Turneul Campionilor la tenis

ATP Finals
ATP Finals
ATP Finals 2024
Informații despre turneu
Fondat	1970; acum 54 ani
Oraș gazdă	Torino; Italia (2021–2025)
Loc	Pala Alpitour
Categorie	ATP Finals
Suprafață	Dură – interior
Participanți	8S / 8D
Premii bani	15.000.000 $ (2023)
Website	nittoatpfinals.com
Campioni actuali (2023)
Simplu	Novak Djokovic
Dublu	Rajeev Ram; Joe Salisbury

Turneul Campionilor este o competiție de tenis de câmp disputată la finalul fiecărui an, la care participă cei mai buni opt jucători ai anului respectiv, in funcție de rezultatele obținute.

Spre deosebire de marea majoritate a celorlalte turnee stagionale, Turneul Campionilor are un sistem aparte de desfășurare. Cei opt jucători sunt împărțiți în două grupe de câte patru, în care fiecare jucător dispută câte un meci împotriva celorlalți trei din grupă. Primii doi clasați în fiecare serie promovează în semifinale, unde se înfruntă în sistem încrucișat, primul dintr-o grupă cu al doilea clasat din cealaltă grupă. Câștigătorii celor două meciuri din semifinale își dispută finala.

Istoric

Prima ediție a turneului a fost organizată în 1970, sub egida Federației Internaționale de Tenis (ITF), și purta denumirea de Masters Grand Prix. Punctele obținute la acest turneu nu contau în clasamentul general. În 1990, competiția a trecut sub organizarea Asociației Tenismenilor Profesioniști (ATP) și a fost redenumită Campionatul Turului Mondial, iar jucătorii punctau și în ierarhia mondială, un campion care încheia turneul fără vreo înfrângere câștigând același număr de puncte ca un învingător într-un turneu de Mare Șlem. Din decembrie 1999, turneul a fost organizat în colaborare de ATP și ITF și a purtat un nou nume: Cupa Masters. A fost schimbat puțin și regulamentul. Astfel, dacă un câștigător al unui turneu de Grand Slam în anul respectiv nu era clasat între primii opt la finalul sezonului, dar totuși se afla între primii 20, se califica la Turneul Campionilor în locul celui de-al optulea din ierarhie.

Din 2009, turneul a fost din nou redenumit, noul nume fiind Finala Turului Mondial, organizarea sa fiind atribuită orașului Londra pentru o perioadă de trei ani, până în 2013^[1].

În paralel cu turneul de simplu, este programat și un turneu de dublu, la care de asemenea sunt invitate cele mai bune perechi ale anului.

Cehul Ivan Lendl, americanul Pete Sampras au câte cinci trofee câștigate. Sârbul Novak Djokovic și elvețianul Roger Federer împart recordul cu șase trofee câștigate.

Puncte, premii în bani și trofee

Finalele ATP în prezent (2022) recompensează următoarele puncte și premii în bani, per victorie:^[2]

Etapă	Simplu	Dublu¹	Puncte
Câștigător	2.200.400 $	350.400 $	RR + 400 + 500
Finaliști	1.070.000 $	170.000 $	RR + 400
Câștigător round robin per meci	383.300 $	93.300 $	200
Premiu de participare	3 meciuri = 320.000 $ 2 meciuri = 240.000 $ 1 meci = 160.000 $	3 meciuri = 130.000 $ 2 meciuri = 97.500 $ 1 meci = 52.000 $	N/A
Înlocuitori	150.000 $	50.000 $	N/A
RR reprezintă punctele sau premiile în bani câștigate în etapa round robin.

¹ Premiul în bani pentru dublu este per echipă.
Un campion neînvins ar câștiga maximum 1.500 de puncte și 4.740.300 $ la simplu sau 930.300 $ la dublu.

În plus, premiile includ trofeul ATP Finals și trofeul ATP nr.1, toate realizate de argintarii Thomas Lyte din Londra.^[3]^[4]

Rezultate

Simplu

An^[5]	Campion	Finalist	Scor
Masters Grand Prix
1970	Stan Smith	Rod Laver	Faza grupelor
1971	Ilie Năstase (1/4)	Stan Smith	Faza grupelor
1972	Ilie Năstase (2/4)	Stan Smith	6–3, 6–2, 3–6, 2–6, 6–3
1973	Ilie Năstase (3/4)	Tom Okker	6–3, 7–5, 4–6, 6–3
1974	Guillermo Vilas	Ilie Năstase	7–6^(8–6), 6–2, 3–6, 3–6, 6–4
1975	Ilie Năstase (4/4)	Björn Borg	6–2, 6–2, 6–1
1976	Manuel Orantes	Wojtek Fibak	5–7, 6–2, 0–6, 7–6^(7–1), 6–1
1977	Jimmy Connors	Björn Borg	6–4, 1–6, 6–4
1978	John McEnroe (1/3)	Arthur Ashe	6–7^(5–7), 6–3, 7–5
1979	Björn Borg (1/2)	Vitas Gerulaitis	6–2, 6–2
1980	Björn Borg (2/2)	Ivan Lendl	6–4, 6–2, 6–2
1981	Ivan Lendl (1/5)	Vitas Gerulaitis	6–7^(5–7), 2–6, 7–6^(8–6), 6–2, 6–4
1982	Ivan Lendl (2/5)	John McEnroe	6–4, 6–4, 6–2
1983	John McEnroe (2/3)	Ivan Lendl	6–3, 6–4, 6–4
1984	John McEnroe (3/3)	Ivan Lendl	7–5, 6–0, 6–4
1985	Ivan Lendl (3/5)	Boris Becker	6–2, 7–6^(7–4), 6–3
1986	Ivan Lendl (4/5)	Boris Becker	6–4, 6–4, 6–4
1987	Ivan Lendl (5/5)	Mats Wilander	6–2, 6–2, 6–3
1988	Boris Becker (1/3)	Ivan Lendl	5–7, 7–6^(7–5), 3–6, 6–2, 7–6^(7–5)
1989	Stefan Edberg	Boris Becker	4–6, 7–6^(8–6), 6–3, 6–1
ATP Tour World Championships
1990	Andre Agassi	Stefan Edberg	5–7, 7–6^(7–5), 7–5, 6–2
1991	Pete Sampras (1/5)	Jim Courier	3–6, 7–6^(7–5), 6–3, 6–4
1992	Boris Becker (2/3)	Jim Courier	6–4, 6–3, 7–5
1993	Michael Stich	Pete Sampras	7–6^(7–3), 2–6, 7–6^(9–7), 6–2
1994	Pete Sampras (2/5)	Boris Becker	4–6, 6–3, 7–5, 6–4
1995	Boris Becker (3/3)	Michael Chang	7–6^(7–3), 6–0, 7–6^(7–5)
1996	Pete Sampras (3/5)	Boris Becker	3–6, 7–6^(7–5), 7–6^(7–4), 6–7^(11–13), 6–4
1997	Pete Sampras (4/5)	Evgheni Kafelnikov	6–3, 6–2, 6–2
1998	Àlex Corretja	Carlos Moyá	3–6, 3–6, 7–5, 6–3, 7–5
1999	Pete Sampras (5/5)	Andre Agassi	6–1, 7–5, 6–4
Tennis Masters Cup
2000	Gustavo Kuerten	Andre Agassi	6–4, 6–4, 6–4
2001	Lleyton Hewitt (1/2)	Sébastien Grosjean	6–3, 6–3, 6–4
2002	Lleyton Hewitt (2/2)	Juan Carlos Ferrero	7–5, 7–5, 2–6, 2–6, 6–4
2003	Roger Federer (1/6)	Andre Agassi	6–3, 6–0, 6–4
2004	Roger Federer (2/6)	Lleyton Hewitt	6–3, 6–2
2005	David Nalbandian	Roger Federer	6–7^(4–7), 6–7^(11–13), 6–2, 6–1, 7–6^(7–3)
2006	Roger Federer (3/6)	James Blake	6–0, 6–3, 6–4
2007	Roger Federer (4/6)	David Ferrer	6–2, 6–3, 6–2
2008	Novak Đoković (1/7)	Nikolai Davîdenko	6–1, 7–5
ATP World Tour Finals
2009	Nikolai Davîdenko	Juan Martín del Potro	6–3, 6–4
2010	Roger Federer (5/6)	Rafael Nadal	6–3, 3–6, 6–1
2011	Roger Federer (6/6)	Jo-Wilfried Tsonga	6–3, 6–7^(6–8), 6–3
2012	Novak Đoković (2/7)	Roger Federer	7–6^(8–6), 7–5
2013	Novak Đoković (3/7)	Rafael Nadal	6–3, 6–4
2014	Novak Đoković (4/7)	Roger Federer	Abandon
2015	Novak Đoković (5/7)	Roger Federer	6–3, 6–4
2016	Andy Murray	Novak Đoković	6–3, 6–4
ATP Finals
2017	Grigor Dimitrov	David Goffin	7–5, 4–6, 6–3
2018	Alexander Zverev (1/2)	Novak Đoković	6–4, 6–3
2019	Stefanos Tsitsipas	Dominic Thiem	6–7^(6–8), 6–2, 7–6^(7–4)
2020	Daniil Medvedev	Dominic Thiem	4–6, 7–6^(7–2), 6–4
2021	Alexander Zverev (2/2)	Daniil Medvedev	6–4, 6–4
2022	Novak Đoković (6/7)	Casper Ruud	7–5, 6–3
2023	Novak Đoković (7/7)	Jannik Sinner	6–3, 6–3

Dublu

An^[6]	Campioni	Finaliști	Scor
Masters Grand Prix
1970	Stan Smith Arthur Ashe	Jan Kodeš Rod Laver	Faza grupelor
1971– 1974	Nu s-a organizat
1975	Juan Gisbert Manuel Orantes	Jürgen Fassbender Hans-Jürgen Pohmann	Faza grupelor
1976	Fred McNair Sherwood Stewart	Brian Gottfried Raúl Ramírez	6–3, 5–7, 5–7, 6–4, 6–4
1977	Bob Hewitt Frew McMillan	Robert Lutz Stan Smith	7–5, 7–6, 6–3
1978	Peter Fleming (1/7) John McEnroe (1/7)	Wojtek Fibak Tom Okker	6–4, 6–2, 6–4
1979	Peter Fleming (2/7) John McEnroe (2/7)	Wojtek Fibak Tom Okker	6–3, 7–6, 6–1
1980	Peter Fleming (3/7) John McEnroe (3/7)	Peter McNamara Paul McNamee	6–4, 6–3
1981	Peter Fleming (4/7) John McEnroe (4/7)	Kevin Curren Steve Denton	6–3, 6–3
1982	Peter Fleming (5/7) John McEnroe (5/7)	Sherwood Stewart Ferdi Taygan	7–5, 6–3
1983	Peter Fleming (6/7) John McEnroe (6/7)	Pavel Složil Tomáš Šmíd	6–2, 6–2
1984	Peter Fleming (7/7) John McEnroe (7/7)	Mark Edmondson Sherwood Stewart	6–3, 6–1
1985	Stefan Edberg (1/2) Anders Järryd (1/3)	Joakim Nyström Mats Wilander	6–1, 7–6^(7–5)
1986	Stefan Edberg (2/2) Anders Järryd (2/3)	Guy Forget Yannick Noah	6–3, 7–6^(7–2), 6–3
1987	Miloslav Mečíř Tomáš Šmíd	Ken Flach Robert Seguso	6–4, 7–5, 6–7^(5–7), 6–3
1988	Rick Leach (1/3) Jim Pugh	Sergio Casal Emilio Sánchez	6–4, 6–3, 2–6, 6–0
1989	Jim Grabb Patrick McEnroe	John Fitzgerald Anders Järryd	7–5, 7–6^(7–4), 5–7, 6–3
ATP Tour World Championships
1990	Guy Forget Jakob Hlasek	Sergio Casal Emilio Sánchez	6–4, 7–6^(7–5), 5–7, 6–4
1991	John Fitzgerald Anders Järryd (3/3)	Ken Flach Robert Seguso	6–4, 6–4, 2–6, 6–4
1992	Todd Woodbridge (1/2) Mark Woodforde (1/2)	John Fitzgerald Anders Järryd	6–2, 7–6^(7–4), 5–7, 3–6, 6–3
1993	Jacco Eltingh (1/2) Paul Haarhuis (1/2)	Todd Woodbridge Mark Woodforde	7–6^(7–4), 7–6^(7–5), 6–4
1994	Jan Apell Jonas Björkman (1/2)	Todd Woodbridge Mark Woodforde	6–4, 4–6, 4–6, 7–6^(7–5), 7–6^(8–6)
1995	Grant Connell Patrick Galbraith	Jacco Eltingh Paul Haarhuis	7–6^(8–6), 7–6^(8–6), 3–6, 7–6^(7–2)
1996	Todd Woodbridge (2/2) Mark Woodforde (2/2)	Sébastien Lareau Alex O'Brien	6–4, 5–7, 6–2, 7–6^(7–3)
1997	Rick Leach (2/3) Jonathan Stark	Mahesh Bhupathi Leander Paes	6–3, 6–4, 7–6^(7–3)
1998	Jacco Eltingh (2/2) Paul Haarhuis (2/2)	Mark Knowles Daniel Nestor	6–4, 6–2, 7–5
1999	Sébastien Lareau Alex O'Brien	Mahesh Bhupathi Leander Paes	6–3, 6–2, 6–2
2000	Donald Johnson Piet Norval	Mahesh Bhupathi Leander Paes	7–6^(10–8), 6–3, 6–4
ATP World Doubles Challenge Cup^[7]
2001 (organizat în 2002)	Ellis Ferreira Rick Leach (3/3)	Petr Pála Pavel Vízner	6–7^(6–8), 7–6^(7–2), 6–4, 6–4
Tennis Masters Cup
2002	Nu s-a organizat
2003	Bob Bryan (1/4) Mike Bryan (1/5)	Michaël Llodra Fabrice Santoro	6–7^(6–8), 6–3, 3–6, 7–6^(7–3), 6–4
2004	Bob Bryan (2/4) Mike Bryan (2/5)	Wayne Black Kevin Ullyett	4–6, 7–5, 6–4, 6–2
2005	Michaël Llodra Fabrice Santoro	Leander Paes Nenad Zimonjić	6–7^(6–8), 6–3, 7–6^(7–4)
2006	Jonas Björkman (2/2) Max Mirnîi (1/2)	Mark Knowles Daniel Nestor	6–2, 6–4
2007	Mark Knowles Daniel Nestor (1/4)	Simon Aspelin Julian Knowle	6–2, 6–3
2008	Daniel Nestor (2/4) Nenad Zimonjić (1/2)	Bob Bryan Mike Bryan	7–6^(7–3), 6–2
ATP World Tour Finals
2009	Bob Bryan (3/4) Mike Bryan (3/5)	Max Mirnîi Andy Ram	7–6^(7–5), 6–3
2010	Daniel Nestor (3/4) Nenad Zimonjić (2/2)	Mahesh Bhupathi Max Mirnîi	7–6^(8–6), 6–4
2011	Max Mirnîi (2/2) Daniel Nestor (4/4)	Mariusz Fyrstenberg Marcin Matkowski	7–5, 6–3
2012	Marcel Granollers Marc López	Mahesh Bhupathi Rohan Bopanna	7–5, 3–6, [10–3]
2013	David Marrero Fernando Verdasco	Bob Bryan Mike Bryan	7–5, 6–7^(3–7), [10–7]
2014	Bob Bryan (4/4) Mike Bryan (4/5)	Ivan Dodig Marcelo Melo	6–7^(5–7), 6–2, [10–7]
2015	Jean-Julien Rojer Horia Tecău	Rohan Bopanna Florin Mergea	6–4, 6–3
2016	Henri Kontinen (1/2) John Peers (1/2)	Raven Klaasen Rajeev Ram	2–6, 6–1, [10–8]
ATP Finals
2017	Henri Kontinen (2/2) John Peers (2/2)	Łukasz Kubot Marcelo Melo	6–4, 6–2
2018	Jack Sock Mike Bryan (5/5)	Pierre-Hugues Herbert Nicolas Mahut	5–7, 6–1, [13–11]
2019	Pierre-Hugues Herbert (1/2) Nicolas Mahut (1/2)	Raven Klaasen Michael Venus	6–3, 6–4
2020	Wesley Koolhof Nikola Mektić	Jürgen Melzer Édouard Roger-Vasselin	6–2, 3–6, [10–5]
2021	Pierre-Hugues Herbert (2/2) Nicolas Mahut (2/2)	Rajeev Ram Joe Salisbury	6–4, 7–6^(7–0)
2022	Rajeev Ram Joe Salisbury	Nikola Mektić Mate Pavić	7–6^(7–4), 6–4
2023	Rajeev Ram (2/2) Joe Salisbury (2/2)	Marcel Granollers Horacio Zeballos	6–3, 6–4

Lista campionilor

Finalele ATP până la ATP Finals 2023 (jucătorii activi în bold)

Simplu

Titluri	Jucător	Ani
7	Novak Djokovic	2008, 12–15, 22–23
6	Roger Federer	2003–04, 06–07, 10–11
5	Ivan Lendl	1981–82, 85–87
5	Pete Sampras	1991, 94, 96–97, 99
4	Ilie Năstase	1971–73, 75
3	John McEnroe	1978, 83–84
3	Boris Becker	1988, 92, 95
2	Björn Borg	1979–80
	Lleyton Hewitt	2001–02
	Alexander Zverev	2018, 21
1	Stan Smith	1970
	Guillermo Vilas	1974
	Manuel Orantes	1976
	Jimmy Connors	1977
	Stefan Edberg	1989
	Andre Agassi	1990
	Michael Stich	1993
	Àlex Corretja	1998
	Gustavo Kuerten	2000
	David Nalbandian	2005
	Nikolay Davydenko	2009
	Andy Murray	2016
	Grigor Dimitrov	2017
	Stefanos Tsitsipas	2019
	Daniil Medvedev	2020

Dublu

Titluri	Jucători	Ani
7
7	Peter Fleming John McEnroe	1978–84
5	Mike Bryan	2003–04, 09, 14, 18
4	Daniel Nestor	2007–08, 10–11
4	Bob Bryan	2003–04, 09, 14
3	Anders Järryd	1985–86, 91
3	Rick Leach	1988, 97, 2001
2	Stefan Edberg	1985–86
	Todd Woodbridge Mark Woodforde	1992, 96
	Jacco Eltingh Paul Haarhuis	1993, 98
	Jonas Björkman	1994, 2006
	Nenad Zimonjić	2008, 10
	Max Mirnyi	2006, 11
	Henri Kontinen John Peers	2016–17
	Pierre-Hugues Herbert Nicolas Mahut	2019, 21
	Rajeev Ram Joe Salisbury	2022–23
1	Stan Smith Arthur Ashe	1970
	Juan Gisbert Manuel Orantes	1975
	Fred McNair Sherwood Stewart	1976
	Bob Hewitt Frew McMillan	1977
	Miloslav Mečíř Tomáš Šmíd	1987
	Jim Pugh	1988
	Jim Grabb Patrick McEnroe	1989
	Guy Forget Jakob Hlasek	1990
	John Fitzgerald	1991
	Jan Apell	1994
	Grant Connell Patrick Galbraith	1995
	Jonathan Stark	1997
	Sébastien Lareau Alex O'Brien	1999
	Donald Johnson Piet Norval	2000
	Ellis Ferreira	2001
	Michaël Llodra Fabrice Santoro	2005
	Mark Knowles	2006
	Marcel Granollers Marc López	2012
	David Marrero Fernando Verdasco	2013
	Jean-Julien Rojer Horia Tecău	2015
	Jack Sock	2018
	Wesley Koolhof Nikola Mektić	2020

Recorduri și statistici

Finalele ATP până la ATP Finals 2023 (jucătorii activi în bold)

Simplu

#	Titluri
7	Novak Djokovic
6	Roger Federer
5	Ivan Lendl
5	Pete Sampras
4	Ilie Năstase

#	Titluri consecutive
4	Novak Djokovic
3	Ilie Năstase
3	Ivan Lendl
2	Björn Borg
	Ivan Lendl
	John McEnroe
	Pete Sampras
	Lleyton Hewitt
	Roger Federer (3x)

#	Finale
10	Roger Federer
9	Ivan Lendl
9	Novak Djokovic
6	Pete Sampras
5	Ilie Năstase

#	Meciuri câștigate^[8]
59	Roger Federer
50	Novak Djokovic
39	Ivan Lendl
36	Boris Becker
35	Pete Sampras

#	Ediții jucate^[8]
17	Roger Federer
16	Novak Djokovic
13	Andre Agassi
12	Ivan Lendl
11	Jimmy Connors
	Boris Becker
	Pete Sampras
	Rafael Nadal

Dublu

#	Titluri
7	Peter Fleming
7	John McEnroe
5	Mike Bryan
4	Daniel Nestor
4	Bob Bryan

#	Titluri consecutive
7	Peter Fleming John McEnroe
2	Stefan Edberg Anders Järryd
	Mike Bryan Bob Bryan
	Daniel Nestor (2x)
	Henri Kontinen John Peers
	Rajeev Ram Joe Salisbury

#	Finale
7	Peter Fleming
	John McEnroe
	Mike Bryan
6	Daniel Nestor
6	Bob Bryan
5	Anders Järryd

#	Meciuri căștigate
42	Mike Bryan
38	Bob Bryan
34	Daniel Nestor
29	Todd Woodbridge
25	Anders Järryd
25	Mark Woodforde

#	Ediții jucat
16	Mike Bryan
15	Daniel Nestor
15	Bob Bryan
14	Leander Paes
12	Mark Knowles
12	Mahesh Bhupathi

Cel mai tânăr & în vârstă campion

Simplu	Cel mai tânăr	John McEnroe	19 ani, 10 luni	1978
Simplu	Cel mai în vârstă	Novak Djokovic	36 ani, 5 luni	2023
Dublu	Cel mai tânăr	John McEnroe	19 ani, 10 luni	1978
Dublu	Cel mai în vârstă	Mike Bryan	40 ani, 6 luni	2018

Titluri după țară

Simplu

11	Statele Unite (5 jucători)

7	Serbia (1 jucător)

6	Germania de Vest / German (3 jucători), Elveția (1 jucător)

5	Cehoslovacia (1 jucător)

4	România (1 jucător)

3	Suedia (2 jucători)

2	Argentina (2 jucători), Australia (1 jucător), Rusia (2 jucători), Spania (2 jucători)

1	Brazilia, Bulgaria, Marea Britanie, Grecia

Vezi și

Referințe

^ Dumitru Stircu (2007). „Londra va gazdui din 2009 finala Mastersului”. onlinesport.ro. Accesat în 26 octombrie 2009.
^ „Points And Prize Money | Nitto ATP Finals | Tennis”. Nitto ATP Finals. Arhivat din original în 7 noiembrie 2017. Accesat în 15 octombrie 2021. Mentenanță CS1: URL impropriu (link)
^ „Thomas Lyte lifts Webb Ellis Cup”. 15 septembrie 2015. Arhivat din original la 17 noiembrie 2015. Accesat în 13 noiembrie 2015. Thomas Lyte Lifts Webb Ellis Cup
^ „In pictures: Sporting trophy workshop”. BBC News. 9 mai 2018. Arhivat din original la 27 noiembrie 2017. Accesat în 9 mai 2018.
^ „Singles Champions | Nitto ATP Finals | Tennis”. Nitto ATP Finals. Accesat în 13 noiembrie 2021.
^ „Doubles Champions | Nitto ATP Finals | Tennis”. Nitto ATP Finals. Accesat în 13 noiembrie 2021.
^ „ATP sets Double Challenge Cup for Jan. 29-Feb. 2 in Bangalore”. Associated Press ^AP. 16 ianuarie 2002. Arhivat din original la 4 noiembrie 2012. Accesat în 3 noiembrie 2008.
^ ^a ^b „Historical Stats | Nitto ATP Finals | Tennis”. Nitto ATP Finals. Accesat în 13 noiembrie 2021.

Legături externe

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Turneul Campionilor la tenis

[1] Dumitru Stircu (2007). „Londra va gazdui din 2009 finala Mastersului”. onlinesport.ro. Accesat în 26 octombrie 2009.

[2] „Points And Prize Money | Nitto ATP Finals | Tennis”. Nitto ATP Finals. Arhivat din original în 7 noiembrie 2017. Accesat în 15 octombrie 2021. Mentenanță CS1: URL impropriu (link)

[3] „Thomas Lyte lifts Webb Ellis Cup”. 15 septembrie 2015. Arhivat din original la 17 noiembrie 2015. Accesat în 13 noiembrie 2015. Thomas Lyte Lifts Webb Ellis Cup

[BBC-4] „In pictures: Sporting trophy workshop”. BBC News. 9 mai 2018. Arhivat din original la 27 noiembrie 2017. Accesat în 9 mai 2018.

[5] „Singles Champions | Nitto ATP Finals | Tennis”. Nitto ATP Finals. Accesat în 13 noiembrie 2021.

[6] „Doubles Champions | Nitto ATP Finals | Tennis”. Nitto ATP Finals. Accesat în 13 noiembrie 2021.

[Challenge-7] „ATP sets Double Challenge Cup for Jan. 29-Feb. 2 in Bangalore”. Associated Press ^AP. 16 ianuarie 2002. Arhivat din original la 4 noiembrie 2012. Accesat în 3 noiembrie 2008.

[Stats-8] „Historical Stats | Nitto ATP Finals | Tennis”. Nitto ATP Finals. Accesat în 13 noiembrie 2021.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]