng și cel drept nu sunt complet separate. La formele superioare atriile sunt complet separate, dar la toți amfibienii ambele atrii comunică cu ventriculul printr-un orificiu comun.
Sistemul digestiv
[modificare | modificare sursă]La amfibieni aparatul bucal este reprezentat prin orificiul bucal și cavitatea bucală mare în care se află limba, a cărei formă diferă de la specie la specie. La toți amfibienii limba este lipicioasă și ajută la prinderea prăzii. Prada este prinsă cu partea anterioară a limbii. În cavitatea bucală se deschid ductele glandelor salivare. Dinții la amfibieni sunt mărunți sau lipsesc. Dinții sunt dispuși pe maxilarele superioare, pe vomer, la unele specii și pe mandibulă. Din cavitatea bucală hrana trece în esofagul scurt ce se deschide într-un stomac mic, unde se digeră parțial. Sistemul digestiv al amfibienilor se deosebește de cel al peștilor prin:
- apariția limbii;
- apariția glandelor salivare;
- diferențierea intestinului în intestin gros și subțire;
- diferențierea duodenului.
Hrănirea
[modificare | modificare sursă]Broaștele se hrănesc cu prăzi mișcătoare, de obicei insecte. Mărimea prăzii depinde de mărimea broaștei și a gurii sale. Broasca-bou africană mănâncă aproape orice poate înghiți, inclusiv șerpi veninoși, miriapode uriașe, scorpioni și chiar alte broaște-bou. După ce și-a localizat prada, broasca se întoarce spre ea, se năpustește asupra ei, și o prinde cu vârful limbii lipicioase. Insecta nu este mușcată sau mestecată, ci înghițită de vie.
Reproducere și dezvoltare
[modificare | modificare sursă]Reproducerea amfibiilor este sexuată și se petrece în mediul acvatic. Fecundația este externă. Din ouă ies larve branhiate denumite popular „mormoloci”. Aceștia au coadă și au respirație branhială. Dezvoltarea se face prin metamorfoza ou-mormoloc-adult.
Sistematică
[modificare | modificare sursă]Subclase:
Note
[modificare | modificare sursă]
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Ion E. Fuhn. Fauna Republicii Populare Române. Vol. XIV. Fascicula 1: Amphibia. București : Editura Academiei Republicii Populare România, 1960, 288 p.
- Ion E. Fuhn. Broaște, șerpi, șopîrle. Editura Științifică, București 1969, 246 p.
- Z. Feider, Al. V. Grossu, St. Gyurkó, V. Pop. Zoologia vertebratelor. Autor coordonator: Prof. Dr. Doc. Al. V. Grossu. Editura didactică și pedagogică, București, 1967, 768 p.
- Al.V. Grossu. Zoologia vertebratelor. Editura Didactică și pedagogică, 1967.
- Victor Pop. Curs de zoologia vertebratelor. Vol. I. Procordatele, caracterele generale ale vertebratelor, peștii și amfibienii. Litografia Învățământului, Cluj 1957, 612 p.
- Dumitru Murariu. Systematic List of the Romanian Vertebrate Fauna. Travaux du Muséum National d’Histoire Naturelle «Grigore Antipa». Vol. LIII. 2010
- Tibor Sos. Review of recent taxonomic and nomenclatural changes in European Amphibia and Reptilia related to Romanian herpetofauna. Herpetologica Romanica. Vol. 2, 2008, pp.61-91 Arhivat în , la Wayback Machine.
- Tibor Sos. Romanian amphibian species Arhivat în , la Wayback Machine.
- Situația speciilor de amfibieni și reptile din România. Herpeto Life Arhivat în , la Wayback Machine.
- Török Zsolt. Data-base with bibliographical sources on the Romanian herpetofauna and herpetologists. Sc. Annals of DDI vol. 17, 2011[nefuncțională]
- Clasele Amphibia și Reptilia. Clubul Herpetologic "Moldavica"
- Mircea-Dragomir Andrei. Contributions to the knowledge of the herpetofauna of southern Dobruja (Romania). Travaux du Muséum National d’Histoire Naturelle “Grigore Antipa” 2002, Volume 44: 357 – 373 Arhivat în , la Wayback Machine.
- Sorin Geacu. Fauna podișului Dobrogei. Analele Universității Bucuresti, Geografie. 2005
- Călinescu R. - Manual pentru determinarea Amphibiilor și Reptilelor. București 1930, 92 p.
- Kiritzescu, C. - Cercetări asupra faunei herpetologice a României, București: Edit. "Cartea Românească", 132 p.
- Tudor Cozari, Marin Usatâi, Mihail Vladimirov. Lumea animală a Moldovei. Volumul 2: Pești. Amfibieni. Reptile. Chișinău, Editura Știința, 2007
- Бодареу Н.Н., Владимиров М.З., Ганя И.М. и др. Рыбы, земноводные, пресмыкающиеся. (серия «Животный мир Молдавии»). Кишинев: Штиинца, 1981.
- Sternfeld, R. - Die Reptilien und Amphibien Mitteleuropas. Leipzig, 1912.
- Brehms Tierleben. Allgemeine kunde des Tierreichs. Leipzig, Wien, Bibliographisches Institut, 1911
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Amphibian Species of the World 6.0, an Online Reference. American Museum of Natural History
- AmphibiaWeb
- en Amphibia Arhivat în , la Wayback Machine., marine.csiro.au