Location via proxy:   [ UP ]  
[Report a bug]   [Manage cookies]                
Sari la conținut

Szczecin

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Stettin)
Szczecin
—  municipiu, oraș[1], oraș hanseatic[*], localitate de frontieră[*], oraș mare și destinație turistică[*]  —

Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Map
Szczecin (Polonia)
Poziția geografică în Polonia
Coordonate: 53°25′29″N 14°33′19″E ({{PAGENAME}}) / 53.424722222222°N 14.555277777778°E

Țară Polonia
Voievodat Pomerania Occidentală

Guvernare
 - PrimarAlexander von Rammin[*][[Alexander von Rammin |​]] ()

Suprafață
 - Total301 km²
Altitudine131 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total396.168 locuitori

Fus orarUTC+1
Cod poștal70-001–71-899
Prefix telefonic91

Localități înfrățite
 - 14 orașe înfrățitelistă

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata

Poziția localității Szczecin
Poziția localității Szczecin
Poziția localității Szczecin

Szczecin (← poloneză, AFI ['ʃʧɛtɕin], în germană Stettin, în latină Stetinum sau Sedinum) este un municipiu în Polonia și primul port polonez ca mărime la Marea Baltică. Orașul este capitala voievodatului Pomerania Occidentală și are o populație de aproximativ 411.119 de locuitori (2005).

Szczecin este situat în nord-vestul Poloniei, pe malurile râului Oder, lângă coasta baltică și granița cu Germania. Partea vestică a municipiului este cunoscută ca „Malul Stâng” (Lewobrzeże) și partea estică ca „Malul Drept” (Prawobrzeże). Între cele două părți a orașului este un arhipelag de insule, multe dintre ele având infrastructură portuară.

Surse medievale arată diferite nume pentru municipiu: Stetin (1133), Stetyn (1188), Priznoborus vir nobilis in Stetin, Symon nobilis Stettinensis (1234), in vico Stetin (1240), Barnim Dei gratia dux Pomeranorum... civitati nostri Stetin (1243), Stityn (1251), Stitin (secolul XIII). Sunt diverse etimologii pentru originea numelui Szczecin, care în latină a fost cunoscut ca Stetinum și în germană ca Stettin.

  • Szczecin vine de la cuvântul szczyt, care înseamnă vârf (vârf de deal) în poloneza modernă, dar și scut lung în poloneza veche. Deci, Szczecin înseamnă un oraș situat pe un vârf de deal, sau un oraș fortificat.
  • Szczecin vine de la numele personal Szczuka și înseamnă orașul lui Szczuka.
  • Szczecin vine de la numele personal Szczeta/Szczota și înseamnă orașul lui Szczota

În secolul XVI, literatura poloneză folosea două diferite variante a numelui: Szczecin, bazat pe pronunția poloneză, și Sztetyn, bazat pe pronunția germană. Forma Szczecin a rămas forma preferată în secolele următoare și a fost confirmată oficial în secolul XIV, deși încă orașul nu era pe teritoriul polonez. Înainte de 1945, când încă orașul avea o populație majoritar germană, era cunoscut local și internațional ca Stettin (pronunțat Ștetin), numele german.

Szczecin în 1581
Castelul din Szczecin

Potrivit istoricilor polonezi Szczecin ar fi fost o fortăreață a triburilor vest-slave a pomorenilor, întemeiată în secolul VIII pentru controlul gurilor Odrei. Orașul a fost un centru important de comerț, cu 10.000 de locuitori, când a fost convertit la creștinism de Boleslav al III-lea al Poloniei. În 1181 trece, împreună cu întregul Ducat al Pomeraniei de Vest, la Sfântul Imperiu Roman, populația slavă asimilându-se în cea germană. Ca municipiu medieval, a devenit autonom în 1243 și până în anii 1630 a fost capitala a Ducatului Pomeraniei din cadrul Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană. În 1648, conform Păcii Westphalice, împaratul german ceda Pomerania Anterioară, inclusiv Stettinul, Regatului Suediei, deși regiunea rămînea formal parte a Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană. După Marele Război Nordic, în 1720, suedezii au fost forțati să cedeze Stettinul cu împrejurimile Regatului Prusiei. Stettinul a rămas parte a Prusiei și după aceea a Germaniei până în 1945. Conform deciziilor Conferinței de la Potsdam din 2 august 1945 orașul a fost cedat Poloniei (în pofida rezistenței lui Winston Churchill care semnala faptul că zona Stettin se află la vest de linia Oder-Neisse) și populat cu polonezi (originari preponderent din Vilnius), în timp ce populația germană (peste 99 % din populația orașului conform datelor din 1939) a fost expulzată în Germania de Vest. Ca și capitală a voievodatului Szczecin, orașul a fost reconstruit și a devenit un centru important industrial. În anul 1999, după reorganizarea administrativă a Poloniei, a devenit capitala voievodatului Pomerania Occidentală.

Ducii Pomeraniei de Vest

[modificare | modificare sursă]

Persoane faimoase originare din Szczecin

[modificare | modificare sursă]

Populație istorică

[modificare | modificare sursă]
  • Secolul XII: 5.000 de locuitori
  • 1720: 6.000 de locuitori
  • 1740: 12.300 de locuitori
  • 1816: 21.500 de locuitori
  • 1843: 37.100 de locuitori
  • 1861: 58.500 de locuitori
  • 1872: 76.000 de locuitori
  • 1890: 116.228 de locuitori
  • 1910: 236.000 de locuitori
  • 1939: 382.000 de locuitori
  • 1960: 269.400 de locuitori
  • 1970: 338.000 de locuitori
  • 1975: 369.700 de locuitori
  • 1980: 388.300 de locuitori
  • 1995: 418.156 de locuitori
  • 2000: 415.748 de locuitori
  • 2002: 415.117 de locuitori
  • 2003: 414.032 de locuitori
  • 2004: 411.900 de locuitori
  • 2005: 411.119 de locuitori

Administrație locală

[modificare | modificare sursă]

Szczecin este administrat de un consiliu municipal și un primar. Primarul (prezydent miasta) și consiliul sunt aleși în fiecare patru ani de populația orașului. Primarul curent este Piotr Krzystek.

Orașul este împărțit în multe districte, sau sectoare, de guvern local, numite în poloneză rady osiedla. Acestea au fiecare consiliul lor și sunt responsabile pentru infrastructură minoră ca și copaci, bănci de parc, fântâni, etc.

Membri ai Parlamentului European din Szczecin

[modificare | modificare sursă]

Szczecin are doi reprezentanți în Parlamentul European:

În plus, Sylwester Chruszcz, de la LRP, care reprezintă electoratul Silesian, trăiește în Szczecin.

Szczecin are cel mai mare șantier naval din Polonia, care recent a dat faliment dar a fost reabilitat cu succes. Orașul este și un centru industrial important, mai ales în procesarea fierului.

Companii principale

[modificare | modificare sursă]
Polska Żegluga Morska SA/PAZIM

Următoarele companii sunt bazate în Szczecin:

  • Swedwood Poland SA, Szczecin
  • Zespół Elektrowni Dolna Odra SA, Nowe Czarnowo
  • Stocznia Szczecińska Nowa sp. z o.o., Szczecin
  • Polska Żegluga Morska SA, Szczecin
  • Netto Artykuły Żywnościowe sp. z o.o., Kobylanka
  • Komfort sp. z o.o., Szczecin
  • Petrocargo/OW Bunker sp. z o.o., Szczecin
  • Vobis Microcomputer sp. z o.o., Szczecin
  • PZE Cefarm-Szczecin SA, Szczecin
  • Bosman Browar Szczecin SA, Szczecin
  • home.pl, Szczecin
  • Agencja Reklamowa Anny Turkiewicz, Szczecin
  • Agryf SA, Szczecin
  • Drobimex, Szczecin
Catedrala din Szczecin
Muzeul Național din Szczecin

Orașul are diverse instituții culturale în domeniile de arte plastice, muzică și teatru, incluzând:

  • Catedrala din Szczecin
  • Muzeul Național, filiala Szczecin (Muzeum Narodowe w Szczecinie), care este împărțit în trei secții:
    • Muzeul Orașului Szczecin (Muzeum Miasta Szczecina)
    • Muzeul Maritim (Muzeum Morskie)
    • Galeria de Artă Contemporană (Galeria Sztuki Współczesnej)
  • Teatrul Kana (Teatr Kana)
  • Teatrul Modern (Teatr Współczesny)
  • Opera în Castel (Opera na Zamku)
  • Teatrul Polonez (Teatr Polski)
  • Teatrul Pleciuga (Teatr Pleciuga)

Educație și știință

[modificare | modificare sursă]
Universitatea Maritimă din Szczecin

Printre instiuțiile de educație și știință din Szczecin se numără:

Stadionul Municipal

Orașul are multe echipe profesioniste de sport, cel mai popular sport fiind fotbalul. Sport amator este jucat de mii de locuitori a orașului și la școli la toate nivelele (primar, secundar și universitar).

Echipe profesioniste

[modificare | modificare sursă]
Szczecin

Personalități născute aici

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ https://doksite.de/map/?loc=Stettin  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

Legături externe

[modificare | modificare sursă]