Comuna Nereju, Vrancea

Coordonate: 45°42′59″N 26°43′0″E ({{PAGENAME}}) / 45.71639°N 26.71667°E
Nereju
Нережу
— comună —
Zăbala Biserica ortodoxă Sahastru
Nereju Nereju (România) Poziția geografică

Țară	România
Județ	Vrancea

SIRUTA	176944

Reședință	Nereju
Componență	Nereju Brădăcești Chiricani Nereju Mic Sahastru

Guvernare
- primar al comunei Nereju[*]	Radu Beteringhe[*] (PSD, 2024)

Suprafață
- Total	183 km²
Altitudine	589 m.d.m.

Populație (2021)
- Total	4.240 locuitori

Fus orar	UTC+2
Cod poștal	627225

Prezență online
site web oficial GeoNames

Amplasarea în cadrul județului Amplasarea în cadrul județului
Modifică date / text

Nereju (în rusă Нережу), iar în trecut Nereju Mare este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Brădăcești, Chiricani, Nereju (reședința), Nereju Mic și Sahastru.

Așezare

Comuna se află în zona montană din vestul județului, la limita cu județele Buzău și Covasna, pe valea râului Zăbala. Satele Nereju, Nereju Mic și Brădăcești se află de-a lungul Zăbalei, în timp ce Chiricani și Sahastru sunt situate pe dealurile și văile din jur. Comuna este deservită de șoseaua județeană DJ205D, care o leagă spre nord de Spulber, Paltin, Năruja și Valea Sării (unde se termină în DN2D), precum și de șoseaua națională DN2M, care o leagă spre est de Andreiașu de Jos, Mera, Broșteni, Odobești și Focșani (unde se termină în același DN2D).^[1]

Geografie

Comuna se situază în zona vestică de munte a județului, de-a lungul satelor Nereju, Nereju Mic și Brădăcești, curgând Zăbala.

Comuna se află între județele Buzău și Covasna, Nereju învecinăndu-se cu trei comune din Buzău: Gura Teghii, Lopătari și Mânzălești.

Nereju se învecinează cu comuna Spulber prin intermediul satului Păvălari (Spulber) și Sahastru (Nereju).

Nereju este special în peisajele frumoase, dealurile din jurul localității, fiind bogate în păduri de conifere, mulți brazi și păduri de a lungul localității, de asemenea prin turismul montan (deoarece comuna este aflată în zona de vest muntoasă a județului), agricultura ecologică montană, campanii de ecologizare în zonă, curățarea drumurilor de gunoaie, artele și tradițiile populare (ansamblul folcloric Chipărușul), prin măștile tradiționale, dar și prin dansurile specifice.

Troițele (frumoasele icoane) de la intersecțiile între ulițele (străzile) localității dă un aspect arhitectual special în cadrul comunei.

Demografie

Componența etnică a comunei Nereju

Români (96,7%)

Alte etnii (3,3%)

Componența confesională a comunei Nereju

Ortodocși (96,25%)

Alte religii (0,33%)

Necunoscută (3,42%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Nereju se ridică la 4.240 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.187 de locuitori.^[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (96,7%).^[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,25%), iar pentru 3,42% nu se cunoaște apartenența confesională.^[4]

Politică și administrație

2024-prezent

Comuna Nereju este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Radu Beteringhe[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din 2024. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[5]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Social Democrat	7
	Partidul Național Liberal	5
	Alianța pentru Unirea Românilor	1

2016-2020, 2020-2024

Comuna Nereju este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Toader Gemănaș, de la PNL a fost în funcție din 2016 până în 2024. Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local a fost următoarea componență pe partide politice:^[6]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Național Liberal	8
	Partidul Social Democrat	5

Localități limitrofe

De pe harta Nerejului, comuna se învecinează cu următoarele comune:

Istorie

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Vrancea al județului Putna și avea în compunere satele Nereju Mare și Nereju Mic, cu 1498 de locuitori. În comună funcționau două biserici și o școală mixtă cu 34 de elevi.^[7]

Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în aceeași structură și în aceeași plasă, cu 1670 de locuitori.^[8]

În 1950, comuna a trecut în administrația raionului Năruja din regiunea Putna și doi ani mai târziu în cea a raionului Focșani din regiunea Bârlad și apoi (după 1956) din regiunea Galați. În 1968 a fost transferată la județul Vrancea în structura actuală, tot atunci satul Nereju Mare primind denumirea de Nereju.^[9]^[10]

Cutremurul din 2020

Pe 31 ianuarie 2020, un cutremur cu magnitudinea 4,8 a lovit 5 kilometri VNV de oraș. Ora oficială a cutremurului a fost 01:26:47 (UTC).^[11]

Monumente istorice

Singurul obiectiv din comuna Nereju inclus în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monument de interes local este monumentul eroilor din Primul Război Mondial, aflat în incinta bisericii. Acesta este clasificat ca monument memorial sau funerar și a fost construit în 1940.

În comună, mai există și un alt monument, însă acesta nu se află pe lista monumentelor istorice din Vrancea, și anume cel din satul Nereju ce se află în incinta bisericii din sat (a doua biserică, de pe partea dreaptă, nu de pe cea stângă, trebuie urcat sus) care prezintă în mod asemănător eroii din Primul Război Mondial, și a fost construit în jurul anilor 2022-2023.

Turism

Principalele obiective turistice sunt:

Lacul Negru - un lac natural, cu o suprafata de 1 hectar, adancime 10m, si situat la o altitudine de 1.350 m (4.430 ft)
Zona montană Dealul Negru și Lapoș, la o altitudine de 1.400 m (4.600 ft)
Căldările Zăbalei - o zonă protejată, de-a lungul cursului râului Zăbala

Chipărușul este un grup artistic local care prezintă ritualuri precreștine care implică măști și alte elemente folclorice.

Drumul DJ205D a fost îmbunătățit în 2016; reședința de județ Focșani se află la câțiva 75 km (47 mi) de-a lungul acestui traseu.

Economie

Principalele activități economice sunt industria lemnului (dealurile din jur sunt bogate în păduri de conifere), agricultura ecologică montană, turismul montan, artele și tradițiile populare.

Tradiții și obiceiuri nerejene

Comuna Nereju este cunoscută pentru măști tradiționale, pentru folclorul autentic păstrat, și pentru ansamblul folcloric Chipărușul.

Originea tradiției "Chipărușul"

Doisprezece bărbați cu fețele acoperite de măști tradiționale din blană de oaie argăsită, așezați unul în spatele celuilalt și legați cu „lanțul vieții”, dansau în jurul unui foc. Din când în când săreau peste acesta, ca simbol al purificării sufletului celui decedat.

Măștile mai sunt folosite și azi la țară, pentru alungarea spiritelor rele, sperierea bolilor și a blestemelor. Gonesc gândurile negre trimise de dușmani. Ele trebuie puse la intrare, pe perete.

Măștile confecționate la Nereju reprezintă personaje din mitologia populară. Ele sunt purtate cu ocazia unor evenimente speciale din viața satului: la nuntă, la înmormântare, în ritualuri ale fertilității sau înainte de vânătoare.

Pe vremuri, când murea cineva din localitate, câţiva tineri îşi puneau pe faţă măşti înfiorătoare din lemn, care arătau ca nişte moşi şi babe.

Conform cercetătorilor, Vrancea este singura zonă din ţară unde se mai păstrează obiceiul priveghiului cu măşti.

La căpătâiul mortului se făceau și glume, ca să nu mai sufere rudele. Flăcăii își dădeau pe obraz cu funingine sau cu făină, îşi puneau căciuli şi se îmbrăcau în zdrenţe. Încercau să-i înveselească pe cei care boceau. Spuneau tot felul de snoave, apoi legau mâna mortului cu o aţă, și o mișcau. Nu se știe dacă și reușeau să alunge tristețea înmormântării, dar ei măcar încercau.

Note

^ Google Maps – Comuna Nereju, Vrancea (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în 16 septembrie 2024.
^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.
^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 2 noiembrie 2020.
^ Lahovari, George Ioan (1901). „Nerejul, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 496.
^ „Comuna Nereju în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în 22 iulie 2013.
^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în 22 iulie 2013.
^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în 22 iulie 2013.
^ „M 4,8 - 5 km VNV de Nereju, România”. Earthquake.gov. National Earthquake Center. |url= lipsă sau vid (ajutor); |access-date= necesită |url= (ajutor)

Vezi și

Căldările Zăbalei (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua ecologică europeană Natura 2000 în România)

Lectură suplimentară

Nerej - Un sat al unei regiuni arhaice, monografie sociologică de H.H. Stahl, Bucureşti, 1939

Legături externe

Materiale media legate de Nereju la Wikimedia Commons

Ghidul Primăriilor, Primăria Nereju

[1] Google Maps – Comuna Nereju, Vrancea (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în 16 septembrie 2024.

[insse_2011_nat-2] „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.

[insse_2021_etn-3] „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[insse_2021_rel-4] „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[5] „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.

[6] „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 2 noiembrie 2020.

[7] Lahovari, George Ioan (1901). „Nerejul, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 496.

[Socec_Nej-8] „Comuna Nereju în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în 22 iulie 2013.

[L3_1968-9] „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în 22 iulie 2013.

[L2_1968-10] „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în 22 iulie 2013.

[11] „M 4,8 - 5 km VNV de Nereju, România”. Earthquake.gov. National Earthquake Center. |url= lipsă sau vid (ajutor); |access-date= necesită |url= (ajutor)

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]