Guvernul Chiril Gaburici
Guvernul Chiril Gaburici | |
Guvern al al Republicii Moldova | |
' | |
Data formării | 18 februarie 2015 |
Data dizolvării | 30 iulie 2015 |
Oameni și organizații | |
Prim-ministru | Chiril Gaburici |
Șeful statului | Nicolae Timofti |
Numărul curent de miniștri | 18 |
Partide membre | PLDM, PDM — Majoritate |
Istoria | |
Alegeri | 28 noiembrie 2010 |
Precedent | Guvernul Iurie Leancă |
Succesor | Guvernul Valeriu Streleț |
Modifică text |
Guvernul Chiril Gaburici este un cabinet de miniștri care a guvernat Republica Moldova din 18 februarie 2015 până la 30 iulie 2015. Cabinetul și-a prezentat demisia la mijlocul lunii iunie, însă a rămas în exercițiu până la învestirea Guvernului Streleț.
Istoric
[modificare | modificare sursă]După demisia guvernului Iurie Leancă la 10 decembrie 2014, Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a semnat la data de 14 februarie 2014 un decret prin care Chiril Gaburici a fost desemnat candidat pentru funcția de prim-ministru[1] după ce a fost nominalizat de PLDM și susținut de PDM, cele două formațiuni fiind membre ale Alianței Politice pentru o Moldova Europeană.
Pe 18 februarie 2015 guvernul format sub conducerea lui Gaburici, a primit votul de încredere al deputaților din parlament, decizia fiind susținută de 60 de parlamentari (din 101), membri ai fracțiunilor PLDM, PDM și PCRM.[2]
La 4 iunie 2015 premierul Chiril Gaburici a prezentat raportul de activitate a Guvernului pentru primele 100 de zile.[3][4][5]
La 12 iunie, în cadrul unui briefing de presă, Chiril Gaburici și-a anunțat demisia din funcția de prim-ministru al Republicii Moldova. El declara că „Consider că cetățenii sunt egali în fața legii, cred că un premier ca și fiecare cetățeni trebuie să sprijine o anchetă transparentă. Îmi pare rău că am lăsat atât timp acest subiect cu referire la studiile mele și l-am lăsat ca un instrument al jocurilor politice”[...] „Fac un apel către liderii coaliției, vreau să vadă în demisia mea un pas înainte. Îmi doresc ca la baza noului sistem de guvernare să fie pusă lupta cu corupția și continuarea investigațiilor din sistemul bancar. Sper ca demisia mea va însemna apariția unei noi majorități parlamentare”.[6] El a mai adăugat că, pentru a schimba sistemul creat în țară, are nevoie de instrumente suplimentare și de sprijin din partea partidelor politice, de care însă Prim-ministrul nu dispune.
Pe 16 iunie 2015, după aprobarea a circa 70 de proiecte,[7] odată cu Chiril Gaburici întreg Guvernul Gaburici și-a prezentat cererea de demisie, procedură ce are loc în conformitate cu prevederile din Constituția Republicii Moldova (art. 100, 101 alin. (3), 103), precum și a Legii cu privire la Guvern (art.6), care stipulează că, în caz de demisie a prim-ministrului, întreaga componență a guvernului își prezintă demisia în fața parlamentului. După aceasta, guvernul condus de Gaburici va avea dreptul doar de administrare a treburilor publice până la depunerea jurământului de către un nou Guvern.[8] În acceași zi, președintele țării Nicolae Timofti a sesizat Curtea Constituțională pentru a se pronunța asupra situației. Drept urmare, la 17 iunie, Curtea Constituțională a explicat că demisia premierului a intrat în vigoare de la momentul anunțului public (12 iunie) și nu de la data emiterii hotărârii de guvern (16 iunie).[9] Totuși, toate actele adoptate de guvern în data de 16 iunie sunt în vigoare până la momentul în care vor fi contestate la Curte.[10] În același timp, cabinetul Gaburici rămâne a fi în exercițiu până la învestirea unui nou guvern, iar Chiril Gaburici, respectiv, rămânând în calitate de prim-ministru interimar până la desemnarea unui succesor (fie și interimar). Parlamentul a luat act de demisia prim-ministrului și a întregii componențe a cabinetului de miniștri, hotărârea cu privire la demisia guvernului fiind aprobată, cu majoritatea voturilor deputaților. Pe 18 iunie Gaburici a remis o scrisoare oficială Președintelui Republicii Moldova, anunțând și public, că refuză să asigure interimatul funcției de premier.[11][12][13] Printr-un decret al președintelui Nicolae Timofti, la 22 iunie 2015 Natalia Gherman a fost desemnată în calitate de prim-ministru interimar.[14] Cabinetul de miniștri a activat până la învestirea Guvernului Streleț, la 30 iulie 2015.
Componența cabinetului
[modificare | modificare sursă]Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Nicolae Timofti l-a desemnat prin decret pe Chiril Gaburici în funcția de premier Unimedia, Accesat la 14.02.2015
- ^ „BREAKING NEWS » MOLDOVA ARE EXECUTIV! Deputații au dat VOT DE ÎNCREDERE Guvernului Gaburici”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Premierul Chiril Gaburici a prezentat raportul de activitate pentru primele 100 de zile: „Eu bat clopotele în fiecare zi” // DOC
- ^ (DOC) Realizările Guvernului în primele 100 de zile. Chiril Gaburici prezintă raportul de activitate
- ^ Raportul Guvernului
- ^ (video) Ultima oră! Gaburici și-a anunțat demisia Unimedia. Accesat la 12.06.2015
- ^ Chiril Gaburici si-a anuntat DEMISIA la sedinta Guvernului: "Va multumesc pentru munca, daruire si cooperare" VIDEO
- ^ Guvernul Gaburici și-a prezentat cererea de demisie
- ^ Efectele demisiei Prim-ministrului (Sesizarea nr. 26b/2015)
- ^ Curtea Constituțională: Toate actele Guvernului demisionar sunt constituționale până nu sunt contestate
- ^ Chiril Gaburici nu va asigura interimatul funcției de Prim-ministru
- ^ Chiril Gaburici: "Refuz sa asigur interimatul functiei de premier". Motivul invocat de prim-ministrul demisionar - VIDEO
- ^ Când vom afla numele premierului interimar al Republicii Moldova
- ^ Moldova are premier interimar. Nicolae Timofti a semnat decretul de numire a acestuia
- ^ (infografic) Oficial! Așa arată componența noului Guvern Arhivat în , la Wayback Machine. Unimedia. Accesat la 18/02/2015
Legături externe
[modificare | modificare sursă]Precedat(ă) de: Guvernul Iurie Leancă |
Guvernul Chiril Gaburici 18 februarie 2015 |
Succedat(ă) de: Guvernul Valeriu Streleț |
|
|