răpune

română

Etimologie

Din latină rĕpōnĕre.

Pronunție

• AFI: /rəˈpu.ne/

Verb

Conjugarea verbului (se) răpune
Infinitiv	a (se) răpune
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) răpun, răpui
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) răpună, răpuie
Participiu	răpus
Conjugare	III

1. (v.tranz.) (pop.) a ucide, a omorî.
2. (v.refl.) a-și pierde viața.
3. a doborî, a distruge, a înfrânge un adversar.
4. (fig.) a învinge pe cineva într-o luptă de idei.

Sinonime

• 1: asasina, omorî, ucide
• 3: distruge, înfrânge, întrece, învinge, nimici
• 4: bate, învinge

Cuvinte derivate

• răpunere
• răpus
• răpușie

Traduceri

a ucide, a omorî

arabă: قتل (العربية) (qátala) armeană: սպանել (հայերեն) (spanel) bosniacă: ubiti (bosanski) bulgară: убивам (български) (ubivam) catalană: assassinar (català), matar (català) cehă: zabít (čeština) chineză: 杀死 (中文) (shāsǐ), 戕杀 (中文) (qiángshā) coreeană: 죽이다 (한국어) (jukida) croată: ubiti (hrvatski) daneză: dræbe (dansk) engleză: kill (English) esperanto: mortigi (Esperanto) estoniană: tapma (eesti) faroeză: drepa (føroyskt) finlandeză: tappaa (suomi), surmata (suomi) (poetic) franceză: tuer (français) galiciană: matar (galego) germană: töten (Deutsch), umbringen (Deutsch), ermorden (Deutsch) greacă: σκοτώνω (Ελληνικά) (skotóno) indoneziană: bunuh (Bahasa Indonesia) interlingua: occider (interlingua)

islandeză: drepa (íslenska), deyða (íslenska), myrða (íslenska), lífláta (íslenska) italiană: uccidere (italiano), ammazzare (italiano) japoneză: 殺す (日本語) (ころす, korosu), 殺害する (日本語) (さつがいする, satsugai-suru) latină: occidere (Latina) maghiară: öl (magyar), megöl (magyar) neerlandeză: doden (Nederlands), vermoorden (Nederlands) norvegiană: drepe (norsk) papamiento: mata (Papiamentu) poloneză: zabijać (polski), zabić (polski) portugheză: matar (português) rusă: убивать (русский) (ubivat') scoțiană: marbh (Scots) slovacă: zabiť (slovenčina) slovenă: ubiti (slovenščina) spaniolă: matar (español) suedeză: döda (svenska), dräpa (svenska), mörda (svenska) swahili: kuua (Kiswahili) thailandeză: ฆ่า (ไทย) (kâa) turcă: öldürmek (Türkçe)

a învinge, a întrece

afrikaans: verslaan (Afrikaans) arabă: ينتصر (العربية) catalană: vèncer (català) cehă: porazit (čeština) daneză: besejre (dansk) ebraică: להביס (עברית) (lehavys) engleză: beat (English), defeat (English) esperanto: venki (Esperanto) finlandeză: voittaa (suomi), päihittää (suomi) franceză: défaire (français), vaincre (français) galiciană: vencer (galego) germană: schlagen (Deutsch), besiegen (Deutsch), niederringen (Deutsch) greacă: νικώ (Ελληνικά) (nikó), ανατρέπω (Ελληνικά) (anatrépo) indoneziană: memenangkan (Bahasa Indonesia)

italiană: battere (italiano), sconfiggere (italiano) japoneză: やっつける (日本語) (yattsukeru), 倒す (日本語) (たおす, taosu) latină: vincere (Latina) maghiară: legyőz (magyar) neerlandeză: verslaan (Nederlands) norvegiană: overvinne (norsk), beseire (norsk) papamiento: derotá (Papiamentu), vense (Papiamentu) poloneză: pokonać (polski) portugheză: bater (português), derrotar (português) slovenă: premagati (slovenščina) spaniolă: vencer (español), derrotar (español) suedeză: slå (svenska), besegra (svenska) turcă: yenmek (Türkçe)

Etimologie

Din răpune.

Verb

1. forma de persoana a III-a singular la prezent pentru răpune.
2. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru răpune.

Referințe

• DEX online