Coordonatori: General-locotenent Corneliu POSTU Colonel inginer Marius-Marian OLTEANU STATUL MAJOR AL APÅRÅRII ARHIVELE MILITARE NATIONALE ROMANE DEPOZITUL CENTRAL DE ARHIVÄ „GENERAL GRIGORE CONSTANDACHE" ARMATA ROMÄNÄ PATRIMONIUL ARHIVISTIC NATIONAL Studii si articole prezentate la Sesiunea nationalä de comuniciri $tiintifice dedicatä Zilei Arhivelor Militare PITE$TI 25-26 JULIE 2023 Editura Centrul tehnic-editorial al armatei Bucure$ti, 2023 UN ATA$AT MILITAR LA BUCURESTI: ALEKSANDÄR SAMARDJIEV (19134916) cercetätor dre Daniel CA11Vé Abstract: The Bulgarian military archives contain interesting information about how the spy network eperated during the First World War, coordinated by the Bulgarian militaty attaché in BucharesL Captain Samardjiev was the first Bulgarian militmy attaché in Bucharest to have experience in militaryt intelligence. He made full use of this experience during his three years in Bucharest, Keywords: military attaché, espionage, Bucharest, Bulgaria, World War I La sfår$ilul lui septembrie 1913, autoritälile bulgare decideau numirea a fase noi atasati militari, in cåteva capitale europene. Printre acestea se afla Belgradul fi Bucurestii, capitalele a douä regate cu care Bulgaria se aflase, cu doar cåteva luni inainte, in stare de räzboil. Noul ata;at militar al Bulgafiei la Bucure$ti era cäpitanul de stat major Aleksandär Samardjiev, adjunct al Sectiei de informalii de pe långä Statul Major al Armatei Bulgare. La cei 34 de ani ai säi, Samardjiev se afla la primul säu post in sträinätate2. Era primul atasat militar al Bulgariei care- la inceperii misiunii sale diplomatice, avea experienlä in domeniul informatiilor militare3 La sfårsitul lunii noiembrie ajunge la Bucure$ti. Unul dintre primele sale rapoafle il vizeazä pe omologul säu romån, alasatul militar la Sofia, maiorul Dumitru Gherculescu. Informatii dobåndite de Samardjiev aralä existenta mai multor candidaturi pentnt postul de ata$at militar la Sofia, inclusiv a unui protejat deal generalului Alexandru Averescu, $eful Statului Mqjor General al momentul cercurile de la Bucure$ti, care ii fusese recomandat ministrujui de Räzboi, generalul Constantin Håljeu, ca avånd calitälile in Bulgaria. Despre aceste necesare pentru a reprezenta armata romånä generalul Averescu, consideråndu„l un ofiter cu tact si calitäli ii va vorbi lui Samardjiev pricepere. Nu aceea$i pärere o avea Averescu $i despre precedentul atasat militar la Sofia. maionnl Gheorghe Dabija, a cänti lipsä de tact provocase nemullumirea autoritälilor militare bulgare, „nemultumire care a fost indreptatä impotriva persoanei lui, fi nu a armatei pe care a reprezentat„o oficial". Concluzia cäpitanului Samardjiev era aceea cä „alegerea maiorului Gherculescu drept atasat militar la Sofia nu este rezultatul protectiei, atåt de räspånditä in armatä, cåt a credintei in responsabile precum aptiiudinile si calitälile sale, care corespund unei misiuni atåt de delicate este aceea a unui alasat militar"4 Mandatul lui Samardjiev (inaintat la gradul de maior in 1914) la Bucuresti se desfäsoarä sub semnul instrucliunilor cuprinse intr-un raport al »fului Statului major al Armatei Bulgare, datat 12 octombrie 1913, adresat ministrului de Räzboi de la Sofia. infrångerea suferitä de Bulgaria in cel deoal doilea räzboi balcanic obliga autoritätile militare de la Sofia sä punä un mare accent pe analiza informaliilor culese din tärile vecine. Prin urmare, era invocatä necesitatea unui puternic serviciu de spionaj militar in statele fnvecinate cu Bulgaria, in primul rånd in Romånia. Cum ar fi arätat agentura bulgarä din Romånia? Aceasta urma a fi formatä din douä categorii de agenli: „Prima este cea existentä $i reprezentatä de ata;atii militari. A doua care trebuie formatä, este reprezentalä de agenti secreli trimi$i, in special oflleri, in orasele indicate in tabelul pentru fiecare stat. Din aceastä categorie de agenti se va forma o retea anume de spioni pentru fiecare stat. Ace9(i au cåte o regiune alocatå si cåteva ajutoare, localnici sau din Dulgaria?' Tabelul alocal Romåniei prevedea crearea a douä retele de spionqj bulgar: una la de StL1dii Sud-Est Europene. Dirjaven Voennoistoriceski Arhiv (DVIA), Vcliko Tirnovo (Arhiva Militarä de Stat a Bulgariei; Veliko Timovo), fond 1, op. 5, a.e.,f. 1 2 Rumen Rumenin (ed.), C)fifserskijai korpus v Bälgarija. 1878-1944 g. Tom V- V l, Sofia, 1996, p. 184, 3 Nikolai Prodanov, Kadrova osigurenost i agenturna mreja na rezideniurata na bilgarskoto voenno razuznavane v Bucuresht (noemvri 1913 avgust 1916 g), in Balkanite ezik, istorija, kultura, Tom 29 broi 1/201 1, p. 142. DVIA, fond 23, op. 2, a.e., 27-28. Institutul , 233 Craiova Bucuresti care sä acopere Cadrilaterului. in total, era vorba despre anualä de 265()0 Ievas. o a doua, la Constanta, care sä fie extinsä $i 'in zona sapte persoane, care ar fi beneficiat de o alocalie bugetarä Rapoartele trimise de Samardjiev de la Bucuresti surprind dificultälile de care Iovit in misiunii sale, pentru a organiza o retea extinsä de spionaj in Vechiul Regat. Greutätile Siguranl•ei Generale, ci a superiorilor säi de la veneau nu doar din partea Directiei Poliliei Sofia. Cu activilatea sa era la curent fi ministrul plenipotentiar bulgar la Bucuresti, Simeon Radev. La un moment dat, Radev avea sä se declare ingrtj orat de posibilitatea ca releaua de informatori a ata;atului militar sä provoace neplåceri Lega!iei bulgare. „Färä a aduce vreun mare folos telegrafia Ia Sofia ministrul bulgar de la Bucure$ti aceste actiuni sunt de naturä sä atragä consecinte foarte nepläcule pentru politica noasträ generalä"6. Radev era nelini$tit din pricina supravegherii atente, de cätre politia secretä, a activitä!ii diplomalilor bulgari. Samardjiev era urmärit cu con$tiinciozitate de cätre agenlii romåni. Astfel, in 10 iulie 1914, „a iesil din casä la ora tramvaiul luand Bulgarä, direct de unde la la Legatia a mers a.m. a iesit ora 12.45 p.m. Luand tramvaiul a mers la locuintasa din str. Vräjitoarei nr 2 bis. Dupä masä a ie$it la ora 4 p.m. si a mers Ia legatia bulgarä de unde a iesit la ora 7 p.m., a parcurs strada Teilor pånä la statuia Rosetti, Bulevardul Carol Academiei Calea Victoriei, mergånd acasä, unde a sosit la ora 8.15 p.m./ in tot drumul nu a intålnit nici o persoanä sträinä cu care sä fi vorbit. De acasånu a mai iesit pånä la ora 1 1 p,m.s cånd m-am retras"7 in Arhivele Militare Bulgare, care se pästreazä la Veliko Tåmovo, am regäsit un raport extrem de detaliat al maiorului Aleksandär Samardjiev, sinteiizånd activitatea sa de la Bucuresti. Datat 3 februarie 1916, raportul fi era adresat sefului Slatului Major al Armatei Bulgare, continånd o descriere a activitätii de spionaj desmsuratä sub conducerea lui Samardjiev pe teritofiul in privinta relelelor de Vechiului Regat. Mai mult, ne Oferä indicii, prin analizä comparativä, spionaj coordonate de alasalii mililali ai Austro-Ungariei Germaniei. Raportul i$i propunea sä timpul - — clarifice modul mandatului säu: in care funclionase reteaua bulgarä de informalii militare inainte $i societatea romåneascä 3) bani. 1914 a fost pentru armata noasträ anul unei febrile activitäli de reorganizare, La Statul al Mqjor Armatei trebuiau rezolvate o sumä de chesliuni organizatorice, pentru care atasatii militafi au fost insärcina(i cu o serie de studii, din care sä se vadä Ce rezolvare practicä au primit acestea in armatele pe långä care au fost acreditali. Pe långä aceasta, pentru noi, Romånia armata sa prezenlau si un interes deosebit pentru care, in afara studiilor comune incredinlate tuturor 6 Ibidem, se in timpul „Predecesolii mei nu au avul serviciu de spionaj. in 1912 incercat sä se organizeze asa insä ceva, atasatul militar de atunci $i-a exprimat pärerea cä el singur nu poate sä-l organizeze, deoarece politia secreiä romånäLar fi descoperit in scult timp, ceea ce ar fi compromis situalia sa de reprezentant oficial. in 1912, in timpul räzboiului, i swa ordonat sä organizeze contraspionqjul in Constanta pentru a gupraveghea cånd $i ce fel de materiale turce$i se incarcä in port; in scurt timp insä a informat cä acest serviciu nu poate functiona din cauza piedicilor permanente a filajului agenlilor secreli romåni. Mobilizarea romåneascä dupä aceea nävälirea in Bulgaria neoa prins cu totul nepregätili. Dupä räzboi, prin numirea mea la post ca atasat militar in Bucuresti (spre sfår$itul anului 1 913), una dintre primele mele griji a fost sä mä ocup cu organizarea acestui serviciu. in acest scop erau necesare: l) timp pentru a cerceta bine condiliile in care el trebuia sä funclioneze;2) inlesnirea activitätii de secretariat, penlru a avea posibilitalea de a se pätrunde in 5 de ron age des de n cuiq Gur oblig tmpo titnp instru chesti vedet deese2 376-381. Pentru detalii vezi Daniel Cain, Diplomafi in vremuri de räzboi; Simeon Radev Fi Gheorghe Derussi, in Flavius (ed,), Romånia Solomon, Andrei Cu$C0, Mihai-$tefan 'i siatele vecine la inceputul Primului Räzboi Mondial Viziuni, percepfii, interpretäri, I"i, Editura Universitätii „Alexandru Ioan Cuza", 2016, p. 165-166. Scrviciul Arhive Navionale Istorice Centrale (SANIC), fond Direc/ia Poli/iei Siguranlei Generale, dosar 132/1914, 'i c. 227. 234 3azari Turtu unele speciale, referitoare la armata romånä miQ,u fost incredin!ate Fi anume: Bulgaria. impreunä cu o expunere despre organizarea armatei ei; posibila in romåneascä in Dobrogea; modificarea cårtii despre forlele armate ale Romåniei, concentrare a armatei romåne ata;alilor militari, invazia deoarece cea existentä suferise modificäri radicale; comunicaliilemilitare in Romania etc. Toate acestea s„au adunat dintr-odatä, cu termene foarte strånse, drept conseciniä am fost in lintuit casä deosebit de ocupat cu scrierea lor. in acest fel, rn-am gäsit nu in situaciaunui atasat militar, ci a unui ofiter pentru comenzi, cople$it cu tot felul de comenzi fi studii provenite de posibilitatea de a mä ocupa serios cu chestiunea spionajului. in toiul acestei activitä!i de secretariat, S4tu intåmplat impuscäturile pe granita dobrogeanä8 $i iarä$i ne-am gäsit nepregätili pentru a supraveghea mäsurile militare pe care romånii Icyau luat la granita noasträ $i am fost, de fapt, in ignoranlä. Nu mult dupä aceasta, a izbucnit räzboiul european, care a provocat o mobilizare ascunsä unei pärci a armatei romåne:concenträri partiale, fie intr-o direclie, fie in alta; dislocarea mari a permanentä a unitätilor in toate directiile granilelor regatului; nesfårsite convocäri pentru instruclie $i eliberarea rezervi$tilor, etc. in privinta tuturor acestora, romånii au pästrat secretul absolut. Polilia secretä romånä, pentru lupta cu succes impotriva spionajului sträin, a organizat numärul agentilor säi a stabilit un control mai strict asupra mea. Inleresele noastre cereau urmärirea vigilentä a ceea ce se intåmpla in Romania, ceea ce era deosebit de dificil, fie din cauza faptului cä atasatul austriac era cu totul Plins cu organizarea unui serviciu de spionaj in Basarabia si in Rusia, in general, fie din cauza cä fusesem privati de serviciul nostru de spionaj. Surprins astfel de evenimente, am fost nevoit sä recurg la improvizatii, de aceea cu mari greutäti am putut sä gäsesc $i sä instalez agenti la Dobrici9, Tutrakan10, Silistra, Galali $i Bucuresti. fnsä, ca orice improvizalie, s-a dovedit a avea mari neajunsun. Conditiile extraordinare in care noi, bulgarii, suntem pusi, vigilenla deosebitä a agentilor romåni ei altele au dus la faptul cä in scumt timp agenlii romåni au interceptat cåteva scrisori ale agenCilor mei; dupä aceste scrisori au pus måna pe unul din agentii mei9 ceea ce a dus la descoperirea Intregului serviciu. Au tost bänuili $i alti agenli, care in fata stresului de a fi prin$i au renunlat la serviciile Ion Aceastä situatie m• constråns sä renunt la spionaj pentru o perioadä, pånä cånd s-a redus vigilenta agentilor romåni, in vara lui 1915, am reusit din nou sä organizez serviciul $i a inceput sä funclioneze destul de reusit. in inlelegere cu atasatii militari austriac si german, am impällit Romånia in zone de jurul culegere de informalii eu mi-am asumat culegerea de informalii in Dobrogea si in Constanta, in Silistra, agenti in Giurgiului. orasele: Dobrici, Turtucaia, acest scop, am pus obligånduq ca o datä pe säptämånä sä vinä pentlll raport la mine, la Legatie, iar in situatii importante trebuiau sä vinä oricånd. datoritä lui am reusit din Astfel asezat, serviciul a inceput sä functioneze mullumitor despre de toate: dislocäri trupe in aceastä zonä, chemarea rezervi$tilor pentru limp sä afläm instruclie, eliberarea lorsintärirea unor anumite puncte, etc. in acest moment, serviciul este organizat astfel: 1) Conducätoml direct care, in acelasi timp, recruteazä fi numeste agentii, pe care ti chestioneazä $i pläte$te, sunt eu, in fiecare ora; din Dobrogea unde sunt incafliruite trupe sunt pusi I -2 agentie datä 3) Fiecare agent separat este obligat, o pe säptämånä, sä vinä la Bucuresti fi sä-mi {impul predea personal informatiile strånse in säptämånii; in cazul unor informalii cu imponanlä deosebitä este obligat vinä imediat oricånd. sä 2) in vara anului 1914 s-au inregistrat mai multe incidente pe noua granilä teresträ romånä-bulgarä, soldate victime in råndul gränicerilor. 9 Bazargic. 10 Turtucaia. '8 235 inclusiv cu recompense lunare fi bani de drum, altora li se plätesc doar transport. de rezultat, Drept agentii cu recompense lunare s-au dovedit a fi foarte cheltuielile activi, iar nepreci$i preci$i $i ceilalli si nevrednici. 5) intålnirile mele cu agentii au loc doar tn legalie, contactul cu ei in mentinprin 4) Unii dintre agenti primesc oras ordonanläi Neajunsurile acestui sistem sunt: a) Desele venire ale agenlilor la Bucure$ti nu au rämasneobsetvate de agentii romåni, care ziua in stau toatä fata clädirii Legaliei. Este suficient ca o persoanä sä fie observatä de trei ori in pentru periculoasä. Se pleacä imediat pe urmele sale Legalie a o considera suspectä indiferent de rezultatul cercetärilor, este arestatä cel pulin este exträdatä. in acest fel, multi negustori bulgari care, dupä profesie, trebuiau sä vinä mai des la Legatie, au fost exträdali din cu intåmplat totul nevinovali. Acelasi lucill cu cei doi agenli ai mei din Tutrakan, care sunt perchezitionali, urmärili forlati sä nu mai vinä la Bucuresti. Suspect este subofiterul din de el douä ori perchezilionat. fost Silistra; a b) Clädirea unde se aflä Legalia este micä impätlirea usor observabilä din stradä camerelor e de naturä incåt persoana care se aflä in sala de asteptare poate cu usufinlä vedea asa cine este in au tras cu cancelaria secretarilor $i ochiul au ascultat, cu cine comunicä. Sunt surplinsi Chiar si agentii romåni, care Prin arestarea vreunui suspect, tl supun unor asemenea t01turi, sub groaza cäroraspun totul semneazä procese verbale cu orice fel de continut, incåt este indeajuns sä nu se repete suferintele anterioare, Drept rezultat, este compromisä personalitatea atasatului militar, a cärui principalä menire este de a reprezenta armata in fala aut0iitälilor romåne. Austriecii $i germanii $i-au organizat serviciul pe alte principii. Ei singuri nu se ocupä direct cu spionajul in tarä. Serviciul este concentrat in consulatele lor, iar alasatul militar comunicä cu persoana insärcinatä acolo cu spionajul. Datoritä acestui fapt9 atasatul militar nu se expune niciodatä. Consulatele deschise tn oraple provinciale sunt de real folos pentru activitatea de spionaj, deoarece repede trimit tot felul de informatii care il se sträng, verificä intereseazä pe atasatul militar. Pe långä asta, ata»tul militar, pentltl spionaj in zone mai indepäftate, dispune, printr-un intemediar de incredere, de agenli bine pregätiti pentru deplasare, care sunt trimi$i atunci cånd apare vreo nevoies in plus, serviciul de spionaj ausmac este inlesnit mullumitä numeroaselor agentii deschise in toate porturile romåne$ti de societaiea de navigatie austro„ungarä (care sunt adevärate cuiburi de spionaj, avånd instituit Chiar cifru convenlional), prezenla unei mari si puternice colonii $i numeroase intreprinderi industriale, ai cäror personal sunt cei mai de nädejde informatori. Cu toate aceste conditii prielnice nu dä rezultatele cerute. in mare parte, nici serviciul de spionaj austrc»ungar din Romania CUM AR TREBUI SÄ SE RESTRUCTUREZE SERVICIUL 1) Personal. Pe långä legaliile austriacä germanä sunt deschise adevärate sec!ii de spionaj. Serviciul austriac de spionaj are, de exemplu: ata;at militar, adjunct al aia;atului militar (cäpitan de stat major), doi tineri oflteri, doi subofileri doi intermediari, dintre care unul recruteazä agentii ttimi$i in Rusia, iar celälalt comunicä cu agentii care culeg informalii in Romåniae Pe långä Pentru asta, copi$ti aprozi. de nostru de spionaj va fi nevoie sä mi se aloce un tånär oflter (poate fi rezervä) pentru a ajuta la munca de secretariat, care imi ia foarte mult timp trei _intermediari, dintre care unul sä recruteze agenti de contraspionaj, iar ceilalli doi cåte unul pentru agentii care culeg informatiiin Dobrogea $i pe lungimea liniei de granilä dunäreanä Ofiterul Irebuie sä fie atasat Legaliei in calitate de atasat civil, iar intermediatii sä fie persoane din 2) serviciul ararä Agenti, Numärul agenlilor dori sä primeascä infonnalii din locul va depinde de cåte ori säptämånal Statul Major al unde sunt dislocati. 236 Armatei va I Dobrici in Dobrogea va unul. 2, Akadånlar sä fie dislocali asemenea in orasele: Silistra 2, Ttutuctua u, 19 Constanta 2, Tulcea, Medgidia, Cemavodä, Braila $i Galati cåle fi necesar — — — Pe linia de granilä dunäreanä va trebui sä fie dislocat cåte un agent in: T. Severin, Calafat, Craiova, Turnu Mägurele, Giurgiu. De un foarte mare folos ar fi dacä guvernul austriac ar fi de acord sä numim pe secretarii nostri militari in unele dintre consulatele lor din Romånia, de ex. in: T. Severin, Craiova, Giurgiu, Constanla $i Galali, in acegt caz, vom avea 18 agenti de informatii+ cärora ar irebui sä se aläture incä 5 din contraspionaj, in Bucuresti. Agentii trebuie sä fie cetäleni romani (pentru a nu putea fi exträda(i dintr-o simplä fi suspiciune), care sä slujit in armata romånä dupä posibilitäli, oflleri fi subofileride rezervä. 3) Salariul. Din experienta de pånä acum, m-am convins cä este folositor pentru activitate doar acel care primste salariu $i nu se ocupä cu nimic altceva (trebuie sä aibä o profesie de formä pentru a putea ascunde activitatea sa de spionqj). Datoritä calitätilor care se cer agenlilor (inteligenti, seri0$i, indemånatici si cu o anumitä situalie socialä solidä), va trebui sä fie preväzut $i un salariu acceptabil, cu care sä se poatä träi. Pentru acest serviciu este $tiut cä banii sunt totul si cåteodatä doar ei sunt in stare de a indemna unele persoane sä-si ri$te Chiar viala. Ata$alul militar austriac pläte$te cåte 3000 de Ieva pentru o excursie in Rusia pånä la Odesa, iar pånä la Reni consider agentilor tn vedere conditiile de vialä, Avånd nu trebuie sä fie mai mlCi cä salariile de 2()0 de Ieva, iar pentru unii de Chiar 300 Ieva. Pentru cazul celor 23 de agenli imi vor fi necesari lunar 4.600 pånä la 6.900, plus salmile cåte 500 Ieva lunar, considerånd cä pentru al freilea mä pot folosi de pentru doi intermediali prime$te Kostovll, care Ifi salariul de la Directia Cäilor Ferate. Dacä aceastä sumä este consideratä a fi mare (in 1915 alasatul militar austriac a cheltuit mai mult de 200.000 Ieva) ea ar putea fi micsoralä dacä se fac economii Ja numänll de agenli. se conduc si pregätesc in mod direct de cätre atasatul ei loc fie la Legalie (cåt se poate de rar), fie prin hoteluri, fie militar. inlålnirile mele cu vor avea sistematizeazä $i se trimit in scris in alte ararä cåmp, fie in orase.Infomaliile colectate de ei se este (atunci cånd nu nevoie de o intålnire personalä), printr-un om de Incredere la Legalie, Plimul al intermediar comunicä direct cu agenlii din Dobrogea, cel cle-al doilea, cu cei de långä Dunäre 4.) Func$ionarea, Intermediarii treilea, cu cei care lucreazä in contraspionqj. Intermediarii sunt numiti de Stalul Major al Armatei, la recomandarea atasatului militar, iar se numesc de cel din urmä. Trimiterea de informatii se va face intotcleauna Plin curieri, niciodatä prin PO$tä (ar putea in måinile politiei secrete si sä fie descifrate). Predarea informatiilor direct la punctele cädea noagtre de frontierä este riscantä imposibilä, doar dacä acei agenti sunt in orase de granilä precum Dobfici, Turtucaia, Giurgiu (prin consulatul austriac) si allele. Celelalte informatii trebuie agenlii sä fie strånse neapärat la Bucuresti, Constanta sau Galali, Toate informatiileadunate se indreaptä spre atasatul militar, se sorteazä, unele verificä a doua oaräfi dupä aceea se Irimit la Statul Major al Armatei, dintre ele se Secretariatul. intreaga aclivitate scrisä trebuie desfä$uratä in legatie. Sä se lucreze de in legalie vin persoane de la care pot fi obtinuie informalii acasä este imposibil: a) de mulle importante despre locul de unde vin (starea diumurilor, sosele noi, observarea unor miscäri de unitäti etc); b) se tntåmplä sä vinä $i unii agenli care nu pot rämånemultä vreme in Legalie, apare nevoia de a mä chema de acasä, iar telefonul Legaliei $i al meu sunt legale cu cel al poliliei secrete, de unde se ascultä toate conversaliile noastre. Chemarea mea la Legalie provoacä desigur 5) suspiciune $i, in acest caz, avertizeazä agentul care supravegheazä Legatia, de a urmäri cine iese sau Chiar sä se furi$eze in sala de asteptare a Legaliei, pentru a afla cu cine voi intålni; c) cåteodatä pentru lämuriri mä caulä bulgaris care nu considerä cä pot sä vinä acasä etc., d) tot acest contact intre legatie si casäimi ia mult timp. Toli atasalii militari incäpere, cel german au secretariatul lor la trei camere. Konstantin Kostov era reprezeniant al Legalii: cel austriac are la Cäilor Ferate Bulgare in Romånia. 237 dispozilie o intreagä serviciul noslru este indeajuns o camerä.O astfel de cameräexistä la etajul superior, locuie$te secretarul IL Acesta locuise anterior la etajul de jos, unde locuieste dl Ministm, de care line tot etajul; in cele din urmä, ministtul i-a dat dispozilii secretarului sä ocupe o camerä drept urmare a trebuit la etQjul superior, pentru a-i läsa camera drept toalelä pentru menqjera sa sä päräsesc camera pe care anterior insusi ministrul mi-a cedat-o. In aceastä privinlä, ministrul mia propus sä rog Statul Major al Armatei sä aloce 100 de Ieva lunar pentru secretarul cu pricina, care in schimb va pleca din legalie $i va inchiria o locuinlä. Lucntl acesta nu m-a mirat, deoarece el sä primeascä bani de chirie, ca astfel secretarul s-ar fi pricopsit ceilalti secretari, care cätre aloce de al Armatei incä 100 Major Statul i väd nici un motiv sä se locuiesc cu chilie $i nu Pentru in care Ieva. 6. Mijloc de evitare a urmäririi agentilor romåni. Agentii romåni sunt permanent pe urmele noaslre; rareori mi dat ocazia de a scäpa de urmärirea lor. Cu Nr. 5312, care nu poale in tren, ori In vreo veni la legatie ori intålnit casäprivatä, sau in afara orasului. Dupä ocolul Päcut trebuit in jurul Giurgiului, a pe care La sä mä tntålnesc cu el personal, pentru aflarea mai trei el intålniri cu $i niciodatä nu am avut prilejul de a scäpa de filajul multor arnänunte. Am fixat agenlilor, desi mcut tot posibilul pentru a mi se pierde urmele (schimbare de träsurä, urcare si am coboråre clin tramvai etc). Atasatul militar austHac mi s-a plåns de acela$i lucru $i a putut sä scape abia dupä ce ministerul i-a trimis un automobil cu un De fapt, agentii se pot folosi de mijloace tramvai, de stradä: automobil. Automobilul transport care se gäsesc pe masinä9 acelea$i ziua toatä automobilul este altceva, agentul poate line particular $i nu stie cand anume se merge nu este Ia plimbare sau Ja deoarece intreba militar $i nu un om din piatä. nici soferul nu poate muncä; , Toate acestea permit fuga cu usurinlä de urmärirea agentilor secreli, care este esential pentru ascunderea agenlilor de infomalii. Aceastä nevoie indemnat pe germani austrieci sä4 aprovizioneze pe alasali cu automobile astäzi serviciul de spionaj german are trei automobile, iar cel austriac douä asemenea, Pentru serviciul nostru este absolut necesar un automobil cu un sofer-soldat. 7. Documente justificative. Practica introdusä la noi de a se justifica prin recipisä sumele cheltuite pentru serviciul de spionaj este foarte riscant. O recipisä capturatä va fi ratalä atåt pentru agent, cåt $i pentru serviciu. Austriecii fi germanii nu fac asta. La ei sumele se elibereazä pe numele legatiei, insä se cheltuiesc de atasatii militari. Plälile nu se fac personal de cätre alasali, ci de bancä sau administratorul consular, in baza unui cec sau a unui bilet emis de atasatulmilitar. Pentru serviciul nostru ar fi bine ca plätile sä se .facä de cätre contabilul legaliei, pe baza in scris de mine, dispozitii la färä ca persoana sä dea vreun fel de recipisä. Banii se primesc unor de intermediari, care ti vor pläti personal agenlilor, Irebui bazele pe care, dupä observaliile pe baza experientei mele de pånä acum, va reorganizarea serviciului de informalii in Romånia"13 sä se a$eze Intrarea Romåniei in Marele Räzboi (august 1916) il suprinde pe Samardjiev la Bucuresti. Acestea sunt impreunä cu solia cei doi copii, a päräsit, tmpreunä cu restul personalului diplomatic bulgar, la leritoriul Romåniei, bordul unui tren care se indrepta Scandinavia, via Imperiul rus14 Mai mulie detalii despre releaua sa de agenti afläm dintr-un raport amänunlit pe care locotenent-colonelul Samardjiev, in noua sa calitate de sef al Direcliei de informatii militare din cadrul Armatei IV bulgare, il trimitea, in august 1918, superiorilor säi. Cu aceastä ocazie, propunea recompensarea a 12 persoane care mcuseräparte din reteaua sa de informatori, pentru servicii militare substanliale. Toli ace$tia erau einici bulgari, unii din Bucuresti, altii din Constanla, Tulcea sau din Cadrilater. Ei erau, in mod clar, cei mai importanli agenti pe care atasatul militar la Bucure$i reti$ise sä-i recmteze in timpul mandatului säu15, fn vara anului 1919, a fost demobilizats datä dupä care informaliiledespre viata sa devin tot mai puline. 13 Etnic bulgar, care lucra pcntru poli!ia secretä romanä. 1)VIA, fond 40, op 2, a.e. 816, f. 42-46. SANIC, 'fond Diree/ia Politiei 'i Siguran/ei Generale, (losar 71/1916, f. 10. Nikola; Prodanov, op. cit., p. 150-151. 238