Location via proxy:   [ UP ]  
[Report a bug]   [Manage cookies]                
Sari la conținut

Capela palatină din Aachen

50°46′29″N 6°05′04″E / 50.7747°N 6.08444°E (Capela palatină din Aachen)
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Capela palatină din Aachen
Vedere exterioară a Capelei
Vedere exterioară a Capelei
Poziționare
Coordonate50°46′29″N 6°05′04″E ({{PAGENAME}}) / 50.7747°N 6.08444°E
LocalitateAachen, Renania de Nord-Westfalia
Asociație specială de comuneRegiunea urbană Aachen
ȚaraGermania Germania
AdăposteșteVeșminte ale Preacuratei Fecioare Maria
Edificare
arhitectEudes de Metz
stilul carolingian
Tipcapelă
Data începerii construcției792
Data finalizării805

Capela palatină din Aachen era capela privată a lui Carol cel Mare situată la Aachen, un oraș din Germania, în landul Renania de Nord-Westfalia. Începută prin 792, consacrată în 804 și terminată în 805, ea face parte din palatul din Aachen. Ea conține rămășițele pământești ale lui Carol cel Mare și a fost locul de încoronare timp de vreo 600 de ani. A fost integrată în actuala catedrală din Aachen.

Construcția acestui edificiu s-a bazat pe modele anterioare. Fiecare capelă era o sinteză desăvârșită între Antichitate și ultimele inovații tehnice și stilistice ale epocii. Pentru aceste motive, ea constituie o referință care a dat loc unor numeroase reluări. În anul 2008 capela era păstrată aproape intactă, în pofida unor adăugiri mai târzii și a unor numeroase refaceri din secolul al XIX-lea. Ca parte a Catedralei din Aachen / a Domului din Aachen, ea apare pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.[1]

Nu există documente de epocă privitoare la monument, în afară de o scrisoare a lui Alcuin, consilier al împăratului Carol cel Mare, care menționează coloanele de la nivelul superior, ridicate în 798.

Numele de capelă provine de la cuvântul latinesc cappa, prin intermediul limbii italiene: în italiană cappella[2] este un diminutiv al substantivului cappa, „capă”,[3]cu referire la capa[4] Sfântului Martin de Tours, depusă în capela palatului lui Carol cel Mare din Aix-la-Chapelle (în germană Aachen). O altă explicație a etimologiei termenului capelă ar putea fi termenul din latina vulgară cappella, diminutiv al termenului latinesc cappa, „capă”. Termenul cappella a fost moștenit de limbile franceză: chapelle[5][6] și italiană cappella, de unde a fost împrumutat în limba română.

De aici, termenul s-a extins la alte edificii de cult.

Contextul istoric

[modificare | modificare sursă]
Tronul lui Carol cel Mare în Capela palatină.

O vastă mișcare care atinge domeniile religios, artistic și literar a început în epoca lui Carol cel Mare. A fost voința de a face să renască o civilizație strălucitoare ca aceea a romanilor, de a crea o „a doua Romă în nordul Alpilor”.

Contrar obișnuințelor suveranilor merovingieni[7], Carol cel Mare a ales, potrivit modelului antic, să-și stabilească o capitală fixă (centralizare administrativă, prezența curții și a tezaurului). După o primă încercare la Ingelheim, în apropiere de Mainz, alegerea definivă a ajuns la Aix / Aachen, în urma gustului lui Carol cel Mare pentru izvoarele calde.[8] În afară de aceasta, tatăl său, Pepin cel Scurt poseda acolo deja un castel.

Carol cel Mare a dispus începerea construirii capelei palatine prin 792, în același timp cu celelalte clădiri ale palatului.[9] Este o grupare de diferite clădiri necesare exercitării puterii și a vieții de curte:[10]

  • o aulă pentru recepție,
  • clădiri pentru locuit,
  • o capelă pentru slujbe religioase, ceea ce îi legitimează puterea spirituală și va servi de adăpost al mormântului său.

Construcția ansamblului a durat circa 12 ani; este o durată relativ scurtă în raport cu amploarea șantierului. Palatul propriu-zis a fost ocupat în anul 800. Capela, care a fost dedicată Fecioarei Maria, a fost consacrată de papa Leon al III-lea în 804.

Galerie de fotografii

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Cathédrale d'Aix-la-Chapelle pe site-ul UNESCO
  2. ^ Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române
  3. ^ Manta cu glugă
  4. ^ Cinstită drept relicvă, moaște
  5. ^ Albert Dauzat, Jean Dubois, Henri Mitterand, Nouveau Dictionnaire étymologique et historique
  6. ^ De unde provine numele francez al orașului Aachen, Aix-la-Chapelle.
  7. ^ Ei preferau reședințe itinerante.
  8. ^ Aix / Aachen este un vechi oraș termal roman: Aquaegrani.
  9. ^ en Kenneth J. Conant, Carolingian and Romanesque Architecture, 4th ed. (New Haven, 1994), p. 47).
  10. ^ Carol Pleșuvul va face la fel la Compiègne.
  • Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române, Ediția a doua, Editura Litera Internațional, București - Chișinău, 2007 ISBN 978-973-675-307-7
  • Albert Dauzat, Jean Dubois, Henri Mitterand, Nouveau Dictionnaire étymologique et historique par [...], quatrième édition revue et corrigée, Librairie Larousse, Paris 1977 ISBN 2-03-020210-X
  • fr Félix Kreush , « La Chapelle palatine de Charlemagne à Aix », Les Dossiers d'archéologie, n°30, 1978, paginile 14-23.
  • de Christoph Stiegmann, « Kunst und kultur der Karolingerzeit: Karl der Grosse und Papst Leo III », în Paperborn: Beiträge zum Katalog der Ausstellung, Paperborn, 1999, Mainz.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Capela palatină din Aachen