Sindromul Charcot-Marie-Tooth (CMT) , cunoscut si sub denumirea de neuropatie senzitivo-motorie este cea mai frecventa afectiune degenerativa ereditara

de tip neurologic,caracterizata prin neuropatii mostenite fara tulburari metabolice.

Mutatiile genetice afecteaza fie proteinele din teaca de mielina,fie structura si functia axonului. In general, sindromul CMT este lent progresiv, cu dizabilitate secundara slabiciunii musculare si deformarilor.

Boala afecteaza calitatea vietii pacientului, insa nu scurteaza speranta de viata.

Aspecte genetice:
Sindromul CMT reprezinta un grup heterogen de afectiuni distincte genetic,dar cu o prezentare clinica similara.
Astfel, exista mai multe forme genetice ale acestui sindrom reprezentate de : CMT 1 cu subtipurile CMT1A-CMT1F - , CMT2 , CMT 3, CMT 4 si CMTX .

CMT1 -> reprezinta un grup heterogen de anomalii

a tecii de mielina cu transmitere AUTOSOMALDOMINANTA. - > prevalenta acestei boli este de 15/100000.
Subtip
CMT1A CMT1B CMT1C CMT1D

Frecve Gena Cromozom n

70-80% 5-10% 5-10% < 2% PMP22 MPZ LITAF EGR2 17p11.2 1q22 16p13.3-p12 10q21.1-q22.1

CMT1E CMT1F

<5% <5%

PMP22 NEFL

17p11.2 8p21

CMT1A este o boala autosomal

dominanta determinata de o duplicare a unei gene situate pe cromozomul 17 care codeaza proteina mielinica periferica 22 PMP22. - prevalenta sa e de 10/100000.

CMT1B - este o boala autosomal

dominanta determinata de o mutatie a unei gene ce codeaza productia proteinei mielinice 0 P0.

CMT2 este un grup heterogen de anomalii

genetice cu transmitere AUTOSOMAL DOMINANTA , generate de muatatii ce intereseaza in special axonii celulelor nervoase periferice si mai putin teaca de mielina. - exista subtipuri notate cu litere de la A I . - studii recente au indicat o asociere intre diferitele subtipuri CMT2 si urmatoarele gene,astfel :
CMT2A -> Mitofusion 2 CMT2B -> RAB 7 CMT2C -> CMT2D -> GARS CMT2E -> NEFL CMT2F -> CMT2G -> CMT2H-> HSP27 CMT2I -> HSP22

CMT3 cunoscuta si sub numele de boala

Dejerine-Sottas este o neuropatie demielinizanta severa cu debut in copilarie ; - transmiterea este autosomal dominanta - mutatiile se produc la nivelul genei P0 sau PMP-22 ;
- sugarii prezinta atrofie musculara severa , slabiciune si tulburari senzoriale ;

CMT 4 reprezinta un grup

heterogen de neuropatii senzitive si motorii cu transmitere AUTOSMAL RECESIVA ,mutatiile genetice vizand cu precadere in acest caz teaca de mielina - au fost identificate o serie de gene implicate in substratul genetic al CMT 4 , incluzand : GDAP1 (CMT4A), MTMR13 (CMT4B1), MTMR2 (CMT4B2), SH3TC2 (CMT4C), NDG1 (CMT4D), EGR2 (CMT4E), PRX (CMT4F), FDG4 (CMT4H), si FIG4 (CMT4J).

CMTX este o boala X-likata

dominanta cauzata de o mutatie a genei CONNEXIN-32 de pe cromozomul x ;
- Connexin-32 este exprimata in celulele Schwann si e posibil sa fie implicata in relatia dintre celulele Schwann si axon ;
-Baietii care mostenesc gena mutanta de la mamele lor prezinta simptome moderate pana la severe din copilarie sau adolescenta ; -Fetele care mostenesc o gena mutanta de la un parinte si o gena normala de la celalalt parinte pot prezenta simptome usoare ale bolii in copilarie sau pot sa nu prezinte niciodata simptome ale acestei afectiuni.

!!! Au fost semnalate si un numar redus de mutatii spontane!!!

Semne si Simptome :
Pacientii prezinta de obicei istoric familial de boala Charcot-Marie-Tooth, care variaza in functie de ereditate si penetranta. Slabiciunea musculara progresiva in muschii distali ai membrelor, mai ales cele inferioare este primul semn. Debutul intervine in decada a doua de viata. Pacientul acuza initial mers dificil si clatinare datorita slabiciunii. Caderile si luxatiile gleznei sunt frecvente. Mersul stepat este de asemenea foarte frecvent. Slabiciunea musculaturii profunde a piciorului determina deformare pev cavus. Anomaliile structurale se asociaza cu ulcere,limfangita,celulita si calusuri.

SEMNE si SIMPTOME
Slabiciunea miinii determina control slab al degetelor, imposibilitatea scrisului, incapacitatea de a se incheia la nasturi si neindeminarea in manevrarea obiectelor mici. Pacientii nu acuza parestezii, deoarece acestia nu au experimentat niciodata senzatii in membru si nu pot sa le recunoasca prezenta. Tipurile musculoscheletice si neuropatice de durere sunt prezente. Crampele musculare sunt acuze frecvente. Unii pacienti acuza impotenta.

Examen fizic :
-slabiciunea musculara determina caracteristicul "picior de barza" sau in sticla de sampanie -anomaliile soaselor se observa in boala de lunga durata -la 25% dintre cazuri pes cavus-piciorul cu arcada plantara inalta -deformarile spinale-scolioza toracica apar la 50% dintre pacienti -reflexele tendinoase profunde sunt diminuate sau absente -senzatia vibratorie si proprioceptia sunt scazute -pacientii pot prezenta ataxie senzoriala, semn Romberg pozitiv -senzatia de durere si temperatura sunt intacte -este prezent un tremor esential la 50% dintre pacienti -se descrie surditatea neuronala senzoriala la 5% dintre cazuri -nervii periferici mari si palpabili sunt comuni -afectarea nervului frenic cu slabiciune diafragmatica este rara -afectarea corzilor vocale si surditatea apar in forme rare.

Semne si Simptome :

Metode de diagnostic :
- initial, diagnosticul se concepe pe baza semnelor si simptomelor decelate de catre medicul examinator in cursul examenului fizic, acestea fiind corelate cu existenta unui astfel de sindrom in familie , fapt ce este consemnat de catre odata cu efectuare anamnezei. - cand exista suspiciunea unui astfel de sindrom, pacientul va fi indrumat catre un medic specialist neurolog ce va continua prin efectuarea unei serii de teste precum :

1. testarea conducerii nervoase ; 2. electromiografia ; 3. biopsia nervilor periferici ; 4. testare genetica este posibil ca
testul sa fie neconcludent deoarece nu au fost identificate toate genele care determina mutatii raspunzatoare de declansarea sindromului CMT!

Sfatul genetic :
Se indica cu precadere cuplurilor in care unul dintre parteneri a fost diagnosticat cu o forma a sindromului CMT. In functie de tipul de sindrom CMT si a modului de trasmitere autosomal dominanta/autosomal recesiva/x-linkata se va urmari probabilitatea si ponderea de a avea urmasi sanatosi/bolnavi/purtatori. Ambele sexe sunt afectate in egala masura. Cazurile de novo sunt foarte rare !

TRATAMENT :
In functie de simptomele prezente si de severitatea acestora, tratamentul consta din una sau mai multe metode de terapie.

A. Fizioterapie. Este una dintre principalele metode de tratament

utilizata pentru reducerea simptomelor si incetinirea evolutiei bolii CharcotMarie-Tooth. Fizioterapia implica efectuarea unor exercitii fizice de intensitate mica, precum stretching, inot, etc. Medicul va intocmi un plan individual pentru a creste forta musculara si a incetini deteriorarea nervilor. Pacientii cu boala Charcot-Marie-Tooth pot gasi fizioterapia dificila, insa este foarte important sa urmeze tratamentul.

TRATAMEN :
B. Terapia ocupationala. Este utila bolnavilor care
prezinta slabiciune musculara la nivelul bratelor si mainilor, care ingreuneaza efectuarea activitatilor zilnice. Terapia ocupationala instrueste pacientul in folosirea unor mijloace adaptative pentru a compensa dificultatile (de exemplu, haine care prezinta capse in loc de nasturi sau obiecte magnetice care sa ajute la ridicarea obiectelor).

TRATAMENT :
C.Tratamentul durerii. Exista doua tipuri de durere asociate
cu boala Charcot-Marie-Tooth: 1. durere musculara si articulara cauzata de stresul la care este supus organismul 2. durere neuropatica cauzata de lezarea nervilor Durerea musculara si articulara poate fi tratata cu succes prin administrare de medicamente antiinflamatorii nesteroidiene, precum ibuprofen. In unele cazuri aceste medicamente ajuta si la reducerea durerii neuropatice. Daca durerea persista, se recomanda administrarea de antidepresanti triciclici. Aceste medicamente sunt utilizate in tratamentul depresiei, insa s-au dovedit utile in tratarea anumitor cazuri de durere neuropata. Efectele secundare ale antidepresantilor triciclici includ: uscaciunea gurii, constipatie, transpiratie, afectarea vederii, ameteala, si tulburari urinare. Efectele secundare se reduc dupa 7-10 zile termen in care organismul se obisnuieste cu medicamentele.

TRATAMENT :
D.Tratamentul chirurgical. Daca boala Charcot-Marie-

Tooth cauzeaza malformatii semnificative ale picioarelor ce determina durere severa pot fi necesare interventii chirurgicale pentru corectarea lor. Exista 3 tipuri principale de tehnici chirurgicale utilizate in corectarea malformatiilor: 1. osteotomia ; 2. artrodeza ; 3. eliberarea (desprinderea) fasciei plantare.

Bibliografie :
1.http://www.ninds.nih.gov/disorders/charcot_marie_tooth/det ail_charcot_marie_tooth.htm 2. http://www.medwob.com/ro/923.html 3. http://www.medicinenet.com/charcot-marie-toothdisease/article.htm l 4.http://www.betterhealth.vic.gov.au/bhcv2/bhcarticles.nsf/pag es/Charcot-Marie-Tooth_disorder 5. http://www.medicalnewstoday.com/articles/172056.php 6. http://www.cmt.org.au/index.php 7.http://medicine.yale.edu/neurology/divisions/neuromuscular/ cmt.aspx

SPINU CLAUDIA STEFANA, GR VII , Semigrupa XI , An V , MG.