Calendarul mayaș

Calendarul mayaș este un sistem de calendare distincte și almanahuri utilizate de către civilizația precolumbiană Maya din Mezoamerica,^[1] precum și de către unele comunități moderne Maya din Guatemala de nord, dar și din Veracruz, Oaxaca sau Chiapas, Mexic.^[2]

Principiile de bază ale calendarului mayaș se bazează pe un sistem care a fost folosit în comun în întreaga regiune, care datează cel puțin din secolul al V-lea î.Hr.. Acesta are multe trăsături comune cu cele calendarelor utilizate de alte civilizații anterioare mesoamericane, cum ar fi cele ale zapotecilor și olmecilor și cele contemporane sau mai târzii, cum ar fi calendarele mixtece sau aztece.^{[necesită citare]} Împreună cu cele ale aztecilor, calendarele mayașilor sunt cele mai bine documentate și mai complet înțelese.^{[necesită citare]}

Conform tradiției mitologice mayașe, așa cum este documentat prin relatările coloniale Yucatec și reconstruite din inscripțiile târzii clasice și postclasice, divinitatea Itzamna este frecvent menționată ca fiind cea care a adus cunoașterea sistemului calendaristic mayaș ancestral, alături de aducerea scrierii și a altor aspecte fundamentale ale culturii mayașe.^[3]

Prezentare generală

Calendarul mayaș este format din câteva cicluri sau măsurători de lungimi diferite.

Ciclul de 260 de zile este cunoscut oamenilor de știință ca Tzolkin (sau ca Tzolk'in în ortografia revizuită a Academiei de Limbi mayașe din Guatemala - Academia las Lenguas Mayas de Guatemala).^[4]

Tzolk'in a fost combinat cu un an solar de 365 de zile vag cunoscut sub numele de Haab' pentru a forma un ciclu sincronizat de 52 de Haab' numit Calendar Rotund. Cicluri mai mici de 13 zile (trecena) și de 20 de zile (veintena) erau componente importante ale ciclurilor Tzolk'in și respectiv Haab'. Calendarul rotund este încă folosit de mai multe grupuri din zonele muntoase ale Guatemalei.^[5]

Concepte mayașe despre timp

Tzolk'in

Articol principal: Tzolk'in.

Tzolk'in (în ortografia limbii mayașe moderne; de obicei scris tzolkin) este un nume comun folosit de cercetători pentru Perioada Sacră mayașă sau pentru calendarul de 260 de zile. Cuvântul tzolk'in este un neologism din limba mayașă Yucatec, care are sensul de "numărătoarea zilelor" (Coe 1992). Diferitele nume ale acestui calendar așa cum au fost folosite de populațiile precolumbiene mayașe sunt încă în dezbaterea oamenilor de știință. Echivalentul aztec al calendarului este numit Tonalpohualli, în limbajul Nahuatl.

Calendarul Tzolk'in: denumirile zilelor și glifele asociate
Număr secvență¹	Numele zilei²	sec.XVI Yucatec ⁴	reconstrucție în mayașa clasică⁵	Număr secvență¹	Numele zilei²	sec.XVI Yucatec ⁴	reconstrucție în mayașa clasică⁵
01	Imix'	Imix	Imix (?) / Ha' (?)	11	Chuwen	Chuen	(necunoscut)
02	Ik'	Ik	Ik'	12	Eb'	Eb	(necunoscut)
03	Ak'b'al	Akbal	Ak'b'al (?)	13	B'en	Ben	C'klab
04	K'an	Kan	K'an (?)	14	Ix	Ix	Hix (?)
05	Chikchan	Chicchan	(necunoscut)	15	Men	Men	(necunoscut)
06	Kimi	Cimi	Cham (?)	16	K'ib'	Cib	(necunoscut)
07	Manik'	Manik	Manich' (?)	17	Kab'an	Caban	Chab' (?)
08	Lamat	Lamat	Ek' (?)	18	Etz'nab'	Etznab	(necunoscut)
09	Muluk	Muluc	(necunoscut)	19	Kawak	Cauac	(necunoscut)
10	Ok	Oc	(necunoscut)	20	Ajaw	Ahau	Ajaw
NOTE: Numărul secvenței al numelui zilei din calendarul Tzolk'in Numele zilei, potrivit standardizării și ortografiei revizuite a Academiei Guatemală de Limbi mayașe^[6] Un exemplu de glifă (logogramă) pentru numele zilei. A se reține că există mai multe tipuri de glife pentru fiecare zi, cele prezentate aici sunt de pe inscripțiile tip cartuș. Numele zilei, așa cum a fost înregistrat în limba mayașă Yucatec din secolul al XVI-lea, după, în principal, Diego de Landa; această ortografie a fost până recent folosită În cele mai multe cazuri, numele actual al zilei așa cum era vorbit în perioada clasică (cca. 200–900); simbolul '?' indică faptul că reconstrucția este doar o încercare.^[7]

Originile calendarului Tzolk'in

Haab'

Articol principal: Haab'.

Unități de timp

Articol principal: Baktun.

Un baktun (corect b'ak'tun) reprezintă 20 de cicluri katun din calendarul mayaș pe termen lung. Un Baktun conține 144000 de zile, echivalentul a 394,25 ani tropicali. Perioada clasică a civilizației Maya a avut loc în timpul baktunilor 8 și 9 ai ciclului calendaristic curent. Un katun sau K'atun este o unitate de timp din calendarul mayaș care are 20 tun sau 7.200 zile. Un tun are 18 cicluri winal sau 360 zile. Un winal are 20 zile (sau 20 de K'in sau kin).

De exemplu în data 12.19.13.15.12 (5 decembrie 2006):

primul număr 12 (din stânga) este Baktun
numărul 19 este Katun
numărul 13 este Tun
numărul 15 este Winal.
ultimul număr 12 (din dreapta) este Kin (adică ziua)

Vezi și

Note

^ Tedlock, Barbara, Time and the Highland Maya Revised edition (1992 Page 1) "Scores of indigenous Guatemalan communities, principally those speaking the Mayan languages known as Ixil, Mam, Pokomchí, and Quiché, keep the 260-day cycle and (in many cases) the ancient solar cycle as well (chapter 4)."
^ Miles, Susanna W, "An Analysis of the Modern Middle American Calendars: A Study in Conservation." In Acculturation in the Americas. Edited by Sol Tax, pp. 273–84. Chicago: University of Chicago Press, 1952.
^ Vezi datele despre zeitatea Itzamna din Miller and Taube (1993), pag. 99–100.
^ Academia de las Lenguas Mayas de Guatemala (1988). Lenguas Mayas de Guatemala: Documento de referencia para la pronunciación de los nuevos alfabetos oficiales. Guatemala City: Instituto Indigenista Nacional. . Refer citation in Kettunen and Hemke (2005:5) for details and notes on adoption among the Mayanist community.
^ Barbara Tedlock, Time and the Highland Maya Revised edition (1992 Page 1)."
^ Academia de las Lenguas Mayas de Guatemala (1988). Lenguas Mayas de Guatemala: Documento de referencia para la pronunciación de los nuevos alfabetos oficiales. Guatemala City: Instituto Indigenista Nacional. . Refer citation in Kettunen and Hemke (2005:5) for details and notes on adoption among the Mayanist community.
^ Classic-era reconstructions are as per Kettunen and Helmke (2005), pp.45–46..

Legături externe

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Maya calendar

Timpul actual Arhivat în 1 aprilie 2014, la Wayback Machine.
Calendarul mayaș, note de M. Finlay, Astronomia mayașă (Utilizează calendarul gregorian proleptic.)
Ciclurile mayașe ale timpuluila
Calendarul mayaș la Centrul Mondial de Studii Mayașe din Yucatan Mexic
Calendarul mayaș și diagnosticul despre 2012 (Calculatorul foloseste calendarul gregorian proleptic, cu un număr de link-uri către alte site-uri despre calendarul mayaș.)
Calendar mayaș interactiv Arhivat în 7 ianuarie 2012, la Wayback Machine.
Simbolurile zilelor din anul mayaș, 1897, text de Cyrus Thomas la Proiectul Gutenberg
Calendar mayaș, conversia datei, versiunea contemporana a anului, Tzolkin și ziua Haab Arhivat în 15 ianuarie 2012, la Wayback Machine.
Cum funcționează calendarul Maya?, 27 noiembrie 2008, Alexandru Safta, Descoperă
O nouă interpretare a calendarului mayaș susține că sfârșitul lumii va fi săptămâna viitoare, Anamaria Cadis, mediafax.ro, 13 iunie 2020

[1] Tedlock, Barbara, Time and the Highland Maya Revised edition (1992 Page 1) "Scores of indigenous Guatemalan communities, principally those speaking the Mayan languages known as Ixil, Mam, Pokomchí, and Quiché, keep the 260-day cycle and (in many cases) the ancient solar cycle as well (chapter 4)."

[2] Miles, Susanna W, "An Analysis of the Modern Middle American Calendars: A Study in Conservation." In Acculturation in the Americas. Edited by Sol Tax, pp. 273–84. Chicago: University of Chicago Press, 1952.

[3] Vezi datele despre zeitatea Itzamna din Miller and Taube (1993), pag. 99–100.

[Academia-4] Academia de las Lenguas Mayas de Guatemala (1988). Lenguas Mayas de Guatemala: Documento de referencia para la pronunciación de los nuevos alfabetos oficiales. Guatemala City: Instituto Indigenista Nacional. . Refer citation in Kettunen and Hemke (2005:5) for details and notes on adoption among the Mayanist community.

[5] Barbara Tedlock, Time and the Highland Maya Revised edition (1992 Page 1)."

[autogenerat1-6] Academia de las Lenguas Mayas de Guatemala (1988). Lenguas Mayas de Guatemala: Documento de referencia para la pronunciación de los nuevos alfabetos oficiales. Guatemala City: Instituto Indigenista Nacional. . Refer citation in Kettunen and Hemke (2005:5) for details and notes on adoption among the Mayanist community.

[7] Classic-era reconstructions are as per Kettunen and Helmke (2005), pp.45–46..

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]