Location via proxy:   [ UP ]  
[Report a bug]   [Manage cookies]                
Sari la conținut

Infarct miocardic

Modifică legăturile
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Atac de cord)
Infarct miocardic

Schema unui infarct miocardic (2) la nivelul vârfului peretelui anterior al cordului (un infarct apical) după obstrucția (1) unei ramuri a arterei coronare stângi (LCA, artera coronară dreaptă = RCA).
Specialitatecardiologie  Modificați la Wikidata
SimptomeDurere toracică[1]
greață
Angină pectorală
Edem
Necroză[2]  Modificați la Wikidata
Clasificare și resurse externe
ICD-9410
ICD-10I21-I22
ICD-11  Modificați la Wikidata
OMIM608557
DiseasesDB8664
MedlinePlus000195
eMedicinemed/1567 emerg/327 ped/2520
Patient UKInfarct miocardic
MeSH IDD009203
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Infarctul miocardic (IM) sau Infarctul miocardic acut (IMA), numit frecvent și atac de cord, este întreruperea fluxului sangvin la nivelul unei porțiuni a cordului, ce determină moartea celulelor miocardice. Cel mai frecvent se produce prin obstrucția unei artere coronare în urma rupturii unei plăci de aterom, care este un depozit de lipide și celule albe (în special macrofage) la nivelul peretelui arterial. Ischemia (reducerea fluxului sangvin) și hipoxia rezultate, netratate în timp util, duc la moartea (necroza) mușchiului inimii (miocardului).

Simptomele[3] clasice ale infarctului miocardic acut sunt durere bruscă de piept (în mod specific răspândindu-se spre brațul stâng sau partea laterală stângă a gâtului), dispnee, grețuri, vomă, palpitații, transpirații și neliniște (adeseori descrisă ca o senzație de moarte iminentă).[4] Femeile pot avea mai puține simptome tipice față de bărbați, cele mai comune fiind dispneea, slăbiciune, o stare de disconfort abdominal și astenie fizică.[5] Aproximativ un sfert din toate infarcturile miocardice sunt „silențioase”, fără durere în piept sau alte simptome.

Clasificare

[modificare | modificare sursă]

În baza patologiei infarctul miocardic acut se poate împărți în două categorii principale:

  • Infarct miocardic transmural: se asociază cu ateroscleroză care implică o arteră coronariană principală. Se poate subcategorisi în anterior, posterior, inferior, lateral sau septal. Infarctul miocardic transmural implică peretele miocardului în toată grosimea lui și are de obicei ca rezultat ocluzia completă a alimentării zonei cu sânge.[6]
  • Infarct miocardic subendocardic (non-transmural):

Subendocardial: implică o suprafață mică în peretele subendocardiac a ventriculului stâng, septul ventricular, sau mușchii papilari. Zona subendocardiacă este deosebit de expusă ischemiei.[6]

În context clinic infarctul miocardic pe baza modificărilor ECG poate fi în continuare subclasificat în:

  • supradenivelare de segment ST (STEMI)
  • fără supradenivelare de segment ST (non-STEMI).[7]

Expresia atac de cord este folosită uneori incorect pentru a descrie moartea cardiacă subită, care poate sau nu rezultatul infarctului miocardic acut. Un atac de cord este diferit, dar poate fi cauza unui stop cardiac(care înseamnă oprirea inimii) sau aritmie cardiacă(bătăi anormale). Este de asemenea, diferită de insuficiență cardiacă, în care este afectată acțiunea de pompare a inimii; cu toate acestea infarctul miocardic sever poate duce la insuficiență cardiacă.

Un document din 2007 care dă definiția universală a infarctului miocardic clasifică infarctul miocardic în cinci tipuri principale:[8]

  • Tipul 1 - infarct miocardic spontan asociat ischemiei din cauza unui eveniment coronarian primar, cum ar fi de exemplu: erodarea plăcii și / sau de ruptura, fisurare, sau disecția ei
  • Tipul 2 - infarct miocardic secundar ischemiei ca urmare a necesarului crescut de oxigen sau de aportului scăzut(insuficient), ca de exemplu: spasmul coronarian, embolism coronarian, anemie, aritmie, hipertensiune sau hipotensiune arterială.
  • Tipul 3 - moarte cardiacă subită, incluzând stopul cardiac, de multe ori însoțită de simptome sugestive de ischemie miocardică, însoțită de supradenivelare recentă de segment ST (pe EKG), sau BRS nou apărut, respectiv probe de tromb proaspăt într-o arteră coronariană depistat de angiografie și / sau la autopsie, dar decesul producându-se înainte de prelevarea probelor de sânge, sau înainte de apariția biomarkerilor cardiaci pentru sânge.
  • Tipul 4 - asociată cu angioplastie coronariană sau stenturi:
    • Tip 4a - infarct miocardic asociat cu PCI
    • Tip 4b - infarct miocardic asociat cu tromboză de stent, documentate de angiografie sau la autopsie
  • Tip 5 - infarct miocardic asociat cu bypass coronarian

Semne și simptome

[modificare | modificare sursă]
Ariile de apariție a durerii în infarctul miocardic (roșu închis = zone tipice, roșu deschis = alte zone posibile) - vedere anterioară.
Vedere posterioară.

Debutul simptomelor infarctului miocardic este, de obicei, gradual, pe parcursul a câteva minute, rareori fiind brusc.[9] Durerea toracică anterioară este cel mai frecvent simptom al infarctului miocardic acut și este descrisă frecvent ca o gheară, constricție sau ca o senzație de presiune. Durerea toracica datorată ischemiei miocardului (aport insuficient de sânge și, prin urmare, de oxigen) se numește angină pectorală. Durerea iradiază cel mai frecvent în brațul stâng, dar poate iradia și în mandibulă, brațul drept, interscapular și în epigastru, unde poate mima un pirozis. Semnul lui Levine (pacientul localizează durerea strângându-și pumnul deasupra sternului) a fost descris, în mod clasic, ca fiind predictiv pentru durerea toracică de origine cardiacă, însă un studiu observațional prospectiv a arătat că are o slabă valoare predictivă.[10]

Respirația dificilă (dispnea) apare atunci când afectarea miocardului reduce debitul cardiac al ventriculului stâng, producând insuficiență ventriculară stângă urmată de edem pulmonar. Alte simptome pot fi diaforeza (transpirație excesivă)[4], astenie fizică (slăbiciune), amețeli, greață, vomă, și palpitații. Aceste simptome sunt cel mai probabil cauzate de descărcarea masivă în sânge a catecolaminelor de către sistemul nervos simpatic[11] ca răspuns la durere și tulburările hemodinamice ce rezultă din disfuncția cardiacă. Pierderea stării de conștiență (datorită perfuziei cerebrale inadecvate și șocului cardiogen) și moartea subită (frecvent datorită fibrilației ventriculare) pot apărea în infarctul miocardic.

Cauze

[modificare | modificare sursă]

Factori de risc

[modificare | modificare sursă]

Patofiziologie

[modificare | modificare sursă]

Diagnostic

[modificare | modificare sursă]
  1. - Hemoleucograma: leucocitoză și VSH crescut
  2. - electrocardiogramă (ECG/EKG)
  3. - coronarografia de urgență
  4. - examen radioizotopic
  5. - ecocardiogramă
  6. -dozarea enzimelor de citoliza miocardica : TROPONINA, CK , CK-MB.

Tratament

[modificare | modificare sursă]

Epidemiologie

[modificare | modificare sursă]

Previziunile Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) arată că boala coronariană vă rămâne tot principala cauză de deces pentru următorii 20 de ani, reprezentând 12,2 la sută din mortalitatea generală.[12]

În fiecare zi, în România mor 40 de oameni prin infarct miocardic[12], iar 2 din 3 adulți prezintă diferite afecțiuni cardiovasculare.[13]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ PubMed 
  2. ^ Disease Ontology, accesat în  
  3. ^ ProMedIQ (). „Infarctul miocardic”. Accesat în . 
  4. ^ a b Mallinson, T (). „Myocardial Infarction”. Focus on First Aid (15): 15. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ Kosuge, M (martie 2006). „Differences between men and women in terms of clinical features of ST-segment elevation acute myocardial infarction”. Circulation Journal. 70 (3): 222–226. doi:10.1253/circj.70.222. PMID 16501283. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ a b Reznik, AG (). „[Morphology of acute myocardial infarction at prenecrotic stage]”. Kardiologiia (în Russian). 50 (1): 4–8. PMID 20144151. 
  7. ^ Moe KT, Wong P (). „Current trends in diagnostic biomarkers of acute coronary syndrome” (PDF). Ann. Acad. Med. Singap. 39 (3): 210–5. PMID 20372757. 
  8. ^ Thygesen K, Alpert JS, White HD (). „Universal definition of myocardial infarction”. Eur. Heart J. 28 (20): 2525–38. doi:10.1093/eurheartj/ehm355. PMID 17951287. 
  9. ^ National Heart, Lung and Blood Institute. Heart Attack Warning Signs. Retrieved 22 noiembrie 2006.
  10. ^ Marcus GM, Cohen J, Varosy PD; et al. (). „The utility of gestures in patients with chest discomfort”. Am. J. Med. 120 (1): 83–9. doi:10.1016/j.amjmed.2006.05.045. PMID 17208083. 
  11. ^ Little RA, Frayn KN, Randall PE; et al. (). „Plasma catecholamines in the acute phase of the response to myocardial infarction”. Arch Emerg Med. 3 (1): 20–7. PMC 1285314 Accesibil gratuit. PMID 3524599. 
  12. ^ a b În fiecare zi, în România mor 40 de oameni prin infarct miocardic, 8 octombrie 2010, Mediafax, accesat la 23 mai 2012
  13. ^ 3 alimente care ne omoară de tineri, 17 aprilie 2013, Doctorul zilei, accesat la 18 aprilie 2013
ATENȚIE !
Vă rugăm să aveți în vedere faptul că Wikipedia nu prezintă nicio garanție în privința corectitudinii datelor pe care le conține.
Cu toate că depunem mult efort în a îmbunătăți informațiile din articole, acestea nu pot înlocui un sfat medical de specialitate.


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Infarct_miocardic&oldid=16574126