-.

t,,,1 Z -277.
..,Th, (irk r /
ii 4,) ---L-ci
c., ?" ,......t_ '1
't 's ....-t-
,,,ii. A I I 's rilai,o &lido Pfrn;ifZ0Z:At Wf-4/
,
,0 (t..Q.
,/ ..-1- ,
ti,n,e44inztr o, l f."7,-+
. q ,[ :I
A
W If a Th
17(4J fi,." .11, Kminto , (,),"'""
171.1% ,,141
of ri
Th :$ '
.-ra ZI i 1irAL

rat

tete
1, ..,,, .. tf.,.6 ..., v - (N ji...-1(1,11.
,onv Arta' JP. cl,r.rrfir,,,vr,ipi 0 '71
)1 .os I, iii ,ruNaiy,..,.yo),,,o,. ,_,41.. 2.1`)
" I '''', ''' (S, --s. / J j 0 "..i.' j ."-.1
1 44 14 '
n/p.rni 01) 4.1l.,,,IL 6,,,,,/ fli J6 CO 1 . rye i [Int .0. Of is al m" 15 11,11 (I/hr.. '..L.,, ,
,P-1,, ,, ,-4"- " () j
.
''
U
...,"1,,,,re, ( &ft?, rnsin.1 A c 1,412 Apia '71 " 9 ,,`j 4 7--
/ft WI ,,Vin.....tm(4*; Mill') j ..1.. ,N,y,=,7\
-N

cJ, '

.
F

---t- , ' c :".' I! 4, or7

-Nts ;4. leiCit/, .41,74 -MS klf a ...1i1. Ao , _ id ITrOnlnlre I my_LsiFiLl. (7;41.,7),,, ;,,.......
, 001111impiryl.os
...,
nillAlit.:,1 trot
...., c c'
tvie Alf i KI.et
'lc
4 /Ifni
i .-- ,c, ti
1
op
, Q' , ? f:nhiane '1 ill tti' i ; i..
, 1 , CT

, 41
- .._.,
In 1 4j ISA! 5j9 ii, ,t zei. Ltrejtv 51r),4,/ ,,Z(..17'ra ( t .'r i fj,..12,, V:, /,7141 no (joy nifinz1.1. 1

, ., ,.. il 1.1 c q.
J .., )
4 `"Ao e4 I m. ey cp.? I ff c .,)17, 47 ei-,.. a r r rf Kipi I 3,.... :iv:11714st',2n7,66, I' n7 iy.i n'' : 67(4,;1411,-,
-.;) , CI, l . 71' '
.

1i- ,--r ei " < ' .7 ji 0;4j.11 :1 ,,

.., , it.tytt. ITI.rtlierUftfirly pstil d.uts),MIS.'11(7 Is rS ii.4( A.(etn"2 . C, ulj'ni" 4
(j'i j q " 'l "=. ' ... n i11 ';')
,,,,." 0.,,,,, ^ j+1 :,
a,
. (101.1 tcfn!imj...<tsfy,of ,,/,,,,77.7ir, k i'',:tjh
.7,
i .
1

.1 i
m? f', a'1...7ti-N ,t,'";,1 dca 'LI(' 7.77:flaist At5,-Irpityt7 . gontiomi.4, . 47,,,,,,,,',/,,,',, tp,,j.,_n,...
4 -10%
:71f ,1)",k, 5 h.e,y.ilf ',V a (snprifri,q
J .1 j 2-2-, )2 ' ..1.)
-- .11
171747 L itZi'..ri).,rot.n.rti ,te, i 41477.m.y
c
.

s...14 9 0._ '.., J ;-', n11,1,017

":1 ii 'I I 4'1 i
: alell."(I.M,"if 1,/,,Toujnz.. f ).,4i,j,:+..lirik.......,,,jr:(7477az?,,,. . rn,j7nli xi l .01.1-n,1111.1
4,11,,r2fmln5 iv) yffirj4J . GI,,5,6.,. ilicti tY i..1,1',n7w
IPe) 4-1e,' tin117.112 nc, (f77121.797 .,,
,41/711 ," ce,
,
it/'i
5
-'
0"` "'' Inc, ) Ts: ,I,'rl
nd m 'A h ' i
I n i'ml vin;"hn;;I;N ,,t,ige+1* , :" .... ,,
IL 1 ..I YG .4 I : ), lin I
-Th
le let/ n,
1r;44.I -ill Ill nv 4. tY ,J,/
,,,,,,,Iii IL 9
J-:,
r ? .... lin.
.Imriltirtz147.#Icli;677I,..2 I A 1 ter.1
1,1 1 ;1,,J 9 : " ,
f p -..r" 6.itt4
.
.. _St 1.3
,--
V 1 ?Irrni,
A-.%)
t Tn./ ,,z 517r,i . )11,..;+.//r1
v.9-1 11
32,esrn nisi _ay, f+4aiy:ri )51T, P " /7.1 at i 6.0 tq ,

-2 or, ;)7747 ,-,

,,i i,a
6 r net , jr,"1 !rue r AfAl'Attito,Iii....,:-/ yi,-,...,tt
1 j ,
1 JJ,..i.' J n !Jr
.timvmti. ei j4,.4.1 ty A4 Afftll 47
.
., 'I , -4 JO
I ri,' ,4:-:',ntfim;if4.,,,linlimi
( tf,,,,,,-
n in4Alidi iNj
.,01. . Ai di
' ,,.,,,,rtrz.lf

et i ,{/,levy,. .12f I flp Oft hv " 'fo0(T/71AIAD jIan( 1: ., t., ') " j JJ g
,')" " ,
14-i
Vali. f III -rfr..\yrt
..1.'

"
17 z i 41 ter, j font ').k
rti
J .,
"9MITI
1 nit M1
r '
e' r LA.1"A
I It.if C., ,
'- ' 17 7 7",zp ,;:..)1.iyili
vre " m, 1,,"
.,1 ,, .

ec7)1,-"nit01. ^4v011,jrni 0 Per,-1 _netted y 6...ril--,,,.

but ni.(4 11 " c4 ''' II ,m):71
1 7 iyft.ilum. r -1.1-
4 el: \ 1,";; iil nTC141.1-11 4,:;67117,711:ITI1
i j9,er; 1 ...1
1
/if/Mtn] n If+ II MC .4... -1.7 66 t; t,/,;;2,..A.11 ti.;;;-'
'
ji.1171r1 Jai irbrtiltriT$ t l'Ifertv rIll . Al
- f
iartygy ni (it 01itozlteit r. ...eti,n,Lnil:idte1,.
- i
/7"11
, ..-
r.TI . '''
n I 14 '-) n" Y
''' 2 C w 1...7.14,.., fili
a. ' rrl?'\
I clip!!!
.,;1_4`,/ileiciu"/I.,,,-/,,, f
AN
1.1...Y VI
u ,,,
If trio
I" .-'
I, (rn
61 5 .,.,
/,-; q-1, ---,i+ ,
tir4',i,.....4:,,,m)(i 4,,,,..5 ',.,. . n,..).

_ -....:- i r)
Iii:f 5 e*' c'...5_
F
,f t-, -.. )(4)
1 li,. 111( -/ -44._
C

..
. _I-#
(--7---' ---4.---,
ii %Y.S

942
I

(r..! 0_4'0 :,.-

- tr-
1 1-71f:
-4

-
www.dacoromanica.ro
HRISOVUL
II
1942

www.dacoromanica.ro
0HRISOVUL" BULETINUL $COALE1 DE ARHIVISTICA
APARE ANUAL
REDACTIA $1 ADMINISTRATIA: Sfrada Arhivelor Nr. 4, Bucure*fi I.

Bulefinul este propriefafea Scoalei de Arhivistica in baza ordonantei prezidentiale

a Tribunalului Ilfov, sectia I Comerciald, sub Nr. 5955 din 24 Marcie 1941,
dosar Nr. 667/1941. A fosf Inscris in regisfrul publicatiilor periodiee sub
Nr. 51/1941. Aprobat de Serviciul central al cenzurii presei cu Nr. 272/1941.

EDITIE IN CINCI SUTE EXEMPLAR'E

TIPARUL CARTEA ROMANEASCA" BUCURE5TI

www.dacoromanica.ro
HRISOVUL
BULETINUL SCOALEI DE ARHIVISTICA
PUBLICAT DE
PROF. AURELIAN SACERDOTEANU
DIRECTORUL SCOALEI DE ARHIVISTICA
gl
DIRECTORUL GENERAL AL ARHIVELOR STATULUI

11

b--7
,P
TY- (54,,A
e

u
.

"v`

'4/41?. .Te

qC

,
Tl
A.-
Sfr-A#4,IN

ie
s,. "

BUCURESTI
1942

www.dacoromanica.ro
Vigneta de pe foaia de tiflu reprezinfa,
in marimea originals, sigiliul lul Roman
Voevod, Domnul Moldovei, afarnaf cu
snur rosu Ia hrisovul din 1392 (6500)
Martie 30, allot Ia Arhivele Sfafului din
Bucuresfi, Secfia isforica (Mol-
d ava) si are !agenda: t 1114aTh iw
POMaU4 ROIROM RE 31M4 Mon,a,alakeKol.

www.dacoromanica.ro
 ALT CCIVANT PRELIMINAR
Nu este vorba de o schimbare de program. Rcimdnem la ceeace
am fixat in paginile dela isceputul primului volum al publicatiei
noastre : studiul i tehnica disciplinelor auxiliare ale istoriei. Suntem
insd datori o nouci leimurire fatei de cetitorii notri grin faptul ca
in ultimele ,capte luni, coala noastrd a avut set treacd o incercare
dintre cele mai grele. Prin legea nr. 922 din 17 Oct. 1941, ea a fast
des/limpid datoritd nu tim cdror motive. Actul pornind dela un
nespecialist bdnuim numai sugestii rduvoitoare dela persoane in-
sufscient documentate sau nu indectjuns de pregcitite sd inteleagit rostul
existentei unei astfel de institutis la noi in tare'.
In aceastd privintei pdrerea noastrd, spusd rdspicat, este cd
ludo tard din lame nu are o mai mare nevoie de pregdtire speciald
de cum se simte in Para noastrd. In primul rand nicdiers nu este un
haos mai mare deceit in arhivele noastre de registraturd grin faptul
cd nu exists posibilitatea unei pregdtiri tehnice speciale. De aici
urmarea fireasccl a pierderilor noastre arhivistice, pagubd nationalci
de care nu-i dau seams deceit foarte putini in i. In al doilea rand,
pregdtirea speciald a arhivitilor de stat era totdeauna deficientei.
In nicio parte nu se puteau cdpdta meicar notiuni etementare cu
privire la adunarea, conservarea, clasarea, cercetarea fi rdspdndirea
critics a izvoarelor noastre istorice. Tot ce se putea cc4tiga in aceastd
privintd venea numai dintr'o practicel indelungatei in arhive. Re-
zultatul a fost i aici cu total insuficient. In afard de elementaria
indice alccituit de Aricescu, nu mai cunocqtem nimic in literatura
noastrd, cdci trebue sd facem o deosebire limpede intre lucrdrile de
organizare a arhivelor editarea izvoarelor cuprinse in ele. Aceastd
-'1,

lacund urma sd o implineascd ,5.coala de Arhivistscd.

Odatd cu desliintarea ei am crezut cd poate ne-am imelat noi
in apreciere atribuindu-i rosturi pe care le putea cella cineva fi aiurea.
Specialistui este deseori inclinat sd atribuie b importantd nemeritatd

www.dacoromanica.ro
6 AURELIAN SACERDOTEANU

unor lucrurt vddit minore in ochii altora. De aceea, gi in privinto

aceasta, am cdutat sd aflum pcirerea cat mai multora, bdrbati de
seams .cu preocupitri din toate domeniile culturale romeinegti. Do-
ream sd ne verifiam noi ingine pcirerile noastre in lumina acestor
opinii, -care puteau fi numai cu privire la interesul obgtesc al pro-
blemei.
Am socotit potrivit sd. indrepteim o serisoare cdtre dd. membrs ai
Academiei Romeine, profesori universitari, editori de izvoare isto-
rice, redactori de reviste gi cunoscuti oameni de culture'. In aceeagi
flUiSUM am cerut pdrerea alai a prietenilor sau familiarilor genului
nostru de preocupdri eat gi a celor care wait sau altfel erau protivnici.
Tuturor le-am adresat aceste rcinduri :
Odatii cu aceasta'avem pleicerea de a vd trimite un exemplar
din ITrisovul, prsmul buletin al 5coalei de Arhivisticd. Din el
rezultd care este scopul ce ne-am propus set urmdrim ateit grin pu
blicatie cat gi la cu *surile gcoalei recent desfiintatei. Dace' gi Dv..
credeti, ca i noi, ca ex'istenta unei astfel de gcoale este necesard gi
la noi, vd rugdm sd binevoitt a ne comunica opinia Dv., deindu-ne
i orice sugestii yeti crede de cuviintd.
Cuvantul Dv. ne va fi de mare folos, pentru reluarea lu-
crului intrerupt."
Rezultatul acestei corespondente, insotitd gi de volumul nostru
precedent, ne-a adus dovezi sigure ca nu eram pe o cale greyitel. Anti
Primit rdspunsurs dela cei mai multi, insotite gi de cuvinte tap,
litoare privitoare la publicatie. Tinem sd aducem viile noastre mul-
tumiri tuturor care s'au ostenit in acest chip gi ne-au onorat cu
idspunsul domniilor lor. In acelag time ne pernutem sa reproducem
aid in intregime numai aceea ce intereseazd gcoala, lasand la o parte
cuvintele adresate noucl personal sau pentru publicatie, intro alai cat a
ingdduie contextul. La urmd addogdm gi cloud opinii strigne, uncle
nu ne-am adresat ci am trimis numai &lumul nostru. Sunt aso-
cieri care ne foe plcicere i ne dau sprsjinul moral se' mergem mai
departe, peste asperitdttle de moment.

D. I. Andriegescu, profesor de arheologie i preistorie la Fa-.

cultatea de Litere din Bucuregti, a avut bundvointa sd se pronunte
astfel : Am primit la vreme frumoasa publicatie Hrisovul", de
care m'am bucurat i pentru care multumesc foarte mull. Conti-
nutul e bogat gi variat, totul foarte util. Istoricul 5coalei, convin-
gator. Multi din fogtii elevi ai 5coalei sent astdzi cercetdtori, care

www.dacoromanica.ro
ALT CIJVANT PRBI,IMINAR 7

de care mai invdfat i folositor acolo uncle lucreazd In schimb cu

multd meihnire, am luat cunutinfci despre desfiinfarea 5Coalei de
Arhivisticd i Paleografie. Eu cred term cd este o grealii, care se
poate repara i se va repara, iar fiindcd imi ceregi o pdrere sau o
sugestie, pentru repararea cdreia trebuie sa intervenii stdruitor
pdnd la bugetul viitor, dei 5Coala a continued multd vreme i feted
buget : Existenfa ei nu trebuie intreruptii. Eu ma inscriu, pentru
continuare, cu titlul gratuit, a preda un curs sdptdmdnal, despre
Antichitcift nationale pans la intemeierea Principatelor.
,,,Si Ecole nationale des Chartes, care a servit pe bund drep-
tate de model pentru 5coala Dv., de aici, a avut, precum se ;tie,
multe vicisitudini de trecut. Intemeiatei in 1821, a lost transferatd
in 1830 dela Arhive la Biblioteca regald. Reformats in 1846, a Post
intoarsd la Arhivd, etc. Istoria aduce totdeauna meingdiere i intdrire.
Cred, repet, cd este o greplei, la care s'a ajuns pe urma unor
informafii cu total necomplete. Cum, dei in vremuri act de grele,
s'a facut pentru inveipmdntul nostru superior aa de mult in ul-
timul time, nu se poate ca grepla aceasta ss nu se repare, potrivit
cu insemndtatea realei a .coalei de ArhivIsticti Ecole des Chartes
a noastrd ddndu-i-se locul ce merits in cadrul instituttilor noastre
culturale ce privesc cunoa5terea i cultivarea trecutului nostru, le-
gitimare streilucild a existenfet noastre in timpuri grele -i cdteodatd
in tsmpuri mat bone..."
D. profesor Milted Costdchescu, eruditul cercetdtor al trecu-
tului moldovenesc, comunicd : Am primit la limp volumul Hri-
sovul"... L-am citit cu mult interes sn gdsesc cd aparitia existenca
lui este foarte necesard. De-ar fi asemenea lucruri cat de multe, ar
fs numai bine. Studiile din el toate foarte importante, prin varietatea
seriozitatea lor. Pentru mine, dedemult, asemenea lucruri stint
o -adevdratd desfdtare sufleteascii... Desigur cs i existenca 5coalei
de Arhivisticd este absolut necesaei. Cei ce lucreazd contra ei, nu tiu
ce rdu fac. Unul din cele mai de seams lucruri ale noastre este i
sfanta tradi0e. pi a o inlelege i pretui- cat mai mult i a pdtrunde
in tot intelesul ei, este nevoie de pregdtirea cdtor mai multi, pentru
a putea descifra trecutul. Dumnezeu sit dea spor de incelegere mai
multd celor ce au menirea, sd vd ajute..."
Din partea d-lui profesor C. D. Fortunescu, directorul revistei
oltene Arhivele Oltenieir, am primit Vci felicit alduros... pentru
incd una din merituoasele Domniei voastre realizeiri in cadrul de
actiune ce vi s'a incredintat i unde sunteti bine pus, ca sd puteg

www.dacoromanica.ro
8 AURELIAN SACERDOTEANU

scoate Hrisovul" cdt mai multi ani de aci inainte. Regret inset
locate mult desfiintarea unei institutii atilt de imperios cerutd de
nevoile noastre culturale cum e 5'coala de Arhivisticei, pe care o
anuntei p. ma a publicage$ D-voastre. Farce ea nu vom mai putea
avea specialigti bine pregiitiO in materie, din cari set se recruteze
functionani arhivisti, is nici laboratorul de stimulare ce reprezintd
aceasta gcoald pentru tinerii cu tragere de inwid spre aridele gi
putin rdspleititele studii ii cercetari in domeniul trecutului istoric
romdnesc. ySi e pdcat cd e aga!"
D. Vasile Grecu, profesor de bizantinologie, ne transmite :
.,.Ceit despre destiintarea 5coalei de Arhivisticei, cred cd e aceeagi
gregald pdgubitoare pentru cultura ,set neamul romdnesc, ca gi des/lin-
tarea Universiteitii din Cerneiuti. Dacd aceasta din urmei nu-gi
poate continua activitatea i existenta f eird bundvointa imediatd a
Statului, 'coala de Arhivisticd, cred cd ar fi bine sic' nu-gi intrerupei
nicio clips activitatea, ci set continue set existe din nou ca institu-
tiune particulars, pima ce vet intdlni iarasi o intelegere mai bine-
voitoare."
Dela d. IonescuMiheiiegti, profesor la Facultatea de Medi-
cind din Bucuregti, avem rdndurile acestea : ...Aparitia acestui
prim Buletin al ,coalei de Arhivisticd justified cu prisosintd nece-
sitatea existentei unei astf el. de centru de cercetdri ,ci formarea de
specialigti. De altfel am protestat, cdnd am avut prilejul i impre-
jurdrile mi-au ingaduit, impotriva destiintdrii 5coalei. Spre marea
mea multumire am allat, de curdnd, cd actuala conducere a Mi-
nisterului Educatiei Nationale studiazd reinfiintarea ei gi reorga-
nizarea pe baze temeinice. Inca odatei vet multumesc gi vet urez zz-
bdndd deplincl in lupta pe care o duceti pentru reinfiintarea unei
gcoli indispensabile in orice card cu grijci de trecutul 1 viitorul ei...".
D. Gh. T. Kirileanu, lost bibliotecar al Casei Regale, scrie :
Cu deosebitd pliicere am primit exemplarul din Hrisovul", primul
buletin al 5coalei de Arhivisticci constituind cea mai temeinicii
dovadci a muncii metodice pentru cunoagterea sistematicci a trecu-
tului nostru national, PIM' de care nu se pot apeira drepturile noastre
istorice, cu deosebire in aceste timpuri tulburate. ,Si e addnc regre--
tabil faptul ca in loc de recunoagtere a acestei bogate activiati s'a
ajuns la desliintarea unei asemenea gcoli conduse cu atiita pricepere
gi rcivnd...".
Din partea d-lui I. Lupag, profesox de istoria Romdnilor la
Facultatea de Litere din ClujSibiu, aVem: Am prima eri la

www.dacoromanica.ro
ALT CUVANT PRELIMINAR 9

edinta Academiei Romdne trumosul dar de Gractun, ihchinat prin

-vol. I al Hrisovului ca jertfil nepriheinitci la altarul istoriografiei
-noastre. Te /elicit din toatd inima pentru aceastd impundtoare rea-
lizare tiintiticii. Necesitatea ,coalei de Arhivisticd o consider
ca fiind mai presus de orice indoialci. Md mir cd ea a Post infiintatd
.cu atdt de pdgubitoare intdrziere t cd a putut fi desfiintatd,, cu atdta
grabd inexplicabild".
D. profesor universitar I. Nistor, ne transmite: ...In vremu-
rile prin care trecem, aparifia unei publicatti de acest fel merits
kaki admirafia. Cdt despre .coala. de Arhivisticd, cred cci destiin-
tarea ei lasd. un _respectabil gol in studiile istoriei nafionale. Mei
aldtur dect gi eu din toatei inima la strdcluintele D-voastre pentru
reinfiinfarea ei..."
Din scrisoarea d-lui profesor C. Rcidulescu-Motru transcriem:
...Am avut astfel ocazia sci and pun .in curent cu soarta coalei
d-voastrd, i sci constat odatd mai mutt ce mare pacoste este pe
Ora noastrd ... Este cu atdt mai dureroasd constatarea, cu cat sunt
convins, at dacd Nicolae Iorga era in vieacci... n'ar ti indrdsnit sci
se atingd de Dv.
Ne trebue o coald specials de arhivisticd. Eu insci o concep
putin diteritd, de cum, ati organizat-o d-voastrii. Fiinda to veld cci
egi pentru sinceritate, dd-mi voie &a -fi ardt pcirerea mea. Eu infeleg
ca coala sd aibd cursuri generale practice i o activitate de specia-
litate. Adicci, pentru cloud serii de studenfi. I. Pentru seria studen-
Nor, cari yin sci invefe nofiunile elementare i o practice sumard,
pentru a le aplica in vieata tor, in calttate de- functionari arhivari,
la diferite institutii ale Statului : prelecturi, tribunate (tribunate
mat ales), primeirii, etc. i al II-lea, pentru o serie de studenfi, cari
prepard lucrdri speciale la Universitale, licenfa, doctorat i yin
la 5coala de Arhivisticd sci utilizeze, nu numai documentele, dar
i experienta profesorilor acestei coli. Sd fie aa dar cloud serii
de cursuri : .r. elementare i 2. de specialitate. Acestea de specia-
litate sd nu fie fixate anticipativ, ci dupd numdrul i interesele
celor ce se inscriu.
In privinta publicafiei Hrisovului, eu q ft de pdrere sd se
mdrgineascd la studis de tehnicd i 'specialitate arhivisticd, iar nu
sd devinci o revista istoricct..."
Henri Stahl ne-a ldsat aceste rdnduri : ...Cu privire la peri-
-colul desfiinteirii 5coalei de Arhivisticd, cred cd dacd aceastd coald
nu ar fi existat, ar fi trebuit infiintatei. Dacd itti se poate concepe,

www.dacoromanica.ro
10 AURELIAN SACERDOTEANIT

de pada, desfiintarea renumitei Ecole des Chartes", (dee, toate.

documentele evului mediu sunt studiate i reproduse in frumoase
facsimile), cu atilt mai mull cumint, disparitia unei coli similare
la noi, (uncle pans la 1863 s'a scris in arilice), nu se poate admite.
Nu e tetra in care sd fie mai mare nevoie de arhiviti paleografi,
ca intr'a noastrd.... 5i nu e-inonean sau razes, mcindstire sau allay&
particulars care sd nu aibd documente de descifrat, trades i co-
mentat. Nicdieri nu sunt mai multe biblioteci de infiintat ca la noi.
Ins/ drit ar fi o mare grwald ca expertiza graficd set fie ldsatd din
nou pe seama prolesorilor de caligrafie, total lipsiti de cunutintele
necesare pentru a putea reinvia pe documentele noastre un scris
ters sau alterat, pentru a putea dovedi falsurile in documentele
trecutului -ca si in cele de astdzi..."
D. profesor universitar Al. Tzigara-Samurca, directorul Mu-
zeului de arts nationald, ne impeirtdete opinia astfel : Vd mul-
tumesc pentru volumul I din noua publicatie a ,5'colii de Arhivisticd..,
cdruia ii urez sd fie urnzat de altele deopotrivd de interesante. In
aceasta puteti vedea i rdspunsul la intrebarea Dvs. asupra pcirerzi.
mele despre ratiunea de existents a unei atari coli. Este deobte
cunoscut cd cea mai mare parte din materialul documentar aflat
atilt in Arhivele Statului cat i in colectiile particulare myteaptd
incd sd fie pus in valoare i a de aceasta actiune atarnd desvoltarea
inse4i a studiilor istorice la noi. De aceea mi se pare cd problema
desdvdririi tehnice a viitorilor arhivip. ;i paleografi in care nu
veld simpli functionari, ci elemente active in climpul cercetdrilor me-
rits sd i se acorde intreaga atentie. Acesta este doar scopul ultim
al colii de Arhivisticd, la realizarea cdruia ii urez set poatd porn
din nou, cu aceeeni muffed devotatd care se intrevede din paginile
Hrisovului..."
D. profesor universitar Radii Vulpe dela Facultatea de litere
din 'ay.', transmite : ,,...Acest prim num& al Hrisovului reprezintel
incci o dovadd, pe ldngd atdtea allele, de importanta i de utilitatea
.coalei de Arhivisticd, a cdrei recentd desfiintare a fost, dispel pci-
rerea mea, o greald, pe care set sperdm cd cei in drept o vor indrepta
cat mai curdnd. Aceastd institutie, care i-a dovedit atilt de temeinic
valoarea pentru firogresul studiilor istorice, trebue &Ili continue
activitatea i locul ei nu va putea fi deceit tot pe ldngd Arhivele Sta-
tului, ca i panel acum..."
La acestea addogdm i cloud marturii strain. D. Lothar Gross,
directorul sectiei Haus-, Hof- and Staatsarchiv dela Wiener Reichs-

www.dacoromanica.ro
ALT CIIVANT PRELIMINAR 11

archiv, transmite : Far die Uebersendung des ersten Bandes Ihrer

neuen Zeitschrift Hrisovul" sage ich Ihnen meinen verbindlichsten
Dank. Der Inhalt dieses Bandes macht Ihrer Archivschule alle
Ehre, and ich dart hinzufiigen, dass mich sowohl Ihr Geleitwort
als Ihr eigener Beitrag ganz besonders interesierten..."
D. Giulio Battelli, dela Pont. Scuola Vaticana di Paleografia
e Diplomatica, ne-a comunicat : Vi ringrazio sentitamente, a nome
anche di questa Scuola, del gradito invio del vostro Hrisovul I" : una
publicazione the fa onore a Voi, alla Vostra scuola e alla Romania.
Dei numerosi articoli ho potato subito rilevare l'importanza e it
carattere scientifico, che danno ad essi un valore universale; alcuni
mi interessano direttamente e conto di poterli leggere per intero con
l'aiuto di amici romeni in Roma. Sono sicuro che la Rivista servird
efficacemente a far conoscere anche all'estero gli studi romeni; mi
auguro anzi che la Scoala de Arhivistica", passate le difficolta
del momento attuale, possa riprendere nuovamente la sua attivitd,
degna della nuova Romania..."
Din toate cele de mai sus se desprinde aceeagi pcirere nece-
sitatea existentei . 'coalei de Arhivisticd. Aceasta ne-a fdcut sd nu
incetdm de a stdrui pentru readucerea ei in fillip.

Astdzi domnul profesor universitar Ion Petrovici, ministrul

Culturii Nationale, a dat din nou viat4 5coalei de Arhivisticti..
Legea relatives la organizarea invatamantului superior intocmitd
de D-sa, ii des o gi. mai biota posibilitate de lucre. Prin aceasta noud
legiferare gcoala noastrd face parte din invdtanilintul superior, iar
activitatea sa didacticd qi administrativd std sub controlul Rectora-
tului Universitiitii din Bucuregti. Are acum toate elementele necpare
ca sd poaki lucra folositor, cu prestigiu di incredere. Multumirile
noastre se indreaptii care D-sa, al doilea ctitor al agezcimcintului-
nostru spiritual. In acelag limp multumim din inimd tuturor celor
care ne-au ajutat, cu vorba cu fapta, sd ajungem din nou in portul
nostru linistit, asigurdndu-i ca vom lucra iar cu toata hdrnicict
noastrd. 5Si aceste multumiri se indreaptd in mod deosebit cdtre d.
prof. univ. Gh. I. Brdtianu, care ne-a insotit cu sprijinul sdu au-
torizat in toatd odiseea noastrd cdtre refacere. Pentru tot ce a fdcut
it rugdm sd primeascii multumirile noastre cele mai -sincere. Ace-
leagi multumiri se adreseazd ,ci d-lui prof. Vintild Mihdilescu,
directorul general al inveitdmdntului superior, pentru contributia
sa nepretuitd.

www.dacoromanica.ro
12 AURELIAN SACERDOTEANU

Camp deschis pentru lucru este destul. Mai mull deceit bcfnuiam
not ingine cdnd am pornit la lucru, cdci infelegem sd finem seama
de Mate sugestiile prePase amintite mai sus. Cum am mai spus,
nu vrem sa fim incd o revistei de studii istorice, ci numai de tehnicd.
De aceea vom addoga cu pldcere contribufia oricui in acest sens,
oricare ar fi domeniul preocupdrilor : arhivistic, bibliogratic, mu-
zeistic sau al expertizei graf ice.
Cursurile pe care le vom face elevilor nogtri vor fi intr'o mdsurd
oarecare gi adaptare a disciplinelor respective din cercetdrile gene-
yale, dar in cea mai mare parte vor fi evidenfierea nevoilor noastre
specif ice. Credem ca suntem de acord a socoti pentru not de mai
mica importanfd descifrarea perfecta a notelor tironiene sau a- scrierii
merovingiene, on sd cunoatem in amdnunt to fi tipografii apuseni
dela inceput, lucruri ugor de allat in orice manual respectiv, deceit
ss putem face ca ekvii coalei sd fie in mcisurci a descifra o fiduld
a gramaticilor nogtri sau a ti cum au procedat i cu ce greutdfi au
avut de luptat cei dintdi tipografi al notri. acelag lucru in toate
domeniile.
Pentru aceia care nu au de urmat aceste cursuri, dar doresc
lotugi sa cunoascd viafa romeineascd, vom cduta set* dcim aceleagi
lamuriri grin ajutorul acestei publicafii. Ea prime* contribufia
jiecdruia i expune rezultatul obfinut prin observafie directd ale
colaboratorii sdi permanevfi.
Cu acest giind pornim azi la drum de viafci noud.

Prof. A. Sacerdoteanu
Schnbatri, 23 Maiu 1942.

www.dacoromanica.ro
 INS) MNARI DESPRE TINUTUL CERNAUTILOR
Viata oraelor i tinuturilor moldoveneti a ramas Inca in_
buns parte ascunsa celor de astazi, in atatea documente care s'au
pierdut sau care ii ateapta vremea de a fi date la iveala. Abia
ca.nd ma'rturiile trecutului vor fi cunoscute in intregime, se va
putea schija un studiu. Yana atunci, ne multumim cu incercari
de adunare a cunotintelor despre trecutul nostru administrativ
i economic. Cu ocazia unor documente inedite, dintre care until
vorbete despre 8 curte a vameilor" din Cernauti, iar altul
despre tin staroste de la acest tinut i utilizand majoritatea do-.
cumentelor editate, Intre care importanta colectie publicata de
d-1 Teodor Balan1), mi-am propus sa adun cateva tiri despre
acest vechiu tinut moldovenesc.
La Inceput, probabil, loc de popas pentru caravanele negus-
torilor germani i poloni in drumul spre Tara Romaneasca, spre
Dun'a're sau spre Marea Xeagra, la stabilirea hotarului nordic al
Moldovei spre Polonia devine un punt important de vama pentru
cei care veneau sau se Indreptau spre Liov. N'u este trecut cen-
tral de populatie de pe malul Prutului in randul cetatilor mol-
doveneti, ci este un targ", aa cum apare 'Inca din vremea
domniei lui Alexandru cel Bun, in documentul din Suceava, 8
Octomvrie 14082) Ca intindere i ca populatie, oraul era destul
de mic in cursul veacului al XV-lea. La 15 Martie 1490 avea
totui doua biserici cu ate un preot, dar era intrecut de satul
Cuciur, astazi Cuciurul Mare, aezat pe paraul Derehluiu langa
Cernauti, care avea trei biserici cu cate un preot 3), Prin faptul
i) T. Balan, Documente bucovinene, 6 vol., Cernauti 1933-1942.
2) M. Cosachescu, Documente moldovenqti fnainte de Stefan cel Mare, II,
Iasi 1932, p. 63o-37, /1. 176.
3) Cf. uricul din Suceava 15 Martie 1490, prin care Stefan cel Mare con
stitue diocesa episcopiei RAdAutilor, in Ion Bogdan, Documentele lui Stefan cel
Mare, I, Bucuresti 1913, p. 405-18, n. 224 ; p. 407 si 411.

www.dacoromanica.ro
14 CONST. I. ANDREESCU

ca era reedinta de tinut i punct important de vamb.', el luase

totui aspectul municipal al oraelor din acea epoca, pregatin-
du-se pentru o desvoltare care-1 va aeza astazi intre cele mai
marl orae romaneti.
Inteadevar, intre martorii unui zapis din Cernauti, 20 Iunie
1642, pentru o cumparatura a lui Toader Stroescul in Toporu-
civca dela Costea Grama, apar preotul Ignat Si Gligore diaco-
nul 1), iar in zapisul de vanzare a unui loc de casa din 1662, apar
protopopul Avacum cu preotii Vasile, feciorul lui Isac i Ignat 2),
ceia ce arata ca locaurile sfinte Si clericii se inmultisera, ur-
mand desigur desvoltarea populatiei targului.
Starotii de Cernauti.
Autoritatea centrals era reprezentata prin starotii tinu-
tului Cernauti dregatori a cAror denumire apare sub influenta
polona, inlocuind pe aceia de parcalabi, sporadic sau in perma-
nenta, in districtele moldoveneti de margine, ca Putna, Tecudi,
Hotin, Neamt, Cernauti i Soroca. Dupa cum in tinuturile mai
importante din punct de vedere strategic sau administrativ, ca
Hotin, Cetatea Alba, Chilia, Neamt sau Orheiu, apar cafe doi
parcalabi, tot astfel, poate numai in vremuri de necesitate sau
de inflorire, apar la Cernauti cate doi staroti. In lista ce in-
ercam sa reconstituim la sfaritul studiului nostru intalnim a-
desea dedublarea starotilor : Dumitru Lento. i Onciul, feciorul
lui Gheorghe, in 1603, in acela document 4) ; Petre Scaraotschi
i Gavrila Mateia in 1613, in acela document b) ; 1VIusteata i
Onciul Iuracovici in 1618, in acela document 6) ; Savin i Nicolae

1) T. Balan, Doc. buc. I, p. 231-2, 11. 129 ; N. Iorga, Studii i Docu-

mente, V, p. 399, regestA.
2) Arh. St. Bucuresti, mdn. Do/jefti, pachet 19, doc. 3 ; cf. Aneza II.
3) In privilegiul acordat de Stefan cel Mare locuitorilor din satul Rd-
dauti, din Suceava 3o August 1479 (Bogdan, Doc. lui c. Mare, I. p. 229 -
31, n. 126), intarit prin hrisovul din Suceava 23 August 1481 (ibid. I, p. 256-7,
n. 141), apar intre altii starostii de Teatin", care vor fi luat numele dela dea-
lul Tetinei, la marginea Cernautilor si care reprezentau un al doilea nume al
acestui tinut sau erau predecesorii starostilor de CernAuti.
4) Suceava r Iunie 1603 (F. A,. Wickenhauser, Bochotin oder Geschichte
der Stadt Cernauz and ihrer Umgegend, Viena 1874, p. 70, n. VII ; T. Balan, Fa-
milia Onciul, Cernauti 1927, p. 19 ; T. Balan, Doc. buc. I, p. 136, reg.).
5) Doc. din 3r Martie 1613 (oh. Ghibanescu, Surete ,si Isvoade, V, p. 184,
n. 4 ; reg. in Balan, Doc. buc. II, p. 73).
6) Doc. din Cotner ro Octomvrie 1618 (I. Bianu, Documents romdnesti,
I, fasc. 1-2, 1576-1632, Bucuresti 1907, p. 58, n. 66 ; Arhiva istoricd, III, p.
214 ; Balan, Doc. buc. II, p. 78, n. 30).

www.dacoromanica.ro
1NSEMNARI DESPRE TINUTUL CERNAUTILOR 15

Murgylet in 1663 si probabil in 1664 (Savin era staroste in 1665,

deci e probabil ca Bustratie Dabija 1-a menjinut si in 1664) 1) ;
Savin si Dumitrasco fost vistier in 1665 2) ; Dumitrasco Boul
i Dumitrasco fost pitar in 1671 ) ; Hancul si Lupul fost mare
vistier in 1717 ; Radu Racovita fost mare jitnicer si Constantin
Silion fost mare medelnicer in 1731 ; Gheorghe i lane in 1743 ;
Toader si Dumitrasco mare ban in 1747 4) ; Toader si Ieni in
1747 5) ; Iordache Cantacuzino si Enacache Milo, fosti maxi pa-
harnici, in 1756 (Milo a fost staroste in 1754-55 $i 1757-60,
deci in 1756 putea fi in continuare de functionare) ; Enacache
Milo cu Gheorghe Lefter in 1759 si cu Petrache Vidali la ince-
putul anului 1760 6), etc.
In favoarea permanentei dedublarii starostilor yin unele
hrisoave sau porunci domnesti pastrate in condici, care sunt adre-
sate la plural starostilor de Cernauti", fara specificarea persoa-
nelor in functiune 7). In gall de actele care pomenesc sau se
adreseaza unui staroste anumit, al carui nume este indicat, in-
talnim deasemenea documente cuprinzand sau adresandu-se sta-
rostelui de Cernauti" la singular 8.) Acest fapt se poate insa explica
nu numai prin existenta unui singur staroste in functiune, ci
prin utilizarea sistemului de impartire a atributiunilor sau de
1) Impreuna in doc. din Iasi 4 Februar 1663 (Iorga, St. p doc. XXII,
p 254 ; Balan, Doc. buc. p. 166, regesta).
2) Cf. lista starostilor (sunt pomeniti in documente separate).
3) Impreuna in doc. din 15 Octomvrie 1762 (Balan, o. c. III, p. 155,
reg. .
4) Cf. lista starostilor.
5) Inipreuna in doc. din 13 Iunie 2747 (Balan, o. c. V, p. 126, reg.).
6) Cf. lista starostilor.
7) Cf. porunca lui Gheorghe Stefan din Iasi 23 Mai 1655 catre starostii
de CernAuti sa aleaga hotarul satului Maletinti (Balan, o. c. II, p. 150, 11. 74) ;
cartea lui Duca Voda din I Februar 167o pentru aplicarea judecatii intre Stroescul
si Neniul logofat pentru Cincau (ibid. III, p. 47, n. 37) ; hrisovul lui Constan-
tin Duca ordonand starostilor sa opreascA o patrime din Campulungul rusesc
pentru Gheorghe Goian (ibid. III, p. 91, regesta).
Nu pomenim actele domnesti adresate starostilor de Cernauti:' si parand
a i intelege in functiune succesivA, nu simultand, deli acest lucru este discutabil,
ca hrisovul lui Grigore Ghica din 13 April 1737 catre starostii de Cernauti si
marele capitan de Cotmani (Iorga, St. i doc. VI, P. 436, xi. 1641 ; Balan, o. c.
III, p. -142, reg.), etc.
8) Cf. dania lui Constantin Movila catre man. Pobrata, din Iasi 7 Ianuar
16o8 (Balan, o. c. p. 141, n. 61) ; cartea lui Mihail RacovitA din Iasi 22 Sep-
temvrie 1704 pentru Chigheci cApitan in Putila (ibid. III, p. 124, n. 97) ; cartea
lui Ioan Mavrocordat din Iasi 6 Iunie 1745, ordonand starostelui sa apere pe
Ileana Jora in stapanirea partilor ei din Maletinti (Ibid. IV, p. 201) reg.), etc.

www.dacoromanica.ro
 16 CONST. I. ANDREESCU

functionare prin rotatie pe care-I regasim in conducerea altor ti-

nuturi moldovenesti cu doi parcalabi sau starosti simultani. De
altfel, o impartire a atributiunilor ar fi fost foarte naturals in
acest tinut de margine, unde dregatorii aveau insarcinari mai nu-
meroase si mai variate decat colegii for dinlauntrul tarii. Impor-
tanta acestor starosti reese si din faptul ca majoritatea for erau
alesi dintre fostii mari dregatori de divan, cum vom vedea din
lista anexata.

Atributiunile starotilor de Cernauti.

Nu vom insista asupra atributiunilor administrative, finan-
ciare i judecatoresti, comune tuturor conducatorilor de tinuturi
din Moldova.
. Starostii de Cernauti mai au atributiuni cu caracter juri-
dictional international.
Tratatul incheiat la 22 Ianuar 1510 de solii lui Bogdan cel
Orb cu regele Poloniei 1), dadea starostelui de Cernauti puterea
de a hotari in neintelegerile ce s'ar fi putut isca intre supusii
statelor contractante sau in plangerile pentru abuzuri de putere
ale reprezentantilor autoritatilor publice :
Asemenea, oricare din. supusii Mariei Sale Regelui Polo-
niei va avea vreo strambatate dinspre Cara si dela supusii lui
Bogdan Voevod, atunci acesti supusi ai Mariei Sale Regelui Po-
loniei vor cere dreptate dela starostii dela Hotin si Cernauti si
Soroca si acesti starosti vor avea deplina putere sa face.' drep-
tate fiecaruia din supusii Mariei Sale Regelui Poloniei.
Asemenea, oricare supus al Mariei Sale Bogdan Voevod
vor avea vreo nedreptate din partea supusilor Mariei Sale Re-
gelui Poloniei, din Galitia, din Tara Podoliei, acesti supusi ai
Mariei Sale Bogdan Voevod vor cere dreptate dela starostii din
Camenita si din Galitia si acesti starosti vor avea deplina pu-
tere sa faca dreptate supusilor lui Bogdan Voevod i cu toti
oamenii care sunt din Galitia si din Tara Podoliei" 2).
In acelas timp se fixeaza modul de solutionare a conflic-
telor intre autoritatile dela hotar :

z) M. Costachescu, Documentele moldovenegi dela Bogdan Voevod (1504-

1517), Bucuresti 1940, P- 454-67, n. 75.
2) Ibid. p. 459-60 (text slavon) si p. 464 (text rom.).

www.dacoromanica.ro
INSEMNARI DESPRE TINUTUL CERNAUTILOR 17

Asemenea, cand s'ar intampla vreo strambatate sau vreo

neintelegere intre starotii Mariei Sale Regelui Poloniei i intre
starotii Mariei Sale lui Bogdan Voevod, atunci Maria Sa Regele
Poloniei i Maria Sa Bogdan Voevod vor trimite boerii for de sfat,
care vor impaca i aeza asemenea nepace i strambatati i vor
face dreptate din amandoua partile"1).
0 marturie din mijlocul secolului al XVIII-lea ne da un
aspect al rolului starotilor de Cernauti in asemenea chestiuni. Se
arestasera pe hotar 7 talhari, care erau tinuti de doi ani in in-
chisoare, probabil fare judecata. La cererea polona de a se face
o cercetare la marginea tarii", se formeaza o comisiune mixta
romano-polona, in care Domnul Moldovei trimite delegati pe
Ionita Stroici comis, Mihalache Calmutchi, Stefan Tabara ca-
pitan i Ion Vlad pisarul din Cernauti, care vor intreprinde cer-
cetarea. Starostele din Cernauti conducea probabil 1ucr4rile aces-
tei delegatii, deoarece el este insarcinat de Domn sa-i trimite ra-
poartele lucrarilor 2).
De o importanta deosebita erau atributiunile starotilor de
Cernauti in legatura cu schimbul de marfuri intre Po Ionia i
Moldova.
Constituirea drumurilor comerciale prin Moldova, din Car-
pati spre Dunare i spre Tatari, spre Tara Romaneasca, Ungaria
i Marea Neagra, au facut din Cernauti un punt de seams in
reteaua complicate i costisitoare a vamilor moldoveneti. Pri-
vilegiul acordat de Alexandru cel Bun la 8 Octomvrie 1408 ne-
gustorilor lioveni 3) arata ca aceiai marfa era supusa la taxe in
mai multe orae ale tarii.
La Cernauti tariful vamal era urmatorul :
Caii la descarcare vor da la Suceava 4 groi, la Siret 2
groi, la Cernauti 2 groi..." Iar la Cernauti vama pentru un
car nemtesc 4 groi, pentru carul armenesc 6 groi, pentru o
vita cornuta I gro, pentru ro porci 1 gro, 10 of I gro, iar pentru
cal sau iapa Cate 2 groi. Iar la trecatori i pentru carele nem-
teti i pentru cele armeneti cate 4 groi. Aceasta-i vama Cer-
nalutului. In Cernauti carele sa nu se scuture, ci negutatorul sa-si
dea cuvantul sau ca nu are marfa oprita in carul sau, jderi, ar-
i) Ibid. p. 46o (text sl.) i p. 466 7 (text rom.).
2) Balan, o. c. III, p. 143, reg. Stefan Tabard capitan intre 1742 i 1762.
3) M. Costachescu, Doc. mold. fn. de sSl. cel Mare, II, p. 63o 37, n. 176.

Hrisovul IL 2

www.dacoromanica.ro
18 CONST. I. ANDREESCIT

gint, ceara si cai buni de Cara" 1). Liovenii care luau peste dela
Braila, plateau la Cernauti numai vama pentru car 2).
Acest privilegiu a fost intarit de *tefan Vv. prin hrisovul
din Suceava 18 Martie 1434 3) si de Petru Aron prin hrisovul
din Suceava 15 Ianuar 1456 4), care nu schimba textul anterior.
Hrisovul din Suceava 29 Iunie 1456 5), intarit de tefan cel Mare
in Suceava la 3 Iulie 1460 8), prezinta insa oarecare modificari,
datorite desigur perfectionarii mijloacelor de trecere a Prutului
care Polonia : Iar la Cernauti, pentru un car carausesc vama
4 grosi, pentru un car armenesc 6 grosi, pentru o vita cornuta
I gros, pentru 10 porci I gros, pentru cal sau pentru iapa cate
2 grosi. Iar la trecatori, de car, fie nemtesc sau armenesc, cate
4 grosi, dar numai cand vor trece pe poduri umblatoare. Iar cand
va fi inghetat sau vor trece prin vad, atunci carele sa nu dea
nici un gros... i in Cernauti sa nu se scuture, ci negutatorul
sa-si dea cuvantul sau drept ca nu are marfa oprita in carul sau,
jderi, argint, ceara sau cai buni de taxa".
Asadar, la Cernauti tariful vamal era mai complicat decat
in alte parti. ljnele produse erau taxate dupa un tarif care pare
egal cu acel in vigoare la Siret. Altele, in special marfurile de
tranzit, nu plateau decat o taxa globala pentru car, afara de
cazul cand se impunea o taxa de trecere a Prutului sau nu pla-
teau nici o vama. Ele se bucurau deasemenea de un control re-
dus, vamesii multumindu-se cu cuvantul negustorului ca nu po-
seda marfuri prohibite.
Conform principiului delegarii unora din puterile domnesti
asupra conducatorilor diviziunilor administrative, starostii de Cer-
nauti dejineau conducerea si dreptul de control al serviciului va-
mal din jinutul lor. In acest domeniu aveau sub ordinele for pe
marele capitan de Cotmani si Cernauti, conducator al trupelor
de paza a ho.tarului cu capitanii de calarasi, vamesii, gramaticii
vamii, calarasii care pazeau trecerile peste hotar.
Din privilegiile pomenite mai sus nu. putem afla care erau
veniturile atribuite diversilor dregatori in legatura cu vama Cer-
1) Ibid p. 635, trad. rout.
2) Ibid. p. 636, trad. rom.
3) Ibid. II, p. 667-74, No. 186.
4) Ibid. II, p. 777-78, n. 229.
5) Ibid. II, p. 788-96, n. 231; pentru CemAuti p. 794, text rom.
6) I. Bogdan, Doc. lui ,Ste /an cel Mare, II, p. 271-82, n. 128; pentru
CernAuti p. 280-81, text rom.

www.dacoromanica.ro
INSEMNARI DESPRE TINUTUL CERNAUTILOR 19

-nautilor. Marturii mai tarzii ne dau insa oarecari precizari. Pro-

babil pentru a inlatura unele abuzuri ale dregatorilor dela hotar 1),
Grigore Ghica, in privilegiul acordat la II Aprilie 1739 Armenilor
din Polonia care veneau in Moldova cu cirezi de vite, fixeaza di-
versele taxe vamale si cotele ce aveau de incasat pe seama for
dregatorii locali pentru aceste marfuri 2).
Armenii trebuiau sa dea pentru boii de negot : cornaritul
ate un leu si un potronic vechiu de bou si cate un leu de bou
vama. Pentru vitele si hergheliile de iepe ce aveau in Moldova,
ei trebuiau sa dea darea cunitei dupa obiceiu, cate 4o bani de
vita si iapa. Starostele de Cernauti, marele capitan de Cotmani,
--vamesii, etc. luau venitul for dupa obiceiu si anume : starostele
lua un potronic de bou, marele capitan de Cotmani lua die un
leu de cireada, iar vamesii tot Cate un leu de cireada ce mergea
la otace sau la targuri, pentru gramatici se luau cate 4 bath de
bou, iar calarasii ce pazeau la trecatori luau cate 2 potronici de
cireada. ITegustorii aveau dreptul sa ridice dela Botosani pans
la 200 stoguri de fan domnesc, platind cate 2 lei si jumatate sto-
gul. Pentru boii rasletiti, plateau colacul la tine gasea boii cate
2 lei de card, iar pentru unul sau doi rasletiti darea parcalabiei cate
un leu de bou. Oamenii straini, mazuri din Polonia, in slujba
negustorilor, erau scutiDi, dar oamenii de tail, holtei, care erau
pastori la bucatele negustorilor, dadeau ate 2 galbeni la trecerea
for cu hartii din tail.
Tinand seama de faptul ca in aceasta marturie nu e vorba
decat de o parte din obiectele tranzitului cernautean, intelegem
marile venituri ale targului, ceia ce explica existenta la mijlocul
sec. al XVII-lea a unei cladiri de vama, zidita probabil din piatra
si destul de aratoasa pentru a fi numita de un document con-
temporan, din 1662, Curtea vamesilor", denumire cat se poate
de pretentioasa pentru acea epoca 5),
z) Probe ale abuzurilor ne dau poruncile lui Grigore Ghica din 13 April
1737 catre starostii de Cernauti si marele capitan de Cotmani, 85, nu mai is
ate 3 potronici pentru caii Arnieuilor din Polonia ce vin in Moldova; pentru
caii adusi din Polonia nu vor lua nimic, iar pentru caii moldovenesti vor lua
vanla dupa obiceiu (N. Iorga, St. i doc. VI, p. 436, n. 1641; Balan, Doc. buc.
III, p. 142, reg. In vol. IV, p. 129-30, No. 96, Balan ne da textul hrisovului
datat din 14 Aprilie 1737).
2) N. Iorga, St. ,ci doc. VI, p. 438, n. 1652 ; Balan, Doc. buc. III, p. 142,
reg. si textul hrisovului in vol. IV, p. 153-54, No. 107)
3) Cf. zapisul din 1662 (Arh. St. Bucuresti, mdn. Doije0i, packet 19, doc.
; cf. anexa II).

www.dacoromanica.ro
20 CONST. I. ANDREESCT;

In cadrul acelora preocupari, starostii de Cernauti, impreuna

cu subalternii lor, stabileau locurile si datele targurilor anuale la
care participau numerosi negustori straini 1) si introduceau, din
porunca Domnului, not prohibitiuni vamale pe cuprinsul tinu-
tului lor. Astfel, condica lui Constantin Mavrocordat, pentru anii
1741-1742, cuprinde o porunca domneasca catre starostii de
Cernauti sa nu permits supusilor poloni sa are sau sa taie si sa
ridice lemne de pe teritoriul Moldovei si sa nu primeasca ga-
z,eturi" dela Poloni 2).
Uneori starostele isi delega o parte din puteri unui loctiitor
sau namesnic,' pentru Intreg tinutul sau numai pentru un ocol.
La 28 Ianuar 1769, Gheorghe, probabil fostul mare sulger si sta-
roste al Cernautilor, numea pe curteanul Ionita Tabara namesnic
la ocolul Icastrului, fixandu-i urmatoarele atributiuni : ....sa fie
pururea de grija acelui ocol si cu privigheri la toate oricate s'ar
clati ; marginea 'Inca sa o cerceteze pe la toate strajile ca sa vaza
cu ce nizam se pazeste marginea ; pentru pripasuri 'Inca sa cer-
ceteze si gasindu-le sa trimita aice (la starostie) dupa obiceiu ;
pricini de judecati mici inch' i s'au dat voe sa be caute, iar la
pricini mari s nu se amestece, ci sa le- trimeata aice, cum si din
cele mici neodihnindu-se acolo cu instiintare sa le trimeata aice".
Continua instructiunile, adresandu-se conducatorilor satelor din
acest ocol : ,,...Deci scriem voua vornicilor de prin sate, viind
numitul namesnic si intrebandu-va atat pentru pripasuri cum si
altele pricini ce se mistuesc prin sate si sunt impotriva porun-
cilor, sa aveti a-i arata si a nu-I mistui, ca, dovedindu-se, unul
ca acela va lua certare" ).
In cursul secolului se mai intalnesc asemenea inlocuitori.
Zapisul diaconului Bejan, prin care darueste lui Constantin Turcul,
partea sa din satul Budinti (Cernauti), este scris in Ora.seni la
3o Mai 1705 de Darie namesnic de Cernauti" 4). In zapisul lui
The Ciudin din 5 Iulie 1737, in Jegatura cu uciderea a doi evrei
din Cuti si rascumpararea lui de Mihai Catichi zis Micul si de
erban Plondor, semneaza intre martori Gheorghe Parvul (care

i) N. Iorga, St. 0 doc. VI, p. 361, No. 1109; Balan, Doc. buc. III, p.
143, reg.
2) N. Iorga, ,S1. 0 doc. VI, p. 36o, No. 1104; Balan, Doc. buc. III, p.
143, reg.
3) Balan, Doc. buc. VI, p. 218, No. 76.
4) Ibid. III, p. 127-28, No. zoo.

www.dacoromanica.ro
INSEMNARI DESPRE TINUTUL CERNAUTILOR 21

apare apoi ca mare capitan) la rugaminte inaintea starostelui,

fiind namesnic" 1).
Intalnim deasemenea boeri care gireaza afacerile starostiei,
probabil in timp de vacanta a dregatoriei, pastrand titlul per-
sonal al dregatoriei ce ocupa sau a ocupat in divan si adaugand
uneori pe acela de vechil al starostiei. Astfel, Gheorglie 'ost mare
sulger, apare numai cu aceasta titulatura in documentele din 25
Februar 1763 2), 29 Iulie 17653) si 3o Iulie 1765 4), iar ca vechil
al starostiei de Cernauti apare in hrisoavele lui Grigore Alexandru
Ghica din 25 Mai 1765 5) si 18 Iunie 1765 6),

Dregatorii sub ordinele starostilor de Cernauti.

Colaboratorul cel mai apropiat al starostilor era marele ca-
pitan de Cotmani si Cernauti, comandantul fortelor militare ale
tinutului. Pentru problemele generale, acesta era subordonat din
punct de vedere militar hatmanului si Domnului Moldovei 7).
Pentru afacerile launtrice ale tinutului Cernauti si ale hotarului
catre Polonia, el datora ascultare deplina starostilor. Aceasta su-
bordonare reese dintr'o marturie pastrata in condica lui Con-
stantin Mavrocordat pentru anii 1741-1742, cand, probabil in
urma unui conflict de atributiuni, Domnul poruncea, daca ma-
rele capitan de Cotmani nu ar asculta pe staroste ca pe un
boer batran si ca pe un staroste, atunci it vom ridica de acolo
din capitanie ; asisi dumneata (staroste) sa-1 ridici si sa-1 trimiti
aice (la domnie)" 8). Am vazut mai sus ca, alaturi de starosti sau
in lipsa acestora, marele capitan avea insarcinari in domeniul va-
mal si primea o cots din incasarile vamii din Cernauti 9). Il in-
talnim deasemenea foarte des in acte domnesti, insarcinat cu
1) Ibid. IV, p. 143-44, No. 'or.
2) Ibid. III, p. 9-1o, No. 5.
3) Ibid. VI, p. 70 -71, reg.
4) Ibid. VI, p. 71, reg.
5) Ibid. VI, p. r4o, No. 46.
6) Ibid. VI, p. 147-48, No. 49.
7) Doc. din 28 Iulie 1714 numind pe Dum.itraFo Calmutchi mare ca-
pitan in locul lui Hancul (N. Iorga, Doc. famillei Calhmachi, II, p. 173, No. 2 ;
Balan, Doc. buc. III, p. 189, reg.).
8) N. Iorga, St. 9i doc. VI, p. 330, No. 845.
9) In privilegiul dat de Grigore Ghica la ix Aprilie 1739 Armenilor din
Polonia, marele capitan de Cotmani lua cate un leu de cireada (N. Iorga, St.
i doc. VI, p. 438, No. 1652; Balan, III, p. 142, reg. i IV, p. 153-54, No. 107).

www.dacoromanica.ro
22 CONST. I. ANDREESCL

cercetarea pricinilor dinauntrul tinutului sau cu alegerea de

pAmanturi in mArturiile i cartile de judecata ale starotilor, in-
data dupA acetia, precum i in unele zapise ca martori, chiar
cand nu mai ocupd dregatoria de mare capitan. Uneori inlocuesc
pe staroti in unele din atributiunile lor, ca namesnici 1).
Sub ordinele marelui capitan de Cotmani se aflau capitanii
steagurilor de cAlArai din tinut 2), repartizati probabil pe co-
mune sau pe grupuri de comune. De cele mai multe on aceti
capitani sunt pomeniti lard indicarea sediului steagului ce con-
duc, ceia ce impiedicA alCaluirea unei liste a for pe reedinte.
In documentele cercetate intalnim doar pe Isar Mironescu ca-
pitan de SinehAu 3), Mihail) 4, Ursul Grieros 5) i Ilie Carste 6),
cApitani de Carapciu pe Ceremu i un Vlad capitan, locuitor in
satul Maletinti, unde-i mutase reedinta din satul Hlivite 7).
Faptul ca alti cApitani apar ca martori sau ca parti in acte da-
tate din unele comune ale tinutului care puteau, prin importanja
for demografica, sA reprezinte un centru cAlArAesc, nu poate
servi de argument definitiv pentru fixarea reedintei acestora 8).
In gall de aceti cApitani, alei probabil pe timp variabit
dintre locuitorii mai instAriti, existau i conducAtori militari de
carierA, pui sub ordinele marelui capitan de Cotmani. In aceasta
categorie ar trebui aezat acel Alexandru iuzbaA de calarai
of Suhoverhu" (Suhoverh, tinutul Cernauti), care apare ca mar-
tor intr'o hotarnicA a satului Maletinti, fAcuta de Andreian, sta-
roste de Cernauti 9).
1) Zapisul din 5 Iulie 1737 (Balan, Doc., buc. IV, p. 143-44, No. to*
2) Porunca domneasca din 28 Iulie 1714 pentru numirea lui Dumitrasco
Calmutchi mare capitan de Cotmani in locul lui Hancul : Voi toti, cApitani si
calarasi de pe la steaguri dela acest tinut" sa ascultati de marele capitan" pe
porunca Domniei mele si a dumisale hatmanului" (N. Iorga, Doc. Callimachi,
II, p. 173, No. 2 ; Balan, Doc. burg III, p. 189, reg.).
3) Doc. din 3o Martie 1643 (N. lorga, St. fi doc. V, p. 399; Balan, Doc.
buc. III, p. 103, reg.).
4) Doc. din Iasi 31 Julie 1731 (Balan, Doc. buc. IV, p. zoo, No. 71).
5) Doc. din 16 Iulie 1762 (ibid. VI, p. 63-64, No. 22). Apare ca fost
capitan.
6) Doc. din Carapciu, 20 Noemvrie 1793 (ibid. VI, p. 18-19, reg.). Apare
ca fost capitan, raposat.
7) Doc. din Iasi 24 Mai 1742 (ibid. IV, p. 200, No. 132).
8) Gheorghita capitan in doc. din MArtinesti 20 Iunie 1678 (ibid. III, p.
68, No. 55); Mihail si Mintici capitani in doc. din IvancAuti 5 Aprilit 1710
(ibid. III, p. 154, No. 121) ; Gh. Motor $i Topa in doc. din Oraseni 20 Iunie
1712 (ibid. VI, p. 293, reg.), ceia ce aratA el nu se poate stabili titularul.
9) Doc. din 22 Iunie (prob. 1655); ibid. II, p. 150-51, No. 75.

www.dacoromanica.ro
INSEMNARI DESPRE TINUTUL CERNAUTILOR 23

CalArasii steagurilor erau luaji dintre locuitorii diferitelor

sate ale jinutului i scutiti de dari sau de unele angarale pentru
slujba prestata Domniei 1). Iii pastrau asezarea la locul for de
origina, nefiind in slujba efectiva probabil decat in timp de ras-
boiu sau ea schimbul la paza hotarului 2).
Aceste privilegii i scutiri dau nastere uneori la abuzuri,
care aduc importante prejudicii proprietarilor mosiilor pe care
erau aezati calarasii. Astfel Nicolae, ginerele fostului mare ca-
pitan Ieremia Jora, se plange Domnului de impietari ale Cala-
rasilor in satul sat' Maletinti : mai inainte vreme au fost traind
acolo doi, trei ) calarasi, dara tarani erau mai multi, dela care
mult se agonisea stapanul mosiei, slujindu-se cu taranii, cum este
obiceiul intr'acolo la hranite ; iar din zi in zi, inmultindu-se ca-
laraii, s'au facut satul tot de calarasi i tarani n'au mai ramas
nime : Ce 'Inca i capitanie s'au asezat acolo in sat, care capi-
tanie era la Hliviste, acmu este acolo in satul Maletintii 4). i
stapanul mosiei se pagubeste mult din venitul mosiei, ca pun
multe pricini calarasii si dijma nu vor sa dea deplin pe obiceiu,
ci numai din pane, iar din fanat nu vor sa dea i ajutor la nimic
nu-i dau, ci Inca cunoaste stricaciune dela dansii..." 5). Grigore
Ghica ordona ca stapanul Maletintilor sa-si is venitul mosiei dela
calarasi, macar ca ei sunt slujitori i sunt de paza marginei, dar-
nici stapanul moiei... nu-i cu cale sa fie pagubas de venitul trio-
iei, ci sa aiba a-i lua dijma de pane pe obiceiu din pani, din
gradini, din ogoare, din fanete, din stupi i dintr'alte cate s'ar
lucra pe acea mosie ; i in toate veH sa faca o claca de arat
i o claca de secere i o claca de fan. i cand s'ar strica iazul
sa-i dea ajutor si la ezit. i bautura nici un fel cu oca sa n'aiba

i) Cond. lui C. Mavrocordat pe anii 1741-1742 confine o pofunca a

Domnului catre marele capitan de Cotmani Gavril Neculce pentru calarasii care
stau pe mosiile episcopiei RadAutilorsa le deie pace de calarasie, sa ramanA
a da bir cu Cara si sA lucreze episcopiei pe obiceiu, iar capitanul de Cotmani
caute alti calarasi la Chiseleu, Maletinti sau Carapciu (N. Iorga, St. ,ci doc. VI,
Viena 1912, p. 589-
P. 343, No. 965 ; D. Dan, Cronica episcopiei de Reidduli,
90, No. 21, Balan. Doc. buc. IV, p. 114, reg.).
2) In doc. din Jadova 28 Octomvrie 1699 apar Stefan si Ion Negru ca-
larasi de Carapciu (Balan, o. c. III p. loo, reg.), iar in doe. din 2 Iulie 1774
apare Stefan Cucul cAlaras de Prelipce (ibid. VI, p. 125-26, reg.).IV, p. 112).
3) In text EA, ar fi z, 3 (doi, trei), iar nu 2003 (cf. ibid.
4) Papt care intareste afirmatia noastra asupra modului de grupare a
calarasilor pe cApitanii si de stabilire a resedintelor acestora.
5) Doc. din Iasi 1733 (ibid. IV, p. 112-113, No. 83).

www.dacoromanica.ro
24 CONST. I. ANDREESCU

voe a vinde, Para numai cu polobocul, dupa cum urmeaza acest

obiceiu printr'alte sate la acel tinut, de pun stapanii orandariu
i numai oraIndariul are voe s vanza bautura cu oca. Si de si-ar
putea strange stapanul satului niscai tarani or oameni straini or
niscai vecini din cei ce ar fi de loc, sa fie numai de slujba lui,
iar calarasii la munca cu dansii sa nu-i amestece, nici alta su-
parare sa nu be Lea"). Aceasta hotarire domneasca, care ne
da o privire interesanta asupra obligatiunilor taranilor din tinu-
tul Cernautilor fata de stapanii mosiilor pe care erau asezati, nu
incheie conflictul. In acelas an, Constantin Mavrocordat trimite
pe Nicolae Costin logofatul sa cerceteze pricina, la plangerea
proprietarilor2), dar afacerea se prelungeste. In 1742 acelas
Domn poruncea energic starostelui de Cernauti sa puna la dijma
si la celelalte angarale pe locuitorii din Maletinti, calarai sau
nu, silind pe capitanul ,VJad, care se acivase acolo, sa repare stri-
caciunile facute pe mosie 3).
Yn documentele bucovinene publicate de T. Balan, intal-
nim pe Vasile Dumici 4), Gheorghe Bosneag 5) si Constantin 'a-
nds 6), capitani de barani, pe Oance umblator" 7) si pe Iacob
Strut fost baran la starostia Cernautilor in vremurile moldo-
venesti 9)." Acesti barani erau oamenii domnesti pedestri care
aduceau inaintea autoritatilor in caz de neprezentare de buns
voe pe cei chemati ca martori sau impricinati si pentru care se
percepea o taxa pentru ciubote" sau pentru treapad" 9), iar
umblatorii erau calaretii utilizati pentru acelea treburi.
1) Ibidam.
2) Doc. din 5 August 1733 (ibid. IV, p. 113-14, No. 84).
3) Doc. din Iasi 24 Mai 1742 (ibid. IV, p. 200, No. 132).
4) Doc, din 3o Noemvrie 1752, pomenit de doc. din Iasi 7 Iulie 1755
(ibid. V, p. II, reg.).
5) Doc. din 2 Aprilie 1758 (ibid. V, p. 178-179, No. 90).
6) Doc. din Iasi 7 Iulie 1755 (ibid. V, p. r r, reg.), 26 Mai 1757 (ibid. V,
p. 167-69, No. 86), 2 Iulie 1757 (ibid. V, p. 17o, reg.), $i 3o Iulie 1773 (ibid.
VI, p. 247-48, No. 86) i1 dau ca sin:1pin capitan. Doc. din 3o Iulie 1765 il
cla capitan de barani (ibid. V, p. 178-79, No. 9o).
7) Martor in doe. din 27 August 1742 (ibid. IV, p. 212, No. 140).
8) Doc. din CernAuti 21 Martie 1823 (ibid. VI, p. 150-51, reg.). DA mar-
turie ca s'a ingradit de starostie in vremurile moldovenesti inchisoarea targului,
a.sezata pe terenul lui Gheorghe Matoiani, zis Grecul.
9) Cf. doc. f. d. (probabil Iulie 1759), prin care starostele Gheorghe Leiter
cheama la el pe Dumitrasco Potlog pentru cercetarea unei pricini pe pArti din
Verbauti, ii fireaza soroc, amenintandu-1 ca, nevenind, ti va trimite bAran cu
treapAd" (ibid. V, p. ,8o, reg.). In doc. din 23 Ianuar 1730 martor un vatav de
barani (ibid. IV, p. 91. No. 64).

www.dacoromanica.ro
INSEMNARI DESPRE TINUTUL CERNAUTILOR 25

In ordine administrative, starostii mai erau ajutati de un

numar oarecare de dregatori locali, al caror title varia dupe lo-
calitatea sau circumscriptia ce administrau. In unele documente
apare un mare vataf 1), care putea fi sau vataf al targului de
resedinta al starostiei sau un soiu de mai mare peste conduca-
torii satelor si targurilor tinutului, problems neelucidata Inca din
cauza lipsei de informatie documentary suficienta 2). In satele
tinutului apar vatafi 3), vatamani 4) sau vornici 5), ale caror atri-
butiuni erau analoage Si care erau subordonati starostilor sau
loctiitorilor acestora 6). In centrele mai importante de populatie
apar si alti dregatori. In intarirea domneasca din Iasi 4 Martie
1648 pentru jumatate din satul Broscauti lui Dumitrasco din
Calinesti e pomenita o marturie semnata, intre altii, de un Cretul
ispravnic de Cotmani 7). Intr'un zapis de cumparatura in Luca-
vat si Paucesti apare ca martor Constantin, feciorul Ursului par-
calab de tefanesti 8). Intalnim deasemenea pe Mihai Catichi,

1) In marturia din Cernauti 14 Decemvrie, probabil 1602, urmeaza sta-

rostelui Iura5co un Bobric mare vataf (ibid. I, p. 135-36, No. 56).
2) Cf. T. Balan, Au lost in Moldova vatafi de finut? (Revista Arluvelor,
IV, 2, Bucuresti 1941, p. 382 83)
3) Ilie vataf de Berbesti, Isac de Carapciu, Tanta de Ivancauti in doc.
din Cernauti 8 Februar 1595 (Balan, I, p. 118-19, No. 49) ; Dragan vataf de
Jadova in doc. din 9 Aprilie 1596, porn. de doc. din 9 Iulie 1760 (ibid. V, p.
16, reg.) ; Bahrin, Hartu $i Iarci vatafi in doc. din Cernauti 14 Decemvrie 1602
bid. I, p. 135-36, No. 56) ; Bahril, Ilie 1i Gurban vatafi in doc. din Calinesti
17 Decemvrie 1609 (ibid. I, p. 142-43, No. 63), etc.
4) Gherman vataman de Cuciur in doc. din 25 Decemvrie 1422 (Cos
tachescu, Doc. mold. Inainte de 5telan cel Mare II, p. 305 9, No. 84,) ; loan
vatamant" de Havrilauti in doc. din 22 Iunie, probabil 1655 (Balan Doc. buc.
II, p. 150-31, No. 75) ; Nichifor vataman de Securiceni, Grozav vataman de
Uidesti, Toader A.ndonie vatamani, in doc. din 15 Noemvrie 1656 (ibid. II,
p. 153-56, No. 79), etc.
5) Gligorie vornic de Toporauti in doc. din 9 Iunie 1762 (ibid. IV, p.
61--63, No. 41) ; Stefan vornic de Iurcauti in doc. din Iasi 26 Noemvrie 1746
ibid. V, p. 21-22, No. 13) ; Stefan Prodan vornic de Chiseleu, Vasile Zota de
Verenceanca si Stefan Zota de Cadobesti, in doc. din ao August 1762 (ibid.
IV, p. 169, reg. ), etc.
6) Cf. porunca data de staroste vornicilor din satele ocolului Nistrului
la numirea lui Ionita Tabard curteanul ca namesnic al sau acolo, in 28 Ianuar
.1769 (ibid. VI, p. 218, No. 76).
7) Ibid. I, p. 250, No. 146.
8) Doc. din 18 Decemvrie 1756 (ibid. V, p. 159-60, No. 83).

www.dacoromanica.ro
26 CONST. I. ANDREESCU

zis Micul 1), i pe Dumitrasco Baenschi2), mari vornici de Cam-

pulungul rusesc, iar intr'o marturie din 6 Noembrie 1632 pentru
stapanirea mosiei Onutul de sus este martor Tinco cel batran
din Gramesti (Cernauti), fost vataf de granita 9.
Apar, in fine, Ion Tabara 4) Si Vlad 5) curteni, numerosi
gramatici i diaci ai starostiei, care certifica scrierea diverselor
acte 6).

Vameii din Cernauti.

Vamesii de Cernauti erau desigur personagii destul de im-
portante, deoarece acest punct de control al trecerii hotarului
cerea multa pricepere i aducea venituri insemnate dregatorilor
i tariff. Ajutati de gramatici pentru tinerea registrelor i soco
telilor, ajutati Si protejati de marele capitan de Cotmani i Cer-
nauti, cu capitanii Si calarasii sai, pentru paza i poliDia hota-
rului, ei sunt stabiliti la mijlocul secolului al XVII-lea intr'o vast&
cladire, numita in documente Curtea vamesilor". Nu putem to-
tusi alcatui o lista a vamesilor, deoarece ei apar foarte rar in
documente, doar cu ocazia unei transactiuni personale sau ca
martori in cartile de judecata sau in marturiile starostiei, careia
ii era subordonata vama Cernautilor din punct de vedere ad
ministrativ.
1) Doc. din 29 Noemvrie 1732 (N. Iorga, St. i doc. XI, p. 83 ; Balan,
Doc. buc. IV, p. 168, reg.). Ca fost mare vornic de Campulungul rusesc apare
in doc. din Plesnita 20 Septemvrie 1736 (D. Dan, Mtincistirea Sucevila, cu anexe
de documente ale Sucevifei fi Schitului cclui Mare, Bucuresti 1923, p. 139-43 ;
Balan, Doc. buc. IV, p. 167, reg.) si din Iasi 18 Martie 1741 (Balan, Doc. buc.
IV, p. 176-78, No. 120).
2) Doc. din 12 Ianuar 1734 (G. Popovici, opt documente romdne, in Can-
dela, CernAuti 1886, p. 563 ; No. 5, apud T. Balan, Doc. buc. IV, p. 127, reg.).
3) Balan, Doc. buc. II, p. 144, reg.
4) Doc. din 2 Mai 1728 (Ibid., IV, p. 84, reg.). In doc. din 28 Ianuar
1769 apare un Ionit5 TabArA curtean, namesnic al starostelui pentru ocolul Nis-
trului (ibid. VI, p. 218, No. 76).
5) Doc. din Jadova 28 Octonavrie 1699 (Ibid. III, p. loo, reg.).
6) loan grAmatic in doc. din 12 Septemvrie 1737, stil dela r Ianuar (ibid.
IV, p. 143-44. No. roi) ; Ionita gramatic, poste acelas, in doc. din Iasi 6
Iunie 1642 (ibid. IV, p. 202 4, No. 134) ; Isac gramatic ii Toader, fratele
lui Isac sluga domneasca dela CernAuti, in doc. din Cernauti 20 Iunie 1642
(ibid. I, p. 231-32, No. 129) ; Grigore diac in doc. din 4 August 1645 (ibid. I,
p. 245, No. 141) ; Paladi diac de CernAuti in doc. din 19 Iulie 1751 (ibid. V,
p. 78-79, No. 45) ; Stefan Zota diac de Cernauti in doc. din 2 Aprilie 1758
(zbzd. V, p. 278-79, No. 90) ; Ion Vlad, pisar de CernAuti, in doe. din 27 Noem-
vrie 1763 (Al. Vitencu, Documente moldovene,sti din Bucovina, Cernauti 1929, p-
16, No. 7) si 4 Februar 1765 (ibid. p. 19, No. ro), etc.

www.dacoromanica.ro
INSEMNARI DESPRE TINUTUL CERNAUTILOR 27

In doc. din I1 Iunie 1602 e pomenit un Ilie, fost vames

de Cuciur 1).
La 9 Octomvrie 1610 apare ca martor grecul Condrea, vames.
de Cernauti2), care va fi mai tarziu mare vames la Suceava 3) .
Om bogat sau imbogatit, el lass dupa moarte o avere foarte fru-
moasa fiului sau loan 4). De altfel, era inrudit cu familii in-
fluente din mahalaua greceasca a Constantinopolului, fiind unchiul,
nu stim in ce mod, al patriarhului Partenie din capitala impe-
riului otoman 5).
In zapisul din 4 August apare ca martor un Lupu vames,
probabil Lupul Trandafir 6). La 9 Decemvrie 1659 apare un alt
Condrea vames 7). La 9 Iulie 1760 e pomenit un Enachita vames,
fost vechil sau loctiitor al starostiei de Cernauti 8), iar la I&
August apare ca martor Manole vamesul 6). In zapisul din Ispas
25 Iunie 1725 apar Gligoras fiul lui Craciun vames si Sandul
Momitco fiul lui Gligoras vames 10). Mai intalnim la 5 Iulie 1737
pe Pantazi vames 11), la 23 Iunie 1762 12) si la 29 Iunie 1765 13) pe
Costea vames, la 18 Iunie 1765 pe Vasile, fiul lui Neculai Mun-
teanu vames i mazi114), la 29 Iulie 1765 pe Iordache Popa va-
mes 15).
. Dregatorii municipali ai targului Cernauti.
Uneori marturiile si cartile de judecata ale starostilor, ac-
tele domnesti, ale autoritatilor locale sau ale particularilor in le-
1) Balan, Doc. buc. II, p. 57-58, No. 17.
2) Uricarul, XIX, p. 7.
3) N. Iorga, St. i doc. V, p. 22-24 ; Balan, Doc. buc. I, p. 190-9r, No.
92 (doc. din Suceava 21 Ianuar 1625, cumparatura in Vasileu), p. 205-6, No.
105 (doc. din 13 Mai 1633, vanzare in Vasileu) si p. 206-7, No. 106 (confir-
marea lui Moise Movila din Iasi 29 August 1633).
4) Arhivele Statului Iasi, Cond. de ana(orale, 47, f. 8 i urm.
5) C. A. Stoide, Din legdturile patrzarhiei din Constantinopol cu Vasile
Lupu (Revista criticd, VIII, No. r, IanuarMartie 5934, P. 42-5)
6) T. Balan, Doc. buc. p. 245, No. 145.
7) Hurmuzaki, Doc. Sup]. II, v. III, p. 74-75 ; cf. C. I. Andreescu 1 C. A.
Stoide, 57461714d Lupu, Damn at Moldova (1659- 1661), Bucuresti 1938, p. 82.
8) T. Balan, Doc. buc. V, p. 174, reg.
9) Ibid. III, p. 98-99, reg. si N. Iorga, St. 71 doc. V, p. 409.
ro) Balan, Doc. buc. IV, p. 53-54, No. 34.
II) Ibid. IV, p. 143-44, No. 101.
12) Ibid. V, p. 75, reg.
13) Ibid. VI, p. 70-71, reg.
14) Ibid. VI, P. 147-48, No. 49.
15) Ibid. VI, p. 7c-71, reg. ; imprenna cu Costea vamesu],

www.dacoromanica.ro
28 CONST. L ANDREESCU

gatura cu treburile targului Cernauti, cu transactiuni in circum-

scriptia acestuia sau chiar fara relaDie imediata, cuprind numele
sau pomenesc pe reprezentantii autoritatii municipale, oltuzul
cu cei 12 pargari sau marturia unor targoveti notabili din acest
ora.
Astfel, apar ca martori : Onciul oltuz i 12 pargari 1) ; Ie-
remia oltuz i 12 pargari 2) ; Dobra oltuz 3) ; Ionaco, probabil
oltuz i pargarii 4) ; Isac oltuz i 12 pargari 5) ; Alexa Parciu,
probabil oltuz, cu 12 pargari 6) ; Grigore oltuz 7), Vasile 1u-
saico oltuz 8) i Grigore Ropota oltuz 5). Pargarii sunt pome-
niti aci fara nume.
In procesul intre Gavrila Mateia i targul Cernauti pentru
salitea Denisauca, autoritatea municipals e reprezentata ina-
intea divanului Domnesc prin oltuz i targovetii Ionaco Ciuci,
Pantelei, Ionaco Florescul, Alexandru Parciu, Alexa Hlucicenai
i Sarbul Croitorul 10).
In zapisul lui Onufra, fiul lui Costea, de vanzare a unei
case din Cernauti apar ca martori Constantin biv oltuz, Chiriac
oltuz, Vasile luhaico, probabil intaiul pargar i un numar de
targoveti, care ar putea fi pargarii : Ion Bodnor, Gavril san Va-
sile Hromi, *tefan Pitei, Dumitru san Pantelei i fratele sau Gli-
gora, Simion Rugina i tefan Veriha. Zapisul e scris de An-
r) Doc. din 8 Februar 1599 (Wickenhauser, Bochotin, p. 69, No. V ; Ba-
lan, Doc. buc. I, p. 128, No. 52).
2) Doc. din 6 Iulie 1602 (Uricarul, XXIII, p. 39 -40; Iorga, St. fi doc.
XVI, p. 158, reg. ; Balan, Doc. buc. I, p. 136, reg.).
3) Doc. din 9 Octomvrie 16ro (Uricarul, XIX, p. 7; Balan, o. c. II, p.
70, No. 24).
4) Doc. din Cernauti 21 Septemvrie 1625 (Balan, o. c. I, p. 193-94, No.
96).
5) Doc. din Cernauti io Ianuar 1631 (ibid. II, p. roo, No. 42 i Fain.
Onciul, p. 33-34. No. 26).
6) Doc. din 20 Iunie 1642 (Balan, Doc. buc. I, p. 231-32, No. 129
Apare ca targovet de Cernauti, probabil pargar, in doc. din Harlau 7 Septem-
vrie 1630 (ibid. IV, p. i85).
7) Doc. din 1662 (Arh. St. Bucureti, Iran. Dolje0i, pachet 19, doc. 3 ;
cf. anexa II). Acest Grigore sulta" (oltuz) mai apace i in hotArnicia din Cer-
nauti 22 April 1764 (D. Dan, Cr. ep. Rddauji, p. 241-42, No. 7). impreund
cu unii targoveti din Cernauti.
8) Doc. din 7 Februar 1737 (Balan, Doc. buc. IV, p. 128-29, 11. 94).
9) Doc. din 21 August 1768 (ibid. IV, p. 93, reg.).
ro) Hrisovul lui Moise Movila din Harlau 7 Septemvrie 1630 (ibid. IV,
p. 185, reg.) si intarirea lui Vasile Lupu din Iasi 13 Octomvrie 1634 (ibid. reg.)

www.dacoromanica.ro
INSEMNARI DESPRE TINUTUI4 CERNAUTILOR 29

dries Pitei. A fost rnartor si un vataf de barani al carui nume

nu se poate citi 1).
La zapisul din Cernauti 16 Septemvrie 1683, prin care
Miron san Lazar Cotujchi din Cernauti vinde lui Nicolae Mur-
gulet un loc, apar ca martori Ion Miculetco, Soltuz de Cernauti
si Arsenie Cozman bil (probabil biv) oltuz 2).
La 24 Ianuar 1764, soltuzul si pargarii de Cernauti au dat
marturie lui Vasile Manescu si lui Dumitrasco Tabara pentru a
opta parte din satul Mihalcea. Cei mai multi dintre ei semneaza
actul : Cligora soltuz ruptas, Costa Putill, Gligoras Pantelei,
Istratie Ungureanul, Tanase Rugina, Vasilie Amelihni, Nistor
Sarbul, Gligora Amelihni, Stefan Soare si Gligorie Rosca. Za-
pisul este scris de Gheorghe Dima 3).
Numele intalnite in aceasta insirare de soltuzi, pargari i
targoveti de Cernauti intarese presupunerea ca diversele demni-
tati municipale erau pastrate in cadrul catorva familii de nota-
bili. Dumitru si Gligoras Pantelei din 23 Ianuar 163o amintese
pe Pantelei din 7 Septemvrie 1630 si pe Gligora Pantelei din
1764. Nistor Sarbul din 1764 aminteste pe Sarbul Croitorul din
7 Septemvrie 1630, iar Tanase Rugina din 1764 aminteste pe
Simion Rugina din 23 Ianuar 1630. Deasemenea intalnim ace-
leas persoane in calitati deosebite : Vasile Slusaico sau Sluhaico
intre pargari sau targoveti in 23 Ianuar 1630 si soltuz in 7 Fe-
bruar 1637 ; Alexandru Parciu intre targovetii care reprezentau
la divan Cernautii in pricina cu Grigora Matiesescul solutionata
prin hrisovul din 7 Septemvrie 1630 si probabil ca soltuz intre
martorii din documentul din 20 Iunie 1642.

Lista starostilor de Cerniuti.

In cursul vremii intalnim stiri despre acest tinut, care ne
permit sa reconstituim in parte lista starostilor, care urmeaza.
Grumas.
Poinenita prisaca starostelui Gruntas in doe. din Harlan 7 Octomvrie-
1519 (Balan, Doc. buc. II, p. t-4, No. 1).

t) Zapist,I din 23 Ianuar 1630 (thzd. IV, p. 91, No. 641.

z) Iorga, St. 1: doc. V, p. 71.
3) Balan, Doc. buc. VI, p. 89, No. 31.

www.dacoromanica.ro
30 CONST. I. ANDREESCU

Mihail
Doc. din Iaqi 19 August r579, prin care Anisia, fica lui Mihail staroste
de Cernauti vinde parti din Boian (Wickenhauser, Woronetz, p. .210-213 ;
Balan, Fam. Onciul, Cernauti 1927, p. 7-8, No. 4).

Sidorie in 1595.
Doc. din Cernauti 8 Februar 1595 (Simion Re li, Documente slavo- romdne
din sec. XV-XVII, in Codrul Cosminului, II *i III, 1925-1926, extras Cer-
nauti 1927, p. 439-40, No. III ; Bolan, Doc. buc. I, p. 118-19, No. 49).

Cracalia ccl bdtrein in 1599-1603.

Doc. din 8 Februar 1599 (Wickenhauser, Bochotin, p. 69, No. V ; Balan,
Familia Onciul, p. 16-17, No. ro *i Doc. buc. I, p. 128, No. 52) ; 6 Iulie 1602,
cu sotia Elena (Uricarul, XXIII, p. 39-4o, No. 13 ; Iorga, St. si doc. XVI,
p. 158 O. Balan, Doc. buc. I, p. 136, regeste) ; Rohozna 14 Decemvrie 1602 (Wic-
kenhauser, o. c., p. 69, No. VI ; Balan, o. c. I, p. 235-6, No. 56) ; Suceava z
Iunie 1603 (Wickenhauser, o. c. p. 70, No. VII ; Balan, o. c. I, p. 236, reg. *i
Familia Onciul, p. 19, No. 14).
Fost staroste in doc. din Suceava 26 Iunie 1603 (Wickenhauser, o.c. p.
70, No. VIII ; Bolan, Doc. buc. I, p. 137. No. 57).
Pomenit in doc. din Iasi 28 Mai 1618 (Balan, Doc. buc. I. p. 172, No.
71) ,Si 8 April 1627 (ibid. I, p. 196-97, No. zoo), Cu ocazia rapirii fiului sau
de Poloni inchiderea lui la Camenita in urma mortii unor Poloni pe un fanat
al tinutului Cernauti. Eliberarea se face in schimbul a 30o taleri.

Ittraco Drace in 1602.

Odata cu Cracalia in doc. din 6 Iulie 16o2 *i Rohozna 24 Deceruvrie
1602 (cf. mai sus). Fost staroste in doc. din Mai 1606 (Balan, Doc. buc. III, p.
22, reg.; Gh. Ghibanescu, Ispisoace i zaPise. I, II, p. 48-49, No. 24, text) ;
Suceava 24 Noemvrie 1624 (Ghibanescu, Surele ft lzvoade, XIV, p. r 1, No. 12 ;
Balan, Fam. Onciul, p. 26-27, No. 22 i Doc. buc. II, p. 83-84, No. 35) qi
29 August 1732 (Gazeta mazililor fi rdzesilor, Cernauti, an. III, Iulie 1914, No.
15-16, p. 237-41 ; Balan, Doc. buc. IV, p. 169, reg.). Post sulger in doe. din
Ia*i IV, p. 169, reg.). Post sulger in doc. din Ia*i 23 Martie 1620 (Balan, o. c.
I, p. 174, No. 83).

Gheorghe Dronie pomenit in 1603 ca fost staroste.

Doc. din Suceava 1 Iunie 1603 (Wickenhauser, o. c. p. 70, No. VII ; Balan,
Fam. Onciul, p. r9, No. 14).

Dumitru Lento in 1603.

Ibidem. Post staroste in doc. din Mai 1606 (Balan, Doc. buc. III, p. 22,
reg.) ; fara data (ibid. III, p. 77, reg. *i Arhiva istoricd, III, p. 203, No. 6) *i
26 Octomvrie 1668 (Balan, .Doc. buc. III, p. 39-40, No. 29). La 15 Ianuar
1617 era raposat (Iorga, St. si doc. V, p. 397; Balan, Doc. buc. V, p. 212, reg.
*i Fam. Onciul, p. 22-3, No. 18.)

www.dacoromanica.ro
INSEMNARI DESPRE TINUTUI, CERNA.UTILOR 31

Onciul, fiul lui Gheorghe, in 1603 i probabil in 161o.

Doc. din Suceava I Iunie 1603 (Wickenhauser, Bochotin, p. 70, No. VII)
*i din 9 Octomvrie 1610 (Balan, Doc. buc. p. 7o-71, No. 24 ; it crede Onciul
Iura*covici).

Vasile Grama in 1612.

Doc. din 1 Mai 1612 (Balan, o. c. V, p. 16, reg). Post staroste in doe. din
20 April 1617 (ibidem). E Vasile Grama fost sulger din doc. din 17 Septemvrie
1619 (ibidem), Vasile Grama biv vel sulger de CAline*ti din doe. din 3 August
1753 (ibid. V, p. 18-19, reg.) qi diac. de Calinesti din doc. din Cernauti 8
Februar 1595 (ibid. p. 118-19, No. 49).
Petre Scaraotschi in 1613-1615.
Doc. din 31 Martie 1613 (Ghibaneseu, Surete, V. p. 184, No. CXXIX, 4,
II, p. 73, regeste) *i din i8 Ianuar 1615 (Ghibanescu, Surete, p.
si Balan, o. c.
184, No. CXXIX, 5, reg. *i Balan, o. c. II, p. 72, No. 26 *i Fam. Onciul, p. 20-
21, No. 16).

Gavrilcq Matieoscul in 1613, 162o-1621 i 1625-1626.

Staroste in doe. din 31 Martie 1613 cu Petre Scaraotschi (cf. mai sus).
Fost staroste in doc. din Ia*i 28 Mai 1618 (Balan, Doc. buc. I, p. 172, No. 81).
Staroste in doc. din Iagi 4 Mai 162o (Sever Zotta, Arhiva genealogicd,
II, p. 39 ; Balan, Fam. Onciul, p. 24-25, No. 20 *1 Doc. buc. II, p. 79, No. 31)
*i din Cuciur 4 Februar 1621 (I. Bianu, Doc. rom. I, I, p. 58,No. 66 ; Arhiva
istoricd, III, p. 215 ; Balan, o. c. II, p. 78, reg.).
Fost staroste in doc. din Ia*i 12 Martie 1622 (Balan, o. c. III, p. 3-6.
No. 2) O. mare vornic de Sara de sus in doc. din Ia*i 7 Mai 1622 (ibid.', p.
177-78, No. 86).
Staroste in doc. din Cernauti 21 Septemvrie 1625 (ibid. I, p. 193-94 ;
No. 96) si f. d., probabil 1625 (ibid. I, p. 191, No. 93) *i doc. din Cernauti 27
Septemvrie 1626 (Balan, Fam. Onciul, p. 27-28, No. 23). In doe. din 5 April
1628 iar mare vornic de tam de sus (ibid. II, p. 89-94, No. 39).
Mustafa' in 1618, impreuna cu Onciul Iuracovici.
Doc. din Cotnar io Octomvrie 1618 (Bianu, o.c. p. 42, No. 48 ; Arhiva
1st. III, p. 214 ; Balan, Doc. buc. II, p. 78, No. 3o).
Onciul Iuracovici in 1618 cu Mustata i probabil in 1634.
Doc. din io Octomvrie 1618 (ibidem). In doc. din Ia*i 20 Martie 1623 e
fost staroste (Vvickenhauser, Gesch. der Kloster Horror, St. (Mufti, Horodnik send
Petroutz, Cernauti 1881, p. 109, No. 15 ; Balan, Fam. Onciul, p. 25-26, No.
21 *1 Doc. buc. II. p. 81-82, No. 33). Staroste in doc. din Ia*i 13 Octomvrie
1634 (Balan, Doc. buc. IV, p. 186, reg.) qi fost staroste in doc. din Zastavna 1644
(Const. *i Marcella Karadja, Documentele mosiilor cantacuzinefli din Bucovina,
in Bul. Corn. ist. a Rom. X, *i extras, Valeni de Munte 1931, p. 40, No. 14).
Dima in 1645.
Martor in doe. din 4 August 1645 (Balan, Doc. buc. I, p. 245, No. 141 ).

www.dacoromanica.ro
32 CONST. I. ANDREESCIT

Ilie 5eptelici, fost mare postelnic, staroste in 1648.

Hotarnic pomenit de doe. din' Iasi i Iunie 1648 (ibid. II, p. 131-32,
No. 61).
Andreian in 1655-1656.
Doe. din Iasi 23 Mai 1655 (ibid. II, p. 150, No. 74) si hotarnica din 22
Iunie probabil /655 (ibid. II, p. 150 -51, No. 75), pomenita de hotarnica din
Chiseleu 7 Iu lie 1666 (ibid. III, p. 26-27, No. 19). Numit Andreica staroste
in doc. din Iasi 15 Iunie 1656 (ibid. II, p. 152, No. 77).
Grigore Ciocdrlie in 1657 i probabil in 1668.
Staroste in doc. din Vasileu 8 Decemvrie 1657 (ibid. II, p. 157 -58,
No. 82). Pomenit ca staroste la 13 August 1668 de doe. din 20 Iu lie 1760 (ibid.
IV, p. 224, reg.).
Toader staroste in 1658, probabil impreund cu Ieni.
Doc. din Iasi 28 Mai 1658 (ibid. II p. 158-59, No. 83). 0 regesta a
unei hotarnice a VaslAutilor, in care apar Toader si Ieni starosti e datata gresit
de T. Balan (ibid. V, p. 126) din 20 Iunie 1747, ci este probabil din 20 Iunie
1658.

Ieni, staroste probabil in 1658, impreuna cu Toader.

Doc. datat gresit din 20 Iunie 1747 (ibid. V, p. 126, reg.) si care e o
urmare a hr'sovului domnesc din Iasi 28 Mai 1658, pirn care se ordona hotar-
nica Vaslautilor (ibid. II, p. 158-59, No. 83).
Prodan Dreiguoscul in 166o.
Doc. din 9 Februar 1660 (inedit. Acad. Rom. ins. LVIII, 46 ; cf. anexa
I). Cf. C. I. Andreescu si C. A. Stoide, Steltinifei Lupu, Domn al Moldovei (1659
1661), Bucuresti 1938, p. 80.
Ilie Dracea in 1661 i 1665.
Doc. din 5 Mai 1661 (Uricarul, XXV, p. 54 ; cf. C. I. Andreescu si C
A. Stoide, o. c. p. 8o) si din Iasi 28 Ianuar 1665 (Balan, Doc. buc. III, p. 15-
16, No. so). In hris. din Iliseni r Mai 1666 e dat ca vornic de gloats (ibid.
III, p. 25-26, No. 18).
Savin in 1663 cu Nicolae Murgulet i in 1665.
Doc. din Iasi 4 Februar 1663 catre Savin si N. Murgulet starosti (Iorga,
St. 0 doc. XXII, p. 234. No. 8 ; Balan, Doc. buc. II, p. 166, reg.) si zapisul in-
tarit de Savin staroste, pomenit de intarirea domneascA din Iasi 28 Ianuar
1665 pentru pArtile starostelui Ilie Dracea in Ivancauti si Zvinece (Balan, o. c.
III, p. 15-16, No. xi)).
Nicolae Murgule in 1663-1664.
Doc. din Iasi 4 Februar 1663 (Iorga, St. i doc. XXII, p. 234, No. 8 ;
Balan, Doc. buc. II, p. 166, reg.) si doc. din 28 Septemvrie 1664 (Ghibanescu,

www.dacoromanica.ro
INSEMNARI DESPRE TINUTUL CERNAUTILOR 33

Surete, IV, p. roo, No. CIX). Post staroste in doc. din Bucuresti (sat in tinu-
tul Cernauti) 7 Martie 1677 (Ba lan, .Doc. buc. III, p. 67, No. 54) si din Zwolin
18 Octomvrie 2705 (ibid. III, p. 98, reg.:).
Dumitrqco Boul, fost vistier, staroste in 1665 i 1669-1671.
Doc. din Iasi 5 Iu lie 1665 (ibid. III, p. 19, No. 13) ; din Iasi 20 Octom-
vrie 1669 (ibid. III, P. 44, No. 34) i din Toporucicu 3 Noemvrie 1671 (Ka-
radja, o. c. p. 48-50, No. 21). E Dumitrasco Boul pomenit ca staroste la 31
Iulie 1671 de doc. din 15 Octomvrie 2762 (Balan, o. c. III, p. 155, reg.).
Durcqco apare in 1666 ca fost staroste.
Doc. din Iasi 24 Februar 1666 (Uricarul, XXII, p. 76-77 si reg. in Balan,
o. c. II, p. 42). E probabil Durasco Carsteian din zapisul din xi Mai 1672 pen-
tru imparteala Lucavitei de sus, pomenit de hrisovul din 20 Iunie 1760 ( Balan,
o. c. IV, p. 263, reg.).
Dumitra5co, fost pitar, staroste in 1671, impreuna: cu
Dumitraco fost vistier.
Staroste la 31 Iulie 1671, pomenit in marturia hotarnicti. a Mamornitei
din 15 Octomvrie 1762 (Balan, o. c. III, p. 155, reg.). E probabil Dumitrasco
Nacul, tatal lui Dumitru Stroici, pomenit in zapisul din 9 Octomvrie 1668,
pastrat in regesta de cartea de judecafa a auditoriului din Cernauti, din 14
Noemvrie 1780 (ibid. V. p. 99, reg.) si de doc. din 8 Iulie 17or (ibid. III, p.
III, No. 85).
Ion Stroescul apare ca fost staroste in 1674.
Ciunparsa in 2764 locuri in Farceni ca fost staroste (cf. doe. din 8 Ianuar
1762 in Balan, o.c. VI, p. 74-75, reg.). E probabil Ion Stroescul fost mare
jitnicer din doc. din Pocsani 28 April 1686 (ibid. III, p. 77-78, No. 62).
Nacul Isdcescul apare ca fost staroste in 1678.
Doc. din Martinesti zo Iunie 1678 (ibid. III, p. 68, No. 55 si IV, p. 5
reg.). Pomeni-t ca fost staroste si in doc. din 16 Mai 1755 (ibid. V. p. 42-43, reg.)
Toader Albotci, fost mare arma, staroste in 1693.
Doc. din Iasi 28 Septemvrie 2693 (ibid. III, p. 82-84, No. 66).
Constantin Turcul, fost mare medelnicer, staroste in
1696-1698.
Doc. din 17 April 1696 (ibid. III, p. 86-87, No. 69) ; din Banila 4 Noem-
vrie 1696 (ibid. III, p. 89-9o, No. 72) si din Banila 24 Iulie 1698 (ibid. III,
p. 91, reg.). 0 carte de judecata a sa pomenit de doc. din 15 Mai 2762 (Al.
Vitencu, Documente moldovenefti din Bucovina, colectia Than BdIciescu din Co-
mdrefti, Cernauti 1929, p. 12, No. 4).
Gheorghe Apostol, fost mare vistier, staroste in 1705.
Doc. din 12 Octomvrie 2705, pomenit de hotarnica Vascautilor din 2
Iunie 2730 (Balan, .Doc. buc. IV, p. 76, reg.).
Hrisovul II, a

www.dacoromanica.ro
34 CONST. I. ANDREESCLI

Gheorghe comis, staroste in 1709.

Doc. din Oraseni 21 Iunie 1709 (ibid. III, p. 149-50, No. 117).

Luca logofat, staroste in 1711.

Doc. din 14 Mai 1711 pentrn Pedicauti (ibid. III, p. i6o-16 No. 126).,

Dumitrago Macri, fost mare pitar i fost mare ban, staroste

in 1711-1712, 1715, 1720-1721 si 1729.
Post mare pitar *i staroste in doc. din Iasi 11 Decemvrie 1711 (ibid. VI,
p. 292, reg.) ; Cernauti 10 Ianuar 1712 (ibid. III, p. 164-65, No. 130) ; Ora-
*eni 20 Dade 1712 (ibid. VI, p. 293, reg. )si Iasi 2 August 1715 (ibid. IV, p.
184-85, reg.).
Post mare ban si staroste in doc. din Iasi II Iu lie 1720 (ibid. IV, p. 3 -4.
No. / si Fans. Onciul, p. 60-61, No. 5r) ; Iasi 24 Octomvrie 1720 (Karadja, o. c.
p. 50-1, No. 23 si Balan, Doc. buc. IV, p. 6-7, No. 3) ; 27 Martie 1721 (D.
Dan, Cr. ep. Rddituti, p. 185, No. 18 si Mdndstirea 5f comuna Putna, Bucuresti
1905, p. 202-3, No. 1, reg. ; Balan, Doc. buc. IV, p. ro-ii, No. 6) ; Iasi 21
Iu lie 1721 (Ba lan, o. C. IV, p. 11-12, No. 7) ; 15 April 1729 (D. Dan, Putna,
p. 192, No. 14, reg.) *i din Iasi 17 April 1729 (D. Dan, Cr. ep. Rdddufi, p. 226,
No. z ; G. Popovici, Opt documente romdne privitoare la mdndstirea Putna. 1707-
1778, in Candela, Cernauti 1886, p. 562, No. IV; Ba lan, o. c. IV, p. 86, No. 6o).

Hdncul staroste in 1717.

Staroste la 2 Ianuar 1717, pomenit de doc. din 2 Octomvrie /759 ( Balan,
Doc. buc. IV, p. 122-23 0 V. P. 23-24, regeste). Pomenit si de doc. din 3
Noemvrie, probabil 1770 (ibid. VI, p. 220, reg.). E poate acelas cu Hancul fost
mare capitan de Cotmani pans in z8 Iu lie 1714 (ibid. III, p. 189, reg.).

Lupul, fost mare vistier, staroste in 1717.

lir. din Iasi 25 Octomvrie 1717 (ibid. III, p. 187-89, No. 151) si din
Iasi 20 Decemvrie 1717 (ibid. IV, p. 223, reg. si Iorga, St. ,si doc. XXII, p.
237-38, No. 13). Post- staroste in doc. din Iasi /9 Iunie 1727 (Balan, o. c. IV,
P. 74, reg.).

Constantin, comis, staroste in 1722 ( ?).

Hrisovul din Iasi 18 Ianuar 1727 B pomeneste ca staroste intre starostia
lui D. Macri si aceia a lui Iordache Roset, adica intre 1721 si 1723 (Balan, o.c.
IV, p. 68-69, No. 45). Ca fost mare comis in doc. din Cernauti 16 August 1723
(ibid. III, p. 98-99, reg. si Iorga, St. fi doc. V, p. 409).

Iordache Roset, fost mare clucer, staroste in 1723-1724.

Doc. din 8 Mai 1723 (Balan, o. c. IV, p. 24-25, No. 16). ; Iasi 19 Sep-
temvrie 1724 (ibid. III, p. 201, reg. si Uricarul, XVII, p. 28-29, text) ; doc.
din Cernauti 2 Pebruar 1724 (Ba lan, o.c. IV, p. 33-5, No. 23) Si Bolan 2 Oc-
tomvrie 1724 (ibid. V, p. 105, reg.).

www.dacoromanica.ro
INSEMNARI DESPRE TINUTUL CERNAUTILOR
35

.5erban Cantacuzino postelnic, staroste in 1727-1728.

Doc. din Iasi 18 Ianuar 1727 (ibid. IV, p. 68-69, No. 45), 30 Mai 1727
(ibid. III, p. 148, reg.), Iasi 19 Iunie 1727 (ibid. IV, p. 74, No. 50), 24 April
1728 (ibid. IV, p. 66, reg. si Karadja, o. c. p. 56, No. 29) si Iasi 24 August
1728 (Balan, o. c. IV, p. 66).

Radu Racovifd, fost mare jitnicer, staroste in 1727, 1730-

1731-
Doc. din 2 Mai 1727 (ibid. IV, p. 70-71, No. 48), Vascairti 20 Mai 1730
(ibid. IV, p. 92, No. 65), Iasi 17 Septemvrie 1731 (ibid. III, p. 148-49,
reg.). Ilotamica din Vascauti 21 Mai 173o spare si in doc. din 15 Iunie 1755,
unde Radu Racovita e pomenit ca fost mare logofit si staroste de Cernanti
(ibid. V, p. 123-26, No. 69).

Constantin Si lion, fost mare medelnicer, staroste in 1731-

1732.
Doc. din Iasi 31 Iu lie 1731 (ibid. IV, p. mo, No. 71), Iasi I August 1731
(Gazeta mazililor i rd dfi/or, Cernauti, III, No. 5, Aug. 1913, p. 76), 1 Mai 1732
(Dan, Putna, p. 192, No. 15, reg.), io Mai 1732 (ibid. p. 93, No. 71, reg.) ; din
Iunie 1732 (Ba lan, o. c. IV, p. 105-6, No. 77), din 4 Octomvrie 1732, pomenit
de doc. din 9 April 1768 (ibid. IV, p. III. reg.), 29 August 1732 (ibid. V, p.
169, reg. si Gazeta mazililor, p. 237-41) si din Iasi 12 Decemvrie 1732 (D. Dan,
Mein. Sucevzfa, p. 207, No. g, reg.).

Scar lat, in 1732 i 1736.

Doc. din 17 August 1777 it pomeneste staroste in 1736 (Balan, o. c. V,
p. 75-6; reg.); carte de judecata din 21 Martie 1732, pomenita de doc. din
25 Martie 1779 (ibid. VI, p. 158-6o, reg.).
Nicolae Costin, fost logofat al doilea, staroste in 1733-1734.
Doc. din 5 August 1733 (ibid. IV, p. 113-14, No. 84), 12 Ianuar 1734 (Dan,
Puttia, p. r92, No. 16, reg.), 12 Ianuar 1734 ( Balan, o. C. IV, p. 127, reg. si
text in Popovici, opt documente, p. 563, No. V); numit Nicolae Constantin in
doe. din 6 Iunie 1734 (Balan, o. C. IV, p. 120-21, No. 88). In doe. din 24
Aprilie 1751 (ibid. V, p. 68-69, No. 39) si din Cernauti August 1782 (ibid. VI,
p. 231, reg.), se spune ca ar fi luat la plecarea sa din starostie zapisele Cerna-
utenilor prin care erau scutiti de solarit si de site diri.
Laurentiu, Laronti sau Lorentt, staroste in 1737 i 1746.
Doc. din 5 Iu lie 1737 (ibid. IV, p. 143-44, No. tot), Cernauti 3 August
1746 (ibid. V, p. 10-ix, No. 7 si Fain. Onciul, p. 75-76, No. 66), Iasi 5 Oc-
tomvrie 1746 (Balan, Doc. buc. V, p. 15-16, No. io), Stanesti 3o Octomvrie 1746
(ibid. V, p. 17-18, No. II) si din Iasi 26 Noemvrie 1746 (ibid. V, p. 21-22,
No. 13).
loan Ralis, in 1741.
Doc. din 15 Iu lie 1741 (ibid..IV, p. 189 si V, p. 37, regeste).

www.dacoromanica.ro
36 CONST. I. ANDREESCU

Dumitragcu Calmagul, fost mare clucer, staroste inainte de

1744 (probabil intre 1735 si 1741, dar dupa Ienache Halepliul).
MArturia boerilor din 6 Iu lie 1744 (ibid. V, p. no, reg.).

Vlasto Hrisoscoleu, fost mare stolnic, staroste in 1742.

Doc. din 15 Februar 1742 (ibid. IV, p. 195-96, No. 128), Cernauti 24
April 2742 (ibid. IV, p. 207, reg. si Fate. Onciul, p. 75, No. 65), hotarnica
din 15 August 1742 (Balan, Doc. buc. IV, p. 200I, reg.) si hr. din Iasi 24
Mai 1742 (ibid. IV, p. 70r, No. 41). Pomenit in intarirea din 3 Iunie 1752
(ibid. V, p. 195-96, No. 128).
Dumitragco mare ban, staroste in 1747.
Doc. din Iasi 22 Septemvrie 1747 (ibid. V, p. 47-48, No. 26). E pro-
babil Dumitrasco Calmasul, care spare ca mare ban in hrisovul lui Grigore Ghica
din 28 Decemvrie 1747, pentru im.pAcarea intre Toader Arbore si unchiul sau
Ursachi Isar (ibid. V, p. 51-52, No. 28).
Ienache Halepliul, staroste intre 1735 i 1741, probabil i
in 1743.
Marturia boerilor din 6 Iu lie 1744 11 aseazA in domnia lui Grigore Ghica
(1735-1741), inainte de Dumitrascu ealm.a.sul (ibid. V, p. rro, reg.). Din hr.
lui Grigore Ghica din 1741 ar reesi el era staroste in acel an (ibid. IV, p..
175, No. 119), deli nu e aratat in dregatorie. E probabil acelas cu lane sta-
roste de Cernauti din hr. din 17 August 1743 (ibid. IV, p. 220-21, No. 146) ;
cf. si doc. din I si 31 Iu lie 1731 (ibid. IV, p. zoo, No. 71).

Gheorghitri, fost mare sulger, staroste de Cernauti in 1743..

Doc. din 2 Mai 1743 (ibid. III, p. 103 si Iorga, St. ,ci doc. XXII, p. 381,
reg.) datat gresit din 1643, in pricina intre Al. Murgulet si Gr. Volcinschi
pentru pAmanturi in Pacleni. Cf. doc. din 20 Tulle 1760 (Balan, o. c. p. 224
reg.) pentru Gr. Volcinschi si doc. din 4 Iu lie 1752 (ibid. IV, p. rro--rr,
reg.) si din 24 Ianuar 1776 (Revista istoria, X, 1929, Documente, No. 7-9,
p. 196) pentru Alexandru Murgulet,
Un G. biv vel sulger in cartea de judecata din Cernauti 23 Aprilie 1743
(Ba lan, o. c. IV, p. 217-18, No. 144). Un Gheorghe sulger si staroste face mar-
turia hotarnicA din 7 Iunie 1743 (ibid. IV, p. 186, reg.). 0 carte de judecata
a sa pentru partile Vlaiculestilor din Boianciuc, etc. e pomenitA de doc. din 28
Mai 1765 (ibid. VI, p. 69-70, reg.) si 3o Iu lie 1765 (ibid. VI, p. 71, reg.),
acesta din urmA semnat de un alt Gheorghe, fost mare sulger, staroste de Cer-
nauti.
Ilie, staroste in 1745.
Doc. din 12 August 1743 (ibid. IV, p. 218, reg.).
Ionitd Arapul, pomenit in 1749 ca fost staroste.
Doc. din 25 Julie 1762 pomeneste pe Ionita Arapul ca fost staroste la
4 Mai 1749 (ibid. V, p. 211, reg.). E probabil acelas cu Ioann Rappel, din doe.

www.dacoromanica.ro
INSEMNARI DESPRE TINUTUL CERNAUTILOR 37

din 25 Mai 1749, staroste care hotareste satele Cozmin si Cuciur (Dan, Putna,
p. x93, No. 22, reg. numele citit gresit).
Vasile Donie (?), staroste in 1750.
Doc. din 5 Februar 1750, (Balan, Fam. Onciul, p. 81, No. 72).

Vasile Crupenschi, in 1748-1752.

Zapisul din 25 Martie 2748, intarit de VasileCrupenschi la /o Mai 1748
(Balan, Doc. buc. V, p. 53, No. 309), doc. din 5 Iu lie 2750 (ibid. VI, p. 63-
64, No. 36), 8 Iu lie 1751 (ibid. V, p. 72, No. 43), 19 Iu lie 1751 (ibid. V, p. 78-
79, No. 45), Cern Auti 3o Noenivrie 2752 (ibid. V, p. 89-9o, No. 509) pomenit
de hr. din Iasi 7 Iu lie 1755 (ibid. V, p. II, reg.); 29 Februar 2752 (Dan, Putna,
p. 195, No. 7, reg.). Pomenit ca staroste la 15 Ianuar 1752 de doc. din 15
Octomvrie 1762 (Balan, o. c. III, p. 155, reg.) si ca raposat de doc. din 30 Mai
1755 (ibid. V, p. 121-122, No. 68).

En,licachi Milo fost mare paharnic, fost mare hatman si aga,

staroste in 1754-1762.
Doc. din 20 April 2754 (ibid. V, p. 102-4, No. 57), 5 Septemvrie 2754
(ibid. V, p. 111-12, No. 63), 15 Iunie 1755 (ibid. V, p. 124-25, No. 69), xr
Ianuar 1756, ca fost mare clucer si staroste (ibid. V, p. 82, reg.), din 23 Iunie
1757 (Dan, Putna, p. 193, No. 28, reg.), 24 August 1757 (Balan, o. c. V, p. 273,
No. 88), 22 Iunie 2758 (ibid. IV, p. 119, reg. ca fost mare hatman), 28 Iulie
1758 (ibid. V, p. 186, No. 95), 15 Ianuar 1759 (ibid. III, p. 154, reg. si Dan,
Putna, p. 97, No. 115, reg.), 18 Mai 1760 ( Balan, Doo. buc. V. p. 212-14, No.
tog), 27 Mai 2760 (ibid. V. p. 225-26, No. hio), 5 Iunie 1760 (ibid. V, p. 227 -
i8, No. 112), 20 Iunie 1760 (ibid. VI, p. 347, reg.), 17 Februar 1761 (ibid.
VI, p. 17, No. 4) cu infarirea domneasca din 28 Mai 1761 (ibid. VI, p. 18, reg.),
xo Mai 1761 (Balan, Fam. Onciul, p. 96-98, No. 82), 25 Ianuar 1762 (Balan,
Doc. buc. VI, p. 46-47, No. 17), 12 Mai 1762 (ibid. VI, p. 49, No. 18), 29
Mai 1762 (ibid. VI, p. 59, reg.), 7 Iunie 2762 (ibid. VI, p. 57-58, No. 20), 16
Iunie 1762 (ibid. VI, p. 63-64, No. 22), 25 Iulie 2762 (ibid. V, p. 211, reg.).
Un I(ani) staroste e pomenit in naarturia din 23 Iunie 1775 (ibid. V, p. 82,
reg.).

lordache Cantacuzino, fost mare paharnic, staroste in 1756-

1757 si poate in 1760.
Doc. din x5 Iulie 1756 (ibid. VI, p. 50, reg.), 25 Iulie 1756 (ibid. V, p.
144, No. 76), 6 August 1756 (Dan, Putna, p. 193, No. 26, reg.), eineau g
August 1756 (Balan, Doc. buc. V, p. 145, No. 77), 16 Decemvrie 1756 (ibid. V,
p. 158-59, No. 82), 8 Octomvrie 1757 (Dan, Putna, p. 204, No. 2, reg.) i din
26 Iunie 1760 (Balan, o. c. V, p. 127, reg.).
Gheorghe Lefter, in 1759 si poate in 1764.
Doc. din 3o April 1759 (ibid. V, p. 112-13, reg.), 12 Iunie 1759 (ibid.
VI, p. 193, reg.), 15 Iulie 1759 (ibid. VI, p. 89, No. 3,), 5 Octomvrie 1759,
pomenit de doc. din 12 Iunie 1760 (ibid. V, p. 218-20, No. I13), 6 Octomvrie
1759 (ibid. IV, p. 102, reg.), hotarnica Lentestilor din 1759 (ibid. V, p. 292-

www.dacoromanica.ro
38 CONST. I. ANDREESCU

93, No. 99). E pomenit ca staroste de marturia pargarilor din Cern Anti din 24
Ianuar 1764 (ibid. VI, p. 89, No. 31).
Petrache Vida li, fost mare arma, staroste in 1759 (inainte
de 27 Mai 176o).
Hr. din 4 Noemvrie 1759 (ibid. IV, p. 9, reg.). Hr. lui Loan Teodor Ca-
limah din 27 Mai 1760 il arata iesit din stArostie (ibid. V, p. 215-16, No. Iro).

Arghirie ban, staroste in 1762-1763.

Doc. din 3 Octomvrie 1762 (ibid. V, p. 64, reg. si VI, p. 69, reg.), 15
Octomvrie 1762 (ibid. III, p. 155, reg.), 17 Noemvrie 1762 (Dan, Sucevila, p.
212-13, No. 4, reg.), 15 Mai 1763 (Dan. Pub:a, p. 193, No. 3o, reg.). In doc.
din 24 Octomvrie 1757 ci 28 Octomvrie 1757 pentru moia Prumoasa apare ca
fost mare catrar (cf. Dan, Putna, p. 206, No. 7 si 8, reg.).
Constantin Sturza, fost mare spatar, staroste in 1763-1764.
Doc. din 12 Septemvrie 1763 (Balan, .Doc. buc. V, p. 139, reg.), Iasi 15
Martie 1764 (ibid. VI, p. 9o-92, No. 32) di Cern Anti 22 April 1764 (Dan, Cr.
eP. Rddduli, p. 241-42, No. 7).
Pel'Uft, fost mare paharnic, staroste in 1764-1765 i poate
in 1768.
Doc. din 17 April 1764 (Balan, Doc. buc. IV, p. 170, reg. si VI, p. 197,
reg.; Karadja, o. c. p. 63-64, No. 4o), Iasi 24 August 1764 (Balan, o. c. V, p.
185, reg.), I Octomvrie 1764 (Balan, Fam. Onciul, p. 98-99, No. 83) di 12
April 1768 (Balan, Doc. buc. VI, p. 208-1o, No. 74).

The Herescul in 1764 i 1771-1772.

Doc. din 6 Italie 1764 (Balan, Doc. buc. VI, p. Io-ii, reg.), 21 Iulie
1764 (ibid. VI, p. 122-23, No. 40), 18 August 1764 (ibid. VI, p. 117-18, reg.),
8 Iunie 1771 (ibid. VI, p. 220, reg.), 8 Iunie 1771 (ibid. VI, p. 81, reg.) ; im-
preuna cu Leon Imbault in doc. din 15 Noemvrie 1796, pentru crearea targu-
lui Sadagura in 1771 (ibid. VI, p. 384-86, No. 129) si in doc. din 5 Mai 1772
(ibid. VI, p. 81-82, reg.). Pomenit ca fost staroste de doc. din 16 Pebruar 1782
(ibid. IV, p. 32, reg.).
Gheorghe, staroste in 1761-1762, 1765-1769.
Post mare jitnicer si staroste in doc. din 26 Iunie 1761 (ibid. VI, p. 23-
24, No. 7) si 29 Mai 1762 (ibid. VI, p. 59, reg.). Devine apoi probabil mare
sulger, cad la 25 Februar 1763 e fost mare sulger (ibid. III, p. 9-1o, No. 5).
Post mare sulger si vechil sau loctiitor al stArostiei Cernautilor in doc.
din 25 Mai 1765 (ibid. VI, p. 140, No. 46), 14 Iunie 1765 ( Balan, Fam. Onc'ul,
p. 99, No. 84), 16 Iunie 1765 (Vitencu, Doc. mold. p. 20-22) ci din 18 Iunie
1765 (Balan, Doc. buc. VI, p. 147-48, No. 49)
Post mare sulger si staroste de Cernauti in doc. din 13 Octomvrie 1765
(ibid. VI, p. 223, reg.), 5 Mai 1766 (ibid. VI, p. 162-63, No. 57), 17 Iunie
1766 (ibid. VI, p. 163, reg.), 13 Octomvrie 1766 (ibid. VI, p. 173, No. 6o), 30
Noemvrie 1766 (ibid. VI, p. 174, reg.).

www.dacoromanica.ro
INSEMNARI DESPRE TINUTUL CERNAUTILOR 39

A fost apoi probabil mare medelnicer. Reapare ca staroste i uneori ca

mare medelnicer in doc. din 6 Iulie.1768 (ibid. IV, p. III, reg.), 21 Iu lie 1768
(ibid. VI, p. 345 -46, reg.), 21 Iu lie 1768 (Ibid. VI, p. 213, reg.), 28 Ianuar
1769 (ibid. VI, p. 218, No. 76) 4 Februar 1769 (Dan, Putna, p. 99 zoo, No.
145, reg.) i g Februar 1769 (Balan, Doc. buc. III, p. 154, reg.).

Grigorq in 1767.
Doc. din 22 Mai 1767 (Balan, Doc. buc. VI, p. 174, reg.) i 5 Noemvrie
1767 (ibid. V, p. 65, reg.).

Leon. Imbault, fost mare paharnic, staroste in 1771-1772

i 1775.
Impreuna cu Ilie Herescu in doe. din 1771 pomenit de anaforaua din
15 Noemvrie 1696 (ibid. VI, p. 384-86, No. 129) i doc. din 5 Mai 1771 (ibid.
VI, p. 81-82, reg.). Sing= in doc. din 20 Mai 1775 (ibid. V, p. 202, reg.), 25
Iunie 1775 (Balan, Fam. Onciul, p. 101-3, No. 87 i Doc. buc. VI, p. 185, reg.),
din 27 Septemvrie 1775 (Balan, Doc. buc. V, p. 206, reg.) i doc. din 18 Iu lie
far' an (probabil 1773.1775), scrisoare a Mariei Donici (ibid. VI, p. 236-37,
No. 83).
Dumitru Pard, staroste de Cernguti.
Marturia egumenului Mihail dela schitul Zamostie spune ca acesta a fost
zidit de Dumitru Para, fost staroste de Cernauti ; cf. doc. din 16 Februar 1782
(ibid. IV, p. 32, reg.).

ANEXE
I.

1660 (7168) Tulle 9. Nastasia Robcenita vinde lui Prodan Draguescu, sta-
roste de Cernauti, partea ei din satul Molodava (tinutul Hotinului) cu 3o lei
batuti.
Adica eu Nastasia Robcenita scriu i dau tire cu aceasta
scrisoare a me cum am vandut de buns voe me, de nime ne-
voita nici asuprita, dumisale varu-mieu lui Prodan Dragasescul,
staroste de Cernauti, o parte de ocina din sat din Moldova de
tinutul Hotinului, din a patra parte a ,rasa parte din parte fra-
tine-mieu. Mirauti, am vandut cu locuri de mori i cu locuri de
halestee i cu tot venitul ce s'o veni spre acea parte, insa Para
vecini, numai ocina, i mi-au dat dumnealui varul mieu Prodan
Dragasescul, staroste de Cernauti, treizeci lei batuti. 5i in toc-
mala noastra au fost Samson Cazacul i Costin Liciul i Costantin
sin Nicolai si David Dragasescul si Toader Dragasescul i alti fi-
ciori de boeri,si multi oameni buni. Si eu Marcul sin Neculai am

www.dacoromanica.ro
40 CONST. I. ANDREESCU

scris zapisul i m'am i iscalit ca s se tie. Si Prodan Robceanu.

m'am prilejit candu an vandut maica noastra acea parte de ocina.
L(eat) 7168 iulie 9 zile.

Samson Cazacul, Costin Liciul, F..pis. u Petriceni, Nastasie

Robcenita, David Dragaescul, Prodan Robceanul, Marcul sin
Neculai, Toader Dragaescul.
(Ac. Rom. ms. doc. LVIII, 46).

II.
160 (7170) (P. lima 9 zi). Cernauti. Gavril, feciorul Priscornitei, vinde
lui Zota un loc de casa in Cernauti.
Suret de pe un zapis vechiu de un loc de casa din targul
Cernautilor, a manastirii Horecii.
Adica eu Gavril, ficiorul Priscornitii, din targu din Cer-
nauti, facu tire cu aceasta scrisoare a me cum ca am vandut
un loc de case:, care 1-am avut langa curtea Vameilor, am van-
dut dumisale Zotii i a ficiorilor dumisale i am luat bath 31
lei i jiumAtate ii un bou bun pentr'acel locu. Si in tocmala
noastra an fost Grigore oltuzul i Simion Chechenariul i Ali-
xandru Jala i Ion Zirenco i Gheorghe zat Filip i alti targo-
yeti multi au fost in tocmala noastra i Avacum protojopul, Va-
sile popa, ficiorul lui Isac i Ignat popa. Deci de acmu inainte
sa n'aiba nime nici o treaba la acel loc, nici din ruda me, nici
din copii mei piste aceasta scrisoare a me. Si pentru mai mare
credinta am pus i pecete targului ca sa se tie.
beat 7170.
(Arhivele Statului Bucuregi, man. Doljesti, pachet 19, Doc. 3).

Const. I. Andreescu.

www.dacoromanica.ro
 O EDITIE DE DOCUMENTE SLAVO-MUNTENE
DIN ARHIVELE SIBIULUI SI BRASOVULUI
A LUI SIRCU NECUNOSCUTA LA NOI
Inca de pe la sfarsitul veacului trecut, cercetatorii romani
si streini se interesau de documentele slavo-romane, destinate de
domnii si boierii munteni si moldoveni personalitatilor oraselor
din Transilvania si aflate, mai toate, in arhivele oraselor Brasov,
Sibiu si Bistrita-Nasaud.
Astfel Dimitrie Sturdza aflase, inainte de 7 Mai 1882, la
un anticar din Wiesbaden, 19 dintre aceste documente, destinate
orasului Brasov sau aflate candva in arhiva pomenitului oral,
pe care le cumpara, iar la 7 Mai 1882, cu prilejul comemorarii
in sanul Academiei Romane a aniversarii zilei de io Mai, le do-
neaza acestei Institutii, publicand, tot atunci, textul si traducerea
for la cele slavonesti numai traducerea romaneasca, iar la
cele romanesti textul I).
Cativa ani mai tarziu, in sedinta publica din 16 Decemvrie
1894 a aceleiasi inalte Institutii de cultura romaneasca, arheo-
logul Gr G. Tocilescu face o comunicare si despre documen-
tele slave si romane descoperite de d-sa in archiviul municipal
al cetatii Brasovulu?' 2).
Un an mai tarziu, si anume la 16 August 1894 filologul
bulgar L. Miletie incepe cercetari in aceiasi arhiva a Brasovului
unde lucreaza 8 zile si afla, spune el : o vie neculeasa, am ga-

I) Dimitrie A. Sturdza, Dare de second despre colectiunea de documente

istorice romdne ciliate la Wiesbaden, in Analele Academiei Romdne, Sectiunea II,
Discursuri, memorii si notice, Seria II, Tom. VIII (1885-1886), p. 239-259
Cu 5 facsimile ale doc.
2) Comunicarea lui Tocilescu e mentionata in Analele Academiei Romdne,
Partea administrativa si desbaterile, Seria II, Tom. XVII (1894-5), p. 28.

www.dacoromanica.ro
42 D. BOGDAN

sit 1)", adaoga tot el peste 400 de documente vlaho-bulgare pang

acum inedite" c)... Profesorul Bogdan mi-a spas in fine cd el
instqi si top: invdta0i din Bucuresti au lost foarte surprini de
aceastd descoperire, /timid intdmplcitor i aceasta datoritci d-lui ar-
hivar Stenner. i Miletie continua : Cdnd nu demult profesorul
Tocilescu a vent la Brapv i l-a intrebat pe d-1 Stenner dacd nu
sunt in arhivd documente cu text latin referitoare la Romdni, a
aflat intdmpleitor, dela d-1 Stenner, de aceste documente cirilice.
acesta-i adevdrul, cd nici unul dintre invc44ii romdni n'a intrebat
mai inainte de aceste documente 3)... Profesorul Tocilescuadaoga
141ileti6, n'a putut intelege cuprinsul documentelor pentru ca
nu stapaneste nici o limbs slava 4)"... Rezultatul celor opt zile,
cat a lucrat in arhiva Brasovului, Mileti6 it prezinta intr'un vo-
lum intitulat : AaKopolfunnt n rtxHara ciaBlmon nrtomertocm 5),
cu subtitlul : $01311 maxo- Obarapciat rpamoTH orb Bpamoim 6),
publicat in Buletinul Ministerului bulgar de instructiune publica
studiul sau cuprinzand 121 de documente 7).
Odata cu Miletie ii incepe cercetarile, in arhiva Brasovului
si regretatul istoric si filolog Ioan Bogdan, care in anul 1902
ii publica rezultatul muncii sale, intr'un volum, cuprinzand tra-
ducerea a 228 documente i regestele a 197 documente 8).
i) Dr. L. Alileti6, Aanoposnamit II rhutam caanakcna nntmenocTI, ( Daco-
romanii si scrisul for slay) II, cu subtitlul : [Holm maxo-61arapcnn IpamoTn on,
Bpamowr (= Noui documente vlaho-bulgare dela Brasov), in C6opmna,aa EapopEn
)/doTnopenim, HlvKa II unnnama, n3gana MITHACTOpCTBOTO Ea HapOJHOTO nlocntmenne,
cartea XIII 1b96 , p. 5.
2) Ibidem, p. 6.
3) Dr. L. Miletie, op. cit., p. 6. Sublinierea e insa a noastra.
4) Ibidem, p. 6.
5) Cf. nota 1 de mai sus.
6) Ibidem.
7 Studiul lui Mileti6 e precedat de o introducere, de 46 pagini, dupe
care urmeaza paginele 47-100, cu texte, jar paginele 100-152 cuprind un studiu
linguistic asupra pom.enitelor documente. 0 corectare a lecturii lui Miletid, dar
numai pentru documentele din secolul XV, o face Ioan Bogdan pe un exem-
plar al lucrarii lui Miletic, ce se afla in Biblioteca Acad. Rom., sectia mss, ms
r011l 5247, filele 165-191.
8) loan Bogdan, Documente si regeste priRitoare la relaiiile Tdrii Romd-
ne0i cu Bra,sovul fi Ungaria in secolul XV ,si XVI, Bucuresti, 1902, p. 3-239
pentru traduceri, iar paginele 243-315 pentru regeste, dand apoi in apendice,
textul slay al unui catastif de scule" (paginele 319-323). Lisa lucrarea lui
Ioan Bogdan a fost aspru criticata de Gr. Tocilescu, cu prilejul prezentarii ei
la premiul Nasturel-Herascu dela Academia Romans. In calitate de raportor
al lucrarii (cf. Analele Academiei Romane, Partea administrative ei desbaterile,
Seria II, Tom. XXV (1902-1903), p. 314-334). Gr. Tocilescu arata unele la-

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE DIN ARHIVELE BRASOVULUI SI SIBIULIJI 43

Cativa ani mai tarziu dupa prima sa comunicare, Gr. To-

cilescu revine asupra acelorai documente, facand, la 19 Martie
si 24 Iunie 1899, doua noui comunicari in sanul Academiei Ro-
mane 1). i tot el intervine, in mod polemic, in edinta dela io
Decemvrie 1904 a aceleiai Institutii, cand Ioan Bogdan ii ci-
tete comunicarea Documente moldoveneti in arhivul Braovului
din secolii XVXV I, arata.nd ca in luna Aprilie 1894 a des-
coperit in arhivele saseti dela Braov 866 documente slavone
,Si romane i ele mi-au fost aduse intr'o mare legatura (boc-
cea), aruncate unele peste altele, aa cum zaceau de mai multa
vreme i fusesera gasite intr'un ungher al arhivelor de catre d-1
Stenner arhivarul"... i, adaoga Tocilescu, m'am pus pe lucru
pentru transcrierea, traducerea i adnotarea documentelor" 2)....
Deci i Tocilescu recunoate, in a doua parte a polemicii sale,
ca documentele in chestiune au fost gasite de Stenner, cum ail-
tase i filologul bulgar Mileti6.
Lisa editia pregatita de Tocilescu, dar nu de el singur ci
in mare parte cu sprijinul lui Polihron Sircu 3), Eugen Kozak i
Stoica Nicolaescu 4) caci, cum arata Miletie, Tocilescu nu tia
nici o limba slava, tim apoi cal in Noemyrie 1896 it ruga pe
Polihron Sircu sa-i recomande lucrari cu privire la limba i pa-
leografia paleoslava 5)" n'a putut vedea lumina tiparului decat
multi ani mai tarziu, dupa moartea acestuia i anume abia acum
cune ale el.. Dar ca sa ne convingem ca raportul lui Tocilescu nu a fost totusi
f gent in mod cu totul obiectiv" cum dimpotriva sustine el (vezi p. 314) e deajuns
sa aratelm ca aceleasi greseli" de lectur5 ce Tocilescu le semnaleazA in raportul
sau, la paginele 317 ( apxAen, Bogdan p. 32), 319 $ saron S XHASS Brrark,
Bogdan, p. 185 nota), 325 (Sculota" gi Nicula a scris", Bogdan, duplicat p.
23), 327 (Petru Manea" si la Grade", Bogdan Nr. XXVII), 330 (spanzurat",
Bogdan, p. 132) si 333 (niste cutite", Bogdan, p. 295 si niste of ", idem, p.
303) le gasim si in lucrarea lui Tocilescu ; 534 documente istorice slavo-romdne
din Tara-Romdneascd si Moldova privitoare la legdturile cu Ardealul 1346-1603p
(cf. respectiv doc. Nr. 28, 333, 18 si 19, 30, 189, 413 $i 439). Si atunci 1
x) Cf. Analele Academiei Romcine, Partea administrativci si rlesbaterile, Seria
II, Tom. XXVII (19o4-19o5), p. 103.
2) Ibidem, p. j02.
3) Cum reiese si din scrisorile Jui Sircu adresate lui Tocilescu, cf. Da-
mian P. Bogdan, Basarabeanul Polihron Sircu fi contribulia lui la cultura ro-
mdneascel veche, in Arhiva Romdneascd, VIII (1942) si in extras, Bucuresti,
2942, p. 48-50.
4) Cf. si prefata lui I. B(ianu) dela pomenita editie de documente a
lui Gr. Tocilescu, p. IV.
5) Cf. Damian P. Bogdan, op. cit., p. 50.

www.dacoromanica.ro
44 D. BOGDAN

II ani in urma, acest fapt, al aparitiei ei, datorindu-se lui Than

Bianu, fostul bibliotecar *i animator al Academiei Romane 1).
Un an mai tarziu, dupa comunicarea sa din 1904, Ioan
Bogdan da la lumina un prim volum din editia documentelor
braovene cuprinzand textul i traducerea (numai a documen-
telor slave) a 213 documente slave i latineti, din secolul XV,
emanate dela domni munteni i aflate in arhiva oraului Braov 2).
Tot in 1905 apare i lucrarea lui Stoica Nicolaescu, care
cuprinde pentru prima oars i documente slavo-roman (munte-
neti i moldoveneti) din celelalte arhive ale oraelor transilva
nene : Sibiu i Bistrita 3).
Cu multi ani mai tarziu dupa editiile Ioan Bogdan i Stoica
Nicolaescu, lui Nicolae Iorga i se semnaleaza, in 1926, o scrisoare
slavoneasca a unui domn muntean Radu aflata in arhiva na-
tiunei saseti din Sibiu ,pe care Iorga o publics in anul 1927 4),

i) Gr. G. Tocilescu, 534 documente istorice slavo-romdne din Tara Romei-

neascd si Moldova privitoare la legciturile cu Ardealul 1346 1603, Bucuresti,
1931, titlul yi brosatul apartine lui Ion Bianu care semneaza yi o prefata, prin
initialele I. B. (cf. referintele noastre din : Diplomatica slavo-romdnci din seco-
lele XIV si XV, Bucuresti, 1938, p. 15 n. 6, Basarabeanul Polihron Sircu
loc. cit., p. to n. 3 si Caracterul limbii textelor slavo-romdne, ce va spare in Hri-
sovul, III (1943) cum si recenzia d-lui profesor P. P. Panaitescn pentru
brosarea initials a 527 doc. in Revista Istoriccl Romdnd, I, (1931), p.
312-319.
2) I. Bogdan, Documente privitoare la relaliile Tdrii RomcineSti cu Bra -
,sovul si cu Tara Ungureascd, fn sec. XV si XVI, I, Bucuresti, 1905.
3) St. Nicolaescu, Documente slavo-romdne cu privire la relatitle Tdril Ro-
indnesti Si Moldovei cu Ardealul in sec. XV si XVI, Bucuresti, 190s. Cu pri-
vire la valoarea acestei lucrAri se gasesc relatii pe larg in darile de seams a-
cute de : Alexandru Lapedatu (in 0 noud publicalie de documente slavo-romdne cu
privire la relaliile Tdrii-Romdnesti si Moldovei cu Ardealul in secolul ,XV si XVI,
Recenziune, extras din Convorbiri Literare, XL si XLI, Bucuresti, 1907), Ioan
Bogdan (in raportul sau publicat in Analele Academiei Romdne, Partea Admi-
nistrativa yi desbaterile, Seria II, Tom. XXIV (1906-1907), p. 406-418, cu
prilejul prezentarii lucra'rii, de catre Nicolaescu, la premiul Adamachi dela Aca-
demia Romans) si Gr. Tocilescu (in aceiasi publicatie, acelasi an, p. 418-425,
raport in aceiasi chestiune ca si al lui I. Bogdan).
4) N. Iorga, Noi acte romcinesti la Sibiu, extras din Academia Romdnd,
Memoriile sectiunii Istorice, Seria III, Tom. VII, Bucuresti 1927. Sem.nalana
unele omisiuni neinsemnate, datorite in parte si tiparului, dn textul editat de
regretatul Iorga : Pawn in loc de Pap.orm, rocno,s,inix in loc de rOCROAHH6,
faAoCTI in loc de pdp,OcTla 6 9HAA4A1 in loc de 83HAIRM ; AO HAITI in loc de AOH-
AdTi ; RA in loc de sk : in data FH in loc de Fi iar in monograms: paws noncom
MACTI/A LasiA rcAHH in loc de : PdAyiy EMMA& MACTLA R?Kreh rcAHh. Tot asa in
traducere : scriem in loc de scrie; tuturor, in loc de aceasta; ni-a dat Dum-

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE DIN ARHIVELE BRA.OVULUI BSI SIBIULUI 45

cu indicatia ca emitentul ei ar fi Radu dela Afumati 1).

Cu doi ani mai tarziu, dupa semnalarea scrisorii de mai
sus, i anume in 1929, profesorul Silviu Dragomir, dela Univer-
sitatea din Cluj, publics o noua editie de documente slavo-mun-
tene, de data aceasta provenind din arhiva baronului Brucken-
thal din Sibiu 2).
S'ar fi crezut ca prin publicarea acestei din urma editii s'a
epuizat fondul de documente inedite din arhivele oraelor ar-
delene.
Dar, peste 10 ani, dela aparitia lucrarii d-lui Dragomir, d-1
Gustav Giindisch, bibliotecar la Arhiva Nationala Saseasca din
Sibiu, descopere, in aceiai arhiva, Inca 26 de documente slavo-
muntene, pe care le pune la dispozitia d-lui profesor P. P. Pa-
naitescu, care le i publics in seria de Studii s cercetdri a Aca-
demiei Romane 3).
In anul 1897, deci un an mai tarziu dupa aparitia lucrarii
lui Miletie cu privire la documentele braovene, arhivarul Zim-
merman, cu prilejul trierii arhivei rationale saseti din Sibiu, des-
copere douazeci i trei de documente emanate dela domni i
boieri munteni i destinate Sibienilor. Acestea sunt documentele

nezeu, in loc de mi-a dat Dum.nezeu ; sa avem, in loc de sa am ; sd ne ludm,

in loc de sd iau i faceji-mi cunoscut, in loc de noi o vom lace.
1. InsA actul nu e dela Radu dela Afumati, cum crede Iorga (vezi op.
cit., p. 5) cAci monogramele din scrisorile lui Radu dela Afumati sunt mici, in-
ghesuite ai extrem de cursive (cf. fotografiile dela Acad. Rom. Pot de doc. XVI
plansele 47-70, pe cand monogramul din scrisoarea de mai sus are cu totul
o alta factura, se apropie mult de cele ale lui Radu cel Frumos (sa se compare
monogramul scrisorii in cauzA cu cele ale lui Radu cel Frumos, redate, una
in facsimil de loan Bogdan in Album paleografic cuprinzand doudzeci si ase de
facsimile de documente romcinegi din sec. XV, ca adaos la primul volum al
Documentelor privitoare la relatiile Tani Romanesti cu Brasovul si cu Tara
Ungureasca in sec. XV si XVI, Bucuresti, 1905, plansa Nr. 14 si alta in foto-
grafia de la Biblioteca Academiei Romane, sectia mss Pot. de doc. V-46.
2) Silviu Dragomir, Documente noud privitoare la relafiile Tdrii Romdnegi
cu Sibiul in secolii XV fi XVI, In Anuarul Institutului de Istorie Nalionald al
Universitatii Regele Ferdinand I din Cluj, IV (1926-1927) si in extras, Bucu-
testi, fara an. Cf. si recenzia lui St. Mladenov din Slavia, VI (1927), p. 766-
774, care se incheie prin urmatoarea caracterizare : cartea d-lui Dragomir e
bine venitA, cu toate acestea ar fi putut fi si mai buns ". La noi, recenzia lui
Mladenov a fost semnalatA de profesorul Panaitescu in Revista 'storied Romdnd,
I (193,), p. 92, nota bibliografica Nr. 66.
3) Petre P. Panaitescu, Documente slavo-romdne din Sibiu (147oI653),
volum aparte, XXXII, din Academia Romdnd, Studii, cercetari, Bucuresti, 1938,
cf. si recenzia noastrA din Arhiva Romdneascd, III (1939), p. 293-294.

www.dacoromanica.ro
46 D. BOGDAN

care sunt puse, un an mai tarziu, la dispozijia istoricului roman

basarabean de cultura ruseasca Polihron Sircu 1), ce se afla
intr'o calatorie de studii prin Transilvania. Sircu transcrie do-
cumentele in chestiune la care mai adaoga pe langa 3 docu-
mente din arhiva Braovului i 2 din muzeul Bruckentlial dela
Sibiu cu o meticulozitate dusa la exces, redand Intocmai nu-
numai numarul i intinderea randului din original i numerotan-
du-1 ca atare, toate abrevierele Si suprapunerile originalului ci
chiar i Imbinarea lui a cu y. Lucrarea lui Sircu e deci o editie
fotografica model, intrecand chiar pe cele cunoscute la not in
acest gen : Stoica Nicolaescu i Grigore Tocilescu.
Lucrarea lui Sircu a inceput s se tipareasca in anul 1899
insa din cauze necunoscute, s'a Intrerupt publicarea ei. i abia
dupa 7 ani dela punerea ei sub tipar i un an dupa moartea lui

.
Sircu, in anul 1906, Sectia de limba i literatura. a Academiei
ruseti gasete nimerit de a continua tiparirea ediiei fostului ei
colaborator Sircu a publicat mai multe articole in Buletinul
acestei sectii i fusese i functionar al Academiei ruseti 2). i, in
vederea continuarii i sfaririi tipariturii este delegat un alt
basarabean, A. I. Iacimirskij.
Astfel, in cartea 2, paginele 135, a tomului LXXXII din Co-
leccia secOei de limbd ;i literaturd ruseascd a Academiei imperiale
ruse0i de tiinte 3), Iacimirskij continua i sfarete editia lui Sircu
sub titlul : flame neperniesH mamma% Boeson ci C11611HCE113173 H
6pamoBeKantai marlleTpwramit 4), cu subtitlul : TeHena 28 CIBBBHCBlin
AORyMelITOB'b BaiamcBoro uponcxonvIeHisi XV-XVII BB., ropoAesurr,
apximoin Clfollfla a BpamoBa H opioiceaTancHaro My3OSI BJ CR611Ht 5),
preced&nd-o, dupa cum chiar el singur adaoga, de o prefata, de
38 pagini, numerotate in caractere latine, dealtfel aceasta pre-
fata este unicul element ce lipsea editiei inceputa de Siren, caci
textul documentelor fusese cules Inca in timpul vietii lui Sircu.
I) Cf. pentru Sircu, Damian P. Bogdan, Basarabeanul Polihron Sircu ,ci
contribulia lui la cultura romaneascci veche.
2) Cf. ibidem.
3) In ruse*te : d6optuncb orAtzellin pyccRaro S131,1Ka n =memo= Ihmepa-
Topexoft Arimemin nayas.
4) In traducere ronaneasc& : Din corespondenfa voievozilor roman cu ma-
gistratii din Sibiu i Brapv.
5) In romtmete : Textele a 28 documente slave de origine valand, din se-
colele XVX VII din arhivele oraelor Sibiu fi Brafov si din muzeul Bruchen-
.hal.

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE DIN ARHIVEI.E BRASOVULUI SI SIBIULUI 47

Documentele publicate de Sircu, cu exceptia unuia singur,

sunt cunoscute cercetatorilor roman, cad cele din arhiva na-
tionala saseasca sibiiana au fost publicate, in DM, de St. Nico-
laescu apoi in 1931 de Gr. Tocilescu, iar cele din arhiva Bra-
i
sovului tot de Tocilescu. Numai hrisovul lui Matei Basarab, din
anul 165o Iunie 14, este necunoscut, in forma data de Sircu, is-
toriografiei romanesti.
Am gasit totusi nimerit a ne opri asupra editiei lui Sircu
intrucat aceasta e total necunoscuta cercetatorilor roman si in
al doilea rand, cuprinde un sir intreg de lecturi cari corecteaza
pe cele ale lui Nicolaescu i Tocilescu.
Dintr'un fragment de prefata al lui Sircu, ce-1 semnaleaza
i.-1 reproduce Iacimirskij, se vede ca eel dintai intentiona sa
fad. un sir intreg de observatiuni cu privire la editia lui Miletie
caH, spunea el nadajduesc ca vor fi intru totul nimerite i Inca
la locul lor, din cauza ca pang acum corespondenta domneasca
cu Brasovul e cunoscuta numai dupe editia d-lui 1V1iletie. Aca-
demia Romans, pe cate stiu, mi se pare ca pregateste o editie
completa, luxoasa, a acestei corespondente, insa cand va fi gata
aceasta, nu se stie 1)".
In prefata ce precede editia Sircu, Iacimirskij se ocupa de :
Oraul Sibiu i raportul lui faca de Tara Romaneascei 2) ; Impor-
tanfa documentelor sibiene 3) ; Inceputul prefecei lui Sircu la editia
documentelor 4) ; Cercetarea documentelor publicate i observafiuni
cronologice, istorico-culturale, paleografice, lingvistice i critice 5)in
care critics datarea, ce Sircu o face documentelor din editia sa ;
se tie de altfel ca toate scrisorile destinate de domnii munteni
i moldoveni oraselor din Transilvania nu au decat data de lung
i zi, iar uneori nici acestea, cu exceptia hrisoavelor can au toate
elementele cronologice principale. Urmeaza : Lacunele editiei gi
greoli de tipar 6) ; Ortogralia documentelor slave de origine roma-
1) Cf. prefata lui Iacimirskij, p. XII. In citatia ce am dat-o In test Sircu
se refers la editia pregatita de Tocilescu sub auspiciile Academiei i nicidecum
la editia din 1905 a lui Ioan Bogdan, cum dimpotriva crede Iacimirskij (ibi-
dem, p. XII, note).
2) Cf. prefata lui Iacimirskij, p. IX.
3) Ibidem, p. X.
4) Ibidem p. XI.
5) Ibidem, p. XIIXXVIII.
6) Ibidem, p. XXVIIIXXIX.

www.dacoromanica.ro
48 D. BOGDAN

neascd 1) ; Observatiuni asupra formulelor documentelor domnilor

munteni cdtre sfatul ors iinesc al Sibiului 2) ; Observatiuni cu pri-
vire la datele documentelor, ref eritoare la relatiile comerciale ale
romdnilor cu tdrile vecine 3) i Influenla acestor relatii asupra or-
ganizatiei onqelor Tdrii Romdne0i si Moldovei i asupra termi-
nologiei romdne0i ref eritoare la comert 4). De fapt toate observa-
tiunile lui Iacimirskij nu sunt in fond decat o apriga critics la
datarea, lectura textelor i a rezumatelor date de Sircu, cri-
tics, in parte neindreptatita.
Urmeaza apoi textul documentelor, fiecare dintre ele fiind
precedat de un lung rezumat in rusete, dupa care urmeaza textul
documentului.
Documentul Nr. I. (paginele 1-2). La 12 Decemvrie, dom-
nul muntean Mircea cere Sibienilor sa judece pe fostul sau mare
logofat Radu Tudor, care acum ii este duman atat lui cat 1
sultanului i caruia i-a dat 15o de mii de aspri pentru ex-
ploatarea ocnii, din al carei venit urma s plateasca haraciul Care
Turci.
Documentul e atribuit de Sircu lui Mircea cel Batran, iar
Iacimirskij e inclinat" a-1 atribui altui Mircea, daca nu celui
din secolul XV (Mircea pretendentul, fiul nelegitim al lui Vlad
Dracul, anul 1431), apoi celui din secolul XVI s) ". Scrisoarea insa
de fapt apartine lui Mircea Ciobanul, cum o i publica Stoica
Nicolaescu ) i Gr. Tocilescu ). In lectura lui Sircu semnalam
urmatoarele omisiuni : in randul io lipsete RA dintre paAi i
mom*, in randul 14 omite pe T din c8T, iar in post-scriptum lip-
sete FOCHOACTRO Kli de dupa IIAOKtIkli.
Documentul Nr. II. (paginele 2-3). E o scrisoare din 7
Mai, prin care domnul Mircea arata Sibienilor ea va veni la ei, in
solie, credinciosul sau, Stanciul spatar. Documentul nu emana dela
Mircea cel Batran, cum crede Sircu fapt contestat i de
Iacimirskij, care insa nu precizeaza tine e anume emitentul, --8)

r) Cf. prefata lui Iacimirskij, p. XXIXXXX.

2) Ibidem, p. XXXXXXIII.
3) Ibidem, p. XXXIIIXXXVI.
4) Ibidem, p. XXXVIXXXVIII.
5) Ibidem, p. XIII.
6) St. Nicolaescu, op. cit., p. 77-79, Nr. XXXII.
7) Gr. Tocilescu, op. cit., p. 361-362, Nr. 364.
8) Cf. prefata lui Iacimirskij, p. XIV.

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE DIN ARHIVELE BRWVULUI $1 SIBIULUI 49

ci dela Mircea Ciobanul, cum e dat atat de Nicolaescu 4) cat si

de Tocilescu 2). Singura omisiune din lectura lui Sircu e H in loc
de E in cuvantul Rwmwm din monogram.
Documentul Nr. III (pagina 3). Domnul Vlad scrie Sibie-
nilor Ca s'a intors sanatos dela Poarta, unde fusese chemat, spre
a duce, ceia-ce a si facut, tributul tarii. Scrisoarea nu apartine
lui Vlad Dracul, cum crede Sircu, ci lui Vlad Calugarul cum o
i publics Nicolaescu 3) i Tocilescu 4). Iacimirskij critics, cu drept
cuvant, rezumatul lui Sircu 5) cad. in text nu e vorba de o fe-
licitare ci de o simpla formula de politete, iar legaturile de prie-
tenie ale domnului muntean privesc 'pe Sibieni i nu pe Turci,
cum dimpotriva rezumeaza Sircu.
Documentul IV (paginele 3-4). Domnul muntean Vlad Ca-
i Tocilescu .), iar nu Vlad Dra-
lugarul, cum arat'a. Nicolaescu 6)
cul cum crede Sircu, scrie Sibienilor in privinDa bataii, suferite
de un Nicola Marinov dela niste oameni din Sibiu, cerand ca
oamenii sa-i fie trimisi, spre a-i judeca.
Rezumatul lui Sircu e gresit, cum remarca i Iacimirskij ).
Documentul V (paginele 4-5). Radul dela Afurnati, cum
arata Nicolaescu i Tocilescu 10), iar nu Radu cel Mare, cum
crede Sircu, scrie la II Decemvrie, ca oricine este liber sa
treaca cu vitele sau cu marfa in Tara Romaneasca.
Documentul VI (paginele 5-7). Tot Radu dela Afumati,
cum arata Nicolaescu 11) i Tocilescu '), iar nu Radu cel Mare
cum crede Sircu, scrie din Targoviste, la un z Fevruarie, a a
capatat din nou domnia i altele. In lectura Sircu s'au omis : WT,
inainte de ciiciiitio i AoEplim acestea in adresa, iar in text a-
proape peste tot unde in original e z final, in editie e 6 .13)
I) St. Nicolaescu, op. cit., p. 81-83, Nr. XXXIII.
2) Gr. Tocilescu, op. cit., p. 362, Nr. 365.
3) St. Nicolaescu, op. cit., p. z-2, Nr. I.
4) Gr. Tocilescu, op. cit., p. 175-176, Nr. 185.
5) Cf. prefata lui Iacimirskij, p. XIV.
6) St. Nicolaescu, op. cit., p. 6-7, Nr. II.
7) Gr. Tocilescu, op. cit., p. 174-175, Nr. 184.
8) Cf. prefata lui Iacimirskij, p. XIV.
9) St. Nicolaescu, op. crt., p. 42-44, Nr. XVII.
raj Gr. Tocilescu, op. cit., p. 308, Nr. 311.
xi) St. Nicolaescu, op. cit., p. 28-32, Nr. XI.
12) Gr. Tocilescu, op. cit., p. 304-306, Nr. 308.
13) Facem indreptairile cuventte dup5. o fotografie a originalului, ce se
afla in Biblioteca Academiei Romane, sectia mss, Potografii de doe. V-62.
4

www.dacoromanica.ro
50 D. BO GDAN

Documentul VII (paginele 7-9). La un 21 Fevruarie, Radu

Paisie, cum arata Nicolaescu 1) i Tocilescu 2), iar nu Radu cel
Mare, cum crede Sircu i nici Radu dela Afumati cum 11 corec-
teaza Iacimirskij 3), scrie ca nu va Vasa pe doamna Despina sa
vie la ei pentru o judecata ci va sta el pentru dansa la acea
judecata.
In rezumatul Sircu e greita indicatia cum dealtfel re-
marca i Iacimirskij 4) ca. solul Dragomir Scurte ar merge la
Sibieni pentru chestiunele doamnei Despina.
In lectura Sircu : gresit MO in loc de aKo, legat de ECT
110CA411 RHCOTS KPAMO KHHVS ; randul 3 timptu in loc de ii3pi4, iar
in monogram HOHKWAd in Joe de gtvEKwAa.
Documentul VIII (pagina 9). Tot Radu Paisie, cum arata
Nicolaescu 5) si Tocilescu 6), iar nu Radu cel Mare, cum crede
Sircu i nici dupa toata probabilitatea", Radu eel Frumos,
cum corecteaza Iacimirskij 7), trimite la un 27 Iunie, ca sol la
Sibiu, pe Oprea logofatut
Documentul IX (paginele 9-1o). Iarasi Radu Paisie, cum
arata Nicolaescu 8) i Tocilescu ), iar nu Radu eel Mare cum
crede Sircu, la un 4 Iulie scrie Sibienilor ca sa i se intoarca o
datorie a omului sau Lepcea, ce o are la evreul Gherghe ").
In lectura Sircu sunt urmatoarele greseli : randul 5 este
*LOGO iiMar in loc de KdKO town dar ar putea fi i o gresala de
tipar ; superflua completarea <I E> de dupa Ansmiti na, cum
observa si Iacimirskij 11), Sircu crezand ca AnK)1{111 inseamna da-
tornic iar nu datorie cum e luat aici. Insa in randul 10 sunt
bine despartite HE KfTf (=-- )(TETE), la Nicolaescu i Tocilescu fiind
citite gresit ca unite. In acelai rand, Sircu completeaza o lectura
a celor doi de mai inainte, cad la Sircu dupA HE HETI este

r) St. Nicolaescu, op. cit., p. 48-50, Nr. XX.

z) Gr. Tocilescu, op. cit., p. 348-35o, Nr. 352.
3) Cf. prefata lui Iacimirskij, p. XVXVI.
4) Ibidem, p. XVI.
5) St. Nicolaescu, op. cit., p. 72-73, Nr. XXIX.
6) Gr. Tocilescu, op. cit., p. 351, Nr. 354.
7) Cf. prefata lui Iacimirskij, p. XVII.
8) St. Nicolaescu, op. cit., p. 69-7r, Nr. XXVII.
9) Gr. Tocilescu, op. cit., p. 350-351, Nr. 353.
ro) racimirskij crede (cf. prefata lui, p. XVII) crt scrisoarea poate apar-
tine unuia dintre domnli Radu, incepand cu Radu eel Mare i sfarsind cu Ra-
dul VII.
II) Cf. prefata lui Iacimirskij, p. XVII.

www.dacoromanica.ro
DOCIJMENTE DIN ARITIVELE BRAOVULUI SI SIBIULUI 51

KAHN, ce lipseste la Nicolaescu si Tocilescu, intreaga fraza

fiind asa : 4KO HE KETE KAWE KpATIITE maw H morn AASUKEH, ea
fiind transpunerea urmatoarei constructii romanesti : iar daca
voi nu yeti urea sa intoarceti marfa si acea datorie.
Documentul X (paginele ioii).
Radu dela Afumati, cum
arata Nicolaescu Tocilescu '), iar nu Radu cel Mare cum
crede Sircu, trimite, la un 23 Iulie, la Sibieni pe Negoita lo-
gofatul.
In lectura Sircu, randul 5 e MPS!. in loc de IIIPSNT
(= Negoita), in schimb e buns despartirea Aa ra (= sa-1) ina-
inte de AonSeTHT (in completare AonScTtiTF) in loc de A41' ca
la Nicolaescu sf Tocilescu.
Documentul XI (pagina ii). Radu dela Afumati, cum arata
Nicolaescu 3) si Tocilescu 4), iar nu Radii eel Mare, cum crede
Sircu, multumeste, la un 5 August, pentru darurile ce i-au trimis
Sibienii.
In rezumatul Sircu gresit Paun in loc de Paul, cum re-
marca si Iacimirskij 5), dar Paul e omul Sibienilor cum observa
si Iacimirskij 6) iar nu al domnului muntean, cum dimpotriva
crede Sircu.
In lectura Sircu e corect KN CE EcT nomuno (=v'ati adus
aminte) din randul 5, la Nicolaescu Tocilescu fiind gresit WIC(
ECT 110MHEAO.
Tot asa la Nicolaescu gresit HAWN ginoKetm na8n in loc de
KIWI.... ca la Tocilescu sf Sircu.
..
Insa observatiunea lui Sircu din nota 2, cu privire la
rocnoArrgo-s$ din text (el spune : poate rao it sau rgS) e su-
perflua, cum observa sf Iacimirskij 7), caci textul e bun.
Documentul XII (pagina 12-13). Radu Paisie, cum arata
Nicolaescu 8) si Tocilescu 9), iar nu Radu eel Mare, cum crede
Sircu ,si nici mai probabil" Radu eel Frumos, cum it corec-

I) St. Nicolaescu, op. cit., p. 46-47, Nr. XIX.

2) Gr. Tocilescu, op. cit., p. 308-309, Nr. 312.
3) Nicolaescu, op. cit., p. 40-41, Nr. XV.
4) Gr. Tocilescu, op. cit., p. 306-307, Nr. 309.
5) Cf. prefata lui Iacimirskij, p. XVII.
6) Ibidem.
7) Ibidem, p. XVIII.
8) St. Nicolaescu, op. cit., p. 65-67, Nr. XXV.
9) Gr. Tocilescu, op. cit., p. 347-348, Nr. 351.

www.dacoromanica.ro
52 D. BOGDAN

teaza Iacimirskij ), la un II August scrie Sibienilor, intre al-

tele, ca Turcii s'au ridicat impotriva crestinilor.
In lectura Sircu randul 8 e H CZEAHHHAII ECM HZ pItm,
iar la Nicolaescu si Tocilescu : if CZEAlltiliCE ECM KZ p*411. Insem-
nam si remarca lui Iacimirskij ca Tose e romanism 2).
Doeumentul XIII (pagina 13). Radu dela Afumati, cum
dealtfel arata si Nicolaescu 3) si Tocilescu 4), iar nu Radu cel
Mare, cum crede Sircu, si nici sau mai degraba" Radu cel Fru-
mps, cum corecteaza Iacimirskij 5), la un 22 Septemvrie trimite
cu daruri, la Sibieni, pe Radul logofatul.
In afara de o expresie gresita in rezumat, corectata de
Iacimirskij 9, nu e nimic de semnalat.
Doeumentul XIV (paginele 13-14). Radu eel Frumos, cum
dealtfel arata si Tocilescu 7), iar nu Radu eel Mare cum crede
Sircu si nici Radu Paisie cum dal Nicolaescu 8), catre Sibieni, Ca
el a oprit pe oamenii sad de a mai trece acolo la ei in tam. Un-
gureasca, din cauza pagubelor ce Ghiurcau vamesul le-a pricinuit
unor supusi ai sal.
In rezumatul Sircu, corecturi juste ale lui Iacimirskij 9).
In lectura Sircu, gresit CICTAISIIXMO 11 AGATE in loc de :
CZCT41111X moil moATE (= am pus la cale oamenii mei), tot asa
in randul 4 e AA HM HIIIIHM nodgo in loc de : Ad 14N1 4141111
npago, ca in original ).
Doeumentul XV (paginele 14-15). Mihnea cel Rau catre
Sibieni, aratand ca a trimis pe slugile sale, Mihnea din Targoviste
i pe Stoica, ca sa-i vanza, la Sibiu, niste porci 11).
In lectura Sircu e tl-THM in loc de HI-THM pentru pargari,
gresala semnalata si de Iacimirskij 12).
1) Cf. prefata lui Iacimirskij, p. XVIIIXIX.
2) Ibidem, p. XIX.
3) St. Nicolaescu, op. cit., p. 41-42, Nr. XVI.
4) Gr. Tocilescu, op. cit., p. 307, Nr. 370.
5) Cf. prefata lui Iacimirskij, p. XIX.
6) Ibidem.
7) Gr. Tocilescu, op. cit., p. 79-80, Nr. 83.
8) St. Nicolaescu, op. cit., p. 68-69, Nr. XXVI.
9) Cf. prefata lui Iacimirskij, p. XIX.
1o) Cf. o fotografie a originalului in Biblioteca Academiei Romfine, sectia
mss, Fotografii de documente, V-46.
II) Cf. textul scrisorii, la St. Nicolaescu, op. cit., p. ii r2, Nr. IV si in
Gr. Tocilescu, op. cit., p. 213-214, Nr. 224.
72) Cf. prefata lui Iacimirskij, p. XX.

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE DIN ARHIVELE BRASOVULUI SI SIBIULUI 53

Doeumentul XVI (pagina 15). Mircea, fiul lui Mihnea cel

R5u, trimite la Sibieni pe omul acestora, popa Bratul 1). E de
semnalat numai ca scrisoarea nu are monogramul domnesc, de-
altfel ca si scrisoarea, ce acelasi domn o trimitea, la un 22 Ia-
nuarie, dela Cetatea de Balta.', Brasovenilor 2).
Doeumentul XVII (paginele 16-17). Neagoe Basarab, cum
arat5. Nicolaescu ), Tocilescu ) si Sircu, iar nu mai probabil"
Laiota Basarab, cum incearca sa corecteze Iacimirskij 5), care
Sibieni, la un 2 Frevuarie, cerandu-le sa faca dreptate unui Du-
mitru din Bucuresti, pentru marfa ce acesta o avea acolo zalo-
gita si pecetluit5..
In lectura Sircu, randul 10 e corect AA CE HE mica TOAHNO
H MHOrall1H (= sa nu se mai sbuciume atat de mult) si gresit
e la Nicolaescu si Tocilescu can citesc Aa co HETHKA ... Dar
gresit in randul xi xpastrr in loc de xpainiT, cum remarca si
Iacimirskij (), gresa1a insa explicabila intrucat asa cum e schi-
tat x de diac seamana foarte mult cu s ). Tot in acelasi rand
trebueste citit TaIKO rAEAA H HAM rocnoAcrao (= asa sa caute
si domnia voastra) iar nu TAKO rAEMEI KAM rocnoAcTio cum
citesc toti cei trei editori. E bung insa lectura cu despartire
pentru HE were (= nu aji) legata cu rOCHOACTKO MN SLIHFIHTE din
randul 12, tot asa si Aa ra din randul 15 si gresite sunt cele dela
Nicolaescu 9i Tocilescu (unveil 9i AMA).
Doeumentul XVIII (paginele 17-18). Neagoe Basarab, cum
dealtfel arata 9i Nicolaescu 8) 9i Tocilescu ), iar nu mai de-
graba" Basarab Laiota, cum incearca s5. corecteze Iacimirskij ' ),
scrie Sibienilor, la un 8 August, in privinDa mesterului Hans.
In rezumatul Sircu sunt greseli corectate de Iacimirskij ).
In lectura Sircu, randul 6 e superflu5. completarea <tuir>
I) Cf. textul scrisorii la St. Nicolaescu, op. cit., p. 15-16, Nr. V i la
Gr. Tocilescu, op. cit., p. 222-223, Nr. 231.
2) Cf. textul scrisorii la Gr. Tocilescu, op. cit., p. 222, Nr. 230.
3) St. Nicolaescu, op. cit., p. 17-18, Nr. VI.
4) Gr. Tocilescu, op. cit., p. 259-260, Nr. 269.
5) Cf. prefata lui Iacimirskij, p. XX.
6) Ibidem.
7) Cf. fptografia originalului, aflata in Biblioteca Academiei Routine,
sectia mss, Fotografii de documente, V-6o.
8) St. Nicolaescu, op. cit., p. 19-21, Nr. VII.
9) Gr. Tocilescu, op. cit., p. 258-259, Nr. 268.
ro) Cf. prefata lui Iacimirskij, p. XXI.
z1) Ibidem.

www.dacoromanica.ro
54 D. BOGDAN

dintre WT si AotucHx- caci in realitate textul are W AoHEcHwE-

(= a adus-o) la fel si in randul 8 : An WTpAKOTAIT in loc de AA
W OAKOTAET (= s o lucreze), corectate si de Iacimirskij, care
mai arata, si cu drept cuvant, ca acestea sunt romanisme 1).
Insa in randul II e corecta lectura cu despartire : H 8nowli
KETE EAAUH HAA HEPA (--= i-mi yeti pune chezasi pentru el) in loc
de cea gresita : H SAOHCHKETE EMH,H H4A HErA, dela Nicolaescu si
Tocilescu.
Tot asa e corecta completarea wcno<so>Alxivto din randul
13, insa lectura din randul 14 prin Ad wAps,HHAI rocnoArrHa MH
e gresita, cea corecta fund : AA tV Ainsamitt rocnoArrHa AS (= sa
o tin domnia mea).
Bung insa e iarasi lectura AA ra Htpswri (= sa.-1 credeti)
in loc de Aara ca la Nicolaescu si Tocilescu.
Documentul XIX (paginele 18-19). Scrisoarea lui Neagoe
Basarab, dupa cum dealtfel arata si Nicolaescu 2) si Tocilescu 3),
si despre care Iacimirskij sustine ca in nici un caz nu poate fi
atribuita lui Neagoe 4)", catre Sibieni despre intamplarile din
Turcia.
In lectura Sircu si Tocilescu este Epe Eer nosEAHn TSpcHEE
ltelpit in loc de EfIE ECT HOSEHiHA Tt3pCKII Raph cum e corect si cum
citeste si Nicolaescu.
Randul 13 din lectura Sircu e desigur gresala de tipar :
TAKOH 101 K430K4WE in loc de TAKO HHH KA3013AWE cum arata si
Iacimirskij 5). Corecta e insa lectura HE snemo din randul 13
si gresita HE3HAA10 dela Nicolaescu si Tocilescu ; tot asa bung e
completarea HE Nome/to <K43ATH> HHilid (=- nu putem sti nimica)
din randul 15, ce nu exists la Nicolaescu si Tocilescu, cu
toate ca acestia din urma au in traducere nu putem (sti)
nimica".
Dar e iarasi gresita, lectura Siren TAKO KepE H KECTHHKA
AOHECTH din randul 17 in loc de : 'MO KapE H KECT HH KE AO-
HECTH (= asa ca once veste ne vor aduce) cum e la Nicolaescu
r) Cf. prefata lui Iacimirskij, p. XXI.
2) St. Nicolaescu, op. cit., p. 21-23, Nr. VIII.
3) Gr. Tocilescu, op. cit., p. 26o-261, Nr. 270. La Tocilescu in rezumatul
rom'anesc atat din tabla de materii, cat si din fruntea scrisorii gresit sprecifi-
carea el scrisoarea e adresata Brasovenilor (Gr. Tocilescu op. cit., p. XX ci
p. 26o).
4) Cf. prefata lui Iacimirskij, p. XXII.
5) Ibidem, p. XXIX.

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE DIN ARIIIVELE BRASOVULTJI BSI SIBIULIJI 55

i Tocilescu. Apoi greseli de tipar : in randul II mai in loc de

wife si in randul 17 ?Sour in loc de Tspcuro.
Documentul XX (paginele 19-20). Domnul Teodosie cb..tre
Sibieni, la un 7 Ianuarie, la cari trimite sol pe egumenul Iosif
dela Arge ).
Desigur ca lectura completata de Sircu in randul 7 pentru
textul : nomacg CST il*EIH POCHOACTIta MH AO <RAC> HeTHHH, ce
lipseste la Nicolaescu si Tocilescu, e bung, ea dand in tradu-
cere : pentru-ca sunt adevaratele vorbe ale domniei mele Care voi.
Documentul XXI (pagina 20). erban, marele ban al Cra-
iovei, raspunde Sibienilor la o scrisoare a acestora '). B vorba
de boierul Serban care a detinut marea bailie a Craiovei din Au-
gust 1535 ,Si pans la inceputul anului 1539 )
In rezumat si in text Sircu gresita lectura .5.terban.
Doeumentul XXII (paginele 21-22). Jupan Mogos spata-
nil Care locuitorfi din Sad i Cisnadia, ca sa-i fie prieteni 4).
Dupa Stoica Nicolaescu Mogos spatarul a trait in prima juma-
tate a sbcolului XVI 5) si este un Buzesc, fiind fiul boerului
Mogo 6). In nici un caz insa nu poate fi dupa toata proba-
bilitatea" omul de credinDa Mogos, al lui Basarab cel Tanar 7),
cum crede Iacimirskij '). Tot Nicolaescu dateaza scrisoarea de
mai sus, prin c. 1530-1536" 9).
Rezumatul Sircu e in totul gresit si confuz, fapt remarcat
si de Iacimirskij, care-1 si corecteaza
In lectura, Sircu, randul 2, gresit KOMWHE HAM in loc de
KOMWE H KAM cum e la Nicolaescu si Tocilescu, in randul 4 este a

r) Cf. textul scrisorii la St. Nicolaescu, op. cit., p. 26-27, Nr. X si la

Gr. Tocilescu, op. cit., p. 265, Nr. 273.
2) Cf. textul scrisorii, la St. Nicolaescu, op. cit., p. 57-58, Nr. XXII si
la Gr. Tocilescu, op. cit., p. 442-443, Nr. -442.
3) Cf. I. C. Filitti, Banatul Olteniei ci Craioveftii, in Avhivele Olteniei, II
(1932) $i in extras, Craiova, fara an, p. 73.
4) Cf. textul scrisorii, la St. Nicolaescu, op. nit., P. 53-56, Nr. XXI si
la Gr. Tocilescu, op. cit., p. 441-442, Nr. 441.
5) St. Nicolaescu, op. cit., p. 53.
6) Ibidem, p. 56.
7) Care apare intr'o scrisoare a acestuia, adresata Brasovenilor $i publi-
cata de loan Bogdan, in Documente privitoare la relafiile Tarii Romanefli cu Bra-
,sovul ,si cu Tara Ungureascd In sec. XV i XVI, I, p. 269-270 am mentionat
numai.aceastA editie intrucat ea e indicata si de Iacimirskij.
8) Cf. prefata lui Iacimirskij, p. XXIIXXIV.
9) St. Nicoleascu, op. cit., p. 55.
ro) Cf. prefata lui Iacimirskij, op. cit., p. XXIIXXIV.

www.dacoromanica.ro
56 D. BOGDAN

WHC 114C TOKOM HE HOpOKET, in loc de : A S Fide TOKOM HE HOpORET

dar in randul 12 corecta despartirea HE naumm H HE noposima i
grqit HEHAEHHM i tunoposiim dela Nicolaescu i Tocilescu ; la
fel i randul 15 unde e HE tiJITE iar la Nicolaescu i Tocilescu
HNIETE ; tot aa randul 20 : H HUM ninitaTea iar nu HHHM HpHMTEA
ca la Nicolaescu i Tocilescu, cari au totusi in traducere : i
for prieten.
Doeumentul XXIII (paginele 22-23). 5upan Gherghina, un-
chiul i parcalabuI lui Radu cel Mare, raportat si de Iacimirskij
aceluiasi domn ), scrie Sibienilor ca vamesii for i-au oprit un
armasar ce-1 cumparase acolo, la ei ').
In lectura Sircu s'a omis MU dintre a i 1110 tHMO MOM
Doeumentul XXIV (paginele 24-25). E o scrisoare din ar-
hiva Brasovului, prin care Mircea fiul lui Mihnea cel Rau, cum
arata dealtfel i Ion Bogdan 3) i Tocilescu 4), iar nu Mircea cel
Batran, cum crede Sircu i nici dupa toata probabilitatea"
Mircea Ciobanul, cum corecteaza Iacimirskij ), cere Brasovului
restituirea, pentru maica-sa vitrega, doamna Voica, restituirea
unor pahare de argint, comandate la Brasov.
In lectura Sircu, randul 4 probabil grea1a de tipar 'um
in loc de 11 AHK (= i obraz) ; randul 1o, s'a omis BH dinaintea
cuvintelor : AAKAM 83HAHIE ; randul 12 e BIWA HOEHOAA, crezand
ca e vorba de un voevod Vita, fapt semnalat i de Iacimirskij,
care corecteaza lectura greita i din rezumat 6) ; randul 22,
omis cpAu,A de dupa WT HEPOHA ; dar in randurile 14 i /5 grepla
de tipar pentru d HO ii in loc de 4110 I-IX. Semnala'm apoi lectura
corecta HE AVE AA MH AtITE din randul 14, in loc de HEATE A,a MH
AATE dela Tocilescu.
Doeumentul XXV (paginele 25-26). A doua scrisoare din
arhiva Brasovului, bine datata de Sircu, e al lui Vlad Dracul
r) Cf. prefata lui Iacimirskij, p. XXIV.
2) Cf. textul scrisorii, la St. Nicolaescu, op. cit., p. 8-9, Nr. III si la
Gr. Tocilescu, op. cit., p. 413-414. Nr. 414.
3) loan Bogdan, Documente ,si regeste privitoare la relapile 7'drii Romf-
negi cu Brapvul gi Unearia in secolul XV 0 XVI, p. 144, iar la I). 144-145 $i
sub Nr. CXLVIII se d si o traducere a scrisorii.
4) Gr. Tocilescu, op. cit., p. 217-218, Nr. 227.
5) Cf. prefata lui Iacimirskij, p. XXIVXXV.
6) Ibidem, p. XXV.

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE DIN ARI-IIVELE BRASOVULUI SI SIBIULUI 57

aceiasi datare indicand atat Ioan Bogdan1) cat si Gr. Tocilescu )

prin care domnul muntean vesteste pe Brasoveni ca a reluat dela
Turci o cetate ce o reconstrueste, cerandu-le, cu acest prilej, arme
si silitra, ca s'o intareasca.
In rezumatul Sircu s'au strecurat unele greseli, ce Iaci-
mirskij le corecteaza ) ; insa 1181BKH nu inseamna arme" cum
afirma Iacimirskij, ci tunuri, cum arata si Sircu.
In lectura Sircu, randul 3, e gresita corectura ce se face
cuvantului wR3ii ce urmeaza lui rpa,A inlocuindu-1 prin ws3e,
fapt semnalat si de Iacimirskij 4).
Documentul XXVI (paginele 26-28). A treia scrisoare din
arhiva Brasovului e a lui Neagoe Basarab, si prin ea domnul
muntean face cunoscut Brasovenilor si Secuienilor ca nimeni
dintre ei nu mai pot paste oile sau porcii si nici pescui in Tara
Romaneasca, lard stirea domnului si plata gorstinei ).
Rezumatul Sircu e format in mare parte numai din citatii
slave din text, pe care Iacimirskij cauta sa le explice ).
In lectura Sircu s'a omis, in randul 6 c$ dintre H i
CIIHHEAMH, iar in randul 16 e AKO HE KE SAKTI" S ropipiiii8 in loc de :
A KOH HE KE SAECTH S ropi11uH8.
Urmeaza apoi anexele, in care se publica cloud hrisoave
muntene gate in arhiva muzeului Bruckenthal din Sibiu.
Documentul I (paginele 31-33). La 14 Iunie anul 1650, dom-
nul muntean Matei Basarab intareste lui Dumeneca portar din
Ivanesti, mai multi stanjeni de mosie in Ivanesti, judetulIalo-
mija, eumparati dela mai mulji oameni ').
z) Ioan Bogdan, op. cit., p. 54, unde se cla qi o traducere a scrisorii ; idexu,
Documente privitoare la relatiite Tdrii Rominefti cu Brafovul cu Tara Un-
gureascd in sec. XV )Si XVI, I, p. 8o, unde se mai dA atat textul cat i tra-
ducerea scrisorii.
2) Gr. Tocilescu, op. cit., p. 62, Nr. 64.
3) Cf. prefata lui Iacimirskij, p. XXVI.
4) Ibidem, p. XXVIII.
5) Cf. traducerea scrisorii, la loan Bogdan, Documente i regeste privi-
toare la relaitile Tdrii Romcinefti cu Brafovul i Ungaria in secolul XV 0 XVI,
P. 79-81, Nr. LXXXI i editia Gr. Tocilescu, op. cit., p. 247-249. Nr. 259.
6) Cf. prefata lui Iacimirskij, p. XXVI.
7) tin rezumat al actului insa cuprinzand numai martorii, a dat N. Iorga
in Socotelile Sibiului, din Analele Academiei Romcine, Memor'ile Sectiunii Isto-
rice, Seria II, Tom. XXI (1898-1899), apendice, I, p. 289 Nr. a. 'ma Ghiorm.a
nu e ban simplu cum e in lectura Iorga ci mare ban al Craiovei".

www.dacoromanica.ro
58 D. BOGDAN

In rezumatul Sircu este gresit atributul de Viteazul pentru

Matei Basarab, fapt semnalat si de Iacimirskij ).
In lectura Sircu randurile 2, 6 si 8 e wsac iar in randul 4
wrcu', Iacimirskij incearca sa corecteze citirea de mai sus,
crezand ca ea poate fi inlocuita prin WT %ACT 2) (=din partea),
de fapt insa in original este, lard nici o discutie, conjunctia WSW*
(= insa).
Tot asa WT HA din randurile 6 si 9 sunt citite, WTHA,
Siren crezand ca e vorba de wrila = WT4HHa = WTHEIHA, in rea-
litate insa e romanizmul dela. In randul 13 e apoi HIM ,KSHAH
NAVA REA nor in loc de He (= 11C11pAKIIHK) NAVA KEA rlOr,
iar in notele dela pagina 33, in semnatura domnului citeste
IW newfro HOEHOAA in loc de 1W MATH* KoEKOAA.
Documentul II (paginele 33-35). Ultimul dintre documen-
tele publicate de Sircu e hrisovul (3AATOHELIATHHK) lui Antonie
Voda din Popesti, scris in Aprilie anal 1670 anul dela
creare e urmat si de eel dela Hristos prin care darueste mi-
tropoliei din Balgrad (Alba Iulia) 60oo de bath in fiece an, ara-
Valid ca a vazut si hrisoavele, cu acelasi cuprins, ale lui Matei
Basarab si Constantin Serban.
Hrisovul e publicat, arata Sircu, de Ion cavaler de Pus-
cariu cu totul inexact si cu multe greseli can nu rareori in-
tunecal cu desavarsire sensul cuvintelor )".
Pupa o fotografie a originalului slay, ce ne-a adus-o d-1 I.
Ionascu spre a-i face o traducere pentru teza d-sale de doctorat,
putem semnala urmatoarele omisiuni in lectura lui Sircu.
Pagina 33: s'a omis rnarontoive dintre 6AAHME1H i MH-

AOCTHEari lui WHIIINET Ii lipseste T final ; CI1TKOpHI11M nu CIIT-

KOpHM ; n6CTpoE1 FpETHK nu fikCOK*11H6IX ENTHK ; KICSAS nu
KCSAS ; s'a omis : HAM EOPATLTKA HAH SRO 11111119E4EHHAr0 dintre
SOPOAAHHAVO i (1HCAO, dupa care urmeaz5. imediat HAH ItALLIWAPO
EAHKOM iar nu MAN sSminro EAHKOC ; tot aa 60rOM nu soro; CflAT4p10
I u cnirrapii i nota I dela pagina 34 ca nano din text e
probabil in loc de nano" este neavenita caci e vorba de marele
vistier Papa Brancoveanu. Apoi in lectura Puscariu, dupA care
1) Cf. prefata lui Iacimirskij, p. XXVI.
2) Ibidem, p. XXVII.
3) Polihron Sircu, op. cit., p. 35. E vorba de lucrarea lui Ioan cavaler
de Pucariu, Oarele libere, Sibiu, 1867, textul slay al documentului e dat la
p. 28-32.

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE DIN ARHIVELE BRASOVULUI SI SIBIULUI 59

care ia,si Sircu, e it lir Kpfu,SnEcKSA pe cand in original e : as PAAOrA

grit AWP KOLI,S4ICK8A, iar mai jos e si P8,3,0(n HICTOMA KTOpH
AwrotistT, ce nu exists nici la Puscariu si nici la Sircu.
Dar Iacimirskij se indoieste de autenticitatea hrisovului
lui Antonie Voda caci dupa limbs& ortografie si expresii deo-
sebite, el ridica puternice indoieli in privinta autenticitatii
daca nu a actului apoi a originalului 1)" si e posibil sa
fie o copie facuta mai tarziu de un scrib sarb, aceasta cu atat mai
mult cu cat caracterele externe ale documentului... sunt cu total
necaracteristice pentru documentele muntene cunoscute notia.
Vezi documentul domnului Radul, dat manastirii Milesovo in
anul 1665, scris de acelas mare logof at Radul Cretulescu ca si
documentul din anul 1670. (P. afarik, Pamiatky drevniho
pisemnictvi jihoslovaniiv, editia 2, Praga, 1873, paginele 116
118). E interesanta coincidentaabia daca poate fi intamplat oare,
a scrisului, in amandoua documentele, al lui nane (in loc de HAHA)
REIM KOMHC (p. 118) si HAHA (in loc de 04H4) KE4HKIH RHC". 2 E
just ca hrisovul de mai sus al lui Antonie Voda din Popesti nu
seamana cu celelalte acte muntene contimporane, cari in acest
timp numai in mod exceptional apar scrise in slavoneste, insa
fotografia ce am avut-o in mans ne confirms ca autenticitatea
originalului e in gall de orice bauuiala, iar argumentarea lui
Iacimirskij cu nana in loc de 04W1 nu e valabila, fiind vorba de
numele proprii Papa si Pana, ce le purtau doi dregatori domnesti.
Acestea sunt documentele pe care Sircu le-a publicat in
anul 1899.
Concluzii. Prin editarea lor, Sircu a adus unele noui contri-
butiuni, mai ales de lectura fata de editiile Nicolaescu si To-
cilescu, contributiuni cari, in nici un caz nu pot fi neglijate, mai
ales pentru un cercetator al limbii textelor slavo-roman.
Natural ea lucrarea lui Sircu nu e desavarsita am vazut
mai sus omisiunile ei, apoi ii lipseste descrierea materialului de
scris a documentelor si a pecetilor, cari insa probabil ca Sircu avea
de gand sa be dea in introducerea ce n'a mai putut-o termina.
Asa cum se prezinta editia Sircu, ea insa in nici un caz nu poate
fi apreciata ca fiind departe de a fi desavarsita."" cum o afirma
Iacimirskij, ci este o completare utila la editiile romanesti, ir en-
tionate mai sus.
Damian P. Bogdan.
I) Cf. prefata lui Iacimirskij, p. XXVII.
2) lbidem, p. XXVII, nota r.

www.dacoromanica.ro
 FENOMENE PREMEDIE,VALE IN CIRCULATIA
MONETARA ROMANA DIN REGIUNEA
DUNAREANA
Circulatia monetara constitue unul din aspectele cele mai
interesante din viata economics a acelei marl regiuni, denumita
Illyricum, care cuprindea la un moment dat tot spatiul balcano-
danubian. Monetele sunt dovada cea mai sigura i cea mai veche
a unora dintre legaturile economice pe care le-a avut Illyricul
cu restul lumii greco-romane. Nu data ele formeaza chiar sin-
gura dovada a unor raporturi,pe care nu le cunoasteam din alte
izvoare de informatie scrise sau arheologice dar care totusi
trebue sa fi fort destul de intense spre a lasa atatea urme. Ma
refer, in special, la acele tezaure de monete africane gasite in
regiunea occidentals a Illyricului monete carthagineze, numide
si egiptene in tezaurul de la Vrankamen 1) (sec. IIIII a. Chr.),
carthagineze i numide in tezaurele din Kruinowa 2), Kula 9,
din Marpurgo 4) si din Mazin 5). Aceste doua din urma sunt
din sec. I (89 si 81 a. Chr.). Pornind din orase de pe coasta
marii Adriatice, Egee i Negre, drumurile comerciale din inte-
riorul Illyricului sunt presarate cu monete grecesti Si romane sau
cu imitatii barbare de ale acestora.
In spre sfarsitul lumii romane insa, circulatia monetara re-
flects atat nesiguranta care domnea in toate domeniile vietii de
stat cat i pauperizarea, care a insoft ultimele framantari po-
litice i economice ale Imperiului. Intr'o regiune, care a avut de
suferit atat de molt de pe urma acestor evenimente, semnele
1) C. Truhelka in Wiss. Mitth. aus Bosnten and der Herceg. I, (1893),
p. 184-8.
2) Bllitter fur Miinzfreunde, 69, (1934) P. 17-32.
3) Berliner Munzblatter, XXI (1900) p. 386.
4) Rass. Num., 5932, p. 91.
5) J. Brunkuid, in Vjestnik Hrv., II, 1896-97, p. 5-42 ; A. Blanchet,
Rev. Num. 19o1, p. 29o-93; Num. Chron., 1900, p. 374

www.dacoromanica.ro
62 EM. CONDURACHI

care apar in circulatia monetara locale prezinta un interes deo-

sebit. Stapanirea romana la Dunare poate fi urmarita, in vici-
situdinile ei, prin monete si circulatia lor. 0 primejdie atat de
mare ca aceea a invaziei Gotifor din anii 250-251, terminate
cu moartea imparatului Decius pe campul de lupta dela Abrit-
tus, a produs ingroparea a nenumarate tezaure monetare, pe
care le gasim semanate pe drumul, pe care l'a urmat invazia 1).
Reluarea ofensivei la nordul Dunarei de catre Constantin cel
Mare si fiii sai, explica inmultirea tezaurelor monetare din sec.
IV, pe malul stang al Dunarii. i tot aceleasi motive de ordin
politic si economic sunt la baza unor fenomene in circulatia mo-
netara din Illyricum, fenomene pe care, in rapOrt cu ceeace va
urma mai tarziu, le putem numi medievale sau, spre a fi mai
exact, pre-medievale.
E mai intki un fenomen, care e frecvent in circulatia mo-
netara a provinciilor periferice. In special din sec. IV inainte
au circulat o serie de monete imperiale sau mai curand pseudo-
imperiale, fiindca ele nu pot fi exemplare provenind din atelie-
rele oficiale ale Imperiului 2). Iconografia barbarizata a aversului
si reversului si inscriptia iligibila i neori caracterele latine nu
fac altceva decat s imite, fard nici un sens, inscriptia monetelor
imperiale dovedesc ca avem de a face fie cu monete de ale
sefilor barbari dela hotarele Imperiului, fie cu monete batute de
sefii militari romani din provinciile dela granite. Intr'o vreme sand
nesiguranta politica facea dificila aprovizionarea cu bath, fie din
capitala provinciei; fie dela atelierul monetar cel mai apropiat,
plata trupelor si a barbarilor angajati pentru paza limes -ului
roman, se facea cu ajutorul acestor monete batute probabil din
ordinul si sub supravegherea acestor sefi militari. Mai des par
a fi fost imitate monetele lui Constantin cel Mare, care se bu-
curau probabil de mai multa incredere. Pie ca acest fapt avea
loc din cauza dificultatilor de aprovizionare cu cantitatea de
bath necesara, fie ca pornea din initiativa proprie a sefilor mi-
litari dela Dunare, el nu prezinta mai putin caracterul unei in-
calcari a suveranitatii imperiale in materie monetara, ale carei
consecinte se vor vedea, tot mai evidente si mai generalizate, in
secolele urmatoare. Prezenta in Egipt in sec. V a unor monete
similare e in legatura cu slabirea continua a autoritatii centrale.
1) Cf. G. Seure in Rev. Num., 1923, p. 129.
2) Cf. W. Knechtel in Bul. Soc. Num. Rom., X, Bucureti, 1913, P. 15.

www.dacoromanica.ro
FENOMENE PREMEDIEVALE IN CIRCULATIA MONETARA 63

Regiuni mari din valea Nilului incepeau sa fie organizate in mod

virtual ca fiefuri feudale, ai caror seniori adunau singuri veni-
turile, imparteau dreptatea i controlau ordinea prin trupele for
proprii 1).
In legatura cu un alt aspect pe care it prezinta circulatia
monetara dunareana din sec. IV inainte, amintim un fapt care
nu ar prezenta nimic extraordinar, daca, el nu ar aparea tot in
viata economics a provinciilor periferice. Unele tezaure monetare
din sec. III prezinta un amestec neobinuit de monete de bronz
batute in cele mai departate ateliere din tot cuprinsul Imperiu-
lui. La Pleven, in Bulgaria actuala, un mare tezaur de monete
de bronz, din epoca lui Gallienus pans la Probus, e compus din
exemplare batute in atelierele din Roma, Antiochia, Cyzicus, Lon-
dinium, Serdica, Siscia i Tarragona 2). Tin alt tezaur, gasit la
Vranik, in Jugoslavia, din epoca lui Constantius II Mag-
nentius, cuprinde monete batute in atelierele din Constan-
tinopol, Thessalonic, Aquileia, Nicomedia, Illyric, Kos, Heraclea,
Antiochia, 9i Treveri 3). E evident ca amandoua aceste tezaure
sunt in legatura cu trupele imperiale din aceste provincii.
Alte tezaure dovedesc insa un amestec de piese de bronz,
batute in diferite orae greceti i in diferite epoci, care nu se
mai poate explica prin prezenta trupelor. Avem de a face cu un
fenomen de circulatie monetara care apare in forme precise in
special in Egiptul ultimelor secole ale Imperiului roman. Aceste
monete coloniale greceti, circuland 'lute epoca, in care auto-
nomia monetara a oraelor nu mai exista de mult, dovedesc ca
nu mai aveau valoarea precisa, pe care o avusesera in momen-
tul in care fusesera batute. E acel fenomen de feudal currency",
pe care il intalnim in sec. V i in cele urmatoare in Egipt, unde
aceste piese demonetizate circulau, ca i in regiunea noastra, doar
ca simple piese de schimb, simpli counters" cum le denumete
Milne 4). Astfel numai ne putem explica prezenta diferitelor mo-
nete imperiale i coloniale de bronz, care nu pot fi numai de
cat dovada unor legaturi comerciale intre ora*ele for de origins
I) G. Milne, Feudal currency in Roman Egypt, in Ancient Egypt, March,
1926, p. 8.
2) N. A. Muilmof, in Izvestia. Bull. de l'Inst. arch. bulgare, I, 1921-22,
p. 239.
3) J. Brunk:lid, op. cit.
4) G. Milne, The currency of Egypt in the fifth century, in Num.
Chron., 1926, p. 62-63.

www.dacoromanica.ro
64 BM. CONDURACHI

i Illyricum, deoarece pe de o parte in aceasta epoca oraele gre-

ceti nu mai bateau moneta, iar pe de alibi parte reformele mo-
netare din sec. IV facusera inutilizabila o bung parte din mone-
tele secolelor anterioare, carora le lipsea%increderea necesara unei
bune circulatii.
Tin asemenea amestec de monete de bronz din sec. IIV,
imperiale i coloniale, it prezinta tezaurul din KostenetBania
din Bulgaria actual5. 1). Monete de bronz din Nicea (sec. III)
amestecate cu altele, tot de bronz, dela Constans, s'au gasit i pe
teritoriul Daciei Romane, in judetul Hunedoara 2). Daca nu ar
plana oarecari indoieli asupra provenientei monetelor care corn-
pun acest tezaur, piesele din Nicea ar confirma lipsa de valoare
precisa pe care o aveau ele in circulatia monetara a sec. IV.
Monete de bronz din sec. IIIV p. Chr., (piese de la
Diocletian la Leon), gasite in Dalmatia impreuna cu piese au-
tonome din Asia Mica, (sec. IV a. Chr.), Ceos (sec. IV a. Chr.),
Chios i Erythrea (sec. IIIII a. Chr. 3), ca i acelea din sec.
IIIV p. Chr. gasite amestecate in tezaurul din Madam, astazi
conservate in muzeul din puma 4) (Bulgaria) i mai ales cele care
compun tezaurul din Orechovo 5) din aceeai regiune, o dove-
desc insa pe deplin. Acest din urma tezaur, din care o parte
se afla la Muzeul National din Sofia, cuprinde monete auto-
nome din Amphipolis, monete dela Caracalla (Pautalia), dela Iulia
Domna, Gallienus, Claudius II Gothicul, Aurelian, Severina, Probus,
Diocletian i Justinian. E incontestabil CA in aceasta din urma
epoca, careia ii apartine acest tezaur, monetele de bronz din
epoca autonoma a oraelor greceti sau cele imperiale i coloniale
din sec. I p. Chr. nu mai puteau avea un curs precis.
Cel mai instructiv din punctul nostru de vedere e insa ma-
rele tezaur gasit la Viminacium, care a avut norocul sa poata
fi studiat pe deplin, fara sa se fi irosit ca cele mai multe din
celelalte tezaure. Avand peste Ioo.000 monete, acest tezaur
I) N. A.. Munaof, in Izvestja. Bull. de l'Inst. arch. bulgare, 1926-27, p. 321.
z) Gohl 0. in Numizmatikai Kozlony, IV, 1905, p. 46 si V, 1906, p.
139 ;C. Moisil in Bul. Soc. Num. Rom., XV, 35-36, 192o p. 79, Nr. 70. Cf. si
M. Macrea Monetele i pdrdsirea Daciei, in An. Inst. St. Cl. din Cluj, III,
1936-1940, p. 285 si 303.
3) J. W. E. Pierce si M. E. Wood, in Num. Chron., 1934, p. 269-283.
4) N. A. MuAinof, in Izvestja. Bull. de la Soc. arch. bulgare, 1914. P-
272, Nr. 32.
5) Th. Gherasimov, in Izvestja. Bull. de l'Inst. arch. bulgare, VIII, 1934, P. 471.

www.dacoromanica.ro
FENOMENE PREMEDIEVALE IN CIRCULATIA MONETARA 65

reprezinta cea mai fidela oglinda a situajiei monetare a impe-

riului la mijlocul sec. V 1). Din cele peste 20.000 de monete
identificate, cele mai vechi sunt din epoca lui Caligula, cele mai
recente din aceea a lui Flavius Victor i Eugenius. Atelierele
monetare in care au fost batute aceste monete sunt foarte nu-
meroase : Antiochia, Alexandria, Nicomedia, Herakleia, Cyzic,
Constantinopol, Thessalonic, Roma, Aquilea, Carthagina, Siscia,
Sirmium, Augusta Trevirorum, Lugdunum, Arelate. Doua fapte
dovedesc ca avem de a face cu piese demonetizate, a caror va-
loare intrinseca nu mai insemna nimic in circulatia monetara a
sec. V, ele constituind simple instrumente de schimb :
1. Printre aceste monete se gasete i un mare numar de
minimi", asemanator celor din Egipt, de o executie atat de
barbara incat nu puteau fi identificati, nici in epoca in care au
fost pui in circulatie ;
2. 0 buns parte din aceste piese au fost taiate in doua, in
trei sau in patru, fapt care a putut avea loc intr'un moment de
criza a monetei marunte. Spre deosebire de fenomenul similar
care a avut loc in sec. I p. Chr. in Gallia sau de acela, care a
avut loc mai tarziu, in Franta regelui Philippe de Valois, unde
monetele taiate ii pastrau valoarea for legala, monetele taiate
dela sfaritul Imperiului roman jucau acela rol ca i minimi",
adica reprezentau tot un simplu instrument de schimb. Am avut
ocazia in cursul unui alt articol Monnaies byzantines coupees
in care prezentam unele monete taiate din epoca bizantina, gal-
site in Romania, sa insist asupra deosebirilor intre monetele ta-
iate din ultimele secole ale Imperiului roman i numeroasele mo-
nete taiate, bizantine i altele, care au circulat in mare numar
in toata Europa medievala 2). Ceeace ne intereseazal pentru mo-
ment e rolul pe care l'au avut aceste monete in circulatia mone-
tara din Illyricum in aceste vremuri i aspectul cu totul neimpe-
rial" pe care it prezentau aceste instrumente de schimb, cu mult
mai departate ca forma i valoare de monetele secolului ante-
rior decat de acelea din timpul Evului Mediu, care au circulat
in special in Europa rasariteana.
Cat privete epoca careia ii apartine acest tezaur, ea poate
I) E. Gren, Der Munztund von Viminacium, in Shriller Utgivna av le.
Humanistiska Vetenshaps Samfundet i Uppsala, 29 : 2. 1934.
2) Cronica Numistnaticd i Arheologicd, 117-118, Bueuresti, 1940, p.
227 sq.
Hrisovul II. 8

www.dacoromanica.ro
66 EM. CONDURACHI

fi stabilita cu oarecare aproximatie in jurul anului 44o. tim ca

in 441-442 Viminacium a fost cucerit i distrus de Attila. Te-
zaurul apartine acestor vremuri deosebit de turburi i consti-
tue dupa toate probabilitatile cassa on a oraului on a sta-
tiunii vamale.
Valul nesfarit al invaziilor, care s'au abatut asupra acestei
regiuni mai ales dela sfaritul sec. IV inainte, au facut sa dis-
pail aproape orice urtna concreta despre viata culturala i eco-
nomics, care a putut sa mai existe aici in aceasta epoca. Cadrul
vietii economice s'a restrans din ce in ce mai mult. In orice caz,
de abia cu mult mai tarziu, in epoca bizantina, reapar primele
semne ale reluarii de contact cu economia bizantina. Acest lucru
e dovedit in special pentru epoca lui Justinian.1) Interesant sA
amintim CA un tezaur gasit la Rahovo in actuala Bulgarie 2), cu-
prinde cateva sute de monete de bronz, incepand cu piese de
ale lui Vespasian, continuand cu cele ale lui Justinian i mer-
gand pans la loan Tzimiskes, a carui politica dunareana a con-
stituit inceputul unui nou aflux de monete imperiale in aceasta
regiune, aflux care ajunge in forma sa cea mai intensa i la
nordul Dunarii in epoca Comnenilor. Ceeace ne intereseaza insa
in acest caz e continuarea aceluia fenomen economic, ale carui
prime semne le-am aratat la inceputul acestui articol : monetele
de bronz continuau sa circule ca simple instrumente de schimb
pans tarziu in sec. X, fiindca e greu de crezut Ca monetele de
bronz ale lui Justinian i cu atat mai mult cele ale lui Vespa-
sian puteau sA mai fie apreciate la justa for valoare de contem-
poranii lui loan Tzimiskes.
Aparitia acestui fenomen monetar in regiunea balcano-du-
nareana in ultimele secole ale Imperiului roman dovedete astfel
ca semne evidente de desagregare economics incepusera in regiu-
nile periferice ale Imperiului Inca din sec. IV, in timpurile ime-
diat de dupa Constantin cel Mare. Ele vor continua accentuan-
du-se, cu cat ne apropiem de secolul VI, in timpul caruia anu-
mite aspecte ale vietii economice, cel putin la marginea Impe-
riului, capatasera un caracter pe care cu drept cuvant il putem
numi medieval.
Em. Condurachi.
1) Cf. C. Moisil, Sur les monnaies byzantines trouvees en Roumanie, in
Bull. de la Sect. Hist. de l'Ac. Roum., XI, 1924, p. 207 sq.
2) B. rilow in Izvestja. Bull. de la Soc. arch. bulgare, II, 1911, p.
2 74-75 .

www.dacoromanica.ro
 LISTE DE SEFI BARBARI IN EVUL MEDIU
I. Ostrogoth (GoDii din Est).
Neam germanic.
Familia Amala.
Hermerlark : 350 ( ?) t 374 (75) 1)
Withimer : 374 (375).
Ostrogotii se impart in dotia : o parte raman supui Hu-
nilor iar o parte condui de Alatheus i Safrac tree in
Imperiu la 376.
Radagais : 405-4062).
Walamir : 450 (453) )
Widimer I : ( ?) t 473 4).
Widimer II : 473 4)
Theodemir : 470 ( ?) t 471 5).
Theodoric I eel Mare : 471-526 6).
Athalaric : 526-534 (Amalasunta, regenta).
Theodat : 534 536 7).
Vitiges : 536-540.
Matasunda (sora lui Athalaric) : 540.
Ildiobald : 540-541.
Eraric : 541.
Totila : 541-552 8).
Theias : 552-553.
Acesta din urma este invins i ucis de Narses in batalia
dela Monte Lattaro. Italia trece in stapanirea Imperiului.
i) In Rusia, la RAsaritul Mdrii Negre.; se sinucide fiind invins de Huni
2) InvadeazA Italia.
3) In Panonia.
4) Aceasta grupa invadeazA Italia, insl platiti de Glycerius tree in Galia.
5) Infra in imepriul de Rasarit (Moesia inferior).
6) Dela 493 cu capitala la Ravenna.
7) "(Icicle (535) pe Amalasunta, rAmanand singur rege.
8) lids in batalia dela Tagina (Gualdo Tadino).

www.dacoromanica.ro
68 RA DU GRECEANU

II. Vizigotii (Gotii din Vest).

Neam germanic.
Athanaric : 367 ( ?) t 381 11 Ianuarie.
Frithigern 1) : 376 ( ?) 393.
Marie : 396 410.
Athaulf : 410 t 415 (asasinat).
Sigeric : 415 (o hla).
Wallia : 415 418 2).
Theodoric I : 418 451.
Thorismund : 451 453
Theodoric II : 453 466.
Euric : 466 484.
Alaric II : 484 507 3)-
Theodoric cel Mare, regele Ostrogoplor : 507 511.
Amalric : 511-- 531.
Theudis : 531 548.
Theudisel : 548 550 4)-
Agila : 550 554 5)-
Athanagild : 554 567 6).
Liuba : 567 572 7).
Leuvigild : 572 586.
Recared : I 586 601.
Liuba II : 601 603.
Witteric : 603 61o.
Gondemar : 610 612.
Sisebut : 612 620.
Recared II : 620 621.
Suintila : 621 631.
Sisenaud : 631 636.
Chintila : 636 640.
Tulsa : 640 642.
Chindaswind : 642 653.
Receswind : 653 672.

1) Trece la 376 In Imperiul Roman cu o parte din Vizigoti.

2) In Aquitania.
3) Goniti definitiv in Spania (BAtAlia dela Vouille).
4) La Barcelona.
5) La Merida.
6) La Toledo.
7) La Narbona.

www.dacoromanica.ro
LISTE DE WI BARBARI 69

Wamba : 672 680.

Erwingius : 68o 687.
Egica : 687 701.
Wittiza : 701 711.
Roderic : 711. (Invins i ucis de Arabi in batalia dela Xeres (711),
in urma careia acestia cuceresc statul vizigotic).
III. Hunii.
Ramura turcd, descendenti din triburile Hiong-Nu.
Balamir (Balamber) : 374 400 1).
Uldes : 400 412.
Caraton : 412.
Ruas (Rugilas, Rona) 2), Mundzuk i Oktar : 427 433 (434).
Atila i Bleda : 433 (434) 447.
Atila singur : 447 453.
Elac : 453 454 3).
Hunii se impart in mai multe triburi sub diferijii fii ai lui
Atila :
Ernac : 453, in Dobrogea.
Emnedzar i Uzindur, in Moesia.
Denghizich, in Rusia, ucis 468.
Alte triburi s'au stabilit la Marea Neagr5., impartite in
dotia hoarde : 1. Cutriguri si 2. Utriguri, care se lupta
intre ele.
Sandilkh : 545, la Utriguri.
Zabergan : 558, la Cutriguri.
IV. Vandalii.
Neam germanic.
In secolul I p. Chr. fixaDi la Baltica. In secolul II se im-
part in cloud ramuri : Silingi i Asdingi.
Vandalii Silingi patrund in BaVaria, Franconia, Rhetia.
Vandalii Asdingi se instaleaza in Panonia (sec. II
sec. IV).
Iata sefii for :
r) Trece Volga, la 374; la 375 intrA in Dacia.
2) La 325 ameninta Constantinopolul.
3) Invins de Gepizi la Netao in 454.

www.dacoromanica.ro
70 RADII GRECEANU

Geodigesl : 406.
Gonderic : 406 428 1).
Genseric : 428 477 2)
Huneric : 477 484.
Gunthamand : 484 496.
Tarasmond : 496 523.
Hilderic : 523 53o.
Gelimer : 530 534.
Belizarie cucerete Africa. Disparijia Vandalilor din istorie.

V. Suevii.
(In N.- Veslul Spaniel).
Hermanric : 409.
Rechila : 439 448.
Reciarius : 448 457.
Moldras : 457 460.
(Frontan pretendent).
Remismund : 46o 463.
(Frumarius pretendent).
Remismund, singur : 463 464.
Cariaric : 550 559.
Mir (Theodemir) : 559 569.
Mir : 569 (57o) 582.
Ebaric : 582 583.
Andica : 583 585
Invins i prins de Leuvigild, regele Vizigotilor. Sfaritul mo-
narhiei Sueve.

VI. Burgunzii.
Neam germanic. Trec Rinul la 413.
Gondicar : 411 436 3).
Gondiac : 436 476.
Gondemar I : 476 491.
Chilperic : 491 507.
Godegisel : 507 516.

r) In Decemvrie 409 trece in Spania.

2) In 429, trece in Africa.
3) Acelas cu Gunther din Nibelungenlied (la Worms si Spira).

www.dacoromanica.ro
LISTE DE SEFI BARBARI 71

Gondebaud : 516 524.

Sigismund : 524 534.
Gondemar II : 534.
Acesta din urma este obligat sa plateasca tribut Francilor.
Fii lui Clovis it gonesc si anexeaza regatul la statul Franc.

VII. Francii.
(Francii Salieni) 1).
Apar la Rinul de sus la jumatatea secolului III. La 350
trec Rinul.
Faramond ( ?) : 42o 428 ( ?).
Clodion cel pletos : 428 ( ?) 448
,Meroveu : 448 458.
Childeric I : 458 481.2).
Clovis I : 481 511.
Clovis reuneste sub sceptrul lui majoritatea triburilor france.
De aci inainte nu se mai poate vorbi de Franci ca barbari,
mai ales dupa crestinarea lor,
VIII. Anglo Saxonii.
(Heptarhia Anglo-Saxonci).
In urma invaziei Anglilor (449) 5i Saxonilor (477) s'au for-
mat, in dauna Britanicilor, 7 state care insA n'au existat
toate deodata. In cea mai mare parte a existenjei acestor
state regii recunosteau dintre ei un singur conducator,
intitulat Rex gentis Anglorum" sau octarh. Sunt 4 state
saxone : Kent, Sussex, Wessex, Essex, si 3 state Angle :
Northumbria, Est-Anglia, Mercia.
I. Kent.
Henghist : 455 488 3).
Escus : 488 512.
Octa : 512 534.
Hermenrick : 534 56o.
Ethelbert : 560 616 3).

i) La nord de Somme.
2) Capitals la Tournais.
3) Octarh.

www.dacoromanica.ro
72 RADU GRECEANU

Ebald : 616 64o.

Erconbert : 640 664.
Egbert : 664 673.
Lothaire : 673-684.
Edrick : 684 686.
Oswine : 688-69o.
Swefheard 689-694.
V7idred : 690(4) 725.
Ethelbert i Edbert : 725 748.
Ethelbert singur : 748 762.
Sigered 762-764.
Egbert : 764-779
Heabert : 764 ?.
Ethelbert : 781 ?.
Ealhmund : 784 ( ?):
Offa : ?-796.
Edbert : 796 798.
Cliched : 798 807.
Coenwtilf : 807
Ceolwulf i Beornwulf :
Baldred : cca 825.
Aethelwulf :-839.
Aethelstan : 839-851.
Aethelbert : 855-86o.

II. Sussex.
Ella : 491 5141).
Cissa : 514 590.

Ethelwach : 648 686 (t 688).

Authun i Berthun : cca. 69o.
Alduin : 725.
Aldwulf :
Aelfwald,
Oslac.
Osmund : 765-770.
Offa regele Merciei anexeaz5. regatul 772.

Reunit la Anglia de Egbert. la 825

I) Octarh.

www.dacoromanica.ro
LISTE DE *RP' BAR BARI 73

III. Essex.
Erkwin : 526 - 587.
Sleda : 587 - 597.
Sebert : 597 614.
Sextred si Seward : 614 - 623.
Sigebert cel mic : 623 - 655.
Sigebert cel bun : 655 - 661.
Swithelm : 661 - 663.
Sigheri : 663 - 689.
Sebbe : 664-694.
Sigeheard : 694 - 700.
Swefred : 693-94 Si 704.
Swebriht : + 738.
Offa : 700 - 709.
Selred : 738 - 746.
Suithred : 746. -
Sigeric. - 798
Sigered. cca. 823
Egbert face contopirea statului cu Anglia.
IV. Wessex.
Cerdick I : 539 - 534 1).
Chenric : 535 - 560 1).
Ceawlin : 56o 590 1).
Cuichelme si Cuthwin : 590 - 593 Si 590 - 591.
Cealric : 593.
Ceobald : 593 - 611.
Kynegils : 611 642.
Kenwalch : 642 - 672.
Saxelburga, sotia precedentului : 672 673.
Escwin : 673 - 675.
Kentwin : 675 684.
Cedwala, 684 - 689.
Ina : 689-726
Adelard : 726-740 (74I)
Cudred : 740 (741)-756.
Sigebert : 756-757.
Cynulf : 756 - 786.
Buthric : 786 - 802.
Egbert : 802 - 8271).
i) Octarh

www.dacoromanica.ro
74 RADU CRECEANU

Numit 827 Bretwalda" (conducatorul suprem al Anglilor), reu-

nete sub stapanirea lui aproape toate statele heptarhii i dom-
nete ca rege al Angliei : 827 839.
Aethelwulf : 839
Aethelstan : 839-7-
Aethelbald : t 858.
Aethelberth : 865.
Aethelred : 871.
Alfred : 871 .
De aici istoria Wessexului se confunda cu istoria Angliei

V. Northumbria.
Ida : 547 559.
la moartea lui regatul se imparte in doua :
1. Bernicia :
Glappa : 559 56o.
Adda : 56o 568.
Aethelric 568-572.
Theodoric : 572 579.
Frithuwald : 579-585 (6).
Husa 586-592 (3).
2. Deiria.
Ella : 559 588 (89).
Edwin : 58$ (58?) 590.
Aedelfrid, in Deiria i Bernicia : 590 616.
Eadwein If 3, PP 616-633 1).
Eanfrid, in Bernicia : 633-634.
Osrick : 633 634.
Oswald, in toata Northumbria : 634 642 1).
Oswio, in Bernicia : 642 651 ; in ambele tari : 651 671 1).
Oswin, in Deiria : 642 651.
Egfrid, reunete definitiv Bernicia i Deiria : 671 685.
Alfrid : 685 704.
Osred : 704 716.
Coenred : 716 719.
Osrick : 719 730.
Cealulf : 730 738.

1) Octarh.

www.dacoromanica.ro
LISTE DE ySBFI BARBARI 75

Edbert : 737 - 758. Andred : 810 841.

Oswolf : 758 - 759. Aethelred : 841-85o.
Mollo-Adel-wal : 759 - 765. Osberth : 850-863.
Alchred : 765 774. Ella : 863-
Ethelred : 774 - 779, Egberth : ( ?) -872.
Celwald : 779 - 789. Ricsig : 872-876.
Osred : 789 - 79o. Egbert II : 876-878.
Ethelred : 790 - 796. Eadulf
Osbald : 796. (Alfred cel Mare 886.).
Ardulf : 796 - 8o8. Gutherd : 883-894.
Alfuad II : 8o8 - 81o.

VI. Est-Anglia.
Uffa : 571 - 578.
Titil : 578 - 599.
Armas : 635 -
Ethelhere : 654 655.
654.

Redwald : 599 6241). Ethelwald : 655 664.

Earpwald : 624 - 627. Aldulf : 664 - 713.
Sigebert 627 - 632. Elwald : 713 - 749.
Egrick : 632 - 635. Beorne si Ethelred : 749 - 758.
Ethelbert fi 792, asasinat de Offa, regele Mercii, care cuce-
reste Cara. La 825 statul se rAscoala si recunoaste ca rege
pe Egbert din Wessex. In 870 Edmund ,rege in Est-Anglia,
e ucis de Danezi.
VII. Mercia.
Crida : 584 597. Offa II : 758 - 7961).
Wibba : 597 - 615. Egferth : 796, 5 luni 1).
Ceorl : 615 - 624 (625). Kenulf : 796 821 1).
Penda : 624 (625) - 655. Cenelin : 8211).
Oswri : 655 - 659. Cealulf : 821 - 823.
Wulfhere : 659 - 675 1). Beornulf : 823 - 825
Ethelred : 675 7041). Ludican : 825 - 827.
Cenred : 704 7091). Wiglaff : 827 - 839? 1)
Ceolred : 709 - 716 1). Berthwulf 839.-852
Ethelbald : 716 (719) - 7571). Burgred 852-
(Beornred : 757).

Octarh.
2) Ucis de Qundrada.

www.dacoromanica.ro
76 RADU GRECEANU

IX. Longobarzii.
Stabiliti la jumatatea secolului VI in Panonia, uncle an
o serie de 9 regi. La 568 patrund in Italia.
Alboin : 568 572.
Clef : 572 574.
Interregn : 574 5841)
Autari : 584 590.
Agilulf : 590 615 2).
Adaloald : 615 624.
Arioald : 624 636.
Rotari : 636 652.
Rodoald : 652.
Aribert I : 653 661.
Pertarit i Godepert : 661 662.
Grimoald : 662 671.
Pertarit (fiul lui Aribert) : 672 688.
Cunibert (fiul lui Pertarit) : 688 700.
Liutpert i Regimbert) : 700 701.
Aribert II (fiul lui Regimbert) : 701 712.
Ansprand : 712.
Liutprand : 712 744.
Hildebrand (nepotul lui Liutprand) : 735 744.
Rachis : 744 749.
Astolf (fratele lui Rachis) : 749 756.
Desideriu : 757 774.
(Adalgis asociat dela 767).
La 774 Carol cel Mare asediaz5. pe Desideriu la Pavia, it
detroneaza i se incoroneala rege al Longobarzilor.

X. Principatele Longobarde din Italia.

1. Beneventul.
Zoton : 571 59o.
Arigisiu : 600 641.
Ajon I : 641 642.
Rodoald : 642 647.

I) In acest timp Longobarzii suet condusi de Duci.

2) Capitala Pavia.

www.dacoromanica.ro
LISTE DE WI BARBARI 7T

Grimoald I : 647 662 1).

Romoald I : 662 687.
Grimoald II :. 687 689.
Gisulf I : 689 706.
Romoald : 706 731.
Andelau : 731 732.
Gregorie : 732 739.
Godescalc : 739 742.
Liutprand : 742 2).
Gisulf II : 742 751.
Liutrpand (i o regenta) : 751 755.
Liutprand, duce : 755 758.
Archi II: 758 788 ).
Grimoald III : 788 806.
Grimoald IV : 8o6 817.
Sicon : 817 832.
Siccard : 832 839.
Radelchi I : 839 851.
Radelgar : 851 853.
Adelchi : 853 878.
Gaider : 878 881.
Radelchi II : 881 884.
Aion : 884 890.
OTS0 : 890 891.
DominaDie greaca (byzantina) : 891 895.
Guido, duce de Spoleto : 895 897.
Interregn Petru episcop de Benevent, regent : 897-
Radelchi II (a doua oars) : 897 goo.
Atenolf : 900 910.
Landolf : 910-943.
Atenolf .
Landolf II.
Pandolf.
Landolf III :-981.
Landolf IV.
Pandolf II.
1) ts.poi rege al Longobarzilor : 662-671.
2) Regele Longobarzilor.
3) Principe dela 774.

www.dacoromanica.ro
78 RADU GRECEANU

Lando lf V : 1013.
Pandolf III :-1059.
Landolf VI :-1077.
Beneventul devine vasal al Sf. Scaun.

2. Salerno.
Sichenulf : 839 849.
Petru i Ademar : 853 - 856.
Ademar (singur) : 856 - 861.
Guaiafer : 861 - 880.
Guaiamar I : 88o - 901.
Guaiamar II : 901 - 946.
Gisulf I : 946 - 977.
Pandolf, Cap de fer i Pandolf II : 977 - 981.
Mansone III, duce de Amalfi i principe de Salerno : 891 - 983.
Mansone IV, duce de Amalfi : 1042 - 1052.
Than II, cu fiul sau Guy : 983 - 988.
Ioan II, cu fiul sat' Guaiamar IV : 988 - 999.
Guaiamar IV, cu fii sai Ioan III i Guaiamar V : 1018 - 1027.
Guaiamar V, cu mama sa Gaitelgrima, apoi cu fii sai, Ioan
(t 1042) i Gisulf II : 1027 - 1052.
Principatul e cucerit de Normanzii lui Robert Gusciard.

3. Friul.
Grasolf : 568 - 590. Rochis : 737 7491)
Gisulf : 590 - 611. Astolf : 7491)
Grasolf II : 611 - 621. Anselm : 749 751.
Tascon i Cacon : 621 - 635. Petru : 751.

Agon : 651 -
Grasolf II : 635 - 651.
663.
Lupo : 663 - 666 .
Radagus : ( ?) - 776.
Marcario : 776.
Enrie : ( ?) - 779.
Vettari : 666 - 678.
Landar : 678.-
Radoald- : 694.-
Bodric : 819 846.-
Candaloac : 799 819.

Everard : 846 - 868.

Ferdolf : 694 - 706. Enric II : 868 - 874 2).
Carvalo i Pemon : 706 - 737.

1) Regi ai Longobarzilor.
2) La 874 Enric II e numit rege al Italiei.

www.dacoromanica.ro
LISTS DE WI BARBARI 79

4. Spoleto.

Ducat infiintat de Alboin regele Longobarzilor.

Faroald : 570 - 6oi. Suppon II : 876 - 879.
Ariulf : 6oi - 602. Guido II : 879 - 880.
Theodolp : 602 65o. Guido III : 88o 891.
Aton : 65o - 665. Lambert II : 891 - 898.
Trasimund I : 665 703. Guido IV : 898.
Faroald II : 703 - 724. Agiltruda :
Trasimund II : 724 740. Anonim : 898 - 927.
Ilderic : 740 741.
Amprand : 741 - 746.
Lupo : 746 - 757.
Alberic :
Theodabald : 927
Anscariu : 935 - 940.
-
935.

Alboin : 757 -- 759. Sarilon : 940 943.

Gisulf : 759 763. Umbert : 943 946.
Theodoric 763 - 773. Bonifaciu i Theodabald : 946
Hildebrand : 773 789. -959-
Vinigis : 789
Suppon : I 822
Andolard I :
822.
824. , Pandolf : 967 -
Trasimund III : 959 - 967.
982.
Trasimund IV : 982 989.
Mauring : Ugo I cel Mare : 989 -1001.
824 - 838.
Berengaria : Bonifaciu II : 1001 - 1012.
Guido I : 838 - 866.
-
Lambert I : 866 876.
loan : 1012.
Ugo II : (?) -103o.
Incetul cu incetul ducatul cade in vasalitatea Sf. Scaun.

5. Nea poll.

(ducat).

loan I :
Basilius : 661 - 666.
Teofilact : 666 - 670.
Cosma : 670 - 672.
Teodor : 719
711

Georgiu : 72o
-
719.
72o.
739.
Andreas : 672 677. Grigore I : 740 755.
Cezar 677
- 684.
tefan I : 684 687.
tefan II : 755 - 800.
Teofilact : 800 -
tefan III : 831 - 832.
818.

Teodosiu : 696-
Bonnello : 687 - 696.
706.
Cezar II: 706 - 711. . . . ......
Sergiu I : 840 864.

www.dacoromanica.ro
80 RADU GRECEANIT

M 0 N G 0 L I I.
(Tdtarii).
I. Imperiul Gengishanid.
Gengis-Han. 1206 1227.
In viatal fiind Inca ii Imparte imperiul Intre cei patru fii
ai sai. : Djotchi, Djagatai, Ogoddi i Tului.
I. Hanatul Djatchi (Quipciac, sau Hoarda de Aur).
Djotchi : (?) f 1227 Februar (6 luni inainte de moartea tatalui
sau).
Batu : 1227 1255 1).
Ulactci, regents Boragtcin : 1255 1257.
Berke : 1257 1266 (fratele lui Batu).
Mangu-Timur : 1266 1280.
Tuda-Mangu : 1280 1287.
Tula-Buca : 1287 1290 2).
Toctai : 1290 1312 August.
Ozbeg : 1312 1340.
Djanibeg : 1340 1357
Berdibeg : 1357 1359.
Anarhie, Mamal ef r5.zboinic stapan : 1361 1380.
Toctami, hanul Hoardei Albe : 1380 1399 3) ; gonit 1396 de
Timur, revine in acela an.
Timur-Cutlugh : 1399 1400.
Nadi -Beg : 1400 1407.
Pulad : 1407 1412.
Timur : 1412 1415.
Kuciuc-Mahomed : 1423 1459.
Ahmed : 146o 1481.
Seikh'-Ali : 1481 1502.
Ivan III cel Mare al Rusiei (1462-1505), aliat cu Mengli-
Ghirai hanul Crimeei, distrug Hoarda de Aur.
Locul ei fu luat de cele trei hanate Cali se despartisera din
ea : I. Hanatul Crimeii, 2. hanatul Cazan i 3. hanatul
Astrahan.
I) Orda, fratele, sau infiinteazA Hoarda AlbA. Batu si Subotai conduc
marea invazie in Europa.
2) Nogai stapan real.
3) Reuneste sub el Hoarda AlbA si Hoarda de Aur.

www.dacoromanica.ro
LISTE DE EFI BARBARI 81

1. Hanatul Crimeii (1430).

Hadjdji-Ghirai : 1430 - 1466.

Nur-Daulet : 1466 1469 i 1475 -1477
Mengli Ghirai : 1469 -1475 si 1478 -1515.
Mahomed Ghirai : 1515 -1523.
Ghazi Ghirai 1523.-
Gevdet Ghirai : abdica 1532.
Sahib Ghirai : 1532 -1551.
Dewlet Ghirai : 1551 - 1577.
Mahomed Ghirai : 1577 1584.
Islam Ghirai II : 1584 1588.
Ghazi Ghirai II : 1588.-
Selamet Ghirai : 161o.
Djanibeck, 1610 1623.
Mohamed Ghirai : 1623 - 1627.
Djanibeck Chiral (a doua oara :)1627 - 1637.
Behardir Ghirai : 1637 - 1641.
Mahomed Ghirai : 1641 1644.
Isi am Ghirai III : 1644 1654.
M ahomed Ghirai (a doua oara) : 1654 depus 1665 (-1- 1674).
Hanatul e cucerit de Rusi la 1771 (Caterina II cea Mare)
si anexat definitiv la 1783.

2. Hanatul Astrakhan (1466).

Quasim : 1466.-
bervis : 1554 - 1556.
Hanatul e anexat (1556) de Ivan IV eel Groaznic la Rusia.

3. Hanatul Cazan (1445).

Ulu Mahomed : 1445 1446.

Mahmudeck : 1446 1464.
Ibrahim : 1464-.
Certuri intre fii lui : Ilham si Mohamed Amin : invinge
Ilham. -1487 -.
Mahomed Amin : 1487 -1518.
6
Brisovul II.

www.dacoromanica.ro
82 RADU GRECEANU

Dinastii diferite.

Sal-Ali : 1518 1521.

Sahib Ghirai 1) : 1521 1524.
Safa Ghirai : 1524 1530.
Djan Ali : 1530 1535.
Safa Ghirai (a doua oars) : 1535 1546.
ah Ali (a doua oars) : 1546.
Safa Ghirai (a treia oasa) : 1546 1549.
Otemes : 1549.
ah Ali (a treia oars) : 1549.
Yadiyar : ? 1552.
Hanatul e cucerit (1552) de Ivan IV cel Groaznic.

II. Hanatul Djagatai.

Djagatai : 1227 t 1242.

Cara Hulagu : 1242 1246 (tutela Ebuscu-ei).
Yissu-Mangu : 1246 1252.
Cara-Hulagu : Aug. 1252.
Orghana, vaduva precedentului : 1252 1261.
Alugu (Algu), fiul lui Baidar : 1261 1266.
Mobarek-sah ; Martie 1266 Septembrie 1266.
Barac : 1266 9 August 1271.
Nikpai. Ogul : 1271 1272.
Tucka Timur : 1272 1274 ?).
Duwa : 1274 1306.
Kundjuc : 1306 1307.
Talicu : 1307 1309.
Kebec : 1309.
Essen buca : 1309 1320.
Kebec : 1320 1326.
Eldjigidai : 1326.
Duwa Timur : 1326.
Tarmachirin : 1326 1333 ( ?)
Djenkchi : 1334 1338 in valea Iliului.
Sciziune : Hanatul lui Djagatai se imparte in 2. I. Trans-
oxiana si 2. Mogolistanul.
r) fratele lui Ghirai.

www.dacoromanica.ro
LISTE DE *EFI BARBARI 83

1. Transoxiana.
Kazan : 1343 1346.
Danichmendiya : 1346 1347 1).
Buyan -Kuli : 1348 1358.
Certuri intre emirii Bayan Selduz i Hadji Barlas : 1358
1360.
Tugluc Timur in Mongolistan i Transoxiana : 1360 1363.
(Ilias-Kodja fiul lui, vice rege ajutat de Tamerlan).
Anarhie. Ilias Khodja e gonit de Tamerlan (Timur-Lenk).
Kabul-Sal : 1363 1370 2).
Soyourghatmich : 1370 1388.2).
Mahmud-Khan : 1388 1402 2).
2. Mogolistan.
Djenick : 1334 1338.
Buladji : care 1345 1347.
Tugluc-Timur : 1347 1363.
Ilias-Kodja. : 1363 1365.
Qamar-ed-Din, urzupator : 1366 1392 3).
Khizr Khodja : 1392 1399 4).
Cham-i Djahan : 1399 1408.
Nach-i Djahan.
Mohamed-Khan : t 1428.
III. Hanatul Ogodai.
Ogodai, mare han : 1229 t 1241 Decemvrie II.
Toragana, regents : 1242 1246.
Giiyiik, mare han : 1246 1248.
Ogul- Qaimi, regents : 1248 1251.
Mongka, mare han : 1251 1259.
Aric-boga : 4 Iunie 1260 1264 mare han.
Qaidu : 1275 (in Torbagatai) 1301.
Tchapar : 1301 1309 (in Torbagatai).
La 1309 Tchapar invins de Duwa print Djagataid, se re-
fugiaza in China la marele han mongol.
1) Hanul e numai titular. Qazghan emirul, e adevaratul stapan al Tran-
soxianei : 1347-1357.
2) Timur Lenk still:an adevArat.
3) Gonit de Timur Lenk.
4) Sub suzeranitatea lui Timur.

www.dacoromanica.ro
84 RADU GRECEANU

IV. Hanatul Tului.

Tului, regent : 1227 1229 ; han : 1227 1232.
Sorgactani : 1232 1251 (sotia precedentului). Phil ei Monka e
ales mare han la 1251, reunind hanatul Tului i Ogodai.
II. Hanatul mongol in China.
Kubilai : 1256 18 Febr. 1294.
Temur Oldjaitu : 1295 1307 mare han.
Ananda : 1307 10 Februar 1307 21 Iunie.
Khaichan : 21 Iunie 1307 Ianuarie 1311.
Buyantu : Ianuarie 1311 I Mart 1320.
Suddhipala : 1320 4 Sept. 1323.
Yesun-Temur : II Septemvrie 1323 31 August 1328.
Togh-Temur : 16 Noemvrie 1328 (cateva sapatamani )1).
Kusala : 1328 1329 27 Februarie.
Togh-Temur : 1329 2 Octombrie 1332.
Rinchenpal : 23 Octombrie 1332 14 Decembrie 1332.
Toghan-Temur : 19 Iulie 1333 1368 10 Septembrie t 1370.
Mongolii din China sunt goniti de dinastia Ming.
III. Imperiul Timurid.
Timur-Lenck : 1369 1404 Abou-Sald : 1452 1469.
Certuri pentru domnie 1404-1405. Ahmed-sultan ) : 1469 1494.
Khalil : 18 Mart 1405 1407. Mahmud : 1494 1495.
*ah Rokh : 1407 2 Mart 1447. Mas'ud : 1495 1499
Ulugh-Beg :1447-27 Octomvrie Baysonqor : 1495 1499 frate.
1449. Anarhie.
Abd el-Latif : 27 Oct. 1449 Hossein-i Baigara : 1469
9 Mai 1450. 1506 4).
Abd-Allah : 1450 1451 1). Badi'ez-Zeman : 1506 1507 4).
Babur-mirza : 1452 1457 2)
La 1507 Mahomed *eibani stapan Inca din 1499 al Trans-
oxianei, cucerete Heratul, care cazu astfel in mainile
hanilor usbegi, i pune capat dinastiei timuride.

Radu Greceanu.
t) In Samarcand si Transoxiana.
2) La Herat si in Korassan.
3) Numai in Transoxiana.
4) La Herat.

www.dacoromanica.ro
 CE ESTE FORMATUL DE CARTE
Problemele de biblioteconomie i in deosebi cele bibliogra-
fice au inceput s preocupe, i la noi, in ultima vreme, pe unii
cercetatori.
Dupa cum era i natural, exceptand chestiunile legate de
viata spirituall rorhaneasca, celelalte domenii biblioteconomice
on bibliografice sunt fie compilatii, fie popularizari ale rezulta-
telor la care s'a ajuns aiurea, unde asemenea probleme an fost
desbatute cu decenii in urma.
In domeniul compilatiilor, se prenumera mai ales scrierile
D-lor : N. Georgescu-Tistu 1), Ioachim CrAciun 2) i Barbu

I) N. Georgeseu-Tistu : Les Bibliotheques et la Bibliographic roumaine.

Paris, 1927 ; (Extrait de la Revue des Bibliotheques"... 378 annee Nos. 1-3).
idem : Organizarea bibliografiei Cernauti, 1928 ; (Extras din
Revista filologica" An. I).
idem : Studiul Fi organizarea cdrfii. Lectie de deschidere... Bucuresti, 1929.
idem : Publicazioni storiche rumene della guerra in poi. Firenze, 1930. (Es-
tratto dall Archivio Storico Italiano" Serie VIII vol. XIII, z).
Idem : Bibliograjia literard romdnd. Bucuresti, 1932.
idem : Pregdtirea bibliotecarului i a bibltograjului. Bucuresti, 1937 ; (Ex-
tras din Revista Arhivelor" III, I).
idena : Zdbava carillon Bucuresti, x937; (Extras din Calauza Studen-
tului...).
idem : Orientdri bibliologice... Bucuresti, 1938.
idena Cataloagele de bibliotecd. 0 problemd tehnicci ,si cullurald. Bucuresti,
1936 ; (Extras din Omagiu Profesorului D. Gusti").
2) Ioachlm Craclun; Contributions roumaines a l'historiographie generate.
Etude et bibliographic. III. Cluj, 1927-1938 (Extrait des Melanges d'histoire
generale" III).
idem : Bibliografia la Romdni. 0 incercare de bibliografie a bibliografilor
romfinesti. Avec un resume en frangais. Bucuresti, 1938 ; (Extras din Anuarul
Institutului de Istorie Nationala" IV Cluj).
idem 0 stiinicl noucl, bibliologia fn invdfclmtintul universitar din Romcinta.
Lectie de deschidere... 'flue science nouvelle ....Cluj,1933; (Biblioteca Bibliolo-
gica).
idem : Bibliografii romiinegi apdrute fntre 193o i 1935. Note si recenzii
Cluj, 1936. (Extras din A.nuarul Institului de Istorie Nationall" VI).

www.dacoromanica.ro
86 AL. IORDAN

Teodorescu ), Al. Tzigara-Samurca 2), iar in acel al populari-

zarii, articolele din revistele : Boabe de grau" si Buletinul
Bibliotecii" etc.
Dar atat in primul cat si in al doilea caz, au fost infa-
tisate cetitorilor nostri mai ales generalitati, evitandu-se desba-
terea chestiunilor de amanunt3), care oricat ar fi de aride isi au
i ele importanta tor, pentru acei pe care ii intereseaza asemenea
probleme, intr'o tars ca a noastra, unde, asa cum am spus-o la
inceput, biblioteconomia face primii pasi,
Pentru implinirea, eel putin in parte, a acestui gol, m'am
hotarit sa prezint sub o forma mai desvoltata, originea, sensul
i evolutia acelor tc rmeni biblioteconomici, a caror circulatie a
devenit si la noi mai frecventa.
Inceputul it fac cu notiunea de format.
M'am decis sa incep cu acest termen atat pentru faptul ca
este until dintre cei mai des intalniti in publicistica noastra bi-
bliografica, cat si pentru motivul ca intrebuintarea formatului
este destul de variata.
idem : Doi bibliologi romdni : loan Blame 1856-1935 i Al. Sadi-Ionescu
1873-1926. Deux bibliologues roumains. Cluj, 1937. (Bibliotheca bibliologica)
idem : Le livre rountain au tours des siecles... Bucarest, 1938 (Extrait de
la Revue de Transylvanie. Tome IV No. 3 -4).
idem : Biblioteci i citilori romdni in trecut ,ci azi. Sibiu, 1940. (Extras
din : Omagiu Inalt Prea Sfintiei Sale Dr. Nicolae
idem : Les bibliotheques roumaines dans le pass et de nos temps. Bucarest,
1940; (Extrait de la Revue de Transylvanie T. VI No. 2).
idem : Tiparul la Romdnii din Transilvania. Lectie de deschidere... Sibiu
19.,r ; (Extras din Revista Teologica" Nr. 3-4 din Martie 1941).
I) Dari' Theodorescu : Manualul bibliotecarului. Bucuresti, 1939.
2) Al. Tzigara - &natures : Fundaliunea Universitard Carol I. 1891
1931 Bucurecti, 1933.
-
3) Dr. Eugen Paunel : Biblioteca modernd. Sistemul catalogului bibliogra pc.
Bucureti, 1932.
G. Adameseu : Bibliegralia ,si organizarea unei bibliogra /ii la noi. Buc.
x928 (In Omagiu lui Mihail Dragomirescu").
G. I. Lfizdreseu : Clasificafia zecimald In documentafie. Bucuresti, 1931 (In
Primul Congres al Ass. Ing. Dipl.").
I. Lupu : Problema cataloagelor pentru bibliotecile noastre fait/Nice. Bucu-
resti, 1939 : (Extras din Convorbiri Literare" Nov.-Dec.).
Ing. D. DrAguldneseu : Documentalie ,si clasilica fie. Bucuresti, 1937 ; (Ex-
tras din Buletinul I.R.E". Anul V No. 4)
idem : Glasilica fta zecimald universald. Editie abreviata romans, Buc. 1938.
Em. Dueula. Biblioteci i publicafii muncitorqti, Buc. 1926 ;
idem : Politica bibliotecii fi a cdrlii. Bucuresti, 1931 ; (In Politica Cul-
tnrii").
idem : Biblioteca satului... Bucuresti, 1936 ;

www.dacoromanica.ro
CE ESTE FORMATUL DE CARTE 87

Pentru fixarea cadrului discutiei, e bine de precizat mai

fatal, ce se intelege astazi in biblioteconomie, prin acest termen.
Formatul reprezinta infatiarea centimetrica, dupa unii
milimetrica, a dimensiunilor (lungimea i latimea) unei publi-
cajii.
Aceasta ar fi definitia cea mai apropiata de realitate caci,
teoretic formatul reprezinta numarul de, indoituri pe care le-a su-
ferit hartia tipografica, pentru alcatuirea colilor" on caetelor"
unei carti.
Astfel, daca o coala de bartie a fost indoita in doug, am
obtinut formatul in folio, daca a fost impartita in patru, for-
matul in quarto, daca a fost impartita in opt, formatul in oc-
tavo, etc.
Aceasta reprezentare a formatului reda dimensiunile exacte
ale unei carti, in vremurile cand hartia se fabrica pretutindeni
de aceeai dimensiune, on se diferentia foarte putin, dela o fa-
brica la alta. In vremurile noastre insa, cand dimensiunea hartiei
tipografice este atat de variata, indicarea formatului unei carti,
prin numarul de indoituri suferite de coala tipografica, nu mai
coincide cu dimensiunile centimetrice initiale.
Astfel se poate intampla ca o coala tipografica de dimen-
siuni mai mici, deli indoita doar in patru, sa ne dea o carte
al carei format sa, fie mai mic cleat o alta in octavo, on un
in folio de dimensiuni mai mici decat un in quarto, sau un 12
egal in dimensiuni cu un 16, etc.
Aa prezentandu-se lucrurile, ar rezulta sa avem atatea for-
mate in folio, quarto, octavo, etc., cate feluri de hartie se fabrica
i pentru a objine nojiunea exacta a dimensiunilor cartii, sa se
specifice pe langa format i felul hartiei, fapt care ar da na-
tere la complicatii.
Pentru a uura expunerea ce urmeaza, inainte de a incepe
s urmarim evolutia in timp a formatului, se impune s lamu-
rim intelesul catorva termeni, pe care ii vom intalni mai des.
Se intelege prin filigrancl, urmele pe care le imprima unei
hartii, firele de sarma de amnia, fixate pe forma de fabricare a
hartiei i conturate cu felurite figuri, i care constituesc marca
hartiei" 1).
i) Ed.. Rcnnyer Connaissances... Tome II, p. 20.

www.dacoromanica.ro
88 AL. IORDAN

Prin signaturd, intelegem cifra, litera on semnul ce se im-

prima pe prima pagina a unei coli tiparite, pentru a-i usura in-
doirea, cat si pentru potrivirea in volum a colilor tiparite.
Pointuseau, termenul francez consacrat pentru urmele pe
care le lase pe hartie vergile de metal care sustin firele de sarma
de alama peste care era intinsa pasta hartiei. Aceste urme taie
in linie dreapta altele lasate de sita firelor de sarma, cu mult
mai dese, si care poarta denumirea de vergeures.
Recto, este pagina din dreapta unei carpi, pagina cu care
se deschide orice carte. Verso este pagina din stanga, sau dosul
foii.
Prin reclarna, in sens bibliologic, intelegem cuvantul sau
o parte din cuvantul cu care incepe pagina urmatoare, dar care
e tiparit sub ultimul rand al paginei anterioare. La inceput, re-
clama se tiparea doar la sfarsitul colii, cu timpul insa se repeta
la fiecare pagina.
Aceste notiuni fixate, sa pasim la descrierea evolutiei for-
matului.
Pentru cartile vechi, succesiunea signaturii urmeaza, in ge-
nere, urmatoarea ordine :
La in folio, coala fiind impartita in cloud, are deci patru
pagini. Prima signature se gaseste pe pagina i, a doua pe pa-
gina 5, cele urmatoare, din patru in patru pagini.
La in quarto, coala e impartita in patru, avand opt pagini.
Intaia signature e pe prima pagink cea de a doua pe pagina 9,
cea de a treia e pe pagina 17, cele urmatoare, din 8 in 8 pa-
gini.
La in octovo, coala e impartita in opt, are sasesprezece pa-
gini. Cea dintai signature o gasim pe prima pagina, a doua pe
pagina 17, s.a.m.d.
La in 12, coala e impartita in douasprezece, are douazeci
si patru de pagini. Prima signature e pe pagina intaia, a doua
pe pagina 25, celelalte la distanta de 24 pagini.
La in 16, coala se imparte in sasesprezece, avand treizeci
si doua de pagini. Cea de a doua signature se gaseste la pagina
33, cea de a treia la 65, s.a.m.d 1).
Pentru a se usura legatul caetelor" la cartile sub formatul
in 120, s'a recurs la un sistem de impartire in foi, la alcatuirea
i) Marquis Daruty de Grandpre : Vade mecum. Tab. A. p. 58-59.

www.dacoromanica.ro
CE ESTE FORMATUL DE CARTE 89

a doua sau trei caete din aceea coala, numarul foilor nefiind
intotdeauna egal la toate colile.
In felul acesta i signatura cartii se abate dela regula ge-
nerals, caci fiecarui caet i se da o signatura separata.
Astfel, la o carte in 180, coala va avea o signatura la pa-
gina, i, a doua la pagina 25, coala urmatoare va avea prima sig-
natura (a treia din carte) la pagina 37, iar a patra la pag. 6i.
Aceasta succesiune a signaturilor, o intalnim in cazul cand din
coala s'au alcatuit cloud caete, unul cu 24 pagini iar al doilea
cu 12.
Se poate insa, ca din coala sa se fi alcatuit trei caete a
12 pagini fiecare. In acest caz signaturile, se succed la pag. 13,
25, 49, etc.
Pentru a nu insista prea mult asupra acestor variatii, dam
la sfarit'ul studiului un tablou amanuntit al succesiunii signa-
turii pentru diferite formate.
In aparenta foarte simpul de recunoscut, aceasta identifi-
care a signaturilor ridica, in realitate numeroase dificultati pe
care nu le ploate invinge decat un specialist cu experienta in-
delungata.
0 mentiune specials frebue sa fac pentru incunabule i
cartile tiparite in sec. XVI, deoarece acestea avand numerotate
doar foile, nu i paginile, indicatiile de mai sus, trebuesc reduse
la jumatate, adeca la in folio, signatura se afla la fila 3, la in 4
pe fila 5, la in 8 pe fila 9 i a.m.d 1).
Sunt cazuri in care textul unei carpi nu incepe dela prima
pagina ci e precedat de o prefata, foae de titlu sau foi albe ne-
paginate on cu o paginatie diferita de text. Se mai intampla
ca paginatia volumului sa nu inceapa cu primul recto al celei din-
tai file iar signatura a doua i cele urmatoare nu mai coincid
cu succesiunea aratata mai sus.
Pentru aflarea formatului, in asemenea cazuri, se impune
sa comparam la volumele in folio, in 40, in 8, i in 12, signa-
tura a doua cu a treia, iar la volumele in .r6 , i in 18, signa-
tura a treia cu a cincea i socotind numarul paginilor care le se.-
para, deducem astfel formatul caruia ii apartine volumul 2).
I) Ch. Mortet ; Le format des livres... p. 18-19; Ed. Rouveyre; op cit.
P. 38-40.
2) Gh. Mortet : op. cit. p. 20.

www.dacoromanica.ro
90 AL. JORDAN

Pentru stabilirea formatului la cartile tiparite pans la ju-

matatea veacului trecut, poate sluji urmarirea pozitiei ton-
tuseau-urilor vergeures-lor.
0 coala in folio, va avea intotdeauna pontuseau-urile ver-
ticale, in 4 orizontale, in 8 verticale,
Locul pe care it ocupa intr'o coala filigrana, marca hat--
tiei" este deasemenea un mijloc de a preciza formatul.
Asa de pilda, la in folio, filigrana va fi in mijlocul foii ; la
in 4, la baza foii ; la in 80, in partea de sus a foii ; la in 120, mai
sus de baza ; la in 16, catre marginea din gall a foii.
Astazi, in practica tipografica, se obtine caetul unui volum
prin indoirea colii in 2, 4, 8, 16, etc. In trecut si mai ales in
vremea intrebuintarii papirusului, foaia era indoita in doua, ob-
tinandu-se o diplomata, plicatura sau arcus, care avea doua foi
cu patru fete. Aceste diplomata, se prindeau una in alta, for-
mand un caet care purta denumirea de ternus, ternio, terniones,
cand avea trei foi ; quaternus, quaternio, quaterniones cand cu-
prindea patru foi ; quinternus, quinterio, quinteriones, cand era
alcatuit din cinci foi ; sexternus, sextenio, sexteriones, cand era
format din ,case foi,
Unirea mai multor caete, forma un ltber sau codex 1).
Intre dimensiunile codexului i numarul foilor, nu era nici
un fel de raport. Pentru a se indica formatul unui codex, erau
intrebuintati termenii : majori, mediocri, minori - forma, fiecare
in parte putand fi parvo, longo, maxima, sau minusculo volumine. 2)
Intre codexuri i volumele tiparite pe hartie, pand la sfar-
situl sec. XV, fiind o perfecta asemanare in ceeace priveste al-
catuirea lor, indicatiile de mai sus sunt valabile si pentru acele
carti 3).
Cu timpul, hartia luand locul papirusului, fabricarea hartiei
se facea in trei formate si anume : 0,61 X 0,44, corespunzand for-
matului majori 0,51 X 0,34, corespunzand formatului mediocri ;
0,45 x 0,31, minori.
Cand necesitatile cereau intocmirea unui volum de format
mai mic, coala era taiata in doua, si apoi indoita fiecare juma-
tate ; coala putea fi taiata si in patru, apoi indoita supusa.
operatiunilor aratate pentru codex-uri.

x) idem, idem, p. 33; C. Andreeseu : Manual de paleografie... p. 14-

2) Ch. Mortet : op. ca. p. 33.
3) idem, idem, p. 35.

www.dacoromanica.ro
CE ESTE FORMATUL DE CARTE 91

Cel mai vechi format in care s'au tiparit carti, este in

/oho.
Formatul in 4, apare in anul 1467, cu cartea Vocabularium
ex quo, tiparita de Henry si Nicolas Bechtermiitze.
Trei ani mai tarziu se pun in circulatie carti de formatu-
in 8, i in 12 de catre Alde Manuce din Venetia.
Formatele in 16, i in 240, au aparut in secolul XVII, dal
torita fratilor Bonaventura si Abraham Elzevier din Leyda.
Cel mai vechi in 32, este Officium B. Mariae Virginis, ti-
parit in 1473, de Nicolas Jenson 1).
Spre deosebire de Rouveyre, Gh. Mortet, da alte date a-
supra aparitiei primelor formate. El afirma ca formatul in .r2'
e dat la iveala in 1567, de tipografia lui Cristophe Plantini din
Anvers, si ca tot cam atunci a aparut si formatul in 24.
Cel dintai in 16, dateaza din 148 tiparit de Gerard Lecu
din Anvers. In 1505, Alde Manuce lanseaza primul in 32, iar
pentru formatul 24, da anul 1627 cu cartea e jure regni a lui
Alexandru Irvinus, tiparita de frajii Elzevire din Leyda 2).
Pentru prima oara, denumirea de formate in folio, in 4,
in 8, in 16, a fost intrebuintata de Alde Manuce, in catalogul sau
tiparit la 1541, apoi aceste distinctii fiind adoptate si de ceilalti
tipografi, iar cel dintai bibliograf care utilizeaza in descrierea
cartilor indicarea formatelor prin formulele lui Alde Manuce, a
fost Condrat Gesner, in a sa Bibliotheca universalis, aparuta la
Zurich, in anul 1545 )
Raportandu-ne la tipariturile romanesti din veacurile XVI
XVIII, constatam ca ele se incadreaza, aproape in totul, celor
expuse in paginile anterioare.
Pana la a doua jumatate a veacului al XVII, predomin'a.'
formatele in folio i in 4, pentru ca apoi s intalnim o bogata
variatie a formatelr tipografice.
Data fiind proasta conservare a multora din cartile noastre
vechi nu intotdeauna putem distinge la ele toate elementele cu
ajutorul carora se pot stabili formatele tipografice. Astfel de
pilda, din cauza deteriorarii legaturii, adesea nu se poate stabili
numarul foilor din care s'au alcatuit caetele, dupa cum nu in-
totdeauna se poate distinge filigrana, sau poate ca hartia nici
1) Ed. Rouveyre : op. cit. Tom. II p. 47-48.
2) Ch. Mortet : op. cit. p. 36 59.
3) idem, idem, p. 5o.

www.dacoromanica.ro
92 AI,. IOR DAN

nu a avut acest element decorativ. Totui, cu ajutorul fie chiar

a numai o parte din indicatiunile vizibile, putem fixa formatul
tipografic al oricarui volum din tipariturile vechi.
Pentru a ilustra in mod practic cele relatate pang acum,
dau co.teva exemplificari, avand la baza tipariturile romaneti :
Liturghierul Slavonesc, tiparit de Macarie la Targovite, in
anul 1508, este de formatul in 4, (20.5 X 15), caetele sunt alca-
tuite din cate 8 i 4 foi, filigrana se gasete la mijloc, in partea
stanga a foii, directia pontuseaux-urilor este verticals, signatura,
din litere cirilice, se afla pe prima i ultima foaie a fiecarui caet,
(f : 8, 9, 24, 25, 40, 41, 56, 57, 72, 73, etc.).
Evangheliarul romdnesc, tiparit de Coressi la Braov, in
anul 1561, este de formatul in folio, (29 X 19), caetele au o corn-
punere foarte neregulata 8, 7, 5 i 4 foi, predomina insa, caetele
-cu cate 8 foi, filigrana lipsete, pontuseaux-urile sunt orizontale,
signatura in josul paginei, la prima i ultima foaie a caetului.
Carte romdneascd de inwitdturd, tiparita la Iai, in anul 1643,
este de formatul in folio, (3o X 19), caetele sunt alcatuite din cate
3 foi, filigrana se gasete in mijlocul foii, iar pontuseaux-urile
sunt orizontale, signatura din litere i cifre cirilice, la fiecare foaie
din prima jumatate a caetului.
Evanghelie invdleitoare duminecelor preste tot anul si la praz-
nice domneVi, tiparita la M-rea Deal, in anul 1644, este de for-
matul in folio, (28.5 x 17.5), caetele cuprind cate 4 foi, filigrana
se afla la mijlocul foii, pontuseaux-urile sunt verticale, signatura
-pc prima foaie a caetului, urmatoarele doua au pe langa litera
cirilic5. i o cifra cirilica.
. Cartea care se cheamd rdspunsulii impotriva catihismului cal-
-vinesc, tiparita la Iai, in anul 1645, este de formatul in 8, (15.5 X
10.5), caetele sunt alcatuite din cate 8 foi, filigrana lipsete, pon-
tuseaux-urile au directia verticalA, signatura pe foile I, 9, 17,
etc., foile 2, 3 i 4, etc., din fiecare caet au pe langa litera i
-0 cifra cirilica.
Psaltirea Sfdntului Prooroc David. Pre Umbel rumaneascd...
de Smeritul Dosothei, Mitropolitul de Tara Moldovei, tiparita la
Uniew in anul 1673 ; este de formatul in 4, (19.5 X 15), caetele
au cate 6 foi, filigrana nu se distinge, directia pontuseaux-urilor
este orizontale, signatura in coltul din dreapta al foii prime i
ultime a caetului.

www.dacoromanica.ro
CE ESTE FORMATUL DE CARTE 93

Apostolul cu Dumnezdu Svdntul... tocmit de pre ordnduiala

grecescului Apostol... tiparit la Bucuresti, in anul 1683, este de
formatul in folio (26.5 xi8), are caetele alcatuite din Cate 5 foi,
filigrana in mijlocul foii, directia pontuseaux-urilor este verticals,
signatura din litere cirilice, din patru in patru foi. (1, 5, 9, 13).
[Gramatica slavoneascci, tiparita de Antim Ivireanul la, Sna-
goy], in anul 1697, este de formatul in 8 , (i6 x ii) caetele cu-
prind ate 8 foi, filigrana nu se distinge, directia pontuseaux-urilor
este verticals, signatura pe primele 4 foi ale caetului. Foile 2,
3, 4, etc. au pe langa liters si o cifra slava.
Gheorghe Maiota : Cuvdnt la Mdntuitoarea patina a Dom-
Idia Nostru Isus Hristos, tiparita la Ramnic, in anul 1707, este
de formatul in 8, (14.5 X io), caetele sunt alcatuite din cate 8
foi, filigrana se gaseste in partea de sus a foii, directia pontu-
seaux-urilor este verticals, signatura din litere cirilice, pe foaia
1-4, foile 2, 3, 4, au pe langa liters si o cifra cirilica.
Pilde filosofeti de pe limba greceascci tdlmcicite rumdnete...,
tiparita la Targoviste, in anul 1713, este de formatul in 8, (14.5 x
10.5), caetele au cate 8 foi, filigrana in partea de sus a foii, di-
rectia pontuseaux-urilor e verticals, signatura din litere cirilice
pe primele patru foi ale caetului, foile 2, 3, 4, au pe langa liters
si cifra cirilica.
Evhologion, adecd Molitvenic... tiparit la Bucuresti, in anul
1729, este de formatul in 4, (21 x15), caetele sunt alcatuite din
cate 8 foi, are filigrana jos, directia pontuseaux-urilor este ori-
zontala, signatura aceias ca la Pilde
Catavasier, aparut la Ramnic, in anul 1734, este de forma-
tul in 32, (9 X7), caetele au co.te 8 foi, filigrana sus in dreapta,
signatura din litere si cifre slave, pe foile fr, 5, 9, 13, etc.
Adunare de rugciciuni... tiparita la Iasi, in anul 1751, este
de formatul in 8, (16 X 11.5), caetele sunt alcatuite din ate 8
foi, filigrana se afla in partea de sus a foii, directia pontuseaux-
urilor este verticals, signatura din litere cirilice mari pe foile
2, 10, 18, 26, iar din litere mici pe foile 6, 14, 22, etc.
Psaltirea fericitului prooroc si impdrat David... tiparita la
Iasi, in anul 1766, este de formatul in 4, (21 X15,5), caetele au
cate 4 foi, filigrana nu se distinge, directia pontuseaux-urilor
este orizontala, signatura din litere cirilice, din patru in patru
foi (I, 5, 9, 13).

www.dacoromanica.ro
'94 AL. IORDAN

Penticostarion... a doua oard tipdrit la Ramnic, in anul

1784, este de formatul in 8 (16.5 x10.5), caetele sunt formate din
.cate 8 foi, filigrana in partea de sus a foii, directia pontuseaux-
urilor verticals, signatura pe prima foaie a fiecarui caet, (1, 9,
17) urmatoarele trei foi ale caetelor au pe langa litera cirilica
i o cifra.
Ianache Vcicdrescul: Observatii sau bdgdri de seamd asupra
regulelor gi ordnduielilor gramaticei romdnuti, tiparita la Ramnic,
in anul 1787, este de formatul in 4, (21 X 15.5) primul caet are
3 foi, urmatoarele cate 4, filigrana se afla in partea din stanga,
la jumatatea foii, directia pontuseaux-urilor este orizontala, sig-
-natura la inceputul fiecarui caet, (1, 4, 9, 13), foaia a doua a
caetului are pe langa litera i o cifra slava.
Catavasieriu... tiparit la Bucureti, in anul 1783, este de
formatul in 8, (16 x 10.5), caetele au Cate 8 foi, are filigrana in
partea de sus a foii, directia pontuseaux-urilor este verticals, sig-
natura pe prima foaie a caetului ; urmatoarele trei foi au pe langa
litera i o cifra slava.
Pe langa aceste exemplificari, mai adaog care sunt i cand
s'au tiparit primele carti romaneti vechi din fiecare format :
In anul 1508, a aparut intaia carte de format in 4 mic
(Liturghierul slavonesc), in 1512, intaiul format in 4, (Evanghe-
liarul Lai Macarie).
Cel dintai in folio, apare la 1561 (Evanghelierul romdnesc
at lui Coressi).
Primul in 8, dateaza din anul 1647, (Imitalia lui Christos).
In 1687 apare intaiul in 8 mic, (Ciaslovet-ul dela Bdlgrad).
Intaia carte in 12, este Catehismul crectinesc at lui Pilutio,
aparut la Roma, iar in 1703, apare intaiul in 12 pe teritoriul
romanesc. (Catehismul tradus de Buitul, la Cluj).
La 1707, se tiparWe la Ramnic, (G. Maiota : Cuvdnt la
patima Domnului), prima carte de formatul in 160, iar apte ani
mai tarziu apare la Targovite, Capete de poruncd, ale lui An-
tim, in formatul in, 16 mic.
Cea dintai carte de formatul in 32, este Catavasierul dela
Rdmnic aparut in anul 1734.
Pentru prima oars s'au tiparit foi volante in anul 1714,
(Chrisovul lui ,Stefan Cantacuzino pentru abrogarea vdcdritului,
aparut la Targovite) avand dimensiunile 6o X45, iar pentru a doua
oars ne intalnim cu alts foaie volanta la 1 Mai 1777, cand apare

www.dacoromanica.ro
CE ESTE FORMATUL DE CARTE 95

Formular pentru scutirea de ddjdii a slujitorilor, sub Alexandru

Mavrocordat.
Epoca moderns aducand numeroase progrese in tehnica ti-
pografica ca si in fabricarea hartiei, a produs o rasturnare a-
proape totals a formatelor fixe, care au dainuit pans la jumatatea
-sec. al XIX lea.
Din cea de a doua jumatate a veacului trecut, am putea
afirma ca s'a instaurat un adevarat haos printre formatele car-
-tilor si aceasta mai ales datorita faptului ca fabricarea hartiei
nefiind reglementata, fiecare fabricant a pus in circulatie hartie
de tipar de dimensiuni diferite.
Pe de alts parte, tipografii, din considerente economice, al-
catuesc colile (caetele) dupa bunul for plac, incat s'a ajuns ca
formatul rezultat din indoirea colii de hartie, sa nu mai cores-
punda dimensiunilor initiale, fixate pentru fiecare format in parte.
Astazi sunt in circulatie trei categorii de formate : real, co-
respunzator indoiturilor foii ; aparent, rezultat din compararea
-en unul din tipurile clasice, si conventional, dupa cum cartea se
incadreaza in anumite dimensiuni fixate pentru inaltimea i lb.'-
-timea fiecarui format, si care variaza nu numai dela tara la
tara, ci i dela biblioteca la biblioteca, inlauntrul hotarelor
aceluia stat.
In fata acestei situatii, o cercetare mai amanuntita a pro-
blemei formatului mi s'a parut ca nu este lipsita de interes,
a fi adusa si la cunostinta cercetatorilor romani.
In practica bibliotecareasca, spre deosebire de cerintele bi-
bliografice, determinarea formatelor se poate face mai usor, de-
oarece in biblioteci ratiunea care doming in alcatuirea formatelor
este principiul economiei de spatiu. Deacea, in acest caz, se tine
seama doar de formatul conventional, fixandu-se un anumit nu-
mar de formate (3-6) care se incadreaza inlauntrul unor di-
mensiuni in centimetri.
Iata cateva exemple de cum si-au stabilit formatele, di-
ferite biblioteci :
Biblioteca Nationald din Florenta :
In folio, cartile a caror inaltime depasesc 38 cm.
In 4 PI lt Pt variaza dela 28-38 cm.
In 8 FP PP ,, 20-28 cm.
In 16 PP PP PP PP 5 cm.

www.dacoromanica.ro
96 AL. IORDAN

In 24 carol or a aror inaltime variaz5 dela Ic-15 cm.

In 32 ,, 1, l, e sub 10 cm.
Bibliotecile de stat si cele universitare din Fran(a, au adop-
tat trei formate si anume :
I cartile cu inaltimea sub 25 cm.
II 73 ll intre 25-35 .cm.
III ll 1, 1, 35-5o cm.
In Germania, unele biblioteci au adoptat formatele :
In 8 inaltimea maxima 25 cm.
In 4 ,, 35 cm.
In folio peste 35 cm. 1).
In legatura cu reglementarea formatelor in Germania, e
de amintit si paragraful 9 din Instruction fiir die Herstellung der
Zettel des alphabetischen Kataloges, care prevede :
Cartile pand la 25 cm. apartin formatului 8.
intre 25-35 cm. ,, 4
,, 35-45 cm. ll in folio,
71

31 peste 45 cm. ,, ll in folio mare 2)

Numarul formatelor intrebuintate de bibliotecile engleze si
americane, este mult mai mare, fapt pe care it consideram ne-
practic pentru o buns organizare bibliotecareasca.
La noi, Biblioteca Academiei Romane, 3) ca cea mai veche si
mai bine organizata biblioteca din Ora, uzeaza de cinci formate :
I cartile papa' la 20 cm.
II If !I 28 cm.
III f, I, 38 cm.
IV 7, 46 cm.
V peste 1, 46 cm.
Sistemul practicat de Biblioteca Academiei Romane, se
apropie mult de recomandarile pe care le fac instructiunile ge-
nerale din 4 Mai 1870, bibliotecilor universitare franceze uncle
se prevede inlocuirea indicatiunilor, in folio, in 4, in 8, etc., prin
termenii : format mare, format mijlociu, format mic. Sunt biblio-

1) Graesel : Manuel... p. 197.

s 2) idem, idem, p. 473.
3) Biblioleca Academiei Romdne: Insitucituni provizorti pentru junclio-
narea servicizlor. Buc. 1940, p. 16.

www.dacoromanica.ro
CE ESTE FORMATUL DE CARTE 97

teci in Franta care pentru indicarea formatelor au ales litere, de

ex. A.B.C. fiecare reprezentand un anumit format.
Dace pentru determinarea formatelor in biblioteci opera-
tiunea este mai uoara, cu toate Ca variatia dela biblioteca la
biblioteca ingreuiaza foarte mult lucrarile i mai ales schimburile
de informatii, problema se prezinta mult mai complicate in spe-
cificarile bibliografice, unde indicatiunile se cer a fi cat mai com-
plete i precise.
Aici nepotrivirile sunt mult mai man caci unii bibliografi,
cum sunt de pilda englezii, practice! Inca formatul real al cartii,
aratand in acela timp i formatul hartiei care a fost utilizata
pentru tipa'rire.
lath'. de ,pilda cate pot fi mentiunile asupra unui singur for-
mat : impe(riel) 8-vo ; Yoy(al) 8-vo ; thick royal) 8-vo ; superroy-
(al) 8-vo ; globe 8-vo ; cr(own) 8-vo ; extra cr(own) 8-vo ; sq (mare)
cr(own) 8-vo ; smallcr(own) 8-vo ; ob(long) 8-vo ; large 8-vo ;
foolscap (fcp sau fcap) 8-vo ; extra foolscap 8-vo ; large foolscap
8-vo ; medium 8-vo ; post 8-vo ; large post 8-vo ; demy 8-vo ;
Acela fel de notare este utilizat pentru oricare alt format.
Alai bibliografi recurg la indicarea formatelor prin termenii :
in fol. in 4 ; in 8, ; etc. indicajiuni cu totul neprecise, dace
tinem seama de variatia formatului hartiei.
Germanii obinuesc sa uzeze de acest fel de notare, careia
insa ii adaoga precizarea : mare, mic, mijlociu, etc. ca in exem-
plul urma'tor : imp(erial) fol; gross) fol; imp(enal) 4 ; hoch 4 ;
gr(oss) 40; i 4; lex(icon) 8; gr(os) 8 ; qu(adrat) 8 i 8. Acest
ultim format corespunde in indicatiile franceze cu 8 mic-vechi
sau cu /2 actual.
Sunt bibliografi care adaoga termenilor in fol ; in 4; etc.
marca fabricei hartiei : Couronne, Raisin, Jesus, etc1). In sfarit,
altii recurg la indicarea formatului prin centimetri, aratand 11161-
timea i latimea cartii, unite Intre ele prin x (semnul inmultirei)
ca de pilda : 25 x16.
Fata de o atat de variata notatie, se impune, mai mult ca
nand, adoptarea unui sistem uniform de indicare a formatului
bibliografic.
In ce ma privete socot ca sistemul cel mai practic, este
acela al dimensiunilor in centimetri, caci el ne arata exact for-
I) Ch. Mortet : op. cit. p. 18 i nota.
7
tirisovul IL

www.dacoromanica.ro
98 AL. IORDAN

matul sub care se infatiseaza o carte. Dar si aici se ridica o di-

ficultate. Castile sunt puse in circulatie, on pastrate in biblio-
teci, sub o indoita forma, brosate sau legate. Ori se tie ca in
timpul legarii (cartonarii) unei carti i se reduce din dimensiuni,
prin taierea marginilor. Pans in prezent nu e specificat nicaeri
care poate fi suprafata ingaduita.' a fi taiata, iar legatorii adesea
fara iubire de carte taie mai molt on mai putin, dupa cum
spatiul alb ce inconjoara scrisul este mai mare sau mai mic. Prin
acest procedeu, indicarea formatului aceleiasi carti, una brosata
iar alta legata, va diferi. De aceea socot ca trebuiesc reglemen-
tate si conditiunile de legare a cartilor, prin indicarea suprafetii
ingaduite a fi taiate, iar scoartele in care aceasta va fi legata
sa depaseasca formatul cartii taiate, cu numarul de centimetri pe
care aceasta i-a pierdut prin taiere. In felul acesta orice carte,
isi va pastra formatul initial, iar masurarea ei se va face, avandu-se
ca baza, cartonajul-(scoartele).
Cat priveste formatul de biblioteca, unde trebuie facuta o
cat mai mare economie de spajiu, in depozite, adaptarea a patru
formate, care sa varieze dela 20-50 cm., le socot suficiente,
iar specificarea for sa se faca prin cifre latine, carora sa le ur-
meze numarul de ordine, prin care se indica locul ce-1 ocupa
cartea in depozit.
Aranjamentul cartilor in depozite, dui:A' format si cots, con-
stituie deasemenea o problema foarte importanta, dar intru cat
ea nu se incadreaza in aceasta prezentare a formatului, ramane
sa o infatisez cu alt prilej.
C'and o opera, cuprinzand mai multe tomuri, este tiparita
in volume de format diferit, se specifics in notita bibliografica,
formatul fiecarui volum in parte.
In cazul cand latimea unei carti este mai mare decat inal-
timea rezultata din prima indoire a liartiei in sensul dimensiu-
nei mai mari se atribuie volumului, formatul aparent pe care
1-ar fi avut redresat, adaogandu-se cuvantul oblog (exp. in fol.
oblong).
Pentru o mai exacta intelegere a celor relatate, dau in
anexa cateva tablouri.
Tata stadiul in care se gaseste astazi, problema formatului
carii, Si socot ca prin aceasta prezentare, am contribuit la o mai
larga cunoastere a ei, in randurile cercetatorilor si bibliofililor
romani.

www.dacoromanica.ro
CE ESTE FORMATUL DE CARTE 99

I. TABLOU
aratand directia pontuseaux-urilor Ii dimensiunea paginei in raport cu foaia.

iD mensiunea 48

pag.
poutu-
-.'
L'o
a, pag. in func- %1) Dimensiunea
+4 a4

Formatul
o
p,F1 tie de foae :4 o in pag. in rap.
c14,5
Formatul ci i., (coed) g p ca 1.,
cu foaea.
71 0 o
-,--
0, u^..,
6 i,
X
....
f
e, ,.,
0
2 Inalt. Lat.
4
'. 0
0.) 1-,

4 2 Inalt. Lat.

In piano In 320 L I

_
(text) 2 L I obi. 64 8 4
L L I
In folio . 4 I I 2 In 360 72 6 6
L I I L
In 40 . . 8 2 2 40 8o I 5 8
L I
In 40 obi. 8 I 2
_2
I
48 96
L
6 8
L
--.I
L I
In 60 . 12 -- 3 2
64 128 8 8
I L I L
In 80 . . 16 I 2
____
4
72 144 I 6 12
L I I L
In 80 obi. 16 4 2
96 192 I 6 ,6
L I I L
In 120 . 24 3 4
128 256 I 8 16
I L
In 12 Obi. 24 I 3 4
L I Cfr. Le Marquis Daruty de
In 160 . 32 4
I
4 Grandpre : op. cit. p. 6o-61.

In 160 obi. 32 I 4
_L4
I L L.
In 180. . 36 I 3 6
L I
In 200. . 40 5 4

In 240. . 48
L
4
_I6
I L
In 240 1 . 48 I 3 8
L I
In 240 obl. 48 6 4
L I
In 300. . 6o 5 6
I L
In 320. . 64 I 4 8

www.dacoromanica.ro
 II. TABLOU. Determinarea formatelor dupg locul signaturelor i directiei pontureaux-urilor

IORD A.N

pontuseaux.
Formatele

Directia
Locul signaturilor

urilor.
Diferite indoituri ale colii Num.grul foilor Ntunarul paginelor
Fi fiecarui caiet fiecarui caiet
I 2 3 4 5 6

In to { 0 coalg simplg 2 4 1 5 9 12 17 21 I

0 coals simpla 2 8 I 9 17 25 33 41 I

simpl g. . . . . 4 8 I 9 17 25 33 41
In 40 i
k
- - dubla
Doug 1/2 de coalg
CI coalg simpla
. . . 8
2+2
8
4+4
16

16
I
1+ 5,
1
17

17
33 49
9+13, 17+ 21
33 49
65

65
8r

8,
-
In 80 1 dubld 16 32 I 33 65 97 129 161 I

Doug' % de coals 8+8 1+ 9, 17+25, 33+ 41

0 coals intreagg
2/3 i 1/3 de coala
4+4
12
8+4
24
16+8
I 25 49
I+17 25+41, 49+ 65
73 97 121 -I

In 120 Trei 1/3 de coals 8+8+8 1+ 9+17, 25+33+ 41

4+4+4
Doug % , 6+6 12+12 4+13, 25+37, 49+ 61 --
Doug % 8+8 16+16 1+17, 33+49, 65+ 81
In 160
{ Patru 14,, , 4+4+4+4 8+8+8+8 1+ 9A-17+25. 33+ 41
2/3 3i 1/3 12+6 24+12 1+25, 37+61, 73+ 97 1

In 180 1 Trei 1/3 6+6+6 12+12+12 1 +13 +25, 37+49+ 61 I

Doug Y2 - 12+12 24+24 1+25, 49+73, 97+121 I

In240 Doug imp. in 2/3 si 1/3 . . . 8+4+8+4 16+8+16+8 1+17+25+41, 49+ 65 I

Doug imp. in treil /3 . 4+4+4+4+4+4 8+8+8+8+8+8 1+ 9+17+25+33+ 41 I

In 32 ( Patru % de coalg 8+8+8+8 16+16+16+16 I-1-17+33+49, 65+ 81 I

O
Doug. % imp. in 2/3 si 1/3 .
In 36 { Doug% imp. in trei 1/3 .
.
.
.
.
12+6+12+6
6+6+6+6+6+6
24+12+24+12
12+12+12+12+12+12
1+25+37+61, 73+ 97
1+13+25+37+49+ 61 -
www.dacoromanica.ro
CE ESTE FORMATUL DE CARTE 101

III. TABLOU.
rezum.gnd indicatiile cu ajutorul carora se pot stabili formatele cartilor vechi.

I
g are foa+a

seste cea de a doua

Pagina unde se ga-
a,

Locul unde se gA-

Paginile uncle se

seste =area (fili-

u, ,cd 4

gasesc reclarnele
41

I/2 de foaie

Directia pontu-
a, T, ix 0
Ti
a) MI M...

seauxurlor

grarnonia)
co)

signaturA
.1) cd "?,
0 17 0 0
hi .,
,-

Formatul o.) V., 0 't 4-,

o a SR
-.a co
U m tj t4
tao a,
ccl u)
PI V)
...:.. i 'auto
1:14 xt1 .51' 41.
00 .-I 1

Q.
c) d)

c,
Al gi

In folio . . 2 4 4 i mult. 5 I In mijl. foii

In 40 . . . 4 8 8 .PP 9 La cotor
In partea de
In 80 ( y2f) . 4 8 8 PP 9 I sus a foii
In 80 . . . 8 16 16 17 I
In partea d.
In 120 (1/2 f) 6 12 12 ,, 13 sus a cotor.
Catre marg.
In 220 . . 12 24 24 OP 25 din afarg a
In 160. . . 16 32 16, 32, 48 17 b) foii
In 180 . . . 18 36 12, 24, 36 a) 13 a) I lP

In 240 . 24 48 24, 48, 72 25 I

In partea de
In 320 . . 32 64 16, 32, 48,64 17 b) I sus a cotor.

a) Foaia este tgiatg in trei, asa /neat ea va avea trei reclame $i 3 sig-
naturi.
b) Signeturile ca la formatul in 80.
C) In afara de formatele mici, wide foaia este adesea impartita in caete,
e observg a intgia veclamg se ggseste pe pagina al cgrei numgr reprezinta nu-
mgruI paginelor pe care le are foaia. Celelalte reclame se gasesc pe paginele a
cgror numgr este multiplul celei dintgi.
d) Prima signaturg este intotdeauna pe pagina I-a, celelalte signatur
o paging mai departe decal aceea care poartg reclama. De aici se deduce, o
regula foarte ail/wig pentru determinarea formatelor.
(apud : Eduard Rouveyre : Connaissance... Tome II, p. 24).

www.dacoromanica.ro
IORDAN

1V. - TABLOU.
Dimensiunile volumelor moderne, dupa formatul comercial al hartiei.

Formatul Co lom-
Soleil Grand Jesus Grand Raisin Cavalier Cane Feu Couronne
volumului bier Jesus Raisin

Coala intreaga 63 x 90 6ox 8o 56 x 76 56 x 72 51 x66 49 64 46 60 45 X 56 40 X 52 36 X 46

In folio . . . 63 X 45 6o x 4o 56 x 38 56 x 36 51 X 33 49 X 32 46 30 45 x 28 4o x 26 36 x 23
In 40 . . . 45 x 31.5 40 x 3o 38 x 28 36 x 28 33 X 25.5 32 X 24.5 30 X 23 28 X 22.5 26 X 20 23 X 18
In 80 . . . 31.5 x 22.5 30 x 20 28 X 19 28 X 18 25.5 X 16.5 24.5 X 16 23 X 15 22.5 14 20 X 13 i8 x 11.5
In 120 . . 3o x 15.75 26.67 x 15 25.33 x 14 24 )( 14 22 12.75 21.33 X 12.25 20 X 11.5 18.67 X11.25 17.33 X 10 15.33 X 9
In 160 . . 22.5 x 15.75 20 X 15 19 X 14 18X14 16.5 X 12.75 16 X 12.25 15 X 11.5 14 X 11.25 I3 X TO II.5 X 9
In 180. . . 21 X 15 20 X 13 18.67 X 12.67 18.33 X 12 17 x II 16.33 x 10.67 15.33 X IC 51 X 9.33 13.5 x 8.67 12 X 7.67
In 320 . . . 15.75X 11.25 15 X I0 14 X 9 14 9 12.75 x 8.25 12.25 x 8 11.5 x 7.5 11.25 x 7 To x 6.5 9 X 5.75

(Calculul este facut pe foile volumelor bropte, in care hartia ui -a pastrat intreaga inaltime qi latime).
cfr. Ch. Mortel, p. 26.

www.dacoromanica.ro
CE ESTE FORMATUL DE CARTE 103

V. TABLON
de formatele aparente" intrebuintate pentru indicarea cartilor moderne.

Indoirile colii Dimensiunile

Formate le aparente Felul lfartiei (formatul volumului
real)

Colombier Indoita In 2 63 X 45
(in folio)
Atlas Soleil PI 60 X 40
peste 5o cm. Grand Jesus
PP
56 X 38
Jesus I1 P1 56 36
Grand raisin SI 51 x 33
In folio mare Raisin PS 49 X 32
46-50 cm. Cavalier SI 46 X 30

In folio Cane II 45 X 28
40-45 cm. Feu IP 40 26

In folio mic sub Couronne II PP 36 x 23

40 C111,

In 40 mare Colombier Indoia in 4 45 X 31

36-10 cm. Soleil .. 40 x 30
Grand Jesus PI 38 x 28
Jesus IP // 36 x 28

In 413 Grand raisin PI 4 33 X 25

28-33 cm. Raisin PP 32 X 24.5
Cavalier II 30 X 23
Carre f, 28 22.5

In 40 mic Ecu ,1 26 20
sub 28 cm. Couronne 'IP 23 18

In 80 mare Colombier If 8 31.5 22.5

25-32 cm. Soleil PP 3o X 20
Grand Jesus 77 11 28 19
Jesus PP IP 28 18
Grand raisin PI 25.5 x 16.5

In 8 Raisin ,, 8 24 X 14
22-24 cm. Cavalier .. 23 >4 t5
Carre 19 PI 22.5 14
Colombier IP 16 22.5 15.75

In 80 min Soleil PI 16 20 15
7 8 20 cm. Ecu ,, 8 20 X 13
Grand Jesus If 16 19 14
Jesus tt 6 18 14
Couronne " 8 18 X 11.5

In 120 mare Colombier PP 12 30 X 15.75

20-3a cm. Soleil PP 26.67 x 15
Grand Jesus 77 25.33 x
Jesus 79 24 X 14
Raisin P7 II 22 X 12.75
Cavalier 77 20 X 11.5

www.dacoromanica.ro
 104 AL. IORDAN

Indoirile colii Dimensiunile

Formatele aparente Felul ha'rtiei (formatul volumului
real)

In 120 sau 160 Carre Indoita in 12 18.67 X 11.25

16-18 cm. Ecu 17.33 X 10
Grand raisin 16 16.5 x 12.75
Raisin SI 16 X 12.25
In 120 sau 160 Couronne 12 /5.33 X 9
mic Colambier 32 15.75 x 11.25
12.5-15 cm. Cavalier 16 /5 x 11.5
Soleil 32 15 x ro
Carre 16 14 x 11.25
Grand Jesus 32 14 X 9.5
Jesus 32 14 X 9
Ecu 16 13 X 10
Grand raisin 32 12.75 X 8.25
In 180 mare Colombier 18 21 X 15
19-21 Cm. Soleil 11 20 X 13
In 180 Grand Jesus i8 18.67 x 12.67
16-18 cm. Jesus r. 18.67 X 12
Grand raisin 11 17 X 11
Raisin 16.33 X 10.67
In 180 mic Cavalier 18 15.33 x ro
12-15 cm. Carre 15 X 9.33
Ecu ,, 13.33 X 8.67
Couronne SI 12 X 7.67
In 320 Raisin 32 12 x8
9-12 C111. Couronne 16 115. x 9
Cavalier 32 ri.5 x 7.5
Carre 32 11.25 x 7
Ecu 32 ro x 6.5
Couronne 32 9 X 5.75

^fr. Ch. Mortet, p. 28.

ANEXA BIBLIOGRAFICA
1. - Allgemeines Bisher-Lexikon oder vollstandiges Alphabetisches Ver-
zeichniss der von 1700 bis zu Ende 1827 erschinenen Biicher, welche in Deut-
schland und in den Burch Sprache und. Literatur damit verwandten Lander
gedruckt worden sind. Nebst Ausgabe der Druckarte,der Verleger und der Preise.
Von Wilhelm Heinsius, Bd. I-IV, Leipzig 1812-1813. Bd. V-VII, Herausge-
geben von Christ. Gottlob Kayser, Leipzig, 1817-1829.
2. - Associaton de bibliotheesires franvais. Regles et usages observes dans
les principales bibliotheques de Paris, pour la redaction et le classement des cata-
logues d'auteurs et d'anonymes. Paris, H. Champion, 1913, 80, (Extrait de la
Revue des Bibliotheques, Nr. 4-6 April-Juin, 1913).

www.dacoromanica.ro
CE EST E FORMATUL DE CARTE 105

3. - Benulleux, (Ch.) : Catalogue des ouvrages de la reserve, XVI-e sicle

(r5ar--154o) de la Bibliotheque de l'Universite de Paris. Paris.
4. - Berghman (a) : Catalogue raisanne des impressiones elzeviriennes de
la Bibliotheque royale de Stockholm ; Stockholm, 1911.
5. -Bosquet, (Em.) : Train theorique et pratique de Part du relieur. Paris ;
1890;
6. - Bosquet (E.) : Les Baremos ou devis de travaux de reliure. Paris, 1893.
7. - Briquet (C. M.) : Le papier et ses filigranes, [in] Revue des Biblio-
theques ; Paris, IV (1894) p. 209-231.
8. - Briquet, (C. M.) : Les Filigranes : dictionnaire historique des mar
ques du papier... Paris. Geneve, 1907.
9. - Cim (A.) : Le Livre, t. III Paris (1906).
IC). - Claudia (A.) : The first Paris press, 1470-72, London, 1898.
H. - Claye, (Jules) : Typographic. Manuel de l'apprenti compositeur, Ed.
IV, Paris, /883.
12. - Cole, (George Wasson) : Aquicker method of measuring books, in (Li-
brary Journal, XII) p. 345-349
13. - Compte rendu de la I-e session de la Conference du Livre ; Anvers,
1891, (cfr.) Revue des Bibliotheques T. I., p. 501.
14. - Congres international des editeurs - Paris, 15-18 juin 1896 - Do-
cuments, Rapports, Proces-verbaus, Paris, 1896.
15. - Constantin, (L. A) : Bibliotheconomie, ou nouveau manuel complet
pour l'arrangement, la conservation et l'administration des bibliotheques. Nouvelle
edition, revue augm.entee et ornde de figures, Paris, 1841.
16. - Cousin, (d.) : De l'organisation et de l'administration des bibliotheques
publiques et privies, Paris (1882).
17. - Crozet, (L.) : Manuel pratique du bibliothecaire... Preface de M. M.
Pol Neves.= et Charles Schmidt, Paris, 1932 ;
18. - Deluluin ; Documents relatifs aux bibliotheques universitaires. Paris,
1870.
19. - Delisle (L.) : Le Cabinet des manuscirts de la Bibliotheque nationale,
T. II, Paris, 1874.
20. - Dellsle, (L.) : Instructions elementaires et techniques pour la mise et
le maintien en ordre des livres d'une bibliotheque, Paris, 1890.
21. - Delisle, (Leopold) : Instructions elementaires et technique pour la mise
et le maintien en ordre des livres d'une bibliotheque, IV-eme edition revue. Paris s.a.
22. - Delisle, (Leopold) : Instructions pour la redaction d'un catalogue de
manuscrits et pour la redaction d'un inventaire des incunables. Paris, s. a.
23. - Dewey, (delvil) : Library school Rules. Card Catalog rules, Accession
book rules, Shelf list rules. Boston, 1894.
24. - Dudin : ('Art du relieur, cfr. Arts et Metiers, T. XXXI, Paris, 1872
25. - Evans : The sizes of printed books, [in] Library Journal", I (1877)
p. 58-61.
26. - Fertel : La Science pratique de l'imprimerie, Paris, 1723.
27. - Franklin, (A.) : Les Anciennes bibliotheques de Paris, T. I., Paris,
1867.
28. - Graesel, (Dr. Arnim) : Manuel de bibliotheconomie... Edition francaise
revue par l'auteur et considerablement augmentee. Traduction de Jules Laude.
Paris, 1897.
29. - Grandpre, (Le Marquis Duruty de) : Vade-mecum du bibliothecaire ou
regles pratiques pour la redaction des catalogues et le classement des volumes sui-
vies d'une instruction raisonnee sur le format des livres. Paris, 1897.

www.dacoromanica.ro
106 AL. IORDAN

30. - Hidalgo, (Dionisio) : Diccionario general de bibliogralia espanola.

Madrid, 1862.
31. -Haling, (J. B.) : The sizes of printed books, [in] Library Journal",
I (1877) p. 168-169.
32. - Hutton, (Artur W.) : A new size notation for modern books, [in] The
Library", II (1890) p. 182-187.
33 Instruktionen /fir die A 1phabetischen Kataloge der Preuszischen Bi-
bliothe ken vom .ro Mai 1899, Zweite Ausgabe in der Passung vom io August
1908. Berlin, 1909.
34. Ledos, (E. G.) : Usages suivis dans la redaction du Catalogue general
des livres imprimis de la Bibliotheque nationale, Paris, 1923.
35. Lefevre, (Theotiste) : Guide pratique des compositeurs d'imprimerie,
Paris, 1855.
36. - Lenormand (Seb,) : Manuel du fabricant de papier ; Paris, 1860.
37. - Lenormand, (Seb.) : Nouveau manuel complet du relieur en tous
genres, Nouvelle edition refondue par M. Maigre, Paris, 1890.
38. - Moire, (Albert) : Manuel pratique du bibliothecaire, Paris, 1896.
39 - ifaittaire, : Annales typographici, ab arils inventae origine ad
annum MDLV I I , Tom. I-III, liagae 1719-1726. 3 vol.
40. - Marolles : Recherches sur l'origine et le premier usage des registres,
des signatures, des reclames et des chil fres de pasages dans les premiers livres im-
primis, Paris, 1783.
41. Midoux (E.) et A. Illation : Etude sur les filigranes de papier, Paris,
1868.
42. -Mohr, L. : Des Impriessons microscopiques, Paris, 1897.
43. - Mortet, (V.) : Le papier, [in] Revue des Bibliotheques", Paris, I
(1891) p. 195-207.
44. Mortet, (Ch.) : Le format des livres. Notions pratiques suivies de re-
cherches historiques. Avec quatre planches hors. texte. Paris, 1925.
45 -Normalpapier. Samm/ung der Vorschrif ten fur antliche Papier und
Tintenprillung in Preussen, Berlin, 1892.
46.- Ottino, (H.) : Manuale di bibliogra jia. Roma, 1885.
47. - Peignot. Manuel du bibliophile. Paris, 1823.
48.- Peleehet, (A.) : Catalogue general des incounables des France, continue
par L. Polain, T. I-III, Paris, 1897.
49. Petzholdt (Dr. Julius) : Katechismus der Bibliothe kenlehre. Anleitung
zur Einrichtung und Verwaltung von Bibliotheken, Leipzig, 1856.
50.- Reference-catalogue of curent literature, (Rap. Conference du livre,
tenue a Anvers, en aout, 1850) [in] Revue des Bibliotheques I (1891) p. 501
-505.
51. - Michaud, (Jules) : L' art de former une bibliotheque, Paris, 1883.
52. - Houveyre, (Edouard) : Connaissances Necessaire a un Bibliophile, ac-
compagnees de notes critiques et de documents bibliographiques.. V-eme ed. Tome
II-eme, Paris, 1899.
53. - Soboltsiehikoff : Principes pour l'organisation des grandes bibliothe-
ques, Paris (1899).
54. - Seism 41. S.) : Paper and ink, [in] Library Journal", XX (1895)
p. 163-167.
55. - Willems, (A.) : Les Elzevier, Paris, 1880.
56. - Winkler, (0.) : Unsere Druckpapier, [in] Nachrichten aus deco Buch-
handel", Berlin II (1895) p. 1132-1134, 1170-1172, 1205-1207, 1231-1234 ;
1274-1276.
Al. Iordan

www.dacoromanica.ro
 Toltow
\L.. ky iYntOo oem o.,\A3,0'< tftL1hW -4, 4V1 t14., I., .

111"N\IM

2. . ma. aM. .m .,== mM wMb

1 4M, m am.

61

10
11
:9 . =b M . .. .. 'BM . MED =1,

tt.

1 :, . , . I
IG
., U
1
16
16
.1. ._.
.1
I
I

1
I
. : .
1,
1.
I

111
--- - - - - -- -I-
I
1; 1. I
19
-. 1 : I .: : I; I
0.0
.
I: : I -.I . ,, I
dl
: r. : 1 :i : 1., I
I; , ..1 :
1. I
1..4 i ..1 ; ,..
r : .1 .
I
:
I

1. 1
. : I . 1: I
:. 1: : I I. 1

: I.
. 1: : 1 :I I
. I. 1 :1 : 1: I
. 1
1.. 1 '.1 : I- 1

1.
. I. :I ;
I

.
r-
1 I. I
:I :
1: I
.: 1- I

:. r: 1 :1 : I: I
1. :1 I: 1

. I. f .1 : . I I

r 1 .
. 1

1 : : r .

:.
1 -
. I . i: 1
:
I- 1. I
1 . 1 ; :
I

I, Tocmck\, \f. 4,6 x (.) 11,

F f re1 C62 {.44.131.1.1%1\-pkt. t6 o

ZO. 5k,,rskut S9 A. gq 14..-k t
FO ivIt(Au.:AtCo.. jg le;
la s\Acsitut Set- x41 :CoLvo Ytrt 5 4 lez 11- )k 10 16 1G
For matt% ekev 16,-1 x 3 16 x

o_Ncl

t9 %.; lox6a.
j3.17( /Ey 40 x 6

..c.,,Y14 a.12.
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE-B1BLIOLOGIE-BIBLIOTECONOMIE.
LAMURIRI $1 PRECIZARI.

r. Necesitatea lamuririi intelesului termenilor prezentati.

2. Anali7a termenilor. A) Starea de fapt. B) Explicarile dictionarelor
si enciclopediilor curente.
3. Denunairi corecte, acord intre termeni si coutinutul for : A) desem-
narea grupArilor distincte; B) denumirea lor.
4. Inset/marl finale.: a) precizare privitoare la bibliografie". b) despre
tehnica muncii stiintifice". c) aprecieri asupra studiului de fata.

i. Cartea, tacuta i cuprinzatoare de intelepciune, este scoasa

din linitea bibliotecii, fiind atrasa in vremea din urma tot mai
rault prin corespondentul ei grecesc, biblion", creator de
termeni , in campul de lucru al unor specialitati pe cale de
constituire, in framantarile inceputului for de viata sau in grijile de-
limitarilor care sa le aduca deosebirea de aite specialitatii, data
cu aceasta, recunoaterea existentii. Bibliografie", bibliologie",
biblioteconomie", iata cateva din numele care circula, on incep
sa circule mai insistent, denumind preocupari privitoare la carte.

Orice inceput are perioade de incercari, de nepreciziuni, de

osci1ari. Pana cand, asemenea unui paraia care ii gasete un
vad propriu, pierzand apele ce-1 navalisera din ivoaiele furtunii
i ramanand firul de apa distinct, cu drept la viata , se deli-
nete cu o fiinta proprie ; daca nu se pierde, cand este simpla
deviatie a unei aceleiai ape, in vadul dela care purcede.
De aceea, e necesar pentru preocuparik pe cale de consti-
tuire inteo specialitate i folositor pentru cei care se intereseaza
de denumirile sub care acestea incep sa fie cunoscute, sa se pro-
cedeze la o lamurire a intelesului termenilor. Ce va mai fi i
aceasta ?" se poate intreba, pe buna dreptate, cel care afla de
numiri noua, care se alatura, se interfereaza sau se inlocuiesc

www.dacoromanica.ro
108 DUMITRU H. MUSTER

subit unele pe altele. Ce este drept s'a existe ?" se intreaba

omul de tiinta, cand se gasete in fata unor specialitati cu con-
tinuturi care aluneca dela una la alta, se suprapun i nu au de-
limitari distincte.

Bibliografie", bibliologie", biblioteconomie" sunt trei

termeni care, potrivit celor spuse mai sus, reDin atentia noastra.

2. Starea de fapt consultand pentru aceasta materialul

ce ni se prezinta sub cele trei denumiri arata oarecari nepre-
ciziuni i variatii de sensuri.

Cea mai vorbitoare este situatia rezervata studiului celor

trei preocupari in invatamantul universitar.
In Romania sunt cloud conferinte corespunza'toare, la Fa-
cultatile de litere din Bucureti i Cluj.
Cea mai veche, aceea dela Facultatea de litere din Cluj,
era incadrata in sectiunea istoricel (Cf. Anuarul Universitatii din
Cluj, inainte de legea rationalizarii" din 1938) ; conferinta dela
Facultatea de litere din Bucureti, care apare data cu legea
rationalizarii" din 1938, este atapta catedrelor de istoria litera-
turii roman& (Cf. Anuarul Universitatii din Bucureti).
Aceasta este o prima variatie".

Numele conferintei, determinat de legea din 1938, este de

bibliografie i bibliologie". Privitor la cuprinsul ei, note.'m un
curs de istoria carte, lucrari bibliografice" i organizari de
biblioteci (adica lucrari biblioteconomice"). (Cf. Anuarul Uni-
versitatii din Cluj, 1938-39). Intelegem ,deci, ca numele biblio-
grafie i bibliologie" acopera i cuprinsul termenului bibliote-
conomie".
Acesta este un al doilea fapt demn de notat.

Legea invatamantului superior din 1942 acorda autonomie

celor doua conferinte ele nu mai sunt legate de anume ca-
tedre i le transforms numele in conferinte de bibliologie".
Se pare ca legea socotete termenul bibliologie" ca acoperind i
cuprinsul termenilor bibliografie" i biblioteconomie".
Iata o a treia nepreciziune.

www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE, BIBLIOLOGIE, BIBLIOTECONOMIE 109

Trebuie sa notam insa ca un al patrulea motiv de ne-

dumerire ca aceeasi lege prevede la coala superioara de ar-
hivistica, in sarcina careia este data pregatirea arhivarilor si bi-
bliotecarilor, o catedra de bibliografie, biblioteconomie si biblio-
logie". Cei trei termeni sunt socotiti, deci, acum, cu intelesuri
distincte.

Rezumam. 0 aceiasi preocupare tine intr'un loc de disci-

plinele istorice si in alibi' parte de disciplinele literare, pentruca
la un moment dat sa fie socotita de sine statatoare. Denumirea
preocuparii se lipseste intr'un moment de unul din trei termeni,
pentruca, peste patru ani, sa mai lase deoparte pe unul ; dar
in chiar .clipa cand unul din cei trei termeni u subordoneaza, ani-
hilandu-i pe ceilalti doi in cuprinsul aceluiasi act cei trei
termeni apar alaturi, pe acelasi plan, ba chiar avand aliniat la
urma pe cel care, in locul precedent considerat, acoperise pe
ceilalti doi.
Conchizand, privitor la starea de f apt analizata, constatam
nepreciziuni si variatii care ne obliga sa cautam o lamurire si in
alte directii.
*

Vom cerceta acum intelesul celor trei termeni, consultand

dictionarele si enciclopediile.

Lasand deoparte alti termeni din aceeasi familie, termenul

cu cea mai mare circulatie, cel mai vechiu si caruia i se acordA
cea mai mare atentie, este bibliografie".
i la acest termen, trecand cu vederea intelesul prim, de
scriere de carti" (bibliograful" era persoana care copia
cartile termenul exists dinaintea tiparului), constatam ca
el are o dubla acceptiune.
Bibliografie" inseamna, in inteles larg, stiinta cartilor".
Aceasta este explicarea curenta. Cautand preciziuni, ajungem
insa la unele lamuriri care, privite bine, aduc determinciri deosebite
pentru termen, in intelesul considerat acum.
In cea mai largo determinare, bibliografia este stiinta car-
tilor, din punct de vedere al descrierii for si al clasificarii for
materiale sau intelectuale", ffind de considerat trei lucuri prin-
cipale : clasificarea cartilor (sisteme bibliografice)", descrierea

www.dacoromanica.ro
110 DUMITRU H. MUSTER

cartilor (regule bibliografice)" i intrebuintarea repertorfilor bi-

bliografice", adica, respectiv, marile diviziuni de clasarea car-
tilor, regulele pentru redactarea fielor cartilor (notitelor biblio-
grafice) i cataloagele publicatiunilor (pe genuri, pe tari i ca-
taloagele de cataloage bibliografiile bibliografiilor) (Cf. La
Grande Encyclopedie").
0 determinare aduce i putinta introducerii unei perspec-
tive istorice, specificand i unele elemente (hartie, caractere) care
scot inainte studiul cartilor, ca parte din istoria culturii : biblio-
grafia este cunotinta cartilor, cu privire la editii, hartie, ca-
ractere, putandu-se face astfel descrierea lor" (Littre, Diction-
naire de la langue francaise, 1875). i alte dicjionare pun, aseme-
nea, in evidenta, elementele pe care le legam de istoria culturii :
bibliografia este descrierea cartilor i manuscriptelor, tinand
seama de materialele cu care au fost compuse, ca i de gradul
for de raritate, de valoarea for reala sau presupusa, de subiec-
tele discutate de autori i de rangul ce trebuie sa aiba in cla-
sificarea unei biblioteci" (Trousset, Nouveau dictionnaire ency-
clop edique illustrg); bibliografia vorbete i despre metodele de
productie i decoratiile cartilor ( The Encyclopaedia Britannica",
1929).
0 a treia determinare circumscrie preocuparile bibliografice
la tiinta cartilor, in principal din punct de vedere al raritatii,
al vechimei i corectitudinii editiilor" (Dictionnaire Encyclope-
dique Quillet, 1935).

Bibliografia mai are i un inteles restrans, de ansamblu

al publicatiunilor asupra unui subiect determinat", inteles pentru
care se intrebuinteaza, asemanator germanului ,,Literatur", i
termenul literature" (literatura problemei"). (Cf. Larousse
du XX-e siecle"; Littre ; Quillet ; etc.).
*

Ramanand la intelesul larg al termenului bibliografie", am

lasat la urma prezentarea definitiei data de dictionarul care it
considers mai amplu, in legatura cu termenii bibliologie" i
biblioteconomie" : in semnificarea sa cea mai proprie, cand se
separa de bibliologie i de tiinta bibliotecilor, cuprinde tot ceea
ce se refers la indicajiunea, descrierea i catalogarea cartii, la-

www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE, BIBLIOLOGIE, BIBLIOTECONOMIE 111

sand celorlalte doua ramuri istoria cartii si folosirea sa, ca si

aranjarea ei in biblioteca" (Enciclopedia Italiana, 193o). Aceasta
definijie ne ajuta sa distingem in determinarile bibliografiei",
mai sus expuse, cele trei directiuni semnalate si denumite cu trei
termeni deosebiti ; de altfel, chiar introducerea celorlalti doi ter-
meni de o circulatie mai recenta si mai restransa, de a caror
existenp. chiar dictionare ulterioare Enciclopediei italiene nu iau
act ajuta distingerea.
Trebue sa notam deci, la aceasta incheiere a analizei inte-
lesului bibliografiei", ca acest termen, care si-a mai schimbat
data vechiul sau inteles de copiere de carpi ", si care, din seco-
lul XVIII, denumeste o stfinta specials (Cf. La Grande
Encyclopedie") este pe cale sa-si precizeze din non continutul,
repartizat pe directiuni ce se definesc cu tendinta de despartire
in grupari noua, cu alte denumiri. Asadar, termenul bibliografie
se afia in pragul schimbarii continutului sau (al simplificarii con-
tinutului) ; circulatia restransa si, cum se va vedea, declarata
ca necomplet delimitate, a celorlalti doi termeni, nu ne permite
sa anuntam chiar schimbarea ; aceasta ne determine, doar, sa
inlesnim, printr'o amanuntita analiza, precizarea in curs de rea-
liz are.

Termenul bibliologie este de curand pus in circulatie mai

sustinuta (deli, ca atatia alti termeni din aceieasi familie, exists
de mult) ; unele dictionare si enciclopedii nici nu iau act de exis-
tenta sa, cuprinzandu-1 in inventarul limbilor. Iar cele doua mai
insemnate (Larousse du XX-e sicle i Enciclopedia Banana),
care-1 considers, ii dau semnificatii de grad deosebit.
Intr'un loc, bibliologia este definite ca partea teoretia a
bibliografiei, aceea care trateaza despre regulele, despre termenii
acestei stiinte si care ii serveste de preliminar" (Larousse du
XX-e siecle),
In alts parte, e definite in inteles amplu, disciplina care
trateaza despre carte, sub multiplele sale aspecte ; dar marginile
sale nu au fost bine delimitate, flind deseori folosit in acela in-
teles termenul bibliografie" (Cf. Enciclopedia Italiana) 4i, de fapt,
in studiul consacrat bibliologiei", acest termen este folosit pa-
ralel cu termenul bibliografie", until in locul altuia. Iar cele
patru diviziuni ale bibliologiei" si anume : i. bibliologia pro-
priu zisa, care studiaza cartea, formarea sa, istoria, aspectele ce

www.dacoromanica.ro
112 DUMITRU H. MUSTER

a luat" ; 2. bibliologia care descrie i catalogheaza cartile i le

pune in raport intre ele, dupa continut, in special" ; 3. biblio-
teconomia, care studiaza cum trebuie sa functioneze i sa fie
organizata o biblioteca pentru a raspunde scopului sau" ; i 4.
bibliotecografia, care descrie in partea for externa bibliotecile
i strange insemnari istorice i actuale despre ele (Cf. Enciclo-
pedia Ita liana) dovedesc i mai bine, comparand cu definitfile
de mai sus, asemanarea de continut dintre bibliologie" i bi-
bliografie".
Aa dar, privitor la termenul bibliologie", trebue s no-
tam, intaiu, ca chiar acolo unde i se da cea mai mare impor-
tanta, se declara Ca nu este perfect definit (marginile nu au
fost bine delimitate") ; apoi, ca este privit odat51 ca parte a bi-
bliografiei" i altadata quasi-sinonim acesteia ; i ca, daca ter-
menul bibliografie" este in pragul schimbarii continutului sau,
termenul bibliologie" este la inceputul vietii sale, acum ii face
un loc in lumea vorbelor, daca ii va gasi i un cuprins deter-
minat (evident, motenirea" termenului bibliografie" este a-
teptata pentru repartizare).

Termenul biblioteconomie" cauta sa se incetateneasca pa-

ralel cu bibliologie". 1 vrea sa insemne arta de a aranja, de
a conserva i de a administra o biblioteca" (Larousse du XX-e
siecle ; o definitie asemanatoare a fost data mai sus, la diviziu-
nile bibliologiei, dupa Enciclopedia Italiana).
Intr'un loc este prezentat autonom. In alts parte, ca o
diviziune a bibliologiei. i, ne amintim, preocuparile bibliote-
conomice erau cuprinse i in definitia bibliografiei" ; ba chiar,
i aceasta este semnificativ pentru starea de nepreciziune ce zu-
gravim, dictionarul care pare s faca cel mai mult ordine, con-
siderand situatia in raport cu cei trei termeni analizati, cu toata
delimitarea stabilita, mai lass termenului bibliografie" note 3i-
nand de termenul biblioteconomie" (...cand se separa de
i de tiinta bibliotecilor, cuprinde catalogarea cartii. Cf.
Enciclopedia Italiana).
Deci i acest termen (pe romanete, bibliotecarie"), care
putea fi tot atat de bine bibliotecologie", pe cat este biblio-
teconomie", nu are o pozitie prea hotarita ; i era firesc sa fie
aa, cand oscileaza intre batranul bibliografie" i acaparantul

www.dacoromanica.ro
BIBLIO GRAFIE, BIBLIOLO GIE, BIBLIOTECONOMIE 113

bibliologie", avand incoasta termenul propus si el, am vazut,

ca o diviziune a bibliologiei" de bibliotecografie".
Am anuntat ca vom rasa deoparte alDi termeni din familia
bogata a lui biblion" ; totusi, pentru o mai buns evidentiere a
nedeterminarii semnalate pans acum in domeniul preocuparilor
ce studiem, trebue sa mai acordam atentie la cel putin doi
termeni, rude bune cu termenii care ne preocupa Indeosebi.

,
Ifnul este termenul bibliotecografie", definit mai sus, ca o
diviziune a bibliologiei, distincta de biblioteconomie" desi ocu-
pandu-se tot de biblioteci dar fara o delimitare convingatoare
(descrie bibliotecile in partea for externa", strange insemnari
istorice i actuale despre ele", aceasta este de interes i pentru
biblioteconomie") ; e o subdiviziune care apare prea devreme
Inainte ca s se fi delimitat chiar cele prezentate ca mai impor-
tante.
Altul este termenul bibliotehnie", definit ca stiinta cartii,
imbratisand imprimarea, legarea, alegerea cartilor, etc." (Larcusse
du X X-e siecle). Trebue sa marturisim c i cuprinsul sau 1-am
mai intalnit repartizat termenilor cercetati mai sus. Dar nu tre-
bue s ne miram daca mai apar i alti termeni", pentru cu-
prinsurile" analizate.
Aceste cuPrinsuri" nu si-au aflat termenii" potriviti, adica
numele" convenabile. Asa cum un om incearca mai multe haine,
ca sa aleaga pe aceea care ii convine, sau foloseste pe croitor,
ca sa-i adapteze una, tot astfel i cuprinsurile" noastre in-
cearca" termenii ; i, parka una alta, sunt fotografiati" in di-
verse dictionare cu hainele de capatat sau Inca neajustate.

3. Ne propunem, acum, dupa ce am constatat nepreciziu-

nile i variatiunile de sensuri ale termenilor de care ne ocupam,
sa incercam a stabili un acord mai potrivit intre con(inut i de-
numirea lui.
Inainte de aceasta, insa, este necesara o determinare precisci
a con(inuturilor.
In fond, ate categorii distincte de preocupari putem deosebi
in domeniul ce studiem ? Lasand deoparte termenii, in cdte
grupe distincte putem organiza continuturile lor, pe care le-am re-
cunoscut, de mai multe ori, aceleasi, sub firme deosebite ?
8
Hrisovul H.

www.dacoromanica.ro
114 DUMITRU H. MUSTIER

0 prima grupa distincta de preocupari este aceea privitoare

la carte i istoria ei ; adica, imbratiand pedeoparte, descrierea
materials a cartii i formarii ei (hartie, caractere, tiparit, legat,
decorajii, formate, etc.), iar pedealtaparte, evolutia mijloacelor
de consemnare i raspandire a gandului (dela cele mai vechi in-
semnari pastrate sau, chiar, ipoteze asupra insemnarilor po-
sibile pans la cartea actuala).
Acest studiu asupra cartii i istoricului ei nu este numai
o preocupare distincta ; el are, desigur, i un caracter indepen-
dent. Este un studiu util pentru coalele tehnice legate de artele
grafice ; iar cu interes general, se incadreaza, in proportiile cu-
venite, ca o problems, in istoria culturii.

0 a doua grupa distincta ce putem constitui din elemen-

tele aflate la analiza conDinuturilor termenilor prezentati este
aceea referitoare la biblioteci, privite din punct de vedere al Or-
ganizeirii -i functiondrii, dar i al istoriei institutiei. Studiul bi-
bliotecilor urmeaza sa cuprinda nu numai consideratiuni tehnice
limitate la aspectul carte" (redactarea notitelor ce se scriu pe
fiele cataloagelor, cataloage, carti i periodice, .a.), dar sa im-
bratieze i problemele anexe, insa esentiale, ale organizarii i
functionarii (local, mobilier, . a.), precum trebue sa priveasca
totul in raport cu variatele scopuri ale bibliotecilor (particulare,
publice, pentru o anume categorie de cititori ; de imprumut, pen-
tru lectura in sala proprie ; cu caracter enciclopedic, de specia-
litate . a.). Istoria bibliotecilor va prezenta, evolutiv, ideea de
biblioteca, in paralel cu evolutia culturala a omenirii, aducand
i descrierile bibliotecilor de seams.
i acest studiu asupra bibliotecilor are un caracter inde-
pendent. El este util in pregatirea profesionala a bibliotecarului,
i, mai ales cu extinderi potrivite, limitata la cateva prelegeri
in pregatirea generals a corpului didactic ; spunem mai ales",
fiindca bibliotecarul, daca-i face din biblioteca o profesie cand
nu este intamplator bibliotecar i are insuiri corespunzatoare,
gasete uor mijloacele pentru pregatirea sa (aa cum este cazul
cu atatea profesiuni pentru care nu se face o pregatire cu ca-
racter colar), pe cand membrii corpului didactic, cu alte pre-
ocupari principale, e tine sa cunoasca una din institutiile auxi-
hare coalei (i chiar cuprinsa in coala).

www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE, BIBLIOLOGIE, BIBLIOTECONOMIE 115

Trecem, acum, la prezentarea a doua noui grupe de preocu-

pari, ce se deosebesc principial de preocuparile privitoare la carte
si biblioteca, prin aceea ca ele nu au nota de independents sem-
nalata la cele cloud grupe studiate mai sus. Anume, daca pot
exista preocupari de sine statatoare desigur, cu gradul lor de
importanta in ansamblul cunostintelor omenesti privitoare la
,,carte" si biblioteca" (asa cum le-am definit), daca, adica, pot
exista cercetatori, studiosi sau prezentatori numai ai acestor pro-
bleme, vazute direct, numai pentru interesul si insemnatatea lor,
cele doua grupe urmatoare nu traiesc decat ca preocupdri secun-
dare, ca note", in cadrul unor specialitati principale.

Una din grupe este aceea privind tiinta ccirtilor" , adica,

in general, cunutinta editiilor, corectitudinii lor, a raritatii, ve-
chimei, valorii cartilor, s.a.m.d.
Este evident ca, data fiind inspaimantatoarea cantitate de
hartie tiparita, stiinta" semnalata aci nu poate avea temei decat
pe compartimente de specialitati ; priceperea omului nu mai este
universals, ci limitata la unele domenii, in care, printre altele,
se poate specializa si in cunoasterea editiilor, corectitudinii, s.c.
din acele domenii. Este greu ca un acelas om sa se priceapa in
textele originale ale Sfintei Scripturi, editiile Descrierii Moldo-
vei", ale Iliadei ; sa cunoasca date asupra unor opere variate si
din diverse timpuri, dela erorile editiilor succesive ale Almages-
tului" lui Ptolemeu, trecand prin Philosophiae naturalis principia
mathematica" a lui Newton, la ultima lucrare de logistics si dela
Ilovum Organum" a lui Bacon, la o lucrare de statistics psiho-
logica sau la ultima editie critics din ,,Les fleurs du mal" a lui
Baudelaire ; ar fi prea mult, si ca intindere in spatiu si timp si
ca pricepere.
AceastO. stiinta a cartilor" este de interes mai ales pentru
specialitatile ce an cartea ca obiect esential de studiu, pentru
specialitatile literare si filosofice.

Cealalta grupa, de aproape inrudita cu precedenta, priveste

ansamblul publicatiunilor asupra unui subiect determinat, sau
al publicatiunilor dintr'o anume perioada, sau dintr'o anume re-
giune ; adica, intocmirea de lisle complete de publicatiuni, din-
tr' un anume punct de vedere (subiect, perioada, regiune).

www.dacoromanica.ro
116 DUMITRU H. MUSTER

Cand lista trebue sa cuprinda toate publicatiunile (ca sa

nu spunem toata hartia tiparita), fara nici o apreciere asupra
valorii scrierilor, nu se poate vorbi de vreo specialitate a alca-
tuitorului listei ; in toate tarile civilizat e sunt institutii care
strang tipariturile (predate obligatoriu de tipografii) si le intoc-
mese file ", pe care le copiaza alcatuitorii listelor. Cand lista
trebue sa cuprinda numai operele insemnate (dintr'o regiune sau
dintr'o epoca), sau pe cele care se leaga mai strans de un su-
biect, cand, adica, e vorba si de o apreciere asupra valorii operei,
intocmirea de liste de carti nu mai poate fi considerata ca o
preocupare in ea insasi, ci este necesar ca intocmitorul listei sa
fie specialist in domeniu (sau sa se adune mai multi specialisti,
pentru cazul listelor de publicatiuni regionale sau pe epoci, cand
se imbratiseaza mai multe specialitati).
1\l'u se poate sustine existenta unor specializati" in stiinta
intocmirii listelor de cacti, care se aiba ei priceperea de a alca.-
tui asemenea liste, pentru si in locul oamenilor de stiinta, lite-
ratilor sau filosofilor, cu toate ca acestia sunt in intima lega-
tura cu specialitatea proprie, cu tot ce se leaga de ea, deci si
cu publicatiunile.
Se intelege Irish' ca printre multii si feluritii specialisti sunt
unii cu preocupari mai accentuate pentru informatie ; dintre a-
cestia sunt cei care se pot indeletnici, pe drept cuvant si temei-
nic, cu intocmirea listelor de publicatiuni, in domeniul speciali-
tatii lor.
*
* *

Dupa aceasta regrupare pe categorii distincte a elementelor

aflate la analiza precedents a termenilor prezentati, denumirea
grupelor se poate face intr'un mod mai hotarit si mai limpede.

Pentru studiul cdtrOi i istoriei ei, termenul bibliologie este

potrivit. In intelesul precizat mai sus, bibliologia nu este subor-
donata bibliografiei, nici nu acapareaza preocupari deosebite.
Pastram termenul biblioteconomie (putea fi, am spus, si
bibliotecologie") pentru studiul istoriei, organizdrii i fungio-
ndrii bibliotecilor, studiu deosebit de bibliologie i bibliografie (cum
sunt deosebite una de alta, anatomia si fiziologia, deli sunt studii
cu privire la acela om; sau chimia si fizica, desi studiaza tot
materia).

www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE, BIBLIOLOGIE, BIBLIOTECONOMIE 117

Pentru cuno0inp ceirOlor folosim termenul bibliografie, scu-

turat, la o rascruce a vietii sale, de notele ce s'au precizat si
desfacut cu vremea. Bibliograful" nu este un specialist inde-
pendent, ci, printre feluritii specialisti (unde specialitatea o cere
sau o permite) sunt ,unii cu pricepere bibliografica.
Daces repartizam astfel termenul bibliografie" (situatia este
insa mai simples daces introducem, pentru cuprinsul" mai sus
aratat, un alt termen, dintre cei mai putin cunoscuti ai familiei
lui biblion" si folosim termenul bibliografie" cu intelesul ara-
tat mai jos), este mai grea alegerea unui termen care sa desem-
neze ultima grupa, privitoare la listele de publicaftuni. Ne-am
putea fixa, dintre termenii curent intrebuintati la cel de biblio-
grafie (pentru lista ; bibliograf, pentru intocmitorul ei). S'ar mai
putea propune, daces lasam deoparte termenul lista de card"
(lipsit de rezonanta stiintifica), denumirea ansamblului publica-
tiunilor cu termenul literaturd (literatura unei teme" ; litera-
tura pedagogics romAneasca din anal 1941") ; pentru intocmito-
rul listei am folosi indicatia specialitatii sale adevarate (pedagog,
pentru literatura pedagogics ; medic, pentru intocmitorul lite-
turii medicale privitoare la o boala).
4. ateva insemnari de incheiere.
Liste de card" intalnim si in bibliografie" (lista editiilor
unei opere ; lista operelor de o anume vechime aflate la un an-
ticar ; s. a.), dar liste de carti sunt cele denumite literatura"
(lista cartilor privitoare la o tema). De aci folosirea aceluia ter-
men, bibliografie, pentru ambele categorii distincte de liste ; fo-
losire nepotrivita si neomogena, fiindca bibliografie" inseamna
odata tunoastere" (adica, o insusire psihica), iar altadata o
lista de carpi" (adica un fapt material).
Am vazut ca intocmirea literaturei unei teme este o opera
de specialitate, in sarcina specialistului domeniului respectiv.
Sustinatorii bibliografiei" (in intelesul de literatura") ca
disciplina independents ne fac sa cautam dat fiind ca latura
aratata tine de specialitatea fiecarui cercetator elementele cu
adevarat autonome care ar justifica sustinerea. Ajungem, astfel,
la unele principii de lucru, care se aplica in general, pentru orice
domeniu ; sunt unele norme generale pentru alegerea folosirea
operelor care sa prezinte interes pentru problems.

www.dacoromanica.ro
118 DUMITRU H. MUSTER

Aceste norme nu mai au insa legatura cu preocuparile schi-

tate, ci tin de o discipline deosebita, de tehnica muncii tiinNice
(a crea0ei tiin0fice); aceasta discipline este legate de psihoteh-
nicei, i numai unul din capitolele ei, cel referitor la documen-
tatie, deschide ,o fereastra" prin aceea ca se ocupa si de
carte" spre preocuparile, evident de alt gen, privitoare la
carte", ca obiect de studiu al bibliologiei si bibliografiei.
* * *

Cu aceasta am ajuns la capatul studiului ce ne-am propus

pentru lamurirea termenilor bibliografie, bibliologie, biblioteco-
nomie.
Nu sustinem ca am dat definitii noua ; e o gresala sa se
creada ca progresul vine dintr'o innoire cu orice pret si complet5..
Am ales, insa, din ce am gasit cu diverse acceptiuni si in felu-
rite variante, ce s'a putut impune mai temeinic.
Nu sustinem ca am dat lucruri definitive, definirile ultime ;
limba este vie, se mai pot ivi prefaceri, mai ales ca sterile ara-
tate sunt in schimbare chiar. Pentru acest moment insa, am adus
precizari care sa permita stabiliri de sensuri si raporturi exacte.
Recunoastem ca, pentru a nu complica in acest studiu
preliminar starea incurcata ce am aflat, nu am considerat unii
termeni care, adoptati, ar aduce precizari mai puternice. Din
acelas motiv, nu am trecut acum nici la studiul, deosebit
de instructiv si lamuritor, al evolutiei intelesului termenilor
nostri, pe care sa-i urmarim continuu si in explicare cauzala, nu
cum am facut pentru termenul bibliografie" sa constatam
numai modificarea
Credem ca situatia oficiala destul de importanta create re-
cent preocuparilor privitoare la carte prin legea invatamantului
superior (o catedra la koala superioara de arhivistica si doua con-
ferinte autonome la Facultatile de litere din Bucuresti si Cluj)
va determina o limpezire, in directia aratata. Fiindca numai pe
notiuni dare este cu putinta sa se cladeasca temeinic.
In asteptarea unor incheieri care, prin colaborarea specia-
listilor studiosilor (ce se strang de obiceiu in seminariile uni-
versitare), vor insemna un progres, contributia noastra, zugra-
vind starea de nepreciziune, indeamna spre lamurire ; iar, pe
de alts parte, analizand termeni si intelesuri, este o treapta pe
drumul lamuririi.
Dumitru H. Muster

www.dacoromanica.ro
 CATEVA NOTE CU PRIVIRE LA CERCETARILE
GENEALOGICE ROMANESTI.
De catava vreme se discuta si la not problema cercetarilor
genealogice romanesti. In mare masura discutia apare in randul
specialistilor cu preocupari constante in acest domeniu. Are deci
toate elementele care sa impund i solutionarea, dac'd nu inte-
gral cel putin in parte ; in tot cazul cu mai multi sorti de iz-
banda de cat a fost acum treizeci de ani child genealogistul Sever
Zotta a pus-o cu competenta i ravna, dar a ramas neajutat.
Cu toate acestea avem impresia ca problema nu se pune
asa cum cere disciplina genealogiei, ci numai ca un imperativ
al vremii. Cativa vad elemental national sau rasial elucidat prin
concursul ei ; mai multi nadajduesc in sprijinul ei sa ridice un
monument al stramosilor care au activat in trecutul tagmei, dea-
supra caruia sa apara descendentii inhorbotati cu toata strain-
cirea cuvenita ; altii vad in ea un reazim pretios pentru studiul
istoriei ; in sfarsit fiecare vede cate ceva. Cred ca privind astfel
nobila genealogie nu izbutim sa facem din ea aceea ce este : adica
o disciplina auxiliary a istoriei care nu urmareste decat succe-
siunea nagerilor, oricare ar fi ele, cu toate elementele ce decurg
de aici. Prin cunoasterea exacta a acestora comunitatea natio-
nals poate sa rezolve orice problema atingatoare.
In fond genealogistului trebue sa-i fie cu totul strain faptul
ca opera sa poate fi de folds unei probleme rationale, familiare
sau istorice. Ea Lrebue sa fie completa, sigura i permanents in
asa masura incat oricand i oricine, indiferent de ce problema
e dominata societatea, sa poata raspunde la toate elementele
pe care cineva nu le poate afla decat aici. Daca supunem ge-
nealogia capriciilor modei sau nevoilor de actualitate, inseamna
ca ea iii face datoria de moment si nimic mai mult. Dupa aceea
poate cadea in somnolenta pans cand alts mods o trezeste din

www.dacoromanica.ro
120 A. SACERDOTEANU

nou la viata. Ori nu e acesta rostul unei discipline de importanta

genealogei. Si el trebue evidentiat neintrerupt.
Aceea ce vrem sa prezentam aici nu pleaca dela un genea-
logist ; sunt numai parerile unui nespecialist care incearca s
arate ca genealogia e mai mult decat se crede de obiceiu.

Istoria nu cauta in cercetarile geneologice decat lamuriri de

amanunt care ii pot usura intelegerea vietii sociale si culturale din
trecut ; in schimb societatea actuala poate sa rezolve sau macar
sa indrumeze pe calea cea bung, probleme de mare importanta
in legatura cu biologia, ereditatea (mai ales patologia ereditara),
psihologia Si altele, in st;ansa legatura cu individul si rolul sau
in mediul inconjurator. Istoria cu ajutorul genealogiei poate cu-
'waste succesiunile (limpezeste deci gi cronologia), dar poate afla
si explicatii sau realiza portrete prin cunoasterea ascendentii unei
figuri oarecare. Nu mai amintim 0i faptul ca se pot crea chiar
sisteme de gandire istorica bazate pe succesiunea generatiilor
(Ranke).
Conducerea statului sau politica de guvernare isi gaseste
in ea un bun element calauzitor. Un adevarat spirit creator in-
tr'un domeniu oarecare nu se naste, nu se creaza. El este re-
zulatul unor generatii succesive care au avut aceleasi preocu-
pari, indiferent intinderea domeniului in care au activat.
Dreptul public si privat poate gasi in genealogie explica-
jiile formelor juridice de proprietate si succesiune, care n'au fost
cristalizate in texte concrete, fie ca nu se simtia nevoia, fie ca
imprejurarile nu au permis o atare codificare.
Stiintele naturale pot folosi datele genealogiei pentru im-
bunatatirea speciei sau a rasei. De aici Oi economia generala are
de tras profit. Ar fi inutil ca un individ care are o ascendents
de sedentari, s fie pus in situatia de a castiga curse de viteza.
Spiritul acestuia in fata realitatii care cere masuri prompte, nu
poate reacDiona decat meditativ. Ori acesta e spiritul care tre-
bue indrumat spre laborator, spre biblioteca, spre cercetari mi-
nutioase. Ascendenta indica astfel drumul aptitudinilor viitoare ;
neluandu-se aceasta in seams societatea isi creaza indivizi nesta-
tornici in functia destinata.
Fisiologia, psihiatria si patologia cu toate concluziile for pot
folosi cu certitudine datele genealogiei. Pe plan biologic sau al
patologiei ereditare nimic nu poate fi de mai mult pret de cat

www.dacoromanica.ro
CERCETARILE GENEALOGICE ROMANE*TI 121

aceea ce poate furniza genealogistul. Este stint ca in fiecare ins

doming tarele sau calitatile unei intregi ascendente 1).
Statistica, in lipsa de alte surse de informatie, se poate fo-
losi de genealogie pentru a determina anumite situatii de nu-
mar si procentaj. Daca am avea spitele neamurilor dintr'un sat
intreg am putea sti precis in fiecare vreme ce numar de locui-
tori avea.

Amintim numai aceste cateva elemente spre a pune in lu-

mina la cate probleme poate aduce un aport insemnat si genea-
logia. Nu mai adaugam insa ca la fiecare problema, fie rasiala,
etnica sau nationala, ea este in masura sa contribuie simtitor
la sporirea cunostintelor necesare 2).
In adevar numai genealogia poate da elementele esentiale
pentru cunoasterea locului pe care it ocupa omul in societate din
punct de vedere istoric, juridic, etnic si biologic. Pentru aceasta
este neindoios lucru ca trebue sa-si asocieze si metodele de cer-
cetare ale acestor discipline. Prin aceasta deplina cunoastere
a lui i se poate fixa si rostul sau functional in mediul in care
traIeste. Deaceea credem si noi ca in adevar genealogia este un
imperativ, dar un imperativ care s fixeze insusi gradul nostru
de civilizatie.
* *

Imperativul nostru genealogic nu se poate savarsi insa. ori-

cum. Nu ne gandim sa fixam legi neaparat necesare fauririi de
genealogii. Ele pot fi aflate in orice manual. Vrem numai sa ara-
tam ce se poate face la noi si mai ales ce trebue sa ne preocupe
pentru aflarea materialului informativ national si poate pentru
viitor, sa determine o mai atenta grija pentru protectia lui.
Pentru implini chemarea sa genealogistul trebue sa
aiba anumite date sigure. In esenta acestea se reduc la elemen-
tele principale ale vietii individuale. Schematic ele se prezinta
astfel :
1) Codtca civilci a Principatulta Moldovei, ed. II. Iasi 1851, cap. 72, pre-
vede ea insasi : Cii cu totul nebuni, cii Para minte, cii zalusi si in deobstie acii
smintiti la minte si nevrasnici, nu pot sa faca puternica alcdtuirea casatoriei".
2) 0 problem& generals in aeest sens a constituie originea nobilimei din
Transilvania si disparitia clasei conducatoare romanesti de acolo. Credem ca
stint motive destule care s ne oblige la aceasta.

www.dacoromanica.ro
122 A. SACERDOTEANU

1. Inceputul sau originea insului ; din ce parinti se trage-

2. Timpul i locul nasterii.
3. Situatia, functia i demnitatea avuta in viata.
4. Timpul, locul i felul mortii.
5. Casatoria, cu aceleasi indicatii despre origine, nastere,.
situatie, functie i moarte ale sotului sau sotiei.
6. Copii, deopotriva de pe ramura femeiasca i barbateasca
(cu excluderea urmasilor din partea feminina care, din punct de
vedere genealogic, sunt urmariti in ramura for barbateasca).
Pentru a ne procura aceste date avem nevoie de informatii
precise. Aiurea exists multe posibilitati de cunoastere a ascen-
dentei oricarui individ. Un element pretios it dau registrele pa-
rohiale (nastere, botez, cununie i moarte) introduse in uz Inca
de veacuri in urma, pe langg izvoarele diplomatice i narative,
care si ele sunt destul de bogate. Acestea provin, in majoritatea
cazurilor, din initiative oficiale. Daca mai adaugam i interesul
categoric pe care 1-au avut indivizii insisi sa-i insemne existenta
sau sa caute determinarea ascendentei din motive in legatura cu
wzamintele sociale sau din simpla dorinta de a sti, ne dam
seama ca o alcatuire genealogica este relativ usor de facut.
Cu totul altfel se prezinta situatia la noi. Pang. in veacul
trecut ne-au lipsit registrele parohiale. Rar cate cinet,a din fa-
milie sau din apropiati insemna pe Cate un ceaslov data nas-
terii sau a mortii cuiva. Abia Regulamentele organice (1831-1832)
impun in mod oficial registrul de stare civila, insa care corespunde
registrelor parohiale de aiurea. Si acestea mai intai au fost puse
sub controlul Ministerului de Interne, dar imediat au trecut la
acela al Trebilor Bisericesti 1).
Acestea erau alcatuite in doua exemplare unul se pastra
la biserica preotului of iciant iar al doilea la tribunal. Dar si
acestea prezinta inconveniente. Fiind confesionale n'au ajuns toate
la destinatie din nerespectarea prevederilor legale. Azi in Arhi-
vele Statului nu se pastreazg decat o parte din registrele bise-
ricilor ortodoxe cate au mai fost gasite pe la unele tribunale.
Nu exists nici un registru al celorlalte confesiuni care aveau to-
tusi destui credin.ciosi in Cara. E de presupus ca vor fi fiind Inca
la comunitatile respective.
I) Vezi anexa I ri II.

www.dacoromanica.ro
CERCETARILE GENEALOGICE ROMANESTI 123

In afara de aceste neajunsuri se mai adauga un altul. Nu

erau toji nascutii inscrisi la biserica locale. 0 parte a popore-
nilor nu faceau declaratia respective in niciun fel. Altii, mai ales
boierii de seams, nu faceau botezul in satul sau la biserica sa-
tului sau mahalalei de nastere, ci asteptau o ocazie sa fie Sa-
Varita taina de vreun arhiereu, episcop sau vladica. Deci se
pierdea usor urma inscrierii sau nu se mai punea data exacta
stiut fiind ca era vorba de indeplinit o formalitate, din neinte-
legerea gandului legiuitorului.
Condicile civile de dupe Regulamentele Organice au cautat
sa indrepte neajunsurile observate. Dar si acum se vad destule
abateri, cum rezulta din practica timpului pentru dovedirea nas-
terii cu martori 1).
In sfarsit in vremea lui Cuza Voda se statorniceste un ser-
viciu serios de stare civila 2). Lamuririle legale merg pans in a-
manuntul instructiunilor. Dealtfel acum intervine i controlul po-
litiei ). Dela 1865 inainte putem spune ca suntem in bung forma
legala ramasa pans azi. Pe langa inscrierea obligatorie la oficiul
starii civile se pastreaza insa 5i inscrierea savarsirii oficiului re-
ligios la parohii. Dar in ce ordine se tin acestea nu putem con-
trola. Vedem numai ea unii preoti arunca registrele la pod sau
le distrug 4).
Cu toate acestea nici acum nu suntem in masura sa spu-
bnem Ca ne putem cerceta ascendenja macar 'Ana la 1865 5).
Paralel cu organizarea merge insa 8i distrugerea arhivelor
pe cale frauduloasa sau pe cale legala". In cea dintai intra dis-
trugerea arhivelor prescrise, desi nu pot pricepe cum se poate
prescrie o arhiva. In cea de a doua intra cele vandute in bene-
ficiul unora sau altora din societatile de binefacere sau altfel 6).
Batjocura a mers mai departe. Printr'un act necugetat ele s'au
1) Dam in anexa III, prevederile Condicei civile a Moldovei, mai ales
pentru terminologia rudeniilor.
2) Cf. decretul domnesc Nr. 783 din 13 August 1863.
3) V. pe larg I. Brezoianu, Reformele Romdnilor sau colecliune de toate
legile ci regulamentele.... Bucuresti 1864, p. 132 -148.
4) In Basarabia sunt de mare pret, cad stint si mai vechi, registrele spo-
veditilor care sunt an de an oglinda fidela a tuturor familiilor enoriasilor. A-
cestea trebue numai decal adunate.
5) Nu mai e nevoie sa aratam motivele. Se inteleg dela sine.
6) MA refer la diversele Jurnale ale Consiliului de Ministri inainte de
anul 1938.

www.dacoromanica.ro
124 A. SACERDOTEANU

v'andut pentru a aduce castiguri Ministerului Sanatatii 1). Acum

s'a socotit ca e bine sa facts un venit pentru Stat 2).
Intr'o vreme un ordin circular primit dela fostele rezidente
dispunea ca toate arhivele dela primarii, parohii, administratii
etc., sa fie trimise la prefecturi spre a fi vandute. Impotrivirea
mea la un astfel de act a oprit numai in parte d.ezastrul '). No-
rocul a venit mai molt din partea celor care n'au respectat or-
dinul. Profesorul Iorga a facut sa-mi ajunga un protest anonim,
probabil dela un preot, in care se arata Ca atat cat va trai el
nu va tolera ca arhiva bisericii sa-i fie vo.nduta la chilogram. Ce
bine ar fi fost daca astfel de proteste ar fi fost cat mai dese.
De obiceiu grija de capetenie a arhivarilor de registraturi este
sa scape cat mai repede de arhiva pe care o tin intr'o admira-
bila dezordine.
Pe cat ne-a fost cu putinta am cerut i noi cu insistenta
sa se pazeasca arhivele. Intr'o intampinare adresata Ministerului
Educatiei Nationale la 18 Ianuarie 1941, spuneam cu privire la
vanzarea arhivelor : Goana dupa bath era mai mare decat in-
teresul national. In aceasta situatie am vazut disparand arhive
de cea mai mare importanta. E destul sa amintim un singur
exemplu : aproape toata starea civila dela 1831 la 190o, cata n'a
fost depusa la noi mai inainte, este acum distrusts pentru tot-
deauna. Si cand ne gandim ca pentru un Oran german se poate
face azi genealogia in ascendents pang dincolo de anal 1600, iar
pentru unul danez inca si mai departe, cu durere ne vedem siliti
sa marturisim ca la noi multi dintre cei vii incd nu -i mai pot
face dovada nasterii for in Cara aceasta 4).
Ca sa se vada care e situatia actuala a starii civile e destul
sa rasfoiasca cineva inventarele arhivelor noastre. Se va mira de
ce poate afla 5), dar mai mare ii va fi mirarea de ce nu mai
poate afla cu toate ca a existat candva. Ori tot acest material
trebue adunat cat mai este vreme. Materialul cirilic, on cat ar
x) Jurnalele Consiliului de Isiiinitri Nr. 2.746 (Mon. (Nix. din 8 Nov.
1938) 1 Nr. 1.614 ( bid., din 16 Iunie 1939), reproduse in Revista Arhivelor, III,
2 (1939), P. 436-437 1 439-440.
2) A.ceasta rezulta din circulara Nr. 5998 din 28 Pebruarie 1941, a Mi-
nisterului Afacerilor Interne, reprodusa in Revista Arhivelor, IV, 2 (1941), P-
463-464:
3) V. Revista Arhivelor, III, 2 (1939), P. 445.
4) Revista Arhivelor, IV, 2 (1941), p. 452.
5) Vezi anexa IV,

www.dacoromanica.ro
CERCETARILE GENEALOGICE ROMANS TI 125

fi, trebue strans. El este azi lipsit de interes pentru cine 11 po-
sea, i uor expus distrugerii, in schimb este deosebit de pre-
tios pentru istorie.

Cu toata aceasta stare de lucruri turburi nu putem spune

ca genealogistul nu poate lucra. Ii mai rama'n o seama de ele-
mente pe care le poate folosi cu incredere.
Pentru datele de pang la x83I trebue sa cunoasca mai in-
taiu toate spitele de neam cate exista in arhivele publice i pri-
vate. Forma for rudimentary nu be face improprii studiului nostru.
Mai mult temeiu trebue pus pe hoteirniciile vechi, care sunt
iarai foarte bune chiar daca sunt de dupe Regulamentele Orga-
nice. Pentru fixarea for s'au adus mai totdeauna acte de incre-
dere care azi nu ne mai sunt cunoscute.
Foile de zestre i diegle, mai tarziu testamentele, sunt de cel
mai pretios ajutor. Ele determine precis filiatia i starea mate-
rials a testatorului.
Insemndrile marginate de pe carti i manuscrise care pri-
vesc neamul posesorului, trebue adunate i grupate cu mare
grija. Ele pot folosi mai mult cleat orice act public pentru do-
cumentare. Cel care le-a insemnat tia mai bine faptul decal
oricare altul.
Corespondenca de tot felul ne poate da legaturi care au s ca -
pat anali tilor sau actelor publice. In special pentru naterile na-
turale adeseori numai de aici putem afla vreo mentiune proba-
torie sigura.
Cronicele, mai ales cele mai noi, pot aduce elemente demne
de tinut in seama. Folosirea for trebue facuta insa cu prudenta,
mai ales cand nu sunt contemporane.
1\l'u trebue s uitam nici actele funds ionale cu inscrigile
i portretele murale de fundatori, care sunt o marturisire bung.,
daca be constatam contemporaneitatea i sinceritatea. Atragem
atentia ea aici, in monumentele publice, omul e mai inclinat sa
se laude 1 cu ceeace are i cu ce tinde sau urea sa dovedeasca
multimii ca poseda.
In sfarit, nu trebue sa lasam la o parte nici tradiga. Un
sambure de adevar se poate gasi i in aceste elemente pe care le
incrusteaza aducerea aminte din generatie in generatie. Spiritul
divinator al criticei nu trebue sa lipseasca insa nici de aici.

www.dacoromanica.ro
126 A. SARCEDOTEANU

Para lel cu aceste cercetari se impun insa si alte doua pro-

bleme, la noi Inca nerezolvate. Ordinea succesorala in transmi-
terea proprietdfii i prescripfia pravaniceascci cu privire la inru-
diri. Aici trebue urmarit In amanunt procesul de stapanire a
proprietatii funciare si sa ne determine gradul de Inrudire al co-
partasilor. Este cazul sa aratam ca la noi nu s'a limpezit Inca
nici macar terminologia acestui domeniu. Si fara a cunoaste no-
tiunea nu putem sa-i stim valoarea probatorie.
Data hind diversitatea materialului si raspandirea lui in
colecjiile noastre de documente si in studiile de istorie, trebue
mai intE sa fie alca'tuita bibliografia speciala a acestui material.
Este in el o munca serioasa care nu asteapta decat coordonarea
si verificarea. Fara aceasta inseamna ca fiecare va relua dela cap
un lucru facut pe jumatate eel putin si nu are nici siguranja ca
poate merge mai departe. Este dela sine inteles ca cel ce se urea
mai sus trebue s vada mai departe.
Am tinut sa prezint numai aceste cateva sugestii care pot
fi oricand adaugite. Ele nu an alt scop decat s fie punctele de
plecare pentru marea opera pe care o asteptam dela genealogistii
roman, fie Ca vor lucra in cadrul unui institut genealogic si
acum eu nu cred in necesitatea lui , fie ca vor vroi sa se ala-
ture institutelor de cercetari istorice existente si acestea prea
numeroase spre a-si mai putea coordona lucrarile. Noi, in cadrul
Scoalei de Arhivistica, vom urmari chestiunea Si credem ca vom
putea aduce un folos cercetarii generale.

ANEXE
I.
Tara Romaneasca.

1. Regulamentul organic din 1831, cap. IV, sectia III, art.

151 prevede :
Sectia a treia se va Indeletnici...
a) Pentru statistica tarii.
b) Pentru perilipsisul condicilor coprinzatoare de acturile
statului civil, adeca nasteri si morti care sa vor face prin mij-

www.dacoromanica.ro
CERCETA.RILE GENEALOGICE ROMANEWTI 127

locirea Mitropolitului i celor in lucrare Episcopi dupa coprin-

derea anecsului ce privete la aceasta pricing subt No. 3".
Ed. 1832, p. 99; in ed. 1847 s'a scos paragraful b fiindca s'au radicat
dela Vornicia din launtru prin Legiuirea din anul 1831 asupra nuoalor indato-
riri a Logofetii trebilor Bisericesti", p. 152. Cf. si Ana lele parlamentare, I, r
(189o) p. 249.
2. No. I. Proect de nodle indatoriri ale Logofdtului Tre-
bilor Biserice0i.
Art. 5-lea. Logoatul trebilor Bisericeti va privighea ca
condicile din sineturile civile s se tie, cat va sta cu putinta, in-
tru cea mai bund oranduiala. Pentru care pururea sa va inte-
lege cu Mitropolitul i Episcopii, carii vor ingriji a-i da toate
fiintele ce-i vor fi de trebtinta asupra statornicirii i inainta-
rilor acestui folositor aezamant, potrivit cu glasuirea anecsului
al 3-lea.
5. Ian. 1832. (Semnat de Kiselev).
Anexa la Reg. Org. ed. 1832, p. 2 ; ed. 1847, p. 335-336.
Urniare a raportului Nr. 27 din 3o Dec. 1831, al prezidentului si secre-
tarului Obicinuitei obstesti adundri.

3. Cap. VIII. Anecsul No. 3.

Pentru inscrierile starii sivile.
Art. 1. Inscrisurile starii sivile slujesc spre dovada celor trei
mai de frunte intamplari ale vietii omului, adica a naterii, in-
surarii i mortii sale.
Curata fiinta a acestor intamplari este neaparat de tre-
buinta ca sa se cunoasca starea sivila a fiecaruia om, adica locul
i rangul ce tine el intre ceilalti cetateni i in familia sa, i prin
urmare sa se hotarasca dreptatile i indatoririle ce avea el pa
.vremea cutaria sau cutaria intamplari, caci i de are omul drep-
tati i datorii care sa. nasc i sa sfaresc dinpreuna cu dansul,
dar are i altele care sa desvoltesc dinpreuna cu varsta sa i
pentru care sa indatoreaza la cutare on la cutare minut al vietii
sale ; acest fel sant sa zicem dreptatile i datoriile care izvorasc
din venirea lui in legiuita varsta, din insurarea sa de cand sa
face parinte i alte asemenea intamplari, a carora leatul de multe
on nu sa tie i totdeauna este cu banuiala daca nu sa va ade-
\Teri prin inscrisuri intr'adins legiuite pentru acest sfarit.

www.dacoromanica.ro
128 A. SACERDOTEANU

Deci de acum inainte sa va tinea in tot cuprinsul Valahiii

condici pentru starea sivila.
Art. 2. Ingrijirea acetii parti este a Mitropolitului i a Epis-
copilor eparhioti, carii vor priveghea stranic ca protopopii i
preotii sa o savareasca cu toata scumpatatea cea ceruta de pra-
vila.
Piece preot va fi indatorat sa alcatuiasca inscrisurile na-
terii, insurarii i a mortii celor din enoria sa. Aceste inscrisuri
vor cuprinde anul, luna i zioa intru care sa vor alcatui, nu-
mele, porecla, lacaul, varsta i meseria tutulor celor ce sa vor
numi intransele, in urma sa vor iscali de preot i de partile
interesate, iar de nu vor ti acetia sa iscaleasca, sa va coprinde
intransele aceasta intamplare i vor fi indatorati sa insemneze o
cruce, care va tinea locul iscaliturii.
tersb.'turile i insemnarile din josul coprinderi inscrisului
sau pa restav, sa vor inscali i sa vor adeveri tot cu acel chip
ca i coprinderea inscrisului.
Nimic nu va scrie printre randuri nici cu prescurtare de
cuvant, nici leatul sa va insemna in ambac, nici un inscris al
starii sivile nu va putea sa s treaca pe coals de hartie necusuta,
nici intealta condica, afara de cele randuite pentru aceasta treaba.
Art. 3. Aceste condici sa vor gasi pentru fiece judej la can-
telaria Mitropolii sau a Episcopiilor, dupa isvodul ce li s va da
dela marea Logofetie. Vor fi pecetluite cu pecetea Mitropolii sau
a Episcopii i ahul tras -pc fiece foae.
Cu o luna mai nainte de inceputul anului sa vor trimite prin
protopopi la preotul fiecaruia sat, iar pentru oraul Bucureti Si
celelalte orae la preotul fiecaria enorii, trei condici deosebite i
indoite la numa'r, intocmite flind fiecare de zece sau doudzeci foi,
dupa marimea sau micorarea numarului lacuitorilor, i fiece
preot va da protopopului ra.'va de priimire. SA' vor insemna in-
tr'una dintr'aceste condici naterile, in ceilalte insurarile i in
cea de al treilea morjile, urmand intocmai pentru fiecare din-
tr'aceste inscrisuri dupa alcatuirea ce sa va da de marele Lo-
gofat i care s va trimite din preuna cu condicile prin Mitro-
politul i Episcopii fiecaria eparhii.
Art. 4. Partile interesate vor ingriji despre partea for ca
trecerea in condici a acestor inscrisuri sa se faca fara intarziere
i dupa formele cele cerute, caci intealt chip li sa vor pricinui

www.dacoromanica.ro
CERCETARILE GENEALOGICE ROMANE*TI 129

prigoniri pentru dreptatile ce dobandesc ei de cand sa tie cura4-

si este dovedit pravilniceste strea for cea
Preotul enorii precum si judecatoria judetului sant inda-
torati sa dea fiecaruia, cand li sa va cere, prescurtare dupa in-
scrisul nasterii, insurarii si a mortii .
Art. 5. Preotii sant indatorati la sfarsitul anului sa trimita
protopopului acele indoite condici ale inscrisurilor starii sivile,
care va da ravas de priimire. Acesta sa va incredinta de s'au
pazit formele la trecerea inscrisurilor intr'aceste condici si sa va
purta cu strasnicie, de s va intampla, in potriva celor ce nu
vor fi pazit intocmai regulile cele oranduite.
Protopopul va duce indata condicile la judecatoria jude-
tului sau si va lua ravas de priimire.
Art. 6. Prezidentul judecatorii dupa ce va cerceta starea
condicilor va scrie la farsitul fiecaruia si cat va fi cu putinta
mai aproape de cel din urma inscris care s'a trecut in acea con-
died ca condicile cutaruia sat sau cutaruia enorii, pentru cutare
an, s'au sfarsit si s'au incheiat". Aceasta marturie sa va iscali
de prezidentul pecetluindu-sa cu pecetea sa si sa va adeveri cu
iscalitur a grafier ului.
Una din cloud condici sa va da protopopului, care o va tri-
mite indata la preotul enorii a calla era, ca sa se pastreze ca
un depozit sfant la judecatoria de impaciuire, unde si preotul
se afla pravilnic madular. Protopopul va da judecatorii adeve-
rinta de priimire, cum si preotul protopopului.
Cand va muri sau se va lepada un preot de enoria sa atunci
cel ce va intra in locul sau va fi indatorat sa priimeasca toate
condicile inscrisurilor starii sivile, care sa vor da fata fiind tri-
misul protopopului si sa va alcatui tacrir pentru starea intru
carea sa afla cand i s'au dat.
Cat pentru ceilalta din doua condici, sa va pastra la jude-
catorie si prezidentul va aduna pentru tot judetu inserisurile nas-
teri, insurari si, a mortii, in trei deosebite tomuri dupa randul
satelor si a plasilor, va pune numarul foilor dela inceput si pans
la sfarsit si fiecare dintr'accste trei condici sa" vor incheia de dan-
sul dupa chipul ce s'au aratat in paragraful de mai sus. Dupa
aceasta va alcatui la sfarsitul fiecaruia tom o scars dupa buchi
coprinzatoare de numele si porecla fiecaruia om si a parintilor
lui, cu insemnarea numdrului foi unde sa afla trecut inscrisul
ce priveste catre dansul.
Hrisovul H. 9

www.dacoromanica.ro
130 A. SACERDOTEANU

Cel oranduit cu trecerea in condici a zalojirilor si a foilor

de zestre sa va insarcina asemenea si cu trecerea in condici a
inscrisurilor starii sivile.
Art. 7. De sa va dovedi ca din lenevire mare condicile nu
sa afla in starea ce trebuia sa fie, sau ca alcatuirea inscrisurilor
st5.rii sivile este in potriva regulilor, atunci prezidentul este in-
datorat sa instiinteze pentru aceasta pe marele Logofat care a-
dresandu-sa catre Mitropolitul sau Episcopul judetului aceluia
unde protopopul nu si-au pazit datoria sa, sa ceara a sa pe-
depsi dupa cuviinta.
Art. 8. Fiece preot va face prescurtare pe fiece doa luni de
nasterile, insurarile si mo4ile enorii sale si o va trimite proto-
popului, care o va trimite-o indata Mitropolitului sau Episco-
pului eparhiot. Acesta dupa ce va impreuna prescurtarile a tu-
tutor enoriilor din eparhia sa, le va trimite pe fiece doa luni la
marele Vornic, ministrul trebilor din Launtru, care va face ra-
portul sau catre Domn.
Ed. 1847, P. 361-364. Anal. parlam. I, 1 (189o), p. 505-509 (socotit
anexul 5). A fost orris din ed. 1832.

4. Lucrcirile Obtqtei obicinuite adunciri . edinta din 9F ebruarie 1832.

Dupa aceasta D. Marele Logofat al Dreptatii, au dat in
cunostinta Adun'a'rei, ca dupa cele intocmite prin Anexul al 3-lea
din Organicul Regulament, pentru stiintele sivile, asupra bote-
zului, a celor ce se vor naste, i a insoIirilor prin cununii si a
morIilor, Prea-o-sfii4ia sa Parintele Otcarmuitorul Sfintei Mi-
tropolii, ravnitor intru lucrarea acestei legiuite regule, au facut
toata cuviincioasa punere la cale, trimitand pe la toate biseri-
cile din Ora cate trei condici induoite, spre a se trece intransele
stiintele cerute, cum si o catatime de bileturi a se da drept in-
credintare celor ce se vor boteza si se vor cununa, cuvantand
Dumnealui in sfarsit, ca aceasta este de cuviing a se publica-
risi si prin gazeta spre stiinta obsteasca.
Analele Parlamentare, II, 1 (1892), p. 31.

www.dacoromanica.ro
CERCETAR1LE GENEALOG10E ROMANS TI 131

II.
Moldova.
1. Regulamentul organic din 1832 Cap. IV. Sfatul adminis-
trativ, art. 139, Departamentul Ministrului trebilor din launtru,
sectia a III-a, cuprinde : A. Statistica tarii si operajiile inscrierii
dupd sectia IV. cap. III". B. Adunarea de piste an a mitricilor
prin mijlocirea Mitropolitului si Episcopilor eparhioti, cuprinza-
toare de toti acei nascuti, casatoriti si morti, dupa alaturata
anecsa". (Ed. 1846, p. 152).
2. Anexa litera Q. In cap. Despre acturile mitrice pentru cei
ce sa nasc, cciscitoresc i mor, se spune
Acturile mitricii slujasc spre dovedirea celor trii din tai epohe
a vietii omului : adica a nasterii, casatoriei si a mutarii din viata.
Dreapta cunostinta acestor epohe este neaparata pentru
a s sti starea tivila a fiestecariea persoane, adeca treapta si
rangul ce are in oral si in familia sa si cu aceasta a sa asaza
drepturile si indatoririle ce ave in cutare sau in cutare epohe,
caci data omul are drepturi i datorii, ce s nasc si nu sa sfar-
sesc decat dimpreuna cu dansul, mai are si altele care nu sal diz-
valesc decat cu Varsta si care it intampina la cutare sau cutare
period a vietii sale, dupa cum de pilda acele ce yin din legiuita
varsta, din casatorie, din parintime si din alte de asemene im-
pregiurari, a carora data cele mai de multe on este nestiuta si
purure cu indoire, de vreme ce nu este dovedit prin acturi ina-
dins oranduite spre acest sfarsit.
Deci de acum inainte pretutindene in tam Moldovii sa vor
tine condice de mitrice. Ingrijare acestii parti sa cuvine a o ave
Mitropolitul si eparhiotii Episcopi, care vor privighie neincetat
intru a sa inplini de protoierei si ierei cu toata scumpatatea
cele hotarite prin aceste puneri la cale.
Spre aceasta sa vor gati pentru fiestecare tanut in cante-
leria mitropoliei si a episcopiilor condice dupa modelul ce li sa
va da de ministrul din launtru, carile vor fi snuruite piste toata
fila si pecetluite cu pecetea mitropoliei sau a episcopiei.
La inceputul fiestecaruia an cu o lung inainte, sa vor trii-
mite prin protoiereu preotului fiestecaruia sat, precum si iereilor
cu popor din capitalie si din celelante rasa, cate trii din aceste

www.dacoromanica.ro
132 A. SACERDOTEANU

condice, carele vor fi indoite, adeca in numar de ,asa, i alca-

tuite fietecare de lace pans la douazaci coale hartie dupa nu-
marul poparanilor. Pietecare preot va da protoiereului tadula
de priimire. Intru una din aceste condice sa vor inscrie cei ce
sa nasc, in ceialanta cei ce sa casatoresc i in al triile cei ce
mor, aseminea prescriindu-sa i in celelante condice copii depe
aceste, povatuindu-sa la fietecare din aceste acturi de mcdelul
ce sa va da de catra ministrul din launtxu, si care sal va triimite
din preuna cu condicile de catre mitropolitul sau episcopii.
Protoiereii de win tanuturi vor privighiia cu dinadinsul in-
tru a sa face de ierei acturile pentru natire, casatoxie i raposarea
poporanilor lor.
Aceti protoierei sant insarcinati i cu privighierea asupra
pazirii formilor urmatoare intru tanerea acelor condice, uncle sa
vor trece anul, luna i ziva inscrierii, numile, poreclile, lacuinta,
varsta i meteugul a tuturoT celor inscrii, care pe urma sa
vor iscali de catra iereu.
Razaturile i samnile de intocmire sant cu totul oprite, insa
la intamplare de greala, randurile scrisa sa vor terge cu totul
i actul sa va urma iara, Para a sa lasa cat de pular' loc intre
linii. Nici un velet nu sa va pure ca numar, nici un act a starii
tivile nu sa va putea a sa inscrie pe o foae razletita, nici pe
alts hartie, cleat numai in condicile date spre aceasta intrebuintare.
Iereii sant datori la sfaritul anului sa trimata.' aceste con-
dice a acturilor mitrice catre protoiereul, care va da adeverinta
de priimire.
Protoiereul va duce indata condicile la ispravnicia tinutului
sau i va lua adeverinta de teslimarisire.
Ispravnicul dupa cercetarea starii condicilor va arata la
sfaritul fietecariia, i cat se poate mai aproape de actul eel
mai depe urma, ca condicile cutaruia sat sau a cutariia parohii,
pe cutarile an sant inchiete i savarite ; aceasta aratare sa Nra
adeveri cu pecetea i iscalitura ispravnicului.
Una din amandoa condicile sa va incredinta protoiereului,
carile o va triimite indata iereului parohiei de unde s'au luat,
pentru ca sa s pastreza ca un depozit sfant in biserica paro-
hiala, iara ispravnicului sa va da tadula de priimire de catra
protoiereu, asaminea i acestuia de catra iereu.
La intamplare de moarte sau de schimbare a vreunui iereu,
urmatoriul lui va fi datoriu a priimi toate condicile acturilor mi-

www.dacoromanica.ro
CERCETARILE GENEALOGICE RO MANETI 133

trice, care s vor incredinta lui de catra triimisul din partea pro-
toiereului si s va incheie jurnalul de stare in care acele con-
dice i s'au incredintat.
Iara celelante al doile condice sa vor pastra la ispravnicie,
ispravnicul va aduna din tot tanutul in trii tomuri ()snit actu-
rile celor nascuti, casatoriti 1i morti dupa randul parohiilor si a
ocoalelor, el va insamna filile de la ce intai pana la ce depe
urma si fiestecare din aceste trii condice sa va inchie si sa va
incredinta de catra dansul intocmai dupd de sus, dupa aceasta
va face la sfarsitul fiestecaruia tom o tabla alfavitica cu cuprin-
derea numelor si a poreclilor fiestecaria persoane, precum si a
parintelui si a mumii lui cu aratare de numarul filii in care sa
afla trecut actul sau. Copii intocmai depe aceste tomuri adeve-
rite ea sant potrivite cu originalurile, sa vor trimete pe tot anul
de catre ispravnicul fiestecaruia tanut ministrului din larntru,
pentru a sa asaza in Arhiva.
La intamplare de vederata neingrijire intru tanerea con-
dicilor, seau neoranduiala firmata intru alcatuirea acturilor mi-
trice, ispravnicul este datori ca sa o faca cunoscuta ministrului
din launtru, pentruca el sa, se adresuiasca catra mitropolitul sau
catra episcopul eparhiot si sa cee asupra protoiereului tanutului
pedeapsa ce i s'ar Cade.
Tot iereul va face la fiestecare doh luni izvod de numarul
celor nascuDi, casatoriti i raposati in parohia lui si 11 va incre-
dinta protoiereului, carele it va trimete indata mitropolitului sau
eparhiotului episcop.
Iereul parohiei precum si ispravnicul tanutului, sant datori
a da fara nicio plata fiestecaria persoane ecstract de nastere,
casatorieSi savarsire, on si cand i sa va cere.

Ed. Iai 1846, p. 157-16o. Analele parlamentare, I. 2 (1893) p. 156-15S.

III.

Condiea eivila a Moldovei.

J. Din legdturile familiei. Familiea, rudeniea 1tt cuscriea.
48. Subt numele familiei se cuprind parintii si tori pogoratorii
lor. Legatura intre aceste persoane se numeste rudenie ; ear le-
gatura ce se face intre unul din cii insotiti si intre rudeniile ce-
luealalt insotit sa numeste curscrie, care se face din doua sau din
trei neamuri.

www.dacoromanica.ro
134 A. SACERDOTEANU

Rudenia duhovniceascd. . 49. Rudenia ce se face prin

sfantul botez sa zice duhovniceasca ; pentru aceasta nu are in-
riurire la alte fapte politicesti, ce numai duhovniceste sa soco-
teste intru insotire (. 94).
Infieald. 50. Legatura prin care primeste cineva vreun
copil, dandu-i drituri ca unui legiuit al sau fiin, se numeste in-
fieala (. 235).
Spita 55 linia. . 51. Fieste care nastere se numeste o spita.
0 linie este un sir de persoane care sa trag dintr'o trupina si este
sau dreapta sau laturalnica. Cea intai, ce se zice dreapta, cu-
prinde pe nascatori i pe nascuti, adeca : pe suitori i pe cobo-
ratori ; ear cea a doua, adeca laturalnica, cuprinde cele latural-
nice.
. 52. In liniea cea dreapta se cuprind numai acele persoane
ce una pe alta au nascut si este linia suitoare, sau coboratoare,
adeca de la nascatori coborandu-sa catra cei nascuti si dela nas-
cuti suindu-sa catra nascatori.
53. Spijile rudeniei intre doua persoane se hotaresc dupa
numarul nasterii lor, prin care la liniea cea dreapta, una din
nasteri se trage din ceealalta, ear la liniea laturalnica se trag
amandoua de la cea mai de aproape a for trupina.
Spite. . 54. Din suitoarea dreapta linie sant :
1. Total, Mama.
2. Bunul, Buna.
3. Strabunul, Strabuna.
4. Rastrabunul, Rastrabuna.
5. Prerastrabunul, Prerastrabuna.
6. Doiprerastrabunul, Doiprerastrabuna.
7. Triiprerastrabunul, Triiprerastrabuna.
8. Patruprerastrabunul, Patruprerastrabuna.
55. Din coborgoarea dreapta link sant :
I. Fiiul, Fiica.
2. Nepotul, Nepoata.
3. Stranepotul, Stranepoata.
4. R5.stranepotul, Rastra'nepoata.
5. Prerastranepotul, Prerastranepoata.
6. Doiprerastranepotul, .Doiprerastranepoata.
7. Triiprerastranepotul, Triiprerastranepoata.
8. Patruprerastranepotul, Patruprerastrenepoata.
56. Din laturalnica linie sant :

www.dacoromanica.ro
CERCETARILE GENEALOGICE ROMANEVTI 135

2. Prate le, Sora.

3. Nepotul, nepoata de frate si de soil, adeca : fiiul si fiica
fratelui si a surorii.
Unchiul si matusa despre tats si mama adeca : fratele si
sora tatalui si a mamei.
4. Nepotul mare si nepoata mare, adeca nepotul si nepoata
fratelui si a surorei.
Unchiul mare si matusa mare, adeca fratele si sora bunului
si a bunei.
Varul primare si vara primare, adeca fiul si fiica a unchiu-
lui si a matusei.
5. Stranepotul si stranepoata a fratelui sf a surorii.
Unchiul mai mare si matusa mai mare, adeca fratele si
sora strabunului si a strabunei.
Nepotul mic si nepoata mica, adeca fiiul si iica a bunului
primare si a verii primare.
Unchiul mic si matusa mica, adecA varul primare si vara
primare a tatalui si a mamei.
6. Rastranepotul si rastranepoata fratelui si a surorii.
Unchiul premare si matusa premare, adeca fratele si sora
a rastrabunului si a rastrabunei.
Al unchiului si a matusii stranepot si stranepoata.
Al unchiului mai mare si a matusii mai mare fiiu si fiica,
adeca bunul primare si vara primare a bunului si a bunei.
Al doilea Var si a doua vara, adeca a unchiului mare si
a matusii mare nepot Si nepoata de fiiu si de flied.
7. Prerastranepotul 5i prerastranepoata a fratelui si a su-
rorii.
Prate le si sora prerastrabunului si a prerastrabunei.
Rastranepotul si rastranepoata a unchiului si a matusii,
Al unchiului primare si a matusii premare fiiu si flick adeca
varul primare si vara primare a strAbunului si a strabunei.
Al unchiului mare si a matusei mare stranepotul 5i stra-
nepoata, 'adeca fiiul si fiica a va'rului al doilea si a verei a doua.
Al unchiului mai mare si a matusei mai mare nepot si ne-
poata, adeca al doilea var si a doua vara a tatalui si a mumei.
8. Al fratelui si a surorei doiprerastranepotul si douapre-
rastranepoata.
Al doiprerastrabunului si a douaprerastrabunei fratele si
sora.

www.dacoromanica.ro
136 A. SACERDOTEANU

Al unchiului si a matuei prerastranepotul i prerastrane-

poata.
Al fratelui i a surorei prerastrabunului i a prera.strabunei
fiiul i fiica, adeca varul i vara primare a rastrabunului i a
rastra'bunei.
Al unchiului mare si a matuei mare rastranepotul i ras-
tranepoata, adeca nepotul i nepoata a bunului al doile si a
verei a doua.
Al unchiului premare si a matuei premare nepotul i ne-
poata, adeca varul al doilea i vara a doua a bunului i a bunei.
Al unchiului mai mare i a matuei mai mare stranepotul
i stranepoata, adeca varul al triilea i vara a triia.
Chi /ail aftdrii spiNor in liniea cea dreaptel. F. 57. Aflarea
spitelor este lesne in liniea cea dreapta pentruca, cate nateri sa
fac.atatea i spita se numara. ( 53 pans 55) ; deci fiiul i fiica
catra tats i muma sant spita intai ; nepotul i nepoata catra
bunul i buna, spita a doua ; stranepotul i stranepoata catra
strabunul i strabuna, spita a tria, i a. Asemenea sa numara
din inprotiva i tatal i muma catra fiiul i fiica, spita intai ;
bunul i buna catra nepotul i nepoata, spita a doua ; strabund
i strabuna card stranepotul i stranepoata, spita a tria i a.
In cea ldturalnicd. te. 58. Ear in liniea cea laturalnica (.
56), aflarea spitelor nu este atata de lesnicioasa, pentruca voind
cineva sa afle spita intre doua laturalnice rudenii, trebue sa in-
ceapa dela una din ele i sa se sue, numarand naterile, pang
sa gasasca trupina, adeca : persoana ce este inceputul naterii i
dupa urmare s gasasca pricina inrudirii for ; de uncle i lasand
persoana aceea nenumarata, urmeaza a sa cobora, numarand
asemenea nasterile, pang sa ajunga la ceealalta spita a rudeniei.
Aa dar numarand gasete Ca fratele i sora sant a doua spita ;
nepotul i nepoata, unchiul i matua, a triea spita ; nepotul eel
mare i nepoata cea mare, unchiul eel mare i matua cea mare,
varul primar i vara primare, a patra spita, i m. d.
Spita cuscriei. 59. Cuscriea dupa regula nu are spita, pen-
trued spitele izvorasc din natere, ear la rudeniile cele din cus-
crie nu sa face legatura prin natere ci prin legiuita insotire
63), insa pentru ca sa se pazasca cinstea i buna cuviinta pentru
nunti s'au potrivit, afara de regula, invatatura spitelor i la cus-
crie, aezandu-s urmatoriul Canon :

www.dacoromanica.ro
CERCETARILE GENEALOGICE ROMANETI 137

Canonul ei la liniea cea dreaptci. 6o. Ori la ce spita din

liniea cea dreapta, este cineva rudenie din sange cu unul din
doi insotiti tot inteaceeas spita este rudit din cuscrie cu celalant
insotit, deci dar ginerile si nora Cara socrul si soacra sa soco-
tesc spita intai ; catra tatii si mumile lor, a doua ; Cara bunii
si bunile lor, a tria si m. d. Vitrigul ,Si vitriga catre fiastrul si
fiastra sa socotesc spita intai, catra fiii si fiicele acestora, a doua ;
catra nepotii si nepoatele acestora a tria spita, si m. d.
La cea ldturalnicd cu deosebire.. . 61. In liniea cea latural-
nica cumnatul Cara cumnata sa sa socoteste a doua spita, pre-
cum si Cara insusi al sau frate ; eara catra sora cumnatei lui,
a patra ; catra matusa si catra nepoata ei, a cincea ; catra vara
primate a sesa si m.d. Unchiul catra femeea nepotului de frate
sa socoteste a tria spita, precum si catra insusi al sau nepot ; eara
card sora ei, a cincea ; catra matusa ei, a asea ; Cara vara
primare, a saptea, i c. 1.
Supt nume de pcirin0 qi lii cine sd infdlege? F. 62. Supt
nume de parirqi sa intaleg dupa regula toate rudeniile din liniea
suitoare fara nicio deosebire a spitei, si supt nume de fii seau
de copii sa intaleg aseminea toate rudenile cele din liniea co-
boratoare.

Condicd civild a Principalului Moldovei. Editia a doua. Iai. In tipografia

Frantezo-romana, 1851, p. 12-18.

IV.

Starea eivila.
Condici, registre, dosare de nasteri, botezuri, casatorii i
decese care se afla depuse in Arhivele Statului.

Bacau : Iasi-1845.-1858 ; Bucuresti-1860-1865.

Botosani : Buc.-1847-1865.
Braila : Buc.-1833-1864.
Covurlui : Iasi 1845-1857.
Dolj : Buc. 1832-1865 ; Craiova 1832-1865 (21 de
comune).
Falciu : Iasi 1845 -1857.
Ialomita : Buc. 1832 1865.

www.dacoromanica.ro
138 A. SACERDOTEANTJ

Iasi : Iasi 1845-1857, 1865-1908.

Ilfov (si Bucuresti) : Buc. 1832 1905.
Mehedinti : Buc. 1832-1864.
Neamt : Iasi 1842 1855.
Putna : Iasi 1845 1859.
Ramnicul Sarat : Buc.-1846--1865.
Roman : Iasi 1845-1857.
Suceava (azi Falticeni) : Ia5i 1852-1857 ; Buc. 1860
1865.
Tecuci : Iasi 1847-1658.
Teleorman : Buc. 1832-1865.
Tutova : Iasi 1842-1857.
Vaslui : Ia0 1848-1851.
Consulatele : 1873-1905.
Aurelian Sacerdoteanu.

www.dacoromanica.ro
 HASMETLU
PE MARGINEA TITULATURII DOMNILOR ROMANI IN T
CANCEL A RIA OTOMANA

I. Introducere. Unul din domeniile ramase nelamurite ale

trecutului romanesc este acela al legaturilor Tarilor romane cu
Imperiul otoman. Raporturile de aproape ,case on seculare intre
Principate pi puterea Sultanilor de atunci meritau o examinare
mai amanuntita decat s'a facut pang astazi. Aceasta ignoranta
a noastra se datoreste in primul rand folosirii insuficiente a iz-
voarelor, mai cu seams a celor turcesti, unele din ele fiird ne-
cunoscute si pang acum, altele nefiind utilizate decat hi mod in-
direct, in masura in care fusesera cercetate de streini, spre a fi
reproduse apoi in literatura istorica romaneasca, de multe on
Intr'o forma cu totul schimbata sau alterata.
Norocul ce mi s'a dat de a avea la indemana, spre catalo-
gare, fondul documentelor turcesti din Arhivele Statului si cer-
cetarile pe care le-am facut cu diferite prilejuri in textele tur-
cesti ale cronicarilor sau istoricilor, mi-au dat posibilitatea sa
constat ca sunt 'Inca multe lucruri nelamurite in ce priveste le-
gaturile Intre Imperiul otoman si Tarile romane. Cu prilejul unei
lucrari despre ceremonialele cu care erau primiti Domnii romani
la curtea Sultanilor, am dat recent la iveala una din fazele prin-
cipale ale raporturilor Intre tarile romane pi imperiul suzeran,
aceea a numirei si a instalarii Domnilor 1). Interesul pe care 1-au
desteptat adnotarile Insojitoare, despre unele puncte nelamurite
pans astazi in raporturile tarilor romane cu Poarta, ma indeamna
azi s iau in cercetare o alts faza din aceste raporturi, asupra
locului Domnilor romani in administraDia Tmperiului otoman si
situatia tarilor romane ca parte a acestui imperiu.
I) H. D. Siruni, Domnii romani la Poarta otomand, Bucureti 1941.

www.dacoromanica.ro
140 H. DJ. SIRTINI

In felul acesta lucrarea de fata vine ca o completare la

notele pe care le-am cules cu prilejul descrierei ceremcnialelcr
pomenite, si alcatueste, la randul sau, un mcdest material pentru
o clarificare mai ampla a legaturilor intre Turcia Sultanilor si
Principatele romane.
*
* *

S'a crezut si s'a repetat mereu, de exemplu, ca Principa-

tele erau niste simple provincii otornane in decursul catorva se-
cole, sau Ca Domnii romani faceau parte dintre demnitarii im-
periului, ocupand un loc in ierarhia functionarilor Portli. Aceasta
eroare chiar s'a consacrat. Lucrarea de fata are ca scop, mai
intai, sa arunce o privire generals asupra locului ce detineau
Domnii in legatura for cu Poarta, si apoi, care era gradul de
dependents a Principatelor.
Lucrarea aceasta nu este insa un studiu istoric ; ea n'are
decat modestul scop de a scoate la iveala unele lucruriramase
necunoscute sau nerelevate in relatiunile tarilor romane cu Poarta.
Si aceasta spre a dovedi ca Principatele nu erau privite ca simple
provincii ale califului otoman, cum s'a crezut, ci tari libere"
guvernate de domnitori cu oarecare suveranitate, in ciuda umi-
lintelor aparente impuse de eel puternic. De aceea am adoptat
ca itlu al acestei lucrari chiar numele celei mai caracteristice
dintre calitatile" date Domnilor romani, Hametlit, titlu care,
dupa cum vom vedea, indica prestigiul de care se bucurau
Domnii in ochii oficialitaii turc0i si de mnitatca for de
conducator suveran, ce s'a pastrat in traditiile demnitarilor
turci chiar in acele secole cand Domnii romani se considerau ca
vasalii PorDii si tarile romane ca facand parte din Imperiul
otoman.
II. Cancelaria Imparateasca. Genul epistolar era unul din-
tre cele mai desvoltate in literatura turcEasca. E1 a provocat o
intreaga organizajie de cancelarie, cu ierarhie bine definita.
N4angi-ul era acel demnitar care era inssarcinat cu inf a-
Tisarea in capul actelor, ordonanjelor si scrisorilor patente ema-
nate din partea tronului, a semnului Sultanului, ce se numea
114an, tevki i ttighra ; deaceia demnitarul mai era numit tevkiyi
sau tughrakq1).

1) d'Ohsson, l'Etat present de rempire olhoman,vot.VII, p. 192.

www.dacoromanica.ro
HAMETLIJ 141

N'a existat niciodata vreun formular pentru titlul Sulta-

nului ; redactarea lui era incredintata secretarilor cancelariei, cari
se ingrikau a o face armonioasa prin cadente si consenante 1).
Poruncile emanate dela Sultanii otomani erau de multe ca-
tegorii.
a) hatt-i-,serif sau hatt-i-hiimayun (proclamatie, rescript).
b) ferman (ordonanta, ordin, decret).
c) irade (decizie imparateasca).
d) berat (scrisoare patents).
Scrisorile Sultanului catre un suveran strein erau scrise in
caractere mari, pe o mare foaie de hartie, inchisa intro punga
de postav cu fire de aur. Ele erau totdcauna insotite de o scri-
soare a Marelui Vezir 2). Ordinele adresate autoritatilor din ca-
pitals erau numite Buyuruldit (s'a poruncit), investite numai cu
parafa Marelui Vizir 3). Buiuruldii-ul se stria cu o caligrafie spe-
cials numita" divan-yazisi i purta sigiliul eel mare al Icrtii. A-
ceasta denumire de buiuruldic mai era rezervata ordinelor des-
chise emanate de la guvernatori si alji demnitari si date in mana
solicitantilor.
Bismillah insemmaza in numele lui DurnnEzeu", cuvinte
pe cari Musulmanii le pronuntau and incepEau un lucru, cand
trageau cu arcul sau pusca, cand incepeau sa manance, cand in-
vitau pe cineva sa intre, cand strangulau un animal, etc. Expri-
mama literara a cuvantului era : bismillahirrahmaner-rahim (in
numele lui Dumnezeu milcstiv si iertator) ; formula care se stria
la inceputul cartilor, scrisorilcr, etc., si care cu timpul s'a pres-
curtat, luand forma unui mic semn pus in fruntea actelor (in-
vocatio syrnbolica). In graiul popular cuvantul este transformat
in besmele.
Unvanul 4) era titlul unel lucrari, in general ornata, in manus-
crisele ingrijite, cu o incadrare de arabescuri, pe care editorii au
cautat sa le imite printr'o fericita disrczitie de vignEte.si de alte
elemente tipgrafice.
In ce privEste calitatile" rezervate demnitarilor de difErite
ranguri, ele erau consacrate prin uzajul for secular.

i) d'Ohsson, op. cit., p. 163.

2) d'Ohsson, op. cit., p. 484.
3 d'Ohsson, op. cit., p. 162.
4) Cl. Huart, in Encycicpedte de l'Islam, 1V, p. 1079.

www.dacoromanica.ro
i 42 H. DJ. SIRUNI

Care Sultanul otoman : 5evket14, muhabbetlit,azametlit Sul-

tan . Khan dendi hazretleri (plin de puternicie, plin
de iubire, plin de marinimie Sultan Khan).
Catre imparati i regi : HametlIst imperator (sau
kral) hazretleri (plin de magnificienta imparatul (sau regele)....)
Care ahul Persiei : 5ehametlu Khan hazretleri (plin
de ingeniozitate ahul)
Catre printii imperiali : Devletlit netabellit dendi hazret-
leri (plin de putere, plin de nobleta).
Catre Khedivul din Egipt i catre Marii Viziri : Devletlis
/ ekhametlit pass hazretleri (plin de putere, plin de maretie).
Catre fotii mari Viziri : Ebaketl4 devletlit pa0 hazretleri
(plin de marire, plin de putere).
Catre Emirul din Mecca : Devletlis siadetlit (plin de putere,
plin de stapanire).
Care Agaua din Constantinopol : Devletl4, inayetlit (plin de
putere, plin de gratie).
Catre Serasker Pab, : Devletlit, atufethst (plin de putere, plin
de afectiune).
Catre Serdar-i-ekrem : Devletlit, refetlis (plin de putere, plin
de inaltare).
Catre miiirii (mareali) i vezirii : Devletlit (plin de putere).
Catre cei cu cel mai inalt grad civil (balea) : Atuletlit (plin
de afectiune).
Care ferikii (generali de divizie), miriliva-lele (generali de
brigada) i cei cu primul grad civil (ula- evveli) : Seadetl4 (plin de
lericire).
Care miralayi (colonei), caimacami (locotenent colonei), i
cei cu al doilea grad civil (ula-sanisi) : Izzetlit (plin de onorabi-
1 it ate) .
Catre maiorii i cei cu al treilea grad civil (salise) : Rijatlit
(plin de notorietate).
Care cei cu al patrulea grad civil (rabic) : Futuvvetlit (plin
de generozitate).
Care eikh-iil-islami (pontiful musulman) : Devletlit, sema-
hetlit (plin de putere, plin de marinimie).
Catre fotii eikh-iil-islami : Devletlit, faziletlit (plin de pu-
tere, plin de virtuti).
Care judecatorii cei mari din Rumelia i Anatolia : Sema-
hall% (plin de marinimie).

www.dacoromanica.ro
HAySMETLU 143

Catre Celebi efendi : Repdeltit (plin de dreptate).

Care marele judecator din Constantinopol : Faziletlit (plin
de virtuti).
Care invatatorii religiosi (milderris) : Mekrenzetlit (plin de
onoare).
Catre Kadi-i (judecatori) : Meveddetlit (plin de dragoste).
Care patriarhii crestini : Rutbetlit (plin de demnitate).
Care episcopi : Menzeletlit (plin de rang).
Catre arhimandriti : Faziletlit (plin de virtuti).
Care ambasadorii si ministrii streini : Esaletlit (de origins
nobild).
Aceste titluri aproape in intregime le gasim indicate intr'o
carte de culegere epistolary 1), care spune ca acestea erau con-
sfintite prin firmane imparatesti. Ele s'au folosit cu sfiritenie
pang la ultimii Sultani. Pe urma, dupa revolutia Junilor Turci,
rangurile civile an fost desfiinDate si intrebuintarea for a incetat
'Cu desavarsire.
III. Titulatura Sultanilor. In acte publice titlurile cele
mai pompoase erau rezervate Sultanului 2). Lui i se adresau o
nesfarsita serie de calificative : cuceritorul universului, atletul
globului, eroul secolului, asistentul lui Dumnezeu, monarhul Ma-
hometanilor, califul universal, cel mai puternic dintre suveranii
pamantului, dominatorul Persiei si al Chinei, al Turkestanului si
al Taberistanului, Iranului si Turanului, Khacanul Khacanilor,
suzeranul Cezarilor, sultanul celor doua continente, suveranul
celor sapte climate, stapanul Universului, distribuitorul tronu-
rilor si al coroanelor, adapostul potentatilor cei mai man ai lumii,
posesorul augustei verighete a lui Soliman, Alexandru al secolu-
lui, Marele Rege, caruia Darius ar fi fost aprodul, dotat de echi-
tate, inconjurat de glorie si de magnificenta, servitorul celor doua
orase sfinte ale Arabiei, daramatorul ereziei si al infidelitatii,
imamul suprem al musulmanilor, umbra lui Dumnezeu pe lume,
etc.
lath' iinvanul dintr'o scrisoare a Sultanului Suleiman al
II-lea (1520-1566) care Ferdinand, imparatul german 2) :

1) Men,sa'at-f-aziziye Ji asar-f-osznanzyd, I, 1284, p. 153 ; II, 1286, p. 206.

2) d'Ohsson, op. cit., p. 162-163.
3) Dr. Andrei Antalffi, Cfteva insetandri sourte, in Revzsta 'storied, 1934,
p. 207.

www.dacoromanica.ro
144 H. DJ. SIRUNI

tu, care sunt Sultanul Sultanilor Wasaritului 4i Apusului,

stapanul fericit al tarilor din Rum si Persia si Arabia, eroul uni-
versului, Neriman 1) al pamantului intreg si al timpurilor, padi-
sahul 4i Sultanul Marii Albe Si Marii Negre, al Kaabei prea ve-
nerate si al Mekkei stralucite si al Ierusalimului sfant si al tro-
nului Egipetului [care este] o raritate a veacurilcr si al
vilaetelor Iemen si Aden si Sana'a si Bagdad [care este] sediul
dreptatii si Basra si Lahsa si Medain-i-Anusin ravan2) si al ti-
nuturilor din Gezeir si al AzErbeigianului si al ;.Esului Chipceac
si al tinuturilor Tatarilor si al Kurdistanului si al Loristanului si
al totalitatii provinciilor Rumelia si Anatolia si Caraman si Tara-
Romaneasca si Moldova si Ungaria, si gall de acestea mai sunt
padisahul i sultanul 'Inca al mai multor tari si tinuturi cu mare
renume, (eu), Sultan Suleiman, fiul sultanului Selim-Han, etc".
Urmatorul iinvan este intrebuintat 'Intr'o scrisoare adre-
sata tot de Suleiman al IT -lea, cu data de prima decada a lunei
Rebi-iil--aher din anul 932 (1526), catre Francisc I, regele Frantei
V (Dumnezeu) este cel ridicat, begat, generos.
Eu, care sunt prin gratia Celuia a caruia putere este glo-
rificata si al caruia cuvant este exaltat, prin miracolele sacre ale
lui Muhamed (ca asupra sa sa fie binecuvantarea lui Dumnezeu si
mantuirea), soarele cerului profetiei, steaua constelatiei apos-
tolatului, seful trupei profetilor, ghidul cohortei alcsilcr, prin
cooperatia a sufletelor sfinte ale celor patru prieteni Abubekr,
Omar, Osman si Ali, (ca multumirea lui Dumnezeu cel de sus sa
fie asupra for tuturora), si ale tuturor favoritilor lui Dumnezeu ;
eu, care sunt Sultanul Sultanilor, suveranul suveranilor, distri-
buitor de coroane la monarhii de pe glob, umbra lui Dumnezeu
pe parnant, sultanul si padisahul Marii Albe, al Marii Negre, al
Rumeliei, al Anatoliei, al Caramaniei, al Marii din Rum, al Zul-
cadriei, al Diarbekirului, al Kurdistanului, al Azerbegianului, al
Persiei, al Damascului, al Alepului, al lui Cairo, al Mecchei, al
Medinei, al Ierusalimului, al intrEgei Arabie, al Yemenului, si al
altor mai multor tari pe care nobilii mei inaintasi si ilustrii mei
stramosi (ca Dumnezeu sa lumineze mormantul lcr) a.0 cucerit
prin puterea armelor lor, si pe care augusta mca majestate a cu-
cerit de asemenea prin spada mea stralucitoare si prin sabia

1) Eroul legendar din $ahnarne, bunicul lui RustEm.

2) Supranumele Jul Chosroes, regele Persiei.

www.dacoromanica.ro
HAMETLIJ 145

mea victorioasa, Sultanul Suleiman Khan, fiul Sultanului Selim

Khan, fiul Sultanului Baiazid Khan" 1).
Tratatul de pace incheiat in 14316 (1607) intre Turcia si
Polonia incepe cu urmatorul iinvan 2) :
Eu, sultan Mehmed Khan, fiul Sultanului Mahmud Khan,
care sunt mereu victorios prin favoarea si vointa eterna a lu,
Dumnezeu Atot-puternic, prin miracolele fericite ale Sultanuluii
ale Profetului, scopul creatiunii lumii, despre care este zis : daca
nu era din cauza ta, cerul nu s'ar fi creat", prin ultima veriga
a lantului profetilor si al trimisilor lui Dumnezeu, seful trupei cu-
raDilor intru Dumnezeu, Mohammed, ca Dumnezeu sa-1 umple
cu gratiile sale, si prin asistenta tuturor marilor sfinti si spi-
rite ale cerului, tu, Sultan al Sultanilor in Orient si in Apus,
stapanul Arabiei si al Persiei, distribuitorul tronurilor Khosrce-
silor ai lumii, umbra lui Dumnezeu a card bunatate sprijind
lumea, servitorul celor doua orase sfinte, cari servesc ca refugiul
tuturor creaturilor ; al doilEa Alexandru cu cloud cornuri, eu, pa-
disahul, sultan si Khacan al Mekkei cea venerata, al Medinei cea
stralucita si al Ierusalimului, al Marii Albe si celei Negre, rega-
tului din Egipt, cu care nimeni altul nu se comparg, al Yeme-
nului, al Adenului si al Safei, al Bagdadului casa de mantuire,
al Basrei si al Lahsei, al insulelor Arhipeleagului, al AzerbEgEa-
nului, al stepelor din Kipceak si din Tataria, al Alepului, al Tri-
polisului si al Damascului din Siria, al Vanului, trzerumului,
Cildirului si Sirvanului, al Anatoliei si al Karamaniei, al Eflacului
(Valahia) si al Bughdanului (Moldova), al tarilor de Turci si de
Dilemi, al nobilei Capitale bire pastrata din Istambul, la care
ravnesc regii, al Belgradului, casa luptei cea sfanta, a] Algerului,
casa de lupta, al Tripolisului si al Tunisului din Africa, al Ci-
prului si Rodosului, al intrEgei Rumelii, al Timicarei, al Bos-
niei, al Ofenului, al Erlau-ului, al Szighetului, al Caffei si al
Trabizondei, si al multor alte tari si cetati invincibile, Eu
infine Sultan Ahmed Khan, fiul Sultanului Mehmcd Khan, fiul
Sultanului Murad Khan, fiul Sultanului Selim Khan, fiul Sul-
tanului Suleiman Khan".
Pentru-Sultanul Mustafa s'a intrebuinlat urmatorul unvan :
Cel ale caruia ordine imperative si prohibitive sunt in mo-
mentul de fata in putere si in vigoare in climatele OriEntului si
i) Charriere, Negotiations de la France dans le Levant t. I, p. tiC-118.
2) Hammer, VIII, p. 407.
Hrisovul H. 10

www.dacoromanica.ro
146 H. DJ. SIRUNI

Occidentului si in regiunile din Sud si din Nord, Sultan al Sul-

tanilor Islamismului, suzeranul regilor de popoare, cel care dis-
tribue coroane intre Kosroesii secolului, care nimiceste dupa pla-
cul sau temeliile pacii si ale razboiului, umbra lui Dumnezeu, re-
gele binefacator, imparatul adapost al justijiei si monarhul cu
armate numeroase ca stelele, rege al regilor sprijinit asupra dem-
nitatii califatului, servitorul celor doua vestite orate sacre (Mecca
si Medina), posesorul celor doua continente si celor cloud marl,
celui mai puternic, mai mare, mai insemnat, mai gratios, mai
teribil, mai glorios stapanul meu, suveranul men Maria sa im-
paratul Mustafa Khan, caruia servitorii sa fie ajutati de Dum-
nezeu si ai caruia ani si zile sa se prelungeasca" !
Tata si una din linvanele intrebuintate de Sultanul Selim al
III-lea (1789-1807) 1) :

Cel mai mare dintre Sultanii timpului, eel mai ilustru din-
tre suveranii secolului, sultanul celor cloud continente si celor doua
marl, suveranul celor doua Oriente si celor doua Occidente, ser-
vitorul celor doua renumite orate sfinte al Mekkei si al Medinei,
ochiul genului uman si porumbrea ochilor, autorul securitatii si
al linistei muritorilor, cauza eficienta a linistei inimilor umane,
invingatorul prin ajutorul de rege milostiv, ajutat prin asistenta
Atotputernicului, a Binefacatorului cel mai mare, cel mai viteaz,
cel mai formidabil, cel mai puternic, Maria sa Sultanul Selim,
ca lantul califatului sau sa nu se sfarseasca pans la sfarsitul tim-
purilor".
Intr'un alt 1,invan intrebuintat de Sultanul Selim III su-
veranul otoman este pomenit ca stapanul celor trei orate sfinte :.
a Mecchei, al Medinei si al Ierusalimului ; al celor trei orate marl
al Stambulului, al Adrianopolului si al Brusei ; al Damascului,
al Egiptului, al Arabiei, al Africei, al Kairuanului, al Alepului,
al Iracului arab si al celui persan, al Lehsei, al Dilemului, al
Racchei, al Mosulului, al Sehir-i-zorului, al Diarbekirului, al Zal-
cadriei ; al provinciilor Erzerum, Sivas, Adrianopol, Caraman si
Van, al Naghrubului (Maroc), al Abisiniei, al Tunisului, al
Tripolisului din Damasc, al Ciprului, al Rodosului, al Cretei, al
Moreei, al Marei Albe, al Marei Negre, al insulelor, al Anatoliei
si al Rumeliei cu intregul for farm, si in special al Bagdadului
casa de mantuire, al intregului Kurdistan, si Rum si Turc, al

1) Bianchi-Kieffer, Dichonnaire, I, p. 297.

www.dacoromanica.ro
HAMETLU 147

Taratistanului, al Kabartianului, al Georgiei, al stepelor din Kip -

teak si al triburilor tatare, al intregei Bosnii, al cetatii Belgra-
dului, al tarii sarbe i al cetatilor i al oraelo- ei, al oraelor
Albaniei, al Valahiei i al Moldovei i al cetatilor i oraelor din
imprejui 1).
Pentru Sultanul Mahmud al II-lea (1808-1839) s'a intre-
buintat iinvanul urmator :
Monarhul ale caruia toate actiunile se disting prin etichi-
tate, suveranul care are puterea pentru steag, Sultan, fiu de
Sultan, Khacan fiu de Khacan, Sultanul Gazi Mahmud Khan, fiul
Sultanului Gazi Ahmed Khan".
IV. Titulatura marilor viziri. Titulatura marilor viziri era
tot atat de pompoasa cat i cea rezervata unui suveran. Prin
cuvantul vizir, sau mai bine zis vezir, dupa cum it pronunta
Turcii, se intelegea in ultimile timpuri demnitarul cel inoi inalt
din imneriu, care repiezenta chiar pe Suveran.
Afara de Marele Vezir, care se numea de obiceiu Sasdrazam,
erau altadata i alti 4 veziri, numiDi cubbe-veziri (vizirii din bolts)
din cauza boltii care acoperea sala unde se tinea marele divan.
Apoi acest post a fost supiimat sub domnia Sultanului Ahmed
III (1705-173o) i de atunci denumirea de vezir a fost pastrata
ca denumire a unui rang ierarhic sub raportul unei functii de-
terminate. Mai erau coltuc-vezirleri (vizirii de subtioii). Aa se
numeau pentru ca numai acetia aveau prilejul de a atinge bratul
Sultanului sau de a-1 tinea de subtiori cand mergea in plimbare
sau voia sa incalece pe cal.
Una din titulaturile marilor viziri era :
Mult onorat vizir, sfat infailibil pentru mentinerea ordinei
lumii, director al afacerilor publice, ale caruia ganduri tanesc
ca fulgerul, care descurca afacerile importante ale statului prin-
tr'o sagacitate patrunzatoare, care intarete edificiul dominatiunei
i fericirei imperiului, sprijin coloanelor dominatiunei i ale feri-
cirei, inconjurat cu favorurile multiple ale celui mai mare rege,
el, primul dintre viziri, ca Dumnezeu sa prelungeasca durata fe-
ricirii sale !" 2)
0 alta titulatura suna astfel :
I) A. N. Kurat and K. V. Zettersteen, Turhische Urkunden, Uppsala
2938, p. 24.
2) Hammer, XVII, p. 72.

www.dacoromanica.ro
148 H. DJ. SIRUNI

Generalismul victorios ostirei mele invingatoare, primul

dintre ministri, sfetnic prea glorios, ordonator al lumii, regula-
tor al institutiunilor popoarelor, cel care dirijeaza afacerile pu-
blice prin ganduri pline de patrundere, eel care aduce la bun
sfarsit afacerile importante ale natiunilor printr'o judecata dreapta,
eel care intareste fundatiunile imperiului si ale fericirii si con-
solideaza coloanele prosperitatii si ale magnificentei, cel care este
incarcat de favorurile regelui prea inalt (Dumnezeu), marele meu
vezir, ilustrul meu generalism Fa; a, ca Cel-de-sus sa
Fa% 9

prelungeasca gloria sa si sa mareasca puterea sa" 1).

Titulatura celorlalDi viziri era desigtr mai mcdesta.
4eful sefilor ilustri, mare printre marii gloriossi, imbraczt
cu demnitate si cu onoruri, posesor al gloriei si al magnificEntd
distins prin favoare speciara de regele prea-.sts, Pasa,
ca sa dureze intotdeauna marina sa" 2).
Dam mai jos si titulatura marilor demnitari din partile du-
narene ale imperiului otoman, incepand dela cei mari cu gradul
de vizir pans la simplii ofiteri :
Onoratilor viziri, consilierilor gloriosi, ordonatorilor lumii,
diriguitorilor de afaceri populare printr'o minte patrunzatoare,
aducatorilor in bun sfarsit de lucruri importante ale omenirei,
printr'o judecata dreapta, sustinatorilor ai fundatiilor de pros-
peritate si de inflorire, consolidatorilor ai coloanelor de fericire
si magnificenta, celor incarcati de toate binefacerile Celui de Sus,
tuturor vizirilor gloriosi aflatori pe malul Dunarii dela Vidin pang
la Braila ; cadi-ilor si naib-ilor, glorii de calitati si de ordine,
mine de virtuti si de cuvinte ca sa fie sporita virtutea for ;
Ofiterilor de ieniceri, glorii printre ilustri si vestiti ca sa
fie sporita gloria for ;
Notabililor, voevozilor si oamenilor de treaba, glorii printre
semen si egali, ca s fie sporita consideratia for ;
si model printre fruntasii ai natiunei crestine, voevodul din
Valahia, Alexandru Voda, ca sfarsitul zilelor lui sa fie terminat
cu bine ;
la sfarsitul acestei auguste porunci sa fie cunoscut ca..." 3)
V. Titulatura suveranilor streini. Inaintea caderii Bizan-
tului suveranii otomani nu dadeau imparatilor greci, printilor
i) Bianchi-Kieffer, I, p. 836.
2) Bianchi-Kieffer, I, p. 309.
3) Arh. St. Doc. turc. No. 167.

www.dacoromanica.ro
II.A*METLU 149

din Nicea, Trebisonda, Bosnia, Bulgaria, etc., decal titlul de

tekiur sau teklur, provenit din acela de takavor, care era titlul
regilor armeni 1) ; apoi pe printii crestini i-au nuinit corral, titlul
vechilor printi ai Serbiei (cral). Abia in anul 1606 Poarta a dat
imparatilor germani Roma-tchasar (cesar roman), la care era
adaugat epitetul ba-vecar (majestuos), dupd gustul oriental
pentru consonance. Se dadea deasemenea titlul de tchar (tar)
suveranilor rusi adaugat la acelas epitet. Dar in 1739 Turcii
1-au inlocuit prin inzperator, iar in 1774 prin tratatul din Kai-
nardji s'a convenit ca Sultanii vor da suveranilor rusi titlul de
padi,sah, unul dintre cei mai emiaenti prin care se decorau printii
mahometani si care indica un mare monarh. Acest titlu s'a mai
dat regelui Francisc I de care Suleyman I.
Poarta dadea suveranilor europeni urmatoarele titluri : Ce-
lui mai glorios printre printii doctrinei lui Iisus, celui mai emi-
nent printre potentatii legei lui Mesie, regulatorul intereselor po-
litice ale natiunilor crestine, posesorul insignelor de maretie si de
magnificenta., inconjurat prin onoare si de glorie, atot-magnific,
atot-inalt si atot-eminent..." 2).
Dupa, Hammer titulatura rezervata imparatilor si regilor
streini era : Glorie printilor cei mai augusti ai religiei lui Iisus,
columna celor mari cari recunosc pe Mesie, arbitrul afacerilor pu-
blice ale poporului crestin, to care tarasti dupa tine coada de au-
toritate si de putere, si care reunesti in persoana to dovezile glo-
riei si splendoarei" 3).
Iata si titulatura intrebuintata intr'o scrisoare care Louis
Philippe, regele Frantei : Acela care este onoarea marilor printi
ai religiei lui Iisus, elita suveranilor puternici ai natiei lui Mesie,
arbitrul afacerilor natiunilor din comunitatea nazareana, acela
care taraste dupa sine in mod majestuos roba de magnificenta
s,i de greutate, posesorul insignelor de glorie si de ilustratiune, ac-
tualul imparat si padisah al Frantei Luis Filipos, ca sfarsitul sail
sa fie incoronat cu bine si in adevarata directie, ca drumul ade-
varului si al dreptatii sa-i fie deschis si gratificat" 4).
In actul additional prin care Marele Vezir ratitica conven-
tiunea din Giurgiu din 3o Mai 1772, este intrebuintat titlul Im-
r) d'Ohsson, L'etat present..., VII, p. 481.
2) d'Ohsson, op. cit., p. 481.
3) Hammer, XVII, 78.
4) Bianchi-Kieffer, I, p 143.

www.dacoromanica.ro
150 H, DJ. SIRUNI

parateasa Rusiei, cea mai celebra dintre marii potentati cari creel
in Iisus, cea mai excelenta intre cei mai integri ai poporului lui
Mesie, arbitra afacerilor publice cari ajung printre popoarele de
Nazaret, cea care poseda splendoare si majestate, cea care dom-
nete cu probitate si cu onoare, cea mai glorioasa, cea mai ilustra,
cea mai gratioasa imparateasa, ca sfarsitul ei sa fie fericit si ca
sa fie condusa prin calea cerului " 1).
Intr'o scrisoare care Ion Cazimir, Regele Poloniei, adresata
de Sultanul Mehmed IV, este intrebuintata forma : Fala ma-
rilor prinji crestini, alesul dintre notabilii ilustri ai natiei lui
Mesie, arbitrul afacerilor statelor crestine, cel care taraste dupa
sine coada de majestate si de greutate, posesor insignelor de
glorie si de onoare, regele actual al Poloniei, ca sfarsitul sau sa
se termine cu bine" 2).
In scrisoarea sa. catre Carol al XII-lea regele Suediei, Ma-
rele Vezir Mehmed Paa intrebuinteaza : Fala marilor printi
crestini, alesul dintre notabilii ilustri ai natiei lui Mesie, arbitrul
afacerilor statelor crestine, eel care taraste dupa sine coada de
majestate si de greutate, posesorul insignelor de glorie si de onoare,
prietenul nostru demn de respect si plin de iubire, Carlos, re-
gele Suediei, ca sfarsitul sau sal se termine cu bine si intrio di-
rectie dreapta, pe calea adevarului si a dreptatii " 3)
Regii Frantei si Angliei primeau acela titlu, numai cal se
vorbea cu dansii la a doua persoana a pluralului, voi, si scriso-
rile adresate for erau inchise intr'un saculet de aur.
Scrisorile adresate regilor Ungariei, Poloniei si Portugaliei
erau inchise intr'un saculet de catifea si inteo cutie de aur 4).
In scrisorile care Tar se adaugau la inceput aceste cuvinte :
tewkii ref ii," , adica la sosirea acestui mesaj", i la sfarsit cu-
vantul alamet" , care insemneaza acest semn este demn de in-
credere". Scrisorile catre regii Frantei n'aveau decat tewkii
Para cuvantul alamet" 5).
Dar sunt mai ciudate calificaDiunile fastuoase date suvera-
nilor mahometani. In ratificarea tratatului de pace semnat la

1) Martens, Recueil, II, p. 87.

2) A. N. Kurat and K. V. Zettersteen, Ti rkische Urkunden, Uppsala,
1938, P. 7.
3) A. N. Karat and K. V. Zettersteen, op. cit., p. 14.
4) Hammer, XVII, p. 78.
5) Hammer, XVII, p. 78.

www.dacoromanica.ro
HA*METLU 151

Constantinopol in 29 Mai 1555, intre Sultanul Suleiman I i

Tahmasb I, *ahul Persiei, acest din urma era numit Soarele
Persiei, suveranul necomparabil, GemOdul (unul dintre vechii
regi ale Persiei) secolului, stapanul insignelor de fericire i de
glorie, restauratorul columnelor de maretie i de majestate, etc."
Din partea sa *ahul it numea pe Sultan regele regilor, re-
fugiul printilor, ornamentul Cesarilor, arbitrul potentatilor din
lume, binefacatorul genului uman, biciul necredinci4lor, glorio-
sul aparator al islamismului, egalul Solomonului in intelepciune
i lui Darius in splendoare, a caruia sabie a fost teroarea celor
raj, a caruia vointa era legea secolului, a caruia clementa facea
deliciile lumii, etc." 1).
Istoricul turc Ahmed Refik, care a cercetat arhivele impe-
riului turcesc spre a aduna toate ordinele Divanului imparatesc
scrise dela Kanuni Sultan Suleiman pans la Tanzimat (Higret
973-1255) i privind Bulgaria, spune ca in documentele turceti
cuvantul Bulgar" este intrebuintat prima data la 1269 (1794)
cu prilejul unei adrese catre Mihail [*utu] Voda, Domnul Mol-
dovei, dela care se cerea inapoierea catorva Bulgari cari trecu-
sera. in Moldova din cauza unei rebeliuni. Autorul turc spune
ca pang atunci in documentele turcesti nu sunt pomeniti cleat
Doghangi-i i V oynuk-i, acei din locuitorii cari aveau legaturi cu
autoritatile otomane pentru serviciile for 2).
Marele Vezir Reid Paa 3) in adresa sa Care printul Ale-
xandru al Serbiei datata cu II Gemaz- ul -evvel 1269, ii da ca titlu :
Hala Sdrb beyi riitbet114 esaletlit, dirayeilit mir-i-vefasernir gena-
bleri (= Beyul actual al Serbiei, de origins nobila i plin de
intelepciune, bey credincios).
Fiecare data cand se facea menDiune, intr'un act public, de
un ambasador european, numele sau era precedat de titlul :,,cel
mai excelent dintre notabilii religiei cretine" 4).
VI. Denumirea tarilor romane. Mai intai cateva cuvinte
despre denumirea tarilor romane in textele turceti. De obiceiu,
Tara Romaneasca era numita Eflac (Valahia) iar Moldova Bugh-

1) d'Ohsson, op. cit., p. 482 3.

2) Ahmed Refik, TUT C zdaresznde Bulgartstan (Bulgaria sub administratia
turceasca), 1933, prefata.
3) Mehmed Selaheddin, Bir Turk diplornatinin evrak-f-styaslyesi (Scrie-
rile politice ale unui diplomat turc), 1306, p. 312.
4) d'Olisson, VII, p. 483.

www.dacoromanica.ro
152 H. DJ. SIRUNI

dan (Bogdania = Tara lui Bogdan), dupa cum cuvantul Ulah

(valah) era dat de obiceiu pentru locuitorii amanduror principa-
telor.
Dictionarul Acadetniei Romane (I, 597) transcrie cuvantul
Bughdan in forma Bogdan i la explicatia : numele Domnului
moldovean generalizandu-se pentru intreg poporul de supt sta-
panirea sa, in gura Turcilor" ; in sprijin citeaza pe Miron Cos-
tin, dupa care Turcii ,Bogdani ne zic, de pre numele Domnului
carele au inchinat Cara ". Se crede deci ca denumirea Bughdan
pe care o dadeau Turcii Moldovei vine dela un Bogdan Voda.
Totui altii mai cred cal Bughdan este transformarea turceasca
a cuvantului bogdan, care in limba slava inseamna tecdat", dat
de Dumnezeu, i pe care Moldovenii it dadeau ca adjectiv pri-
milor for Domni 1). In general insa, cuvantul Bughdan era urmat
de adjectivul kara (negru), Moldova numindu-se astfel Kara-
Bughdan (Bogdania Neagra). Deasemeni se mai intrebuinta pentru
Moldova i denumirea de Kara-Ellac (Valahia Neagra) 2).
Istoricul turc A.51k Paa Zade descriind expeditiile Sulta-
nilor Mehmed II (1451-1481) i Baiazid II (1481-1512) in ta-
rile romane, intrebuinteaza denumirea de Kara Bughdan pentru
Moldova 3). In ce privete adjectivul neagra" pe care it dadeau
Turcii Moldovei (Kara-Bughdan = Moldova Neagra), Ingigian
crede ca Turcii 1-au luat dela Greci, deoarece Gotinos o numea
Mavrovlahia (Valahia Neagra) iar Chalcocondiles Mavrobogdania
(Moldova Neagra), astfel Inca etimologia arbitrary a unora cari
cred ca Kara-Bughdan este transformarea cuvantului Karabughdai
(grau negru), numita astfel din cauza graului negru pe care it
produce, .e considerate de Ingigian ca neintemeiata 4).
Alt istoric turc, Hairullah, enumerand tarile europene ale
Imperiului otoman citeaza : Magar (Ungaria), sarb (Serbia), Bosna
(Bosnia), Kdrdm (Crimeia) Erdel (Ardeal), Ellac (Valahia) Thigh-
clan (Moldova), Arnabud (Albania), Khdrvat (Croatia), Rum (Gre-
cia), Bulghar (Bulgaria), Valahia o imparte in Bbyiik -Eflac (Va-

i) Ingigian, Geografia, p. 164.

2) Arhivele Stat., Bucure.,ti, Doc. turc. Nr. 168 : adresa lui Elhag Salih,
judecatorul Harsovei, din 24 Sept. 1763 (publicat in Revista Arhivelor, IV, r
(1940) p. 32-33) i Nr. 146: adresa lui Ahmed, judecatorul Vidinului, din 1179
Rebi-iil-evvel 4.
3) A.jik Pasa Zade, Tarihi, 1322, p. 185, 186, 187, 227, 250.
4) Ingigian, Geogralza, p. 164.

www.dacoromanica.ro
HA METLU 153

lahia Mare) si Kiiciik-Ellac (Valahia Mica), iar Moldova in Kara

Bughdan (Moldova Neagra) si Ak-Bughdan (Moldova Alba) 1).
Mai multi autori turci intrebuinteaza pentru tarile romane :
Eflac-diari 2) sau Diarri-E /lac 3) (Tara valaha), Bughdan diari
sau Diar-i-Bughdan 4) (Tara Moldova) ; Ellac-ulkesi 5) (tara, pro-
vincia, posesiunea valaha). Principatele, imprcuna erau numite
Memleketein (doua tari).
In graiul popular turcesc in lcc de Eflac" sau Eflacle,
este intrebuintat 1151ah" sau Ulahle,
forma pe care au adop-
tat-o si unii iStorici 6). Sau in forma de Ulakh 7)". Tot asa vi
cuvantul Bughdanlil )" care insemneaza Moldovean. Dic(ionarul
Academiei Romdne (I, 597), txanscrie cuvantul sub forma Bog-
danliu (Moldovean) i citeaza explicatia lui Cantemir dupd care
Turcii au zis Moldovenilor Bogdanli, adica oamenii lui Bogdan".
In ceeace priveste capitala tarilor romane, Bucurestii erau
numiti : Taht-ghiah-i-Ellac 9) (locul trcnului Valahiei) si Eflac voi-
vodasinin dar-id-imaresi 10) (residenta voevodului valah), iar
Iasii : Bughdanin tahIghiaki olan Ias sehri 1) (Iasi, locul tronului
Moldovei).
Istoricul turc Mehmed-bin-Mehmed von bind despre Suceava
o numeste dar iil mink (resedinta tarii) sau taht (troll) al Mol-
dovei 12).
VII. 'raffle romane ea parte a Imperiului otoman. acum
cateva cuvinte despre legatura tarilor romane cu Imperiul oto-
man in ce priveste locul for in organizatia administrative a im-
periului.
Se stie ca Imperiul otoman era impartit in doua regiuni :
cea din Europa era numita Rumelia i cea din Asia Anado14,
fiecare din ele stand sub jurisdictiunea unui guvernator general,
Beilerbeyi (Beyiul Beyilor). Amandoua din aceste Beilerbeilic-

1) Hairullah, Istorta, XII, p. 211.

2) Evlia, V, p. 338, 344 ; Sami-Aziz-hevki, Istoria, p. 79.
3) Hairullah, Istorta, IX, p. 133 ; Ferai7izade Mehmed, Istor a, I, p. 512.
4) Evlia, V, p. 338.
5) Hairullah, o. c., p. 73.
6) Ebulfaruk, Istoria, I, p. 226; II, p. 75 ; IV, p. 97. Ahniet Rifat, Is-
loria, p. 526, Sairti-Aziz-evki, Istortc, p. 44.
7) Ahmed Vefik Paa, Lehge-i-Osmani, p. 209.
8) Evlia, V, p. 337. Sarni, Aziz, ySevki, o. c., p. 317.
9) Evlia, V, p. 340.
ro) Kiatib Cehbi, Fezleke-i-tarth, 5, p. 41, 42, etc.
II) Evlia, V, p. 347.
12) Mehmed-biu-Mehmed, Neghet-iit-leyarih ye p. 72.

www.dacoromanica.ro
154 H. DJ. SIRUM-

uri se imparteau la randul for in eyalete, guvernate de pasi cu

trei tuiuri.
Eyaletele erau impartite in Liva, cuvant arab care in-
semneaza draper, Si pe turceste 5angac, de obiceiu guvernat
de pasi cu doua tuiuri. 5coagacu/ era impartit in cadilic-uri (ju-
dge), numite i caza. Cadilic-urile erau impartite in nahie (co-
muna). Nahie-ul era impartit in carie (sat).
Istoricul turc Ahmed Vefik Paa spune ca pe la incepu-
tul secolului al XI-lea al Higretului, Imperiul otoman era compus
din urmatoarele 31 eyalete : Rumelia, Eflac (Valahia), Bughdan
(Moldova), Timisoara, Buda, Bosnia, Arhipelag, Anatolia, Ca-
raman, Cipru, Maras, Rum, Erzerum, Cildir, Derbend, Erivan,
Tavris, Van, *ehirnuz, Bagdad, Basra, Lahsa, Diarbekir, Rakka,
Alep, Tripoli, Damasc, Abisinia si Yemen. Istoricul turc desem-
nand i sangac-urile de care depindeau fiecare din aceste eyalete,
mentioneaza ca atare Giurgiu pentru Eflac (Tara Romaneasca)
si Braila pentru Bughdan (Moldova).
La inceputul secolului trecut Beylerbeylicul din Rumelia
era compus de 7 eyalete : Sofia, Bosna, Ozu, Eflac-Bughdan, Mora,
Ghirid (Creta) i hotarele maritime ale lui Capudan Paa.
Dupa cum se vede, Principatele erau considerate dintre
eyaletele Imperiului otoman.
De cand dateaza aceasta legatura ? Istoricul turc Solakzade 2)
spune ca dupa infrangerea lui Tepe \Todd tara valaha a in-
trat in. posesia Sultanului", principatul conferindu -se fratelui sau,
Radul Voda. Numai ca unele din eyalete aveau autonomia for si
chiar o oarecare suveranitate in ce privete administratia for
interna. Principatele erau dintre acestea.
Istoricul turc Abdurrahman *eref 3), dupa ce descrie eve-
nimentele din timpul lui Vlad Tepe Voda, spune ca Valahia a
intrat in situatia provinciilor privilegiate (Eyalet-i-mumtaze), dan-
du-se fratelui sau Radula Voda scaunul provinciei cu privilegii
(Eyalet ba imtiaz). Istoricii Sami, Aziz i ySevki in randul tarilor
privilegiate (memalik-i-munitaze) din timpul domniei Sultanului
Abd-iil-Aziz (1861-1876), citeaza Serbia, Principatele (Mendeke-
tein = cele doua taxi), Muntenegru i Susam.
.1) Ahmed Vefik, FezIcke-i-torikhz-i-Osmani, 1285, p. 122-128.
2) Solakzade, /storta, p. 225.
3) Abdurrahman Seref, Istor,a, I, p. 162.
4) Sami, Aziz .0 Sevki, Istorza, p. 452.

www.dacoromanica.ro
H..4.3,1ETLU 155

Din momentul cand printr'o notia organizatie administra-

tive denumirea s'a schimbat in vita yet, ca cea mai mare impar-
tire administrative a imperiului, cuvantul eyalet a fost rezervat
spre a indica departamentele tarilor streine si ladle sub suzera-
nitatea otomana, a5a incat Principatele, pans la eliberarea for
integrals de sub jugul turcesc, se mai numeau eyalete.
Dace istoricii si geografii turci intrebuinteaza cuvantul
e) alet spre a indica until din principatele romane, in adresele ofi-
ciale insa este intrebuintat de obiceiu memleket (tara) pentru fie-
care din Principate 1), sau mendehetein (cele doua tari), pentru
amandoua principatele 2).
Un alt titlu dat Principatelor de catre Turci era 5i tari
mo5tenite" (memalik-i-mevruse). Astfel intr'un firman adresat care
Grigore Ghica Voda cu data de prima decade a lunei Zilcade din
anul 1237, despre numirea boierilor, se spune : In tarile valaha
si moldava care fac parte din tarile mele mo5tenite imparate5ti....
(Illemalik-i-mevruse-i padi5ahanemden clan Eflac ye Bughdan mem-
lehetlerinde....) 3). Intr'o note adresata reprezentantilor diploma-
tici streini din Constantinopol se spune de asemenea : In tarile
valaha si moldava facand parte din tarile mc5tenite ale statului
otoman..." (Memalik-i-memuse-i-devlet-i-alieden clan Eflac ye Hugh-
clan memleketlerindd...) 4). Dintr'un alt Erman : ...Tara Molda-
viei care este mo5tenire de la stra'mo5ii mei supt imparatescul
meu schiptru..." s). Dintr'o scrisoare a Sultanului Suleiman al
II-lea (1520-1566) catre Ferdinand, imparatul german : Eu
care sunt... Padi5ahul si Sultanul... al totalitatii provinciilor Ru-
melia 5i Anatolia 5i Caraman 5i Tara Romaneasca 5i Moldova
5i Ungaria..." 6).
Principatele mai erau numite ernaret, care insemneaza in
limba persana jurisdic(iunea unui mir bey). Istoricul turc
Hairullah descriind evenimentele dintre anii 974-982 (1566

r) Firmanele din 1207 Zilhigge III Arh. St. Doc. turc. Nr. 150), 1207
Saban III (No. 176), /206 Gemaz-iil-aher II (No. 177 , 1237 Zilcade I (No. 180),
1241 Zilcade III (No. 191), 1243 Muharrem III (No. 193).
2) Porunci veziriale din 1239 Ramazan 5 (No. 832), 1239 zilhigge is.
(No. 833), 1239 evval 23 (No. 834)
3) Arh. St. Doc. Difolomattce, Pach. II, No. 127.
4) Arh. St. Doc. tun. No. 79 VIII.
5) Firman din 1798 (1212 Sevval II) in Uricar, III, 145-15o.
6) Dr. Andrei Antalffi, Cciteva tnsernticiri scut*, in Revista Istorica"
1934, p. 207.

www.dacoromanica.ro
156 H. DJ. SIRUNI

1574), vorbeste si despre Beylicurile Moldovei si al Valahiei (Bugh-

dan si Eflac emaretleri), pomenind cu acest prilej si pe Mira a
Vocla, ca un domn care a introdus reforme in Cara sa, si fu acel
care a creat primul in Europa o ostire regulata 1).
Salih Pasa, Marele Vizir, intr'o adresa trimisa Care Ion
Sandu Sturza Vocla, Domnul Moldovei, cu data de 1238 Sefcr
9, spune : ,,La sosirea to la Iasi, centrul beilicului tau (macarr-
i-entaret"2). Tot asa Suleiman Pasa, Muhafizul Brailei, in a-
dresa sa cu data de 1239 Gemaz-iil-evvel r catre Domnul Mol-
dovei numcste aceasta Ora Emaret-I-Bughdan" 3). De asemenea
Ibrahim Pasa, Muhafizul Vidinului, in adresa sa cu data de 1241
Muharrem 18, Bucurestii ii numeste centrul beylicului al Dorr-
nului" 4).
Cateodata gasim intrebuintat si cuvantul serhadd ( serhat)
pentru jarile romane. Astfel in sigiliul turcesc al lui Vasile Lupu
Voda Moldova este numit serhadd". Tot asa in sigiliul turcesc
al lui Grigore Ghica Veda, Domnul Tarii Romanesti (166o-1664
si 1672-1673), se pomeneste Valahia ca serhadd". Totusi Prin-
cipatele nu erau serhaturi propriu zise. Prin cuvantul serhadd se
intelege de obiceiu hotar", fruntarie", si prima lccalitate for-
tificata la marginea hotarului" 5).
Numele de serhadd", sau dupa cum este transcris in lirnba
romand serhat, era dat de obiceiu acelor cetati de pe malul Du-
narii si din hotarele nordice ale Imperiului otoman, care erau gu-
vernate de pasi numiti Muhafiz. (Muhaliz este un cuvant arab
care insemneaza pazitor"). Titlul era dat pasilor care pazeau
securitatea Imperiului otoman in diferite cetati ale hotarelor. Mu-
hafizul era totodata seful trupelor insarcinate cu apararea frun-
tariilor. Dintre orasele de sub jurisdictia Muhalizilor pomenim :
Adacale si Feth-iil-Islam (Cladovo), Alceaclar (Balcic), Babadag,
Bender (Tighina), Braila, Cetatea Alba, Giurgiu, Harsova, Isaccea,
Macin, Nicopole, Rusciuc, Silistra, istov, Tulcea, Tarnova, Varna,
Vidin). Aceste serhaturi mai erau numite raiale, dupa cuvantul
arab reaia prin eare erau desemnati supusii nemusulmani ai im-
periului, cari plateau o capitatie.

1) Hairullah, Istoria, XII, p. 12-13.

2) Arh. St. Doc. tun., No. 90 VIII.
3) Idem, No. to IX.
4) Idem, No. 955.
5) Bianchi-Kieffer, I, 1020.

www.dacoromanica.ro
HANIETLU 157

Parnanturile si domeniile imperiului turcesc de odinioara

erau impartite in : thiciimet : domeniu pe care il stapanea o fa-
milie sau un trib, mostenindu-1 din tata in fiu ; astfel de domenii
se gaseau de obiceiu in provinciile kurde, mai cu seama in pa-
salic-urile din Diarbekir, Van si Bagdad.
Derebeilik : domeniu pe care il mosteneste o familie sau
un trib, fiind condus de un derd-beyi.
Khas sau Has: sub acest nume se indicau averile doanme-
lor si domnitelor impara'testi, adica ale fetelor, surorilor, tantelor
suveranului, cunoscute si sub nume de Sultan, ale lui Valide
Sultan, adica. mama Suveranului, si ale Marelui Vizir. La mcartea
lui Valide Sultan averile sale se vindeau, iar la urcarea pe tron
a unui nou Imparat, toate aceste averi se luau din mana sta.-
panitorilor fara nicio despagubire si se dadeau mamei noului
sultan. Khas-urile altor sultane, la moartea uneia, se treceau la
alta cu incuviintarea Sultanului. In ce priveste Khas-urile vezi-
riale acestea apartineau demnitaDii, iar nu persoanei Marelui
Vizir.
Haremein: Erau domeniile ale caror venituri erau destinate
celor doua moscheie din Medina si Mecca.
Ogac/ic : Erau acele domenii ale caror venituri apartincau
ogacului, si erau destinate ostirii dela hotare.
Fermanli: Erau satele si orasele cari erau scutite de da-
rile ce le plateau celelalte orase si sate.
Ziamet : Fief militar, ce se dadea capilor cavaleriei turce,
ca favoare sau in schimbul unei sume de bani, din domeniile im-
paratesti, de obiceiu din averile luate dela biserici, manastiri, no-
tabili, etc.
Odata fief-urile erau si mostenite ; cu timpul insa, s'au
transformat intr'un fel de arenda pe viata. De atunci posesorul
unui fief se folosea de uzufructul pamanturilor capatate, Fara a-i
fi stapanul definitiv ; de aceia la moartea sa fieful cedat revenea
din nou statului.
Zaimul, adica detinatorul unui ziamet, era dator sa pro-
cure armatei imparatesti, in time de razboiu, un cavalcr pentru
fiecare 5000 aspri de venit, ce incasa din ziametul sau, cu in-
tregul sau echipament.
Timar : Era tot un fief militar dat unui militar cu conditia
ca el sa procure pentru razboiu un calaret pentru fiecare 3000 aspn
de venit si ca el insusi se va duce la razboiu.

www.dacoromanica.ro
158 H. DJ. SIRUNI

Aa fiind in tarile romane nu exista nici una din aceste obli-

gatiuni. 'raffle de sub guvernarea Domnilor romani nu plateau
decat unele dari la care erau supuse de obiceiu tarile invinse i
subjugate, lipsite in mod vremelnic de suveranitatea for integrals,
pastrand totui fizionomia for de stat.
Se vede din tot ce precede ca tarile romane nu erau nite
provincii facand parte din sistemul administrativ al imperiului,
ci tad autonome, legate cu imperiul suzeran numai prin unele
obligatiuni determinate.
VIII. Denumirea Domnilor romani. In textele turceti
Domnii romani sunt numiti mai intai voivoda. Cuvantul, dupa
Bianchi, insemneaza guvernator, comandantul unui district, pa-
latin ; titlul dat de Poarta hospodarilor sau printilor Valahiei,
Moldovei i Transilvaniei 1). Mai insemna Comisar de poli3ie al
unui cartier". Astfel Galata-voivodasi, voivodul din Galata, era
ofiterul insarcinat cu politia acestui cartier din Istambul.
Dupa istoricul turc Ebulfaruk 2) cuvantul voivoda, de ori-
gina slava, are acela sens ce are cuvantul duce" in limbele eu-
ropene, sau teklur" in limba turca, adica indrumcitor in rdz-
boiu, adaogand cu acest prilej ca cuvantul tekfur" este trans-
formarea lui nichefor", care insemneaza luptator".
(D'Ohsson 3) crede insa Ca cuvantul tektur" Turcii l'au
luat dela Armeni, in a caror limba tagavor" insemneaza cu co-
roana", rege". Addogam, din partea noastra, ca cuvantul ta-
gavor" al Armenilor vine la randul sau dela tagver" (cu co-
roana), din limba persana, tag" insemnand in aceasta limba
,,coroanar.
Titlul de voivoda mai era dat demnitarilor cari erau insar-
cinati cu guvernarea unor arende zise malikiane, ale caror ve-
nituri le cumparau pentru un timp limitat. (Malikiane : cu-
vant arab care insemneaza posesional" ; era unul dintre veni-
turile principale ale statului provenite din averile6imobile).
Astfel livalele din eyaletul Silistra erau guvernate de dem-
nitari cu diferite ranguri :Semendere i Belgrad cand de un vezir,
cand de un mirmiran ; Cermen de un mirmiran ; Vize i Braila
de cote un musselinz ; Kirk-kilisa de un voivod 4).
r) Bianchi-Kieffer, Dictionnaire, II, p. 1202.
2) Ebulfaruk, Istoria, I, p. 229.
3) d'Ohsson, Etat present , VII, p. 481.
4) d'Ohsson, Etat present , VII, p. 301-307.

www.dacoromanica.ro
-HASNIETLU 159

In toate regiunile gunarene ale imperiului turcesc erau dem-

nitari turci purtand titlul de voivoda. Astfel toate firmanele
imparatesti si poruncile veziriale adresate demnitarilor turci din
aceste regiuni pomeneau Si voevozii amintiti. De exemplu, un
firman al Sultanului Abdiilhamid I cu data de 1188 inceputul
lui Ramazan (1774 Nov. 5-14), este adresat tuturor Vezirilor
gloriosi aflatori pe malul Dunarii dela Vidin pans la Braila ;
cadi-ilor si glorii de calitati si de ordine, mine de vir-
tuti si de cuvinte, ca sa fie sporita virtutea for ; ofiterilor de
ieniceri, glorii printre ilustri si vestiti, ca sa fie sporita gloria
for ; notabililor, voevozilor i oamenilor de treaba, glorii printre
semeni si egali, ca sa fie sporita consideratia lor..." 1). Titlul
de voivoda 11 intrebuintau Si Domnii roman atat in actele for
inlimba romans si greaca sub forma de voievod, cat i in actele
redactate in limba turca, sub forma turceasca de voivoda.
In Arhivele Statului se pastreaza un teanc de permise de
trecere semnate in alb de Alexandru Voda Sutu, Domnul Tarii
Roma.nesti (1818-1821). Aceste permise, care dateaza din I Sevval
1234, Domnul le iscaleste Aleco voivoda-i-Eflac hala" (Alexandru
Domnul actual al Tarii Romancsti). 0 copie dupa o adresa cu
data de 1238 Sevval 9, trimisa 2) de Domnul Moldovei care
Poarta, este semnata Ioanicea Sturza, voivoda-i-Bughdan". Iar
o alts copie, cu data de 1238 Zilhigge 7, este seninata 3) : Iuvan
Sandul Sturcea, voivoda-i-Bughdan".
*
* *

Domnii roman mai erau numiti de Turci voivoda-bey sau bey.

Dupa Meynard 4) bey insea.mna mare", bogat" si puternic",
si era intrebuintat spre a indica : a) print, domn, persoand dis-
tinsa ; b) un titlu onorific ; c) titlu rezervat unor persoane de
distinctie, de ex. guvernatorilor de provincie (Sdrb-beyi = guver-
natorul Serbiei ; Karadagh-beyi = cel al Muntelui Negru). Dupa
W. Barthold diferitele semnificatii ale cuvantului bey pot ti re-
zumate in trei intelesuri : a) stratul nobil al unei comunitati ;
b) eful unui trib sau al mai multor triburi ; c) autoritatea exer-

9 Arh. St. Doc. turc. No. 167 ; cf. Revista Arhtvelor, IV, (194o) p. 49-51
2) Arh. St. Doc. Turc. No. 65 IX.
3) Idem, No. 65 VIII.
4) Meynard, Dictionnaire, I, p. 306.
5) Encyclopedie de !'Islam, I, p. 706.

www.dacoromanica.ro
160 H. DJ. SIRUNI

citata asupra unei parti dintr'o armata sau dintr'o administrajie

Bey-ul in ierarhia civila era situat intre pasa si efendi.
Astfel vezirii erau in grad de pasa, ministrul de interne in acel
de bey (Kethi.cdcl-bey sau Kehia-bey), iar ministrul de extern era
in grad de efendi (reyis efendi). In ierarhia militara titlul de bey
it purtau ofiterii superiori de rangul IV si V (mira/ai = alai-beyi
colonel ; caimacam = locotenent-colonel), dupa cum gradele su-
perioare (musir = maresal, ferik = general de divizie, miriliva
general de brigada) purtau titlul de pasa, iar cele inferioare titlul
de efendi (binbasi maior, yilzbasi capitan).
Fiul unui bey se chema de obiceiu, dupa forma persand, bei-
zade. Astfel erau numiti si rii Domnilor romani. Cuvantul mai
insemna om nobil, distins, de neam bun. Fiul bey-2111d se mai
chema bey-ognK titlu care era dat de obiceiu, in semi de perli-
teta, personalului misiunilcr diplornatice streine ; de aceea car-
tierul unde locuiau acestia se nurnea BeYoghlu ( Pera) 1).
Beylerbeyi (Beyul Beyilor) era titlul guvernatorilor generali
al Anatoliei si al Rumeliei ; in persand : mirimiran, in araba :
amir-iil-iimerd. Acest titlu sub ultimii sultani nu era decal' ca
o distinctie onorifica.
Beylik indica demnitatea bey-ului, atat teritoriul de sub
jurisdictiunea sa, cat si autoritatea sa asupra locuitorilor acestui
teritoriu. Beilic, dupa Dictionarul Academiei Romane (Vol. I, p.
536) insemna : 1. Casa in care se gasduiau beii, p. ext. dignitarii
turcesti care veneau ca trimesi ai Portii in tarile noastre. 2. Cum-
paraturi de of facute mai mult cu de-a-sila, cu pretul stabilite
din nainte, pe seama Sultanului. 3. Lucru facut fara plata pentru
beiu, pentru boier, pentru stapanire, p. ext. orice lucru gratuit.
Credem ca toate aceste in.telesuri pe care le indica Dictionarul
Academiei provin din sensul initial al cuvantului beylic, guvern,
stat. Astfel prin beylic se intelegeau si cele ce aparjineau statu-
lui : fisc, tezaur public, munca prestata pentru stat, etc. Titlul
de bey it intalnim atat in titulatura firmanelor adresate Domni-
lor romani, cat si in poruncile veziriale si adresele trimise de dem-
nitari.
Titlul era dat Domnilor si de particulari in adresele lor.
Zece negustori turci intr'o suplica a for trimisa lui Ion Caragea

r) Bianchi-Kieffer, Diclionnaire, I, p. 378; Encyclopedie de l'Islarn, I

p. 706.

www.dacoromanica.ro
HAMETI4U 161

Voda, Domnul lath Romanesti, it =mese : Hala Eflac voivodasi

hametlit sadakatlit Caragea Ianco bey genabler11).
In alte adrese gasim intrebuintat : Eflac voivodasi hametlu
bey 2) ; Hametlit Bukrq beyi 3).

* * *

Domnului i se mai dadea si titlul de Mir, cuvant persan,

care corespunde cu cuvantul turcesc bey ; este prescurtat dela cu-
Vantul arab amir sau emir care in.seamna sef", print", coman.-
dant". Intr'o adresa cu data i Gemaz-iil-evvel 1183 a trei Turci
catre Domnul Tarii Romanesti, Domnul este numit : Hametlit
mir-i-Eflac 4). Iar intr'o adresa care Domnul Moldovei a unor ne-
gustori turci, Cara este =mita : Zir-i-hiikiimet-i-miraneleri olan
memleket-i-Bughdan 5) (Tara Moldovei de sub jurisdictiunea de mir
a Dvs.).
Istoricul turc Subhl Mehmed vorbind despre numirea in
1154 (1741) a lui Mihail (Racovita) ca Domn al Tarii Romanesti
ii da titlu de mir : nasb-i-mir-i-Eflac 6) (numirea Domnului Valah).

* * *

Cronicarii si istoricii turci au mai numit pe Domn hakim (ju-

decator). Astfel vorbind despre expeditia din anul 881 in Mol-
dova, istoricul Solak-zade spun : Kara Bughdan hakimi Istef an
voivocla" 7).
Hakim dupa emseddin Sami 8) insenmeaza : a) cel care
judeca, care comanda, care invinge, b) guvernator, demnitar in-
sarcinat cu administratiunea unei tari, c) suveran, emir, khan :
Hakimii din Bukhara, Khiva, Afganistan.
Dupa Bianchi-Kieffer 9) hakim-ul este judecator, comandant,
guvernator, domnitor insarcin.at cu administratia civila si judi-
ciary a unei taxi (hakim-ul-vakit : domnitorul timpului).
I) Arh. St. Doc. turc., No. 8.
2) Idem, No. 23 i 24.
3) Idem, No. 48.
4) Idem, No. 112.
5) Idem, No. VIII-94.
6) Subhi Mehmed, Istoria, p. 203.
7) Solak-zade, Istoria, p. 254.
8) Semseddin Sami, Kamus-u-turki, p. 537.
9) Bianchi-Kiefier, Dictionnaire, I, p. 678.
Hrisovul 1I.

www.dacoromanica.ro
162 H. DJ. SIRUNI

Istoricii Sami, Aziz, Sevki intrebuinteaza deseori titlul de

hakim pentru Domnii romani : Mircea (1386-1418) 1), Vladislav
(1447-1456) 2). Aceti istorici prin titlul mentionat desemneaza
i domnitorii din Bagdad, Khorasan, Tunis, Fes in timpul Sulta-
nului Osman (1300-1326) 3), cei al Islamului i al Turanului 4)
in timpul lui Mehmed celibi Sultan (1413-1421). Cuvantul hakim
it intrebuinteaza i istoricul Mehmed-bin-Mehmed 5). Tot aa it
intrebuinteaza Abd.iirrahman. Seref pentru Vlad Tepe 6), Ahmed
Rifat pentru primii Domni 7).
Dela cuvantul hakim provine hakimiet : suveranitate (Ha-
kimiet-i-milliye : suveranitate nationala).
* * *
La vestitul istoric turc Aik Paa Zade gasim intrebuintat
i cuvantul ban" 8) : Eflae-bani (Banul Valahiei). Totui acest
istoric mai intrebuinteaza i bey 9) : Eflac -beyl (Beyul Valahiei).
S'a mai dat catorva Domni romani titlul magulitor de ce-
lebi. Vorbind despre numirea ca Doran a lui Mihnea, Evlia it
nuxnete Mihnea Celebi", adaugand ca el era un personagiu dis-
tins, tind limba persana, Si fiind bun caligraf, poet, elenist 13).
Sunt i istorici turci cari intrebuinteaza yens" (prince) in
loc de bey sau de voivoda : Prens Mircea, Prens Dan 11), etc. Il in-
trebuinteaza ,Si Ahmed Rifat vorbind despre Domnii romani 12).
In graiul vulgar Domnii romani mai erau numiti de Turci
ghiavur- efendi 13), d.omn necredincios= nemusulman=cretin. Is-
toricul turc Selanikli Mustafa 14) vorbind despre evenimentele din
timpul domniei Sultanului Murad III (2574-1595), spune ca.
voivodalikul Moldovei dupa lege" s'a conferit in mijlocul lunei
Muharrem din anul 1001 (1592 August) Kiafir-ului (ghiaur) numit
1) bami, Azlz, evki, Istoria, p. 44 si 02.
2) Idem, p. 87.
3) Idem, p. 140.
4) Idem, p. 55.
5) Mehmed-bin-Mehmed, p. 72.
6) Abdurrahman Seref, Istoria, I, p. 177.
7) Ahmed Rifat, Istoria, p. 383.
8) Asik Pasa Zade, Tarih, 1322, p. 134.
9) Idem, p. 161.
io) Evlia, Seyahatname, V, p. 342.
ir) Ebulfaruk, Istoria, I, p. 230.
12) Ahmed Rifat, Istoria, p. 586.
13) Raicevich, Voyage en Valachie et en Moldavie, Paris, 1822, p. 95.
14) Selanikli Mustafa, Tarih, 1281, p. 339

www.dacoromanica.ro
FIAMETI4IJ 163

Petre (Cazacu), care din cauza actelor sale de nesupunere, a fost

spanzurat in cartierul Balik-pazar din Istambul.
Este un lucru stiut ca Turcii au alt vocabular pentru cres-
tini. Astfel istoricii si cronicarii turci fiecare data cand pomenesc
de luptele duse de tarile roman, nu intrebuinteaza ostire sau
luptatori, ci cuvantul usat (rebeli) 1). Acest despret pentru dres
tini, it gasim si in. alte expresiuni. Chiar istoricii turci dintre cei
mai seriosi, pe unii din Domnii roman u numesc serseri (vaga-
bonzi) : un vagabond cu nume Iancul" (Sasul), un vagabond
cu nume Cercel", Ivan Potcova dintre vagabonzii cazaci" 2), etc.
Istoricul turc Mehmed-bin-Mehmed vorbind despre Vlad Tepe
Voda it numeste mel'un, la'in (mizerabil) 3). Vorbind despre ace-
lasi Domn istoricul turc Abdurrahman eref it porecleste khun
(perfid) 4).
Chiar pentru moartea crestinilor nu se intrebuinta decat cu-
vantul miird, care insemneaza a crapa". Tot 'asa vorbind despre
Domnii decedati, unele din actele turcesti pomenesc de ei prin.
cuvantul halik" , care mai molt insemneaza crapat" decat de-
cedat. Astfel vorbind despre Scarlat Calimachi Voda actele tur-
cesti it pomenesc ca halik" 5).
IX. Semnele onorifiee ale Domnilor Romani. Dupa d'Ohs-
son semnele de investiture ale Domnilor roman erau : a) o ca-
banita de postav rosu, blanita cu zibeline ; b) un steag ; c) doua
tuiuri ; d) o cusca brodata cu our (*skit/ sau cuca), asamanatoare
cu cea a ofiterilor generali ai Ienicerilor, destinctie pe care Ba-
iazid II a acordat-o, in 1497, Domnului Moldovei, spre a ras-
plati serviciile acestuia in razboiul cu Lesii.
Domnii actuali, addoga d'Ohsson, desi niste guvema-
tori simpli, sub titlui de voivoda sau de bey, tot se bucura de
aceleasi prerogative 6).
Istoricul turc Ahmed Mazhar Fevzi vorbind despre expe-
ditia Sultan.ului Kanoni Suleiman (152o-1566) in Moldova, spune
ca Sultanul a conferit lui yStefan voivodatul Moldovei si dupa.

I) Sami, Aziz, Sevki, Istoria, p. 212, 217.

2) Ebulfaruk, Istoria, IV, 97.
3) Mehmed-bin-Mehmed, Negbet-iit-teyarih ye iililbar, p. 3o, 31.
4) Abdurrahman Seref, Istoria, I, 162.
5) Arh. St. Doc. turc. No. rio/VIII, I11 /VIII.
6) d'Ohsson, Etat present..., VII, p. 444-5.

www.dacoromanica.ro
164 H. DJ. SIRUNI

traditiile vechi" i-a acordat ca destinctie un mantou (bark) rosu

i o cusma *kiln 1) .
Istoricul armean. Ingigian, 2) en.umerand destinctiile pe care
le primeau Domnii de la Poarta la urcarea for in scaunul dom-
nesc, citeaza : a) Cuca, palarie de pasla, invelita cu catifea rosie
Si impodobita cu pene de strut ; b) Cabania, in forma de blank
deosebindu-se de aceia a Khanului [tatar], pe care o imbraca
i Sultanul in zilele de sarbatori, la plecarea sa la moschee ; c)
Cal, pe care it da Sultanul din grajdul sau personal, ornandu-1;
d) Buzdugan, pe care it piimeste tot de la Sultan ; e) Tuiurile,
cari, la Intoarcere, preced alaiul domnesc.
Dupa istoricul turc Hairullah 3) Sultanul Baiazid II a dat
in 916 (1510) Domnului valah, ca semne onorifice : a) uskiif cu
aur. b) sabie, c) toba si d) steag.
Adaogam ca Principii din Transilvania primeau un caftan
de brocard, o coroarth de aur, o sabie ornata de pietre pretioase,
un steag, un tui un cal cu un harnasament bogat. Principii
i
din Georgia si din Daghistan primeau un caftan bogat, un buz-
dugan de aur, un steag i un tui.
Aceleasi destinctii erau conferite i hatmanilor de Cazaci,
insotite de o cusma de catifea brodata de zibelina i cateodata
si o sabie sau de o egrets, ornate cu pietre 4).
* * *
Caftanul (= halat) era roba de onoare cu care erau cinstiti
demnitarii imperiului otoman cu. prilejul numirii for intr'o func-
tiune.
Dupa d'Ohsson caftanul avea patru ranguri : has-ul-has
(rangul cel mai inalt), cuaklik (cu centura), ald (in calitate
buns), sade (simplu) 5). Ahmed Gevad destinge 6 ranguri de halat
has-iil-has, has, cusluc, ald, bald, elvan, sevb 6). Cronicarul turc
Esad 7) pomen.este 4 ranguri de halat = has-ill-has, ald, cuaklik,
has-sade. Pupa Cantemir 8) halatul avea trei clase : chilati fa-
I) Mehuted Mazhar Fevzl, Khaber-i-Sahih, vol. V, 1291, p. 136.
2) Ingigian, Geogra/ia, Partea II, Vol. VI, 1804, p. 195.
3) Hairullah, Istoria, vol. IX, p. 135.
4) d'Ohsson, l'Etat present..., vol. VII, p. 445.
5) d'Ohsson, Etat present..., VII, p. 199.
6) Ahmed Gevad, Tarih-i-ascheri-i-osmanl, p. 115.
7) Esad, Tgrifal-f-cadimel, p. Jo.
8) Cantemir, Istoria Imperiului otoman, 1876, p. 229.

www.dacoromanica.ro
HAlunn,u 165

chire, care se dadea numai Vizirilor i Pailor cu trei tuiuri i

care s'a conferit i lui Cantemir cu prilejul numirii sale, aid,
care de obiceiu se &Idea pailor, principilor mahomedani i cre-
tini i ambasadorilor extraordinari ai puterilor cretine, evsat sau
edna, rezervat persoanelor de rang mai inferior.
*
* *

Blana (Kiirk) se dadea demnitarilor imperiului otoman, ca

un semn de distinctie. Aceasta distinctie avea mai multe ran-
guri : a) bland de samur ; b) bland de hermina ; c) bland de
rd's ; d) bland' de vulpe ; e) bland de jder, etc. 1).
Dupa Hammer 2) blanurile erau urmatoarele : 1. cabanita,
bland de Stat a Sultanului i a hanului tatar, impodobita la
spate cu samur ; 2. list kiirk, bland de Stat ordinara, cu man-
ete inguste ; 3. erkian kiirki, bland cu manete largi, purtata
odata de minitrii turci i de ambasadorii streini cu prilejul au-
dientei for la Sultan ; 4. konsko kiirki, bland de hermina cu
manete inguste ; 5. ferage kfirki, bland cu manete largi, ser-
vind ca haing de desupt ; 6. seraser kiirki, bland de ceremonie
i cu manete largi purtata de viziri, de miifti-ul i de voievozii
Moldovei i Valahiei ; 7. muvalaidi kiirki, Mama cu patru manete,
purtata odata de marii duhovnici (i lana) cu prilejul Bairamului.
Cuvantul Cabanita este uneori confundat cu caftan. Caba-
nita era mantia Sultanului cusuta in fir de our i de argint, im-
podobita cu copce in briliante i blanita cu samur sau vulpe
neagra, cu poala din.ddrat lungs ca de 3 palme din aceeai bland,
cu mainile scoase prin gauri dinspre umere ca la caftan, dar ma-
necile aruncate inddrat pans la pamant i cu marginele iarai
blanite 3). 0 mantie analoaga era data de Sultan in semn de
suveranitate unor inalti demnitari ai Portii, Marelui Vezir (de
culoare rou), Caimacamului (verde) i lui Ienicer aga (stacojie),
precum i Hanilor din Crimeea i Domnilor roman.
Recordon vorbind despre imbracarea Domnilor Valahi cu
cabanita, spune ca aceasta era un semn de distinctiune, acordat
numai Marelui Vizir, Pailor de Badgad i Cairo i Domnilor Va-
lahiei i Moldovei 4).

1) d'Ohsson, Etat present..., VII, p. 199.

2) Hammer, Histoire de !'Empire ottoman, XVII, p. 230.
3) Dionisie Fotino, Istoria Generald a Daciei, Bucureti, 1859.
4) Recordon, Lettres sur la Valachie, Paris, 1821, p. 119.

www.dacoromanica.ro
166 H. DJ. SIRUNI

Cuca era un fel de caciula, impodobita cu pene de strut, pe

care o purtau Domnii romani. Dupa Cantemir ea nu se dadea
decat numai la Baltic agalari (colonei), la 5egban-ba# (eful seg-
banilor), care in rang urmeaza imediat dupa Aga de ieniceri ;
apoi se mai dadea Domnilor Moldovei i Valahiei 1).
Tul -ul era o coada de cal atarnata de o lance cu o semi-
lung la varf, care mergea in.aintea guvernatorilor in timpul Cala-
toriilor for sau la pornirea for in razboiu. Dup5, Mahmud evket
Paa demnitarii cu gradul de mir -liva (sangacbey1) aveau un
tuiu, cei cu gradul de mir-miran (beyler beyi) doua tuiuri, ma-
Tele vizir cinci, iar in timpul razboaielor mergeau inaintea Sul-
tanului 7 tuiuri2). Domnii romani aveau doug tuiuri. Un singur
Domn a fost asimilat pass cu trei tuiuri : Duca Voda in 1682,
cand i s'a incredintat i hatmania Ucrainei 3). Dupa Cantemir dis-
tinctiunea aceasta inceta de a se mai practica din timpul cand
aceasta Cara a fost data lui Duca Voda, Domnului Moldovei ; caci
vezirul precum zicea el insui, nu voia sa mai onoreze pe niciun
infidel cu tuiu ; cu toate acestea Ieremia-Voda. Movila, Domnul
Moldovei se bucurase mai inainte de aceasta onoare4).
Steagul (sangac, bairac, alem) era una din distinctiunile cu
care erau onorati guvernatorii i printii vasali ai Imperiului oto-
man, ca semn al autoritatii for militare. Domnii romani ii pri-
meau si ei dela Sultan, ()data cu cabanita, tuiurile i buzduga-
nul 5). Steagul Domnului numit steagul yitiriic sau steagul domniei,
era aproape totdeauna de culoare roie, cu broderii in fir sau
picturi in aur, facut din tofb." pretioasa. Astfel roii erau stea-
gurile lui tefan cel Mare, Mihai Viteazul, Eremia Voda, Radu
erban Voda, Mihnea Voda, Antonie Voda Ruset, etc. 8). Domnii
mai aveau un steag alb, care se numea yuriic-bairac i se purta
la parada, spre a arata directiunea mersului 7). Evlia-celebi, ca-
latorul turc, spune ea pe steagul Tarii-Romaneti figura un.
vultur 8).

/) D. Cantemir, Ist. Imp. ot., p. 275.

2) Mahmud Sevket, Tarih-i-askeri-i-osmani, vol. I, p. 407.
3) N. Iorga, Ucraina Moldoveneascci, An. Ac. Rom., 1910.
4) D. Cantemir, Isl. Imp. ot., p. 404.
5) L. aineanu, Influenia..., II, p. 5.
6) Gen. R. ,Rosetti, Organizarea militard la Romani dela 1504 la 1654.
1931, p. 266.
7) Teofil Lobel, Contritufiuni, p. 26.
8) Evlia Celebi, Seyaliuiname, vol. VI, p. 321.

www.dacoromanica.ro
ETAMETLU 167

Calpacul, de obiceiu impodobit de blana, era coaful pre-

ferat la Circasieni i la Tatari, dupa cum era alta data intrebuin-
tat i la Bulgari i la Armeni 1). Calpacul Domnului asemen.ea
celui al Hanului tatar ; era de postav galben imb15.nit cu jder
in partea-i de jos. Boierii purtau i ei calpace maxi in forma de
balon cu fondul rou, pe cand fondul la calpacul Domnului i
al beizadelelor era alb, o diferenta de eticheta strict ob-
servata 2).
Coroana, In timp ce Tarile roman au stat sub suzera-
nitatea Turcilor, Domnii romani n'au purtat coroana. Istoricul
turc Abdiirrahman. eref 3) vorbind despre tarile roman spune ca.
scaunul Principatelor (Memleketein), adica al emarqilor Valahiei
i Moldovei, revenea notabililor locali, dupa cum era Si pentru
principii din Ardeal. Dar dupa expeditiun.ea din Io15 in Austria
din 16o6 demnitatea de voevod s'a rezervat fruntailor greci dis-
tini in functiunea de dragoman al Divanului imparatesc, pu-
nan.du-se la dispozitia sa un divan-efendi, un ofiter de ieniceri i
un numar de 700-800 soldati.
[De atunci] Bey-ii nu mai purtau coroana, ci o cuma nu-
mita Ka/ensuve, rezervata demnitarului numit Kul-Kethiidasi.
(Kul-Kethfidasi, numit i Kul-Kehaia, era intendentul corpului
ieniceresc, insarcinat cu tot ce privete economatul sau, politia
sa i pastrarea regulamentelor sale).
Dei in Principate nu sunt locuitori musulmani, adaoga is-
toricul turc, totui in timpurile recente s'a pus Wire de garda
la diferite puncte importante de pe malul Dunarii, in unele lo-
curi chiar Si judecatori (Kadi).
Suita Domnului.Cu prilejul primirii Domuilor romani la
Divanul imparatesc se trimiteau 39 cai pentru suita lor. Atata
s'a trimis de exempla la primirea lui Alexandra Ipsilanti in 1774,
a lui Nicolae Caragea in 1782, a lui Alexandra Mavrocordat tot
in acest an.
Este demo de amintit i numarul cailor trimii la primirea
altor reprezentanti strain : pentru suita ambasadorului neamt
130 cai in 1719 Si 109 cai in 1720 ; pentru suita ambasadorului
rus 49 cai in anii 1721 i 172o ; pentru suita ambasadorului per-
san 50 cai in 1722 ; pentru acea a ambasadorului polou 29 cai
1) Meynard, Dictionnaire, II, p. 259.
2) L. aineanu, Intheetqa..., p. CC.
3) Abdiirrahman eref, Tarich-i-Dovlet-i-osmaniye, I, 352.

www.dacoromanica.ro
168 H. D J. SIRUNI

in 1722 i 39 cai in 1777 ; pentru suita trimisului Venetiei 39

cai in 1781; pentru suita ambasadorului suedez 29 cai in 1772 ;
pentru suita unui trimis din Uzbekistan 9 cai in 1721 1). Minis-
trul Olandei n'a avut in 1825 decat 8 cai 2).
In ceea ce privete numarul celor cari insoteau pe Domn
in ziva primirii sale in audienta, sunt date alte cifre in alte iz-
voare. Astfel Recordon. spun 61 Domnul era insotit de 25-3o
notabili greci 3). Dupa Cantemir insotitorii erau in numar de
28 4). Mai este pomenita cifra de 24 5), chiar aceia de 50-60 8).
Calul era um din distinctiunile onorifice ale Domnilor ro-
mani. In primul rand Domnii primeau acest cal dela imparatul
turc cu prilejul numirii lor.
La sosirea sa in capitala tarii, Domnul mai primea ca dar
cai dela diferitii demnitari turci ai tinuturilor vecine.
Astfel Grigore Ghica Voda, Domnul Tarii Romaneti, pri-
mete ca dar cai Bela diferiji demnitari turci ca. : Ibrahim Paa,
Muhafizul Brailei 7) ; Mehmed Reid Paa, Muhafizul Vidinului 8) ;
Mehmed Bey, voivodul Sitovului 9) ; Sulyeman Paa, Muhafizul
Brailei 10) ; Eyub Paa, Muhafizul Isaccei 11) ; Mehmed Memi Paa,
Muhafizul Harovei 12) ; Ahmed Paa, Muhafizul Silistrei13) ; Os-
man Paa, Muhafizul Isaccei 14) ; Mehmed Emin Paa, Muhafizul
Harovei15) ; Mehmed Salih Paa, Muhafizul Giurgiuluill ; Mehmed
Said Bey, chethiidaua Marelui Vizir17) ; Ali, Silihdarul Sultanului18).
In ce privete solemnitatile i ceremonialele in care se M.-
deau Domnilor romani aceste destinctii vezi lucrarea noastra :
Domnii romeini la Poarta- otomand.
z) H. Dj. Siruni, Domnii Romani la Poarta otomand, p. 79.
2) Fehrest-i-vehail-letail-i-enderun, p. 358.
3) Recordon, Lettres sur la Valachie, p. 119.
4) D. Cantemir, Ist. Imp. 01., p. 278.
5) N. Iorga, Callimachi, XCII.
6) Hurmuzaki, VII, p. 18-19.
7) Arh. St. Doc. turc. No. 769.
8) Idem, No. 79o.
9) Idem, No. No. 406.
to) Idem, No. 664.
it) Idem, No. 8o6.
12) Idem, No. 843.
13) Idem, No. 659 i 968.
14) Idem, No. 733.
15) Idem, No. 1091.
16) Idem, No. 511 i 496.
17) Idem, No. 1125.
z8) Idem, No. 410.

www.dacoromanica.ro
HASMETLU 169

X. Gradul Domnului. Ce grad aveau Domnii roman in

ierarhia administrative a Imperiului otoman.? S'au scris multe
despre aceasta. Onorurile ce erau rezervate Domnilor romani cu
prilejul instalarii for 1) sau semnele onorifice ce se dadeau Dom-
nilor cu acest prilej, dupe cum am vazut, sunt in.teadevar in-
dicatiuni spre a fixa rangul Domnului, nu ca simplu demnitar
al Portii, ci, mai mult, ca un print strein cu oarecare depen-
denta de Poarta.
D'Ohsson. spunand ca Valahia, despuiata succesiv de ve-
chile sale privilegii, s'a guvernat, in decurs de doua secole, de
notabili greci din Constantinopol, can altadata erau, numiti pen-
tru trei ani, dar printr'o oranduire recenta pentru sapte ani,
adaoga ca ei nu primesc decat titlul de voivod, sau acel de tnir-
miran, adica pasa cu cloak' tuiuri 2).
Istoricul turc Ebulfaruk spune ca. in Moldova s'a lasat sta-
panilor sai vechi, in forma unui sangac beyliyi, i nu s'a ames-
tecat in administratiunea sa interne sau in alegerea sefilor [tarii],
urmand numai ca Cara sa plateasca un dar anual de 4000 gal-
beni i 400 cai, i in cazul unei expeditiuni spre aceasta regiune
Domnul sa se alature la armata otomand aducand ajutor cu el 3).
Dace numarul tuiurilor fixa gradul marilor demnitari ai
imperiului el nu arata decal onorurile oficiale in ce priveste
Domnii roman, mai mult o formalitate de cancelarie decat o die-
tinctie rezervata unui grad administrativ.
XI. Ca informatori. Turcii considers pe cei doi Domni,
al Tarii Roman.esti si al Moldovei, ca doi pasi cu doua i trei
tuiuri ; Domnii se bucura de acele onoruri exterioare care sunt
rezervate Khanului tatar ; ei erau considerati totodata ca am-.
basadorii Portii pe langa guvernele crestin.e, si in deosebi cu cele
vecine. Prin. ei Poarta culegea tirile necesare despre acele tan
uncle nu avea reprezentan.ti ; de aceia Domnii urmareau situatia
tarilor europene, raportand-o Portii 4). In fondul turcesc din
Arhivele Statului se pastreaza un mare numar de documente,
adrese veziriale, scrisori de la Muhafizi, etc., prin care Poarta

I) H. Dj. Siruni, Domnii romeini la Poarta otomand, v. la adnotAri.

2) d'Ohsson, VII, p. 298.
3) Ebulfaruk, Istoria, III, p. 157.
4) Par. Hugas Ingigian, Geogratia celor patru pdrfi ale lrnmii, Partea II,
vol. VI, 1804, p. 194.

www.dacoromanica.ro
170 H. DJ. SIRUNI

sau guvernatorii, cer necontenit stiri despre situatia diferitelor

tari europene.
Astfel Silihdar Ali Pasa, Mare le Vizir, printr'o adresa cu
data de 1238 Gemaz-iil-aher 5, care Grigore Ghica Voda, Dom-
nul Tarii Romanesti, ii multumeste pentru stirile trimise, pe care
le-a prezentat si Sultanului [Mahmud II] spre marea multumire
imparateasca, si recoman.d.6.' ca si de acum inainte sl fie aratata
ravna pentru a comunica Inaltei Porji toate relatiunile culese 1).
Silibdar Ali Pasa aduce Domnului multumirile sale tot in acest
sens prin cele doua adrese ale sale din 1239 Muharrem 13 2) si
din 1239 Sefer 23 3).
Un alt mare Vizir, Mehmed Said Galib Pasa, printr'o adresa
cu data de 1239 Rebi-iil-aher 27, catre Grigore Ghica Voda,
Domnul Tarii Romanesti, ii comunica primirea raportului trimis
de Domn si multumirea imparateasca pentru stirile comunicate
cu acest prilej, observand numai ca in timpurile din urma in-
tervalele rapoartelor trimise se lungesc prea mult, ceeace trebue
evitat in viitor 4). Mehmed Salim Pasa, Muhafizul Silistrei, prin
tr'o adresa cu data de 1239 Saban 7, catre Grigore Ghica Voda,
Domnul Tarii Romanesti, ii multumeste pentru stirile culese din
Viena si trimise printr'o adresb.' a Domnului 5).
Un alt Muhafiz al Silistrei, Mehmed Ahmed Pasa, printr'o
adresa cu data de 1240 Regeb 14, confirms primirea, prin ca-
puchehaiaua Domnului din Silistra, a unei scrisori si a rapor-
tului pomenit in ea, despre recentele evenimente din Europa, si
ii multumeste pentru grija Domnului de a-1 tine in curent cu in-
tamplarile importante ale Apusului 6). Intr'o adresa cu data de
1238 Rebl-iil-aher 7, adresata care Ion Sandu Sturza Voda,
Domnul Moldovei, Mehmed Selim Pasa, Mubafizul Silistrei, cere
informatiuni despre cele auzite de Domn 7). Tot acest Muhafiz
printr'o adresa din 1240 Regeb 20 care Domnul Tarii Roma,
n.esti, Grigore Ghica Voda, ii face cunoscut ca se contrazic sti-
rile trimise de Domn si cele primite de Muhafiz in privinta eve-
nimentelor din Serbia si it sfatueste sa-i trimita totusi tot ce se
r) Arh. St. Doc. lure. No. 258.
2) Arh. St. Doc. lure. No. 257.
3) Arh. St. Doc. lure. No. 259.
4) Arh. St. Doc. lure., No. 255.
5) Arh. St. Doc. tun. No. 469.
6) Arh. St. Doc. lure. No. 555.
7) Arh. St. Doc. tun. No. 9, VIII.

www.dacoromanica.ro
HASMETLU 171

afla 1). Ibrahim Pasa, Muhafizul Brailei, prin adresa sa din 1240
Sefer II, multumeste Domnului pentru instiintarea acestuia des-
pre moartea regelui Fran.tei si urcarea la trop a fratelui sau2).
Tot pentru aceasta instiintare Domnul a primit o scrisoare de
multumire din partea lui Mehmed Resid Pasa, Muhafizul Vidi-
nului cu data de 1240 Sefer 13 3).
Mai gasim o adresa a lui Hasan. Pasa, cu data de 1241
Gemaz-iil-aher 25, confirmand o comunicare a Domnului despre
moartea imparatului rus Alexandru si urcarea in tron a fratelui
sau Constantin 4).
Aceasta insarcinare a Domnilor arata pe de o parte orga-
nizatia insuficienta a niarelui imperiu in ce priveste legaturile
sale cu mijloacele proprii cu tarile streine, iar pe de alta parte
increderea de care se bucurau Domnii roman spre a indruma
dispozitiunile Inaltei Porti.
XII. Titulatura Domnilor roman. Dam mai intai titu-
latura Domnilor romani in forma sa intrebuintata in literatura
romaneasca in deosebite traduceri. :
Alesul dintre Domni din neamul Mesii, Domnul Tarii Ro-
manesti, Mihnea Voevod 5).
A l'elu parmi les hommes de la religion du Messie, a l'ho-
norable parmi les Seigneurs de Jesus, au Hospodar de Moldavie
le voivode Bernowski, dont puissent les affaires" 6).
',Lauda prinpipilor de neamu lui Iesus, Domnule al Moldovii
Skerlet Zaidea Grigorie Voevoda, sfaisitul cu bine sa se incheie" 7).
Lauda Domnilor celor din neamul lui Messie, alesule intre
stapanitorii neamului lui Iisus, astazi Domn Moldovei Scarlat
Zade Konstantin Voda, a caruea sfarsituri sa se margineasca cu
fericire 8)".
Alesule intre Ighemonii neamului mesiacesc Alecsandre
fiiule a lui Constantin vvod, sa se faca sfarsitul tau cu bine" 9).
Lauda Domnilor celor din neamul lui Mesia, alesule dintre

r) Arh. St. Doc. Jure. No. 552.

2) Idem, No. 88z.
3) Idem, No. 905.
4) Idem, No. 996.
5) Studii i Documente, V., 475 ; din anul 1578, Mai 8.
6) Hurinuzaki, II, 2, p. 538; din anul 1627.
7) Hatti-Seriful din 4 Noemvrie 1774, in Uricar, VI, p. 433-446.
8) Hatt-i-Hiimayunul din 178o, in Uricar, III, p. 113-125.
9) Firman din anul 1792 in Uricar, III, 131-144.

www.dacoromanica.ro
172 H. DJ. SIRUNI

stapanitorii neamului lui Iisus, astazi Domnu le al Moldovei Ale-

xandre Calimah, sa se incheie savarsirile tale cu fericire" 1).
Intaiule a Ighemonilor neamului Mesiei, alesule a celor
mai mari a neamului cretinesc Alexandre Vvd al Moldaviei, sa
se incheie sfarsitul tau cu bine 2)".
',Lauda stapanitorilor neamului Mesiei, alesule intre cei mai
man a neamului cretinesc cel mai inainte Domn a Tarii Ro-
maneti, iar astazi Domnule al Moldaviei Constantin Zade Ale-
xandre Vvd, savarsirile tale sa se inchee cu bine" 3).
Alesule intre Domnii neamului Mesiei Hale Bogdan Vvd 4)
Alexandre, savarsirile tale sa se inchee cu pace" 5).
Mai intaiu a Ighemonilor neamului cretinesc Donn]. al
Moldovei Constantin Zade Alecsandre Vvda, sfarsitul tau sa se
inchee cu bine" 6).
Alesule intru cei intai ai neamului lui Mesie, oran.d.uit Domn
al Moldovei Thane Sandul Sturza a caruia sfarit sa se incheie
cu norocire !" 7).
Alesule intre neamul lui Iisus, i lauda intre Eghimonii
neamului Mesiei, Ioan Sandul Sturza, a caruia sa fie norocit sfar-
,itul " 8).
Alesule intre Domnii neamului cretinesc Grigore Ghica
Vvd fie-ti bune sfarsiturile tale" 9).
Catre Domnul Moldovei Grigorie Alexandru Ghica Vv., a
caruia rang fie in veci" 10).
',Lauda meghistanelor a neamului lui Mesie, alesule dintre
cei insemnati, a natiei lui Iisus, to din cei cu bung opinie boeri,
.i acum, dupa capitulele din actul cuprins in deosebitul meu
1) Finnan din anul 1798, (1212 evval II), in Uricar, III, 145-150.
2) Finnan din 1799 (1213 Muharretn 7) in Uricar, III, 156-162.
3) Firmanul de domnie al lui Alexandru Constantin Moruz Vode.' din 1802
(1217 Regeb I), in Uricar, III, 168-172.
4) Traducere cu totul greita. Cuvintele Hale Bogdan vvd" trebue s
fie traducerea expresiunei Bughdan Voivodasi hala" care insemneaza Domnul
actual al Moldovei".
5) Firman din 1802 (1217 Regeb III) in Uricar, III, p. 173-176.
6) Hatt-i-Serif din 1804 Iunie I (1217 Sefer I) in Uricar, III, 176-186.
7) Sturdza-Vartic, Acte fi Documente, I, p. 304 ; din anul 1822.
8) Idem, p. 307; din anul 1822, Julie I.
9) Iorga, Studii i Documente, XXI, p. 36 ; din anul 1826.
To) Albina Romaneasca" din 26 Lillie 1849; Firman cuprinzand conven-
titmea dela Balta-Liman din 1849.

www.dacoromanica.ro
HA$METIX 173

imparatesc firman, fiind oranduit Domn Moldovei Hatmane Gri-

gorie Ghica, fie rangul tau in veci" 1).
',Lauda Printilor natiei lui Mesia, sprijinul capeteniilor cre-
tinatatii, Voevodul Moldovei, Domnul Grigore Ghika, vrednicia
to prelungeasca-se in veci" 2).
',Lauda mai marilor din neamul Mesiei, alesule dintre cei
mai osebiti ai neamului lui Iisus, to cel ce eti dintre cei cu re-
putatie boieri, i care to -ai oranduit Domn al Tarii Romaneti" 3).
Hammer spune ca titlul dat Domnilor roman era : Modele
des princes du peuple chretien, colonne des grands de la com-
munaute du Messie" 4).
In ce privete formulele intrebuintate in adresele care
Domni, acestea erau prevazute in registrele de ceremoniale. Ast-
fel, lute() colectie de scrisori imparateti 5), gasim titlul oficial
(iinvan) al Domnilor roman intrebuintate in firmanele respec-
tive : umdel-tiet-kaberd-iit-
tayifet-ul-nusranie, mukhaleset nipn, musadakat iinvan Bughdan
ye Eflac voivodalari-khutimet avakibehumti bil-khair-kabline pe-
yam-i-musadakat engam ye kelam-i-musalemet iktisam iblaghald".
,Facand sa soseasca mesajul [nostru] savarit cu prietenie i cu-
vantul [nostru] plin de salutari care voievozii moldav i valah
ca sfaritul zilelor for sa fie terminat cu bine exemple printre
notabilii natiunii lui Mesie i sustinkori ai celor mari ai natiei
lui Christos, aratatori de sinceritate, ren.umiti prin fidelitatea for ".
Cu timpul aceasta formula destinata Domnilor roman s'a
prescurtat. Astfel, in firmanele adresate catre Domni gasim ur-
matorul epitet : Kddvet-i-umerd-i-al-millet-121-mesihie, umdet-i-
kuberd-iit-tayifet-al-iseviye, hala [Eflac] V oivodasi (Lighori Ghica)
V oivoda, khutimet avakibehuma-bil-khair kabline..." (Facand sa
soseasca mesajul nostru... catre voivodul [Grigore Ghica] voivod
al [Tarii Romaneti] ca sfaritul zilelor sale sa fie terminat cu
bine exemplu printre notabilii natiunii lui Mesie, sustinator
al celor mari ai natiei lui Christos).

Albina Rona'aneascA" din 23 Iunie 1849.

r)
2) Acte politice, 1851, Iai, p. 4, in firmanul catre Grigore Alexandru
Ghica, Domnul Moldovei, cu data de 1267 Gemaz-iil-aher III.
3) Buletin Oficial", 1849 Iunie 21, firmanul numirei al lui Barbu htirbei
Vocla.
4) Hammer, XVII, p. 78.
5) Feridun, Megmua-i-miinfaat-us-Selatin, Vol. I, p. 13.

www.dacoromanica.ro
174 H. DJ. SIRUNI

Asa Sunt de, exemplu, unele din epitete adresate catre Gri-
gore Ghica Voda, Domnul Tarii Romanesti 1).
Intalnim apoi urmatorul epitet mai scurt : Kadvetd-iimera-
iil-mellet-iihmesihive [Eflac] voivodasi [Lighori Ghica] voivoda,
khutimet avakibihuma bil-khair" (catre voivodul [Grigore Ghica],
voivod al [Tarii Romanesti], ca sfa'rsitul zilelor sale sa fie ter-
minat cu bine, exemplu printre notabilii na4iunii lui Mesie)".
Are o mica deosebire cel adresat care Mihail uDu Voda,
Domnul Moldovei (1819-1821) : flikhar-i-iimera-iil-millet-441- me-
sihiye, mukhtar-i-kubera-iil-tayilet-iil-iseviye", etc. (Pala printre
notabilii natiunei lui Mesie, alesul dintre celor mari ai naDiei lui
Christos...).
Sunt astfel concepute cele adresate catre Grigore Ghica
Voda 3), Domnul Tarii Romanesti (1822-1828), Mihail titti
Voda 4), Domnul Moldovei (1819-1821), Constantin Mavrocor-
dat Voda 5), Domnul Tarii Romanesti (1761-1763) si Alexandru
Moruzi Voda 6), Domnul Tarii Romanesti (1793-1796).
In unele firmane adresate demnitarilor turci din tinuturile
dunarene, sunt pomeniti si Domnii roman cu urmatoarea titu-
latura 7). ...ve kadvet-i-iimera-al-millet-iil-mesihiye", etc... (...8i
exemplu printre notabilii natiunei lui Mesie...).
Cel adresat care Mihnea Voda Domnul Tarii Romanesti,
cu data de 8 Mai 1578, sung astfel 6) :
Eflac voivodasi Mihne voivoda... (Exemplu printre no-
tabilii natiunei lui Mesie, Mihnea Voda, Domnul Tarii Romanesti).
In mai multe documente intalnim insa unele expresiuni in-
time in locul celor of iciale. Astfel in ordinul lui Selim al II-lea
catre Alexandru Voda, al Tarii Romanesti (1572) despre zdrobirea
flotei otomane in lupta dela Lepanto contra flotei spaniole si
pontificale Domnul este numit fiul meu" 9).

1) Arh. St. Doc. turc. No. 26, 124, 178, 181, 19o, 300.
2) Arh. St. Doc. turc. No. 177.
3) Arh. St. Doc. turc. No. 18o, 182-189, 192, 193, 1905, 301-303.
4) Idem, No. 176.
5) Idem, No. 98.
6) Idem, No. 15o.
7) Arh. St. Doc. turc. No. 49 i roo catre Mihail Sutu Voda (1801-1802),
No. 191 catre Grigore Ghica Voda (1822-8), No. 167, catre Alexandru Ip-
silanti Voda (1774-1782), Domnii Tarii Romanesti.
8) Arh. St. Doc. turc. No. 173 E.
9) Revista Istorica", 1925, p. 153.

www.dacoromanica.ro
FIASMETI,U 175

Afars de aceste expresiuni intime mai sunt intrebuintate

unele complimente : Fiindca esti slugs dreapta imparatiei mele"1).
si pentru ca aratatul Doran [Alexandru] este slugs dreapta i
credincioasa i emectar a inaltei mele imparatii 2)".
In legatura for cu Poarta Domnii Romani au intrebuintat,
in pecetele for turcesti sau asupra semnaturilor lor, unele expre-
siuni spre a arata devotamentul for care imperiul suzeran.
Vestitul calator turc Evlia Celebi in trecerea sa prin Iasi se
face ecoul unei stiri dupa care Vasile Lupu Voda ar fi scris o
adresa catre Sultan declarandu-se gata sa treaca la islamism, dar
in drum spre Constantinopol a auzit de moartea Sultanului Murad
i s'a intors. Adresa sa catre Sultan era sigilata printr'un sigiliu
cu urmatoarea inscriptie : Muhibb-i-Khanedan-i-al Osman Lupul
V oivoday-i-Serhadd-i-Bughdan, ("Prietenul dinastiei lui Osman,
Lupu, voivodul serhatului Moldovei" 3).
Tot asa Grigore Ghica Voda, Domnul Tarii Romanesti (1660
1664), intrebuinteaza o peceta in limba turd., unde spune :
Sluga suveranului dinastiei lui Osman, Grigore Ghica, Domnul
Tarii Romdneti".
XIII. In poruneile viziriale. Scrisorile emanate dela Marii
Viziri i adresate Domnilor roman sunt sau porunci veziriale
(buiuruldic) sau simple adrese oficiale. Titulatura data la ince-
putul poruncilor viziriale adresate Domnilor romani era de obi-
ceiu : Exemplu printre notabilii natiunei crestine, sustinator al
celor mari ai natiei lui Christos, voda, voivodul al
, ca sfarsitul zilelor sale sa fie terminat cu bine".
Astfel sunt concepute, de exemplu, adresele viziriale Care
Mihail tutu Voda, Domnul Moldovei 4), Mihail utu Voda, Dom-
nul Tarii Romanesti 5), Alexandru utu Voda, Domnul Tarii Ro-
manesti 6), Grigore Ghica Voda, Domnul Tarii Romanesti 7), Ion
Sandu Sturza Voda, Domnul Moldovei 8).
Titulatura data de Marele vizir fostilor Domni avea o mica
deosebire : Exemplu printre notabilii natiunei crestine fostului
I) Hatti- Humayun din 178o in Uricar, III, p. 113.
2) Firman din 18o2 (1217 Regeb III) in Uricar, III, p. 173-175.
3) Evlia : Seyahattname, V, p. 351.
4) Arh. St. Doc. turc. No. 198-215.
5) Idem, No. 218-220.
6) Idem, No. 223-228.
7) Idem, No. 229-251.
8) Idem, No. 68 VIII, 1-20 X, 22-29 X.

www.dacoromanica.ro
176 H. DJ. SIRUNI

Domn , ca sfar5itul zilelor sale s fie terminat cu

bine". Asa stint concepute, de exemplu, poruncile veziriale
catre Mihail juju, fostul Domn al Moldovei 1), Mihail tutu,
fostul Domn al Moldovei 2), Mihail *utu, fostul Domn al Tarii
Romaneti 3), Alexandru Ipsilante, fostul Domn al Moldovei 4),
etc.
In majoritatea cazurilor insa, adresele viziriale care Domni,
nu incep decat cu urmatorul simplu epitet : Sadakatmendim ! (Cre-
dinciosul men I) 5).
Cateodata in poruncile sau adresele viziriale sunt intrebuin-
tate i unele expresiuni intime.
Astfel inteo porunca viziriala, Mehmed Selim Paa, Marele
Vizir, cu data de 1240 Sefer 25, adresata catre Ion Sandu Sturza
Voda, Domnul Moldovei, spune : Stiind prin incercarile din tre-
cut ca dumneata eti un servitor harnic i credincios al veni-
cului Imperiu otoman" 6).
Spre a da o idee i despre titlurile pe care le intrebuintau
Domnii roman in adresele for catre Marii Viziri, dam titulatura
pe care a intrebuintat-o Mihail tutu Voda, Domnul Moldovei,
catre Melec Mehmed Paa, Marele Vizir, intre 1793 -1794: Sea-
deal's faziletlit semahetlic murvetlu veli-iin -niam kesir-iil- lutist vet
kerem et endim sultanim hazretleri" 7) (plin de fericire, plin de vir-
tuti, plin de marinimie, plin de generositate, facator de buna-
tati, generos in favoare i in gratii, Domnul meu Sultan...).
Muhafizal Silistrei Mehmed Selim Paa, care dupa ce a gu-
vernat intre 182o-1824 aceasta importanta provincie, in 1824
a fost chemat la conducerea imperiului ca Mare Vizir, adreseaza,
cu data de 7 Zilhigge 1239, un buiuruldis 8) care Ion Sandu Sturza
Voda i care boierii tarii, in privinta numirii bakbeliilor din
Moldova. Acest buiuruldi4 incepe astfel :
hala Bughdan voivodasi hametlic Ioanicea Sandia-

r) Arh. St. Doc. turc. No. 216, adresa Marelui Vizir Mehmed Izzet Pala.
2) Idem, No. 217, adresa aceluias vezir.
3) Idem, No. 221, adresa lui Mustafa Paqa, caimacamul Marelui vezir.
4) Idem, No. 124, adresa Marelui Vezir Serif HasanPasa cu data de 2205
Rebi-iil-aher 22.
5) Arh. St. Doc. turc. No. 252-266, 304, 359, 36o, 507, 648, 754, 832,
919, 1113, 72 VIII, 73 VIII, 110 VIII, 114 VIII, 117 VIII, 108 XII, 109 XII.
6) Arh. St. Doc. turc., No. 14 VIII.
7) Arh. St. Doc. turc., No. 212.
8) Arh. St. Doc. tun. No. 21 X.

www.dacoromanica.ro
HAMETI,U 177

Sturza voivoda genabi khutimet avakibihu bilkhair ye boiaran-i-

sayire-zeidi itibarihum". (Exemplul printre notabilii natiunei lui
Mesie voivodul actual al Moldovei pun de magnificenta Ion Sandu
Sturza Voda, ca sfaritul zilelor sale sa termine cu bine i
catre ceilalti boieri, ca sa fie sporita consideratia lor).
Dupa cum se vede, imediat dupa formula protocolara, i
inainte de a fi pomenit numele Domnului, este intrebuintat epi-
tetul hametlic (plin de magnificenta), titlu, dupa cum vom vedea,
este rezervat suveranilor. Este interesant ca acest epitet este
intrebuintat i in corpul buiuru/dit-ului cu prilejul pomenirii
Domnului : Dupa obiceiul vechi demnitatea de voivod al Mol-
dovei s'a incredin.tat unuia dintre cei mai capabili i cei mai res-
pectati boieri pamanteni, plin de tnagnificenta (hametlit), demn de
incredere, Ioanicea Sandul Sturza...".
Este de observat Ca atat Marele Vizir cat i Reis-efendi (mi-
nistrul de externe) se feresc de a da Domnului acest titlu de
hametlic, chiar acei din Marii Viziri cari it intrebuintau in adre-
sele for scrise inainte de a fi chemati in aceasta demnitate.
XIV. Titulatura boierilor roman. Titulatura data boieri-
lor i inaltilor prelati ai Tarii Romaneti era i ea dupa uzan-
tele protocolare : Pilda printre cei mari ai natiunei lui Mesie
(boierul sau parintele ) din Tara Ro-
maneasca, ca sfaritul zilelor sale sa fie terminat cu bine" 1).
Caimacam-ilor amandurora principatelor se scria : Pilda
printre cei mari ai natiunei lui Mesie caimacamul
Taiii Romaneti" 2) ; sau Glorie printre cei man ai natiunei lui
Mesie, dintre boierii Tarii Romaneti caimac am de
voievod, ca sa fie sporita credinta sa" 3).
Intr'un firman adresat vestitului bogata..5 i om politic ar-
mean Manuc Bey, este intrebuintata ca titulatura : Pilda prin-
tre cei mari ai natiunei lui Mesie boierul Manuc, ca sfaritul zi-
lelor sale sa fie terminat cu bine...".
*
* *
In ce privete epitetele din adrese catre boierii Tarilor ro-
mane gasim intrebuintate mai multe calitati, gra nici o restric-
tiune protocolara ; ele se intrebuintau dupa gustul demnitarului
r) Feridun, op. cit., p. 13.
2) Arh. St. Doc. turc. No. 299.
3) Arh. St. .Doc. turc. No. 152.
Hrisovul II 12

www.dacoromanica.ro
178 H. DJ. S1RUNI

care le semna. Astfel gasim in epitetele intrebuintate : riitbetlit

(plin de demnitate), raghbetlit (demn de stima), hiirmetlit (demn
de respect), riayetlit (demn de consideratie), sadacatlit (plin de
credinta), fetanetlit (plin de inteligenta), zekiavellit (plin de devota-
ment), kiasetlit (plin de sagacitate), dirayetlit (plin de intelep-
dune), matzeletlit (plin de rang), zeptetlit (plin de podoabe), Ptak-
netlit (plin de autoritate).
In adresele care camarasul Fi lip Lens, gasim, de exemplu :
Menzeletlit, riitbetles, kiyaset141).... Menzeletlit, hurmetlu, riitbet14,
Raghbetlit, riayetlit, liftrmetlit... 3). Care capuche-
haialele : Fetanet14, kiyasetlit, hiirrnetlit 4)... Fetanetlit, raghbetlit,
miknetlit 5)... Fetanetlit, zekiavettet, raghbetlit 6)... Care portar-basi :
Raghbet14, kiyaset14, riayetlit... 7). Catre ispravnic Riayetlit, ritt-
bettet,hiirmet14 8)... Care camaras : Raghbetlit, riayetlit, sada-
kalt4 9)... Care postelnic : Ratbetli , riayetlit, zeynetlit, sadakatlu 10)
Care diferiti boieri : Riayetlit, kiasetlit, dirayetlitn)... Riitbet14,
fetanet14, kiirmetlit Kiyasetlit, hurtnetlit, dirayetlit13)... Ragh-
betli4, riayetlis, hiirmet14 Raghbet14, sadakatlA, tetanetlit, men-
zeletlit 15)... S adakatl , raghbet14, dir ayettet 16)
XV. Tara libera". Pang in zilele noastre, spre a indica
legaiturile de dependenta intre tarile roman si Imperiul otoman,
erau semnalate unele tratate care s'ar fi incheiat cu Poarta si
grin care se recunostea, pentru tarile roman, o suveranitate oa-
recare.
Astfel, tratatul din 1391 intre Mircea, Domnul Tani Ro-
manesti si Sultanul Yildirim Baiazid spun : ...ca Principatul
Romaniei... sa se carmuiasca dupa propriile sale legi si ca voe-
Arh. St. Doc. turc. No. 688.
2) Idem, No. 692.
3) Idem, No. 819.
4) Idem, No. 278.
5) Idem, No. 276.
6) Idem, No. 29r.
7) Idem, No. 653.
8) Idem, No. 28.
9) Idem, No. 53.
ro) Idem, No. 531.
II) Idem, No. 502.
12) Idem, No. 482.
13) Idem, No. 412.
14) Idem, No. 52o.
15) Idem, No. 526.
16). Idem. No. 61r.

www.dacoromanica.ro
HAMETLU 179

vodul Romaniei... sa se alba deplina putere de a face resbel cu

vecinii sai si de a incheia legaturi de amicitie cu dinsii, on si cand
va voi, si prin urmare sa fie stapan peste viata si moartea su-
pusilor sai" (Art. I).
La randul sau, tratatul din 1460 intre Vlad, Domnul Tarii
Romanesti Si Sultanul Mehmed II, prevede ca Turcii nici de
cum sa nu se amestece in trebile tarii, nici sa stapaneasca, nici
sa vie in Dark ci numai un singur trimis imperial sa vina insa
si acesta numai cu invoirea domneasca".... (Art. 1), si ca Tara
Romaneasca sa se guverneze dupa legile ei, sa aiba deplina pu-
tere de face resbel cu vecinii sai si on si cand va voi si sa in-
cheie legaturi de amicitie cu dinsii, si Domnul sa fie stapan peste
viata si moartea supusilor sai" (Art. 2).
Tratatul din 1511 intre Bogdan, Domnul Moldovei si Sul-
tanui Baiazid II, dispunea ; Poarta recunoaste pe Moldova de
pamant liber si nesupus" (Art. 1), ca Moldova va fi stapanita
si carmuita dupa legile si asezamintele sale, fara sa se amestece
Poarta, cat de putin" (Art. 4) si ca Domnii vor fi stapanitori
ai tot pamantului Moldovei si vor putea avea oaste cu plata de
la sine, pamantenii sai si oameni strain" (Art. 6).
Prin tratatul din 1634 intre Vasile Lupu, Domnul Moldo-
vei, si Sultanul Mehmed IV Poarta recunoaste pe Moldova de
Cara libera si nesupusa" (Art. 1) ; Poporul Moldovei se va bu-
cura ca si in trecut, de toate libertatile sale, fara nici o supa-
rare si far'd ca Poarta otomana sa poata pune vreo pedica. Le-
gile, obiceiuiile, drepturile si prerogativele tarii acesteia vor fi
pururea neviolabile" (Art. 2) ; Principii vor domni in Cara cu
toata libertatea ca si mai inainte, fara ca Poarta sa, se poata
amesteca in vreun mod direct sau indirect" (Art. 3) ; Moldova va
pastra titlul de tars independents. Titlul acesta se va reproduce
in toate scrisorile ce Poarta otomana va adresa Principelui" (Art. 9).
Bazandu-se pe aceste tratate marii indrumatori ai natio-
nalismului romanesc si acei cari au sustinut cauza romaneasca cu
prilejul tratatului din Paris, au afirmat suveranitatea Seculars
a tarilor roman. Iata ce scrie Bataillard in acest sens : cette
capitulation de 1460 est l'unique fondement de la suzerainete de
la Porte. Ses clauses se reduisent a celles-ci : d'un cote, tribut
et hommage ; de l'autre protection contre les ennemis et inves-
titure obligee" 1).

r) Paul Bataillard, Premier point de la question d'Orient, Paris, 1856.

www.dacoromanica.ro
180 H. DJ. SIRUNI

Adaugam i pe Constantin Hurmuzachi cu Ion Maiorescu :

Ele cuprind intre sine toate atributele suveranitatii, si acestea
nu sunt acordate de In.alta Poarta, ci recunoscute, confirmate i
garantate Principatelor, precum le-au avut ele mai nainte ; Prin-
cipatele n'au fost nici odata posesiune turceasca, nici o data pa-
mant turcesc... Sultanii n'au fost nici odata stapani nici ai pa-
mantului, nici ai drepturilor acestor tari... Imparatii Turcilor nu
stint suzeranii Principatelor, ,Si suveranii statelor roman nu sunt
vasalii Sultanilor" 1)...
i in sfarsit, parerea unui om politic, Ion C. Bratianu : ,,La
Moldavie et la Valachie ont conclu leurs traites avec la Porte a
une poque oil la puissance des Turcs etait a son apogee, c'est-
a-dire lorsqu'elle pouvait dicter les conditions les plus dures. Ce-
pendant ces traites constatent, malgre le langage emphatique
des sultans de cette poque, que les Principautes ne se sont nulle-
ment depossedees, en faveur de la Porte, de leurs droits d'Etats
independants et souverains. Les sultans eux memes declarent for-
mellement dans leq traites, surtout en ce qui touche la Moldavie,
que ce sont des pays fibres et independants" 2).
Pang acum insa nu s'a confirmat autenticitatea acestor tra-
tate 3). Ceva mai molt. Ele au fost declarate false. In acest sens
scrie N. Iorga : Asa-zisul tratat al lui Mircea-cel-Batran. cu Sul-
tanul Baiazid, e o nascocire tarzie facuta dupa 1770 pentru a
dovedi, cu prilejul incheierii unei paci intre Rusi i Turci, care
sa prevada drepturi pentru Romani, ea Tara-Romaneasca s'a
supus prin invoiala" 4).
Din cauza necun.oasterii acestor tratate de inchinare se
crede ca adevarata lamurire a legaturilor intre Principate i
Poarta incepe chiar dela tratatul de Kainardji, din 1774, al carui
articol XVI (paragraf 9), e redactat astfel : La Porte s'engage
encore de permettre aux souverains des deux Principautes de
Moldavie et de Valachie d'avoir, chacun pour son compte, au-
pres de la Sublime Porte, des charges d'affaires chretions de la
religion grecque, qui feront leurs affaires, et ces charges d'affaires
1) Constantin Hurmuzaki si loan Maiorescu, Desvoltarea drepturilor Prin-
cipatelor Moldo-Romtine fn urma tractatului de Paris din 3o Martie 1856. Bru-
xelles, 1857.
2) I. C. BrAtianu, M emoire sur la situation de la Moldo-Valachie depuis
le Traite de Paris, Paris, 1857.
3) Cunoscute totusi vechilor nostri cronicari.
4) N. Iorga, Istoria Romcinilor, Ed. X-a, 1937, P. 132.

www.dacoromanica.ro
HASKULU 181

auront soin des interets de dites Principautes ; et ils seront fa-

vorablement traites par la Sublime Porte, qui les regardera, meme
dans leurs faiblesses (auche nelle loro debolezze) comme des hom-
mes j ouissant du droit des gens et par consequant exempts de
toute vexation".
Observam aici ca textul original at tratatului de Kainargi
nu e cel frames, ci cel italian, precum se vede din cel din urina
articol (XXVII) al acestui tratat, unde se zice expres ca s'a
scris acest tratat pentru Rusi in limba ruseasca si italiana, iar
pentru Turci in cea turceasca si italiana. Textul francez in loc
de cuvintele originalului Sovrani de due Principate" (Suveranii
celor doua Principate) spune ,,Les Princes des deux Etats" (Prin-
cipii celor Ilona state"). Nuanta trebue retinuta.
In convenjiunea explicative dela Constantinopole din ro
Martie 1779, se spunea : Que chaque principaute entretiendra
a Constantinople un charge d'affaires chretien de la communion
grecque, lequel la Sublime-Porte accuillera avec borate et con-
siderera comme pouissant du droit des gems, c'est-h-dire, a l'a-
bri de toute violence et avanie" 1).
Suveranitatea tarilor roman dad, nu era fixate prin tra-
tate, ea era . pastrata insa prin traditiuni, chiar inainte de data
acestui tratat. Am gasit in mai multe documente turcesti o ex-
presiune foarte semnificativa data Principatelor :4ara liberd".
Astfel printr'o adresa cu data de 1759 Dec. 8 (1173 Reb. Ah. 17),
Ahmed, Cadiul Harsovei, scrie : Tara Valahiei nu numai ca era
dela inceput o Dara libera in toate privintele Peden berit min
ciillil viguh serbest), dar, fiind.si considerate ca granarul (chilar)
capitalei otomane (Asitane-i-alie), populatia sa va fi pazita de
felurile de opresiuni si violente, si protejata si asigurata sub
umbra imparateasca" 2).
Un alt cadiu din Harsova, Elhag Salih, scrie care Poarta cu
data de 1763 Sept. 24 : Tara valaha dedemult fiind o tara li-
bera, iar rudele si locuitorii ei fiind stapani asupra averilor si
pamanturilor lor intr'o securitate si liniste deplina, pans acuin nu
era permis nimanuia sa treaca prin hotarele Valabiei si ale Mol-
dovei si se face excese" 3).

I) Martens : Recueil, II, 653.

2) Arh. St. Doc. turc. 162.
3) Arh. St. Doc. turc. x68.

www.dacoromanica.ro
182 H. DJ. SIRUNI

Ace lasi termen it intrebuinteaza Mustafa Salim judecatoruI

Rusciucului care printr'o adresa din 1763 Sept. 26 (1177 Reb.
Ev. 17) scrie Portii : Tara Valaha fiind libera de demult si ra-
ialele ei fiind stapane asupra averilor pi pamanturilor for intfo
securitate si liniste deplina" 1).
Aceasta expresiune de tara libera" (serbest) daca nu era
bazata pe un text de tratat sau pe vreo conventiune, era totusi
consacrat5. prin traditie pi ne procura o dovada concludenta in
ce priveste libertatea deplina de care se bucurau tarile roman,
in ciuda formalitatilor oficiale, prin care ele erau indicate ca niste
provincii vasale.
Tot asa expresiunea turceasca titeden beri" (dedemult, dela
inceput, ab anti quo) care este intrebuintata spre a desemna ye-
chimea acestei libertati, insenmeaza ca aceasta libertate nu era
o perioada trecatoare, ci succesiunea unor stari de lucruri cari
durau in permanenta.
Tunusli intr'o transcriere cu totul alterata pomeneste
titlul ce se dadea tarii de atre Poarta : Menkivli .vussul ser-
bestiet uzre ye isticlar birle, one firz calum ye, amahtuli cadent",
adeca : in tot chipul cu toata libertatea obiceiurilor for fie
aceste locuri, i deplina for autonomie, despartite cu totul
de celelalte teri ale imparatiei" 2).
* *
Mai trebue adaogat ca Turcii au intrebuintat deseori pen-
tru Domnii roman, atat pentru cei din secolele trecute cat si
pentru acei cari au domnit in perioada asa zisa fanariota, ti-
tlul de hilkiimdar (suveran). i acest termen e dat de persoane
autorizate.
Astfel istoricul turc Hairullah descriind expeditia Sultanului
Baiazid. II din 1505 in Moldova, spune : Istefan Leh ye Magar-
lunun iyanesile yine Bughdan hi leamdari oldie" (tefan cu aju-
torul Polonezilor si al Ungurilor, a devenit suveranul Moldovei 3).
Istoricii turci Sarni, Aziz pi evki in istoria lor, dup5.' fie-
care capitol rezervat domniei unuia din Sultani, dau lista su-
veranilor coutimporani, iar in randul celor din timpul lui Ahmed
I pomenesc pe erban. si Radu deveniti bey-i in Valahia pi Mol-
r) .A.rh. St. Doc. turc. 147.
2) Tunusli, p. 70.
3) Hairullah, Istoria, vol. IX, p. 93.

www.dacoromanica.ro
HAMETLU 183

dova, dupa moartea lui Mihai. Mai sunt citaji astfel i Bey-ul
Ardealului, imparatul Germaniei, suveranul (hiikiimdar) polon, re-
gele (Ural) Frantei, acel al Sardiniei i al Spaniel, regina An-
gliei, imparatul Chinei, ahul Persiei, ahul Indiei 1).
Pe plicul unei adrese a lui Omer Paa, Muhafizul din Ni-
copole, cu data de 23 Regeb 1240 2), care Grigore Ghica Voda.,
Domnul Moldovei, este dat urmaorul titlu : Eflac hitkiimdari
hapnetki, raghbetlit bulendmenzeletlit, muhibb-i-khuluskiar mir-i-
gelil-iil-itibar genableri (Phu de magnificenta, demn de stima, prin
de inalt rang, prietenul sincer, bey demn de mare consideratie,
Suveranul Tarii Romaneti). Tot acest Omer Paa inteo alts
adresa 3) care Grigore Ghica Voda, cu data de 7 Rebi-iil-aher
124o, pe Domnul it numete : Efiac hiikiimdari (Suveranul Tarii
Roman.eti).
Porecla de hilkiimdar o gasim intrebuintata i in titlul dat
Domnului Moldovei, Ion Sandu Sturza Voda, de care Ali, ser-
darul din Galati : Hala Bughdan hitkiimdari 4) hametlit dirayetlit
fetanetliti)... ( Suveranul actual al Moldovei plin de magnificenta,
plin de intelepciune, plin de inteligenta...) 4).
Pe plicul altei scrisori trimisa Domnului Moldovei, cu data
de 1241 ySaban 8, de Elhak Abdul Kerim paa, Muhafizul din
Ada-Kale se citete : Hala Bughdan hiikiimdari hametlit men-
zeleltu riitbetlit meveddettu Intehib-i-velauarim mir-i-gelil-iil-iin-
van"... (Suveranul actual al Moldovei plin de magnificenta, plin
de rang, plin de demnitate, plin de dragoste, prietenul meu
sincer, Bey [ornat] cu un frontispiciu ridicat...) 5).
Pe plicul unei petitii colective a unor locuitori din Braila
adresata care Domnul Moldovei, se cetete : Hata memleket-i-
Bughdan hilkiimdari hametlit menzeletlit esaletlit dirayetlit MiireV-
vetlit" ... (Suveranul actual al tarii Moldovei plin de magnificenta,
plin de rang, de origins nobild, plin de intelepciune, plin de ge-
nerozitate) 2).
Istoricul turc Aik Pga Zade 7) cu, prilejul expeditiei Sul-
tanului Fatih Sultan Mehmed in Moldova, din anal 881 ( =1475)
r) Sami, Aziz i Sevki; Mer-et-i-larih-i-osmani, 1293, p. 236.
2) Arhivele Statului, Doc. turc., No. 293.
3) Idem, No. 854.
4) Idem No. 51 IX din 1241 Saban 25.
5) Idem No. 99/VIII.
6) Idem, No. 94/VIII.
7) Ail Paqa Zade, Istoria, p. 185.

www.dacoromanica.ro
184 H. DJ. SIRUNI

vorbind despre Stefan cel Mare, 11 numeste tekfur. i acest cu-

vant, dupa cum am valzut insemneaza suveran.
Istoricul turc Abdiirrahman Seref 1) vorbind despre eve-
nimentele din anul 819 in Tara Romaneasca, spun Ca se nascu-
sera ambitii in randul membrilor familiei domnitoare (Khanedan
.----- cuvant care se intrebuinta pentru dinastiile suverane).
Ingigian, eruditul Mechitarist observa si el ca Valahia si
Muntenia, deli tali tributare, sunt guvernate de printi crestini,
si nu sunt supuse cum sunt celelalte provincii ale imperiului, si
de aceea cancelaria imparateasca nu le pune in randul celorlalte
provincii" 2).Tot el adaugal ca, din punct de vedere at admi-
nistratiei interne, Domnii roman se deosebesc de ceilalti pasi ai
imperiului prin functionarii lor, prin legile si ceremoniile execu-
tate cari sunt ramasitele vechei stapan.irei a Valahilor si a Mol-
dovenilor, si se infatiseaza printr'o grandoare regeasca" 3).
XVI. Chilarul Imperiului otoman". Spre a micsora im-
portanta, pe care o ocupau tarile roman in randul celorlalte tali
care pastrau o oarecare legatura cu Imperiul otoman s'a spus
ca. Principatele, pang. la emanciparea for totals, erau conside-
rate ca simple granare ale imperiului. Este adevarat ca inte-
resul pe care it prezentau Tarile Romane pentru Imperiul otoman
consta inainte de toate in valoarea for economical. De aceea Prin-
cipatele erau considerate cu un fel de granar pentru Imperiul
otoman.
Acest seas reese din chiar actele timpului.
Fiind cal menilechetul (tara) Moldovei si al tarii Roma-
nesti, este bun cheler al imparatiei mele, acoperirea, apararea si
buna for tocmala le va fi incredintata, ca cei intru dangle la-
cuitori, sal pitreaca intru toata odihna si negrija"... 4)
Firmanul Sultan.ului Abdiilhamed I cu data de 1774 Nov.
5-14 (1188 Ramazan prima decada) adresat tuturor vizirilor de
pe malul Dunarii dela Vidin pans la Braila, cadt-ilor si naibilor,
ofiterilor de ieniceri, notabililor si Domnului Alexandru Voda Ip-
silanti, prin care ordona proteguirea populatiei Tarii Romanesti
si a Moldovei, impiedecan.d pe faufacatori din afara de a intra
in aceste tali spre a asupri pe localnici, pomeneste : Valahia,
x) Abdiirrahraan Seref, Istoria, p. 126.
2) Ingigian, Geogra/ia, Partea II, Vol. V, 1804, p. 102.
3) Ingigian, op. cit., p. 194-195.
4) Hatt-i-Seriful din 4 Noenwrie 1774, In Uricar, VI, p. 433-446.

www.dacoromanica.ro
HA.5METLU. 185

Cara considerate ca gran.ar (chilar) al Pragului nostru de feri-

cire"
Ca urmare a acestui firman un ordin at Marelui Vizir Meh-
med Izzet care toti vizirii depe malul Dunarii incepand dela
Vidin si pane la Braila, anunta promulgarea decretului impara-
tesc care impiedica trecerea raufacatorilor in Tara Romaneasca
si in Moldova, si spune : aceasta Cara considerata ca granarul
Capitalei Imperiului otoman" 2).
Tot asa si in alte firman, care an urmat : ca un chelariu
imparatiei mele". 3) Fiindca Moldova se socoteste ca o magazie
a in.altului meu scaun si adunarea zeherelelor trebuincioase se in-
gradeste numai din Moldova si Valahia" 4).
Un Erman imparatesc, cu data de 1207 Zilhigge III, care
Alexandru Moruzi, Domnul Tarii Romanesti, spune ca tara va-
lah5.'" este considerate ca granarul capitalei mele imparatesti"
(Asitane-i-atiemin kilari...) 5).
Alt firman imparatesc, cu data de 1207 Saban III, spune :
In noua lege elaborate recent pentru tarile valaha si moldova...
aceste tari fiind considerate ca granarele imperiului otoman (Kilar-
i-saltanat-i-senig mesa besinde...) 6) si ca pamantul Moldovei
fiind socotit in local cheleriului imparatestei mele mariri, drept
aceea si cererea de a se aduce multa zaherea din amandoua aceste
tari, a Valahiei si a Moldovei, este mai cu osebire nestramutata
si n.eaparata..." 7). Hatt-ul din 1826 (1242 Ramazan), adresat catre
Tara Romaneasca, are uxmatoarea fraza : ...Ca raialele celor doua
tali, Romanesti si a Moldovei, care cuprind loc de cheler a prea-
putenticei Imparatii Mele..." 8).
Aceasta expresiune o mai intalnim in adresele diferitilor
demnitari. Ahmed, judecatorul din Vidin intr'o adres'a a sa din
1179 Rebi-iil-evvel 4 9), spune : Ellac Kara Ellac memleketleri
devlet-i-alienin Kilari... olub... (Tarile Valahiei i a Moldovei fiind
granarele imperiului otoman...).
r) Arh. St. Doc. turc. No. 167.
2) Arh. St. Doc. turc. No. 141.
3) Hatti- Humayun din 1780, in Uricar, III, /13.
4) Firman din anul 1792, in Uricar, III, 131-144.
5) A.rh. St. Doc. turc., No. 15o.
6) A.rh. St. Doc. turc. No. 176.
7) Firmanul din 1802 (1217 Gemaz-41-aher 4), in Uricar, III, p. 181-205.
8) N. Iorga, Studii fi documente, XXI, p. 36.
9) Arh. St. Doc. turc. No. 146.

www.dacoromanica.ro
186 H. DJ. SIRUNI

Tot asa in rapoartele care Poarta ale judecatorilor Ebu-

bekir din Rusciuc 1), tbubekir din itov 2), Mustafa din Nico-
pole 3), Hasan din I, om 4), Ahmed din Rahova 5) se pomeneste :
Diar-i-Eflac Asitart-i-Devlet-i-aianenin kilari mesabesinde olma-
kla... (Tara Valaha fiind considerate ca un granar al capitalei
otomane...).
*
* *

Cu toate acestea mai este lin fapt demo de relevat. Tarile

roman nu erau ca nite granare de care dispunea Imperiul oto-
man ca un stapan ; procurarea produselor tarii era supusa unor
norme, prevazute chiar prin firmane. Astfel :
Zaherelele ce se vor trimite din locul acesta, sa se trimeata
asa in cat sa nu se pricin.uiasca locuitorilor acestei eparhii vreo
stramtorire, si cand se va cumpara din partea miriei, sa se pia-
teased pretul zaherelei in numaratoare, i s nu se incarce asupra
locuitorilor, iar cumparandu-se de care negutatori, li se va plati
in numaratoare dupe pretul locului" 6). *i : ...cand va fi tre-
buinta a se cere chereste i alte de nevoe dela aceste doua lo-
curi, mai intaiu se va da de ,-tire beilor cat sums trebuete, i
in urma se va pogori la hotarele amanduror pomenitelor eparhii,
iar plata pentru taiat i carat se va da in numaratoare de catre
mumbairii oranduiti inadins pentru aceasta, precum va da mana
raelilor ; i sa nu fie siliti a o duce in locuri peste hotare. i
cand se vor cere salaori i care de la locuitorii acestor cloud eparhii,
sa nu li-se tae nici un ban macar din pretul obicinuit, nici
sa se prelungeasca plata" 7).
Altadata : ,,...de trebuinta fiind a se cumpara oi... atat pen-
tru. locuitorii Tarigradului cat i pentru tainaturi, vor vinde rae-
lile acestor cloud locuri sub privigherea ighemonului for oile cele
de vanzare la negutatori i celebi cu pretul curgator, fare a trece
cu vederea cat de puDin" 8). ,,...Afars de fermanlii negutatori
nimeni altul nici din megiei, nici din emaci sa nu intre in aceste-

r) Arh. St. Doc. turc., No. 137 (1774 Dec. 7).

2) Idem, No. 171 (1774 Dec. 13)
3) Idem, No. 149 (1774 Dec. 14)
4) Idem, No. 157 (1774 Dec. 22).
5) Idem, No. 144 (1774 Dec. 15-24)
6) Firman din anul 2792 (1206 Ramazan II) in Uricar, III, 131-144.
7)' Firman din anul 1792 in Uricar, III, 131-134
8) Firman din anul 1792, in Uricar, III, 131 -144.

www.dacoromanica.ro
I-IAMETLU 187

doua locuri, si umbland din loc in loc s pagubeasca pe raele

aducand in locurile acestea dobitoace spre hrana, sau semanand
si secerand parrianturile si ogoarele locuitorilor acestor eparhii,
sau sa le stapaneasca ; si on -care va cuteza a se pu,rta in protiva
acestei oran.duele se va pedepsi strasnic" 1).
i altfel : comme la Valachie est aussi le grenier de Con-
stantinople et que la traite de tous les grainer necessaires a cette
capitale doit s'operer exclusivemnnt dans les deux provinces de
Valachie et de Moldavie, quoique leur redevance en semblables
denrees ait ete anterieurement suprimee pour adoucir la situa-
tion des raias de Valachie, cependant ces derniers ne restent
pas moins tenus a transporter, partie partie, aux Eche lles tous-
les grains et autres denrees qu'ils auront recoltes ; a les vendre
an prix courant aux capitaines des batiments du Kapan. (gre-
niers publics), et a ne point les donner ailleurs" 2).
Des firmans regleront la quantite de provisions, telles que
bais, grains, beurre, moutons et en general toute production de
Valachie que cette province devra foumir a ma Sublime-Porte.
Ces firmans adressees aux boiards, seront ouverts et lus publique-
ment dans le divan de Valachie. L'on discutera conjoincteinent
avec les susdits boiards, s'il est possible ou non a la province
de satisfaire en totalite ou en partie aux fournitures demandees.
La requete qu'ils presenteront a ce sujet, par l'entremise de leur
hospodar, sera ecoutee. Le prix de provisions susdites sera paye
par le tresor public argent comptant, sans differer et aux prix
courant ; aucun achat n'aura lieu autrement. Le prix des grains
que l'on achetera sera paye au taux fixe chaque annee a l'e-
chelle d'Ibrail. Afin que le transport des fournitures ne devienne
pas une charge pour les raias auxquels on en ferait une corvee,
les hospodars mettront la plus grande exactitude a faire fixer pour
le transport de ces fournitures un taux proportionne a celui qui
aura ete fixe dans l'echelle susdite pour les fournitures elles-
rnemes" 3).
La Sublime-Porte, animee du desir sincere de procurer aux
deux principautes tout le bien-titre dont elles peuvent jouir, et
informee des abus et des vexations qui s'y commettent a l'occ-a-
1) 1.irman din anal. 1792, in Uricar, III, 13aI34.
2) Firman impAratesc cu data de 1802 adresat Domnului Tarii Roma-
neti, Constantin Ipsilanti Voda, in Wilkinson, p. 361.
3) Firman din 1802 Gentaz-iil-aher III), in Wilkinson, p. 361.

www.dacoromanica.ro
188 H. DJ. SIRUNI

sion des diverses fournitures exigees pour la consommations de

Constantinople, l'approvisionnement des forteresses situees sur le
Danube et les besoins de l'arsenal, leur fait un abandon plein et
entier de son droit a cet egard. En. consequence, la Valachie et
la Moldavie seront pour toujours dispensees de fournir les grains
et autre den.rees, les moutons et les bais de construction qu'elles
etaient tenues de livrer precedemment" 1).
* ` *

In fondul documentelor turceti din Arihvele Statului sunt

pastrate sute de acte turceti, firmane imparateti, porunci vi-
ziriale, adresele diferitilor intendenti (minitri), prin care nu
numai se fixeaza modalitatile procurarii i trimiterei la Stambul
a produselor tariff, ci i pretul cuvenit, i aceasta pentru fiecare
an, dupa piaja zilei.
Da, tarile roman erau granarele capitalei otomane ; pro-
curarea produselor nu se facea in.sa din obligatiuni tributare, ci
numai ca marfa de vanzare 2).
XVII. Urarea finals. Toate titulaturile date in. firmanele
imparateti sau in cele viziriale, sunt urmate de o expresiune
deosebita pe care not o numim urarea finals. Termenii ei sunt
insa cu total semnificativi. I,ata aceasta formula in actele rezer-
vate personalitatilor streine : ca sfarOtul zilelor sale sa fie sfarit
cu. bine".
Aceasta este atestata de toti cercetatorii documentelor tur-
cesti. Astfel, dupa d'Ohsson. : lorsqu'il est question d'un ambas-
sadeur ou meme d'un prince chretien, son nom est suivi de ce
souhait : que sa fin soit heureux, c'est-h-dire qu'il ait le bonheur
d'ouvrir les yeux aux lumieres du Courann" 3). Tot aa. con-
firma i Hammer : ,,Les tittres que les Sultans adressaient aux
doges de Venise se terminaient par cette formule : que sa fin
soit heureuse, et que Dieu ameliore sa position" 4).
Trebue sa adaugam i diferentierea observata de d'Ohsson :
A l'egard des princes vassaux, on se sect de cette formule :

I) Act separat de la Adrianopole din 14 Septemvrie 1829, in Martens :

Nouveanu Recueil, VIII, p. 152.
2) In ce priveste tributul pe care tarile romane erau datoare s-1 pla-
teascg Portii, it vom studia inteo lucrare a parte.
3) d'Ohsson, VII, p. 164.
4) Hammer, XVII, p. 78.

www.dacoromanica.ro
HASMET'LU 189

Dont la soumission soit permanente, et souvent on y joint ce voeu :

Dont l' esprit soit dclaW par la connaissance de la tneilleure des
religions" 1).
Inteadevar expresiunea ca sfarsitul zilelor sale sa fie ter-
minat cu bine" pe care o intalnim precedate.' de titlurile perso-
lanitatilor crestine insemna pur si simplu ca inainte de a muri
sa fie convertit la islamism".
XVIII. Hametlu". Cercetand documentele turcesti de
la Arhivele Statului, mai cu seams cele adresate Domnilor ro-
mani de catre marii demnitari ai Porjii, intalnim in ele un in-
teresant 9i bogat mozaic de epitete date Domnului. Astfel Meh-
med Sadi., ministru de externe (refs-iil-kitab), intrebuinteaza
inteo adresa a sa : Rutbetlit, dirayetlit, lairmetlit velaki arimiz ge-
nabi" 2), (Plin de demnitate, plin de intelepciune, demn de res-
pect intimul men Domn), sau : Rutbetl14, kiyasetl4, dirayetlit" 3)...
(Plin de demnitate, plin de sagacitate, plin de intelepciune) ; sau :
Ralbell4, menzeletlie, dirajietlit" 4)... (Plin de demnitate, plin de
rang, plin de intelepciune) ; sau riayetlit, menzele-
tlit" 5)... (Plin de demnitate, demo de consideratie, plin de rang) ;
sau : Ratbetlit, menzeletlit, riayetlic" 6)... (Pula de demnitate, plin
de rang, demn de consideratie) ; sau : Riayethl, dirayetlet, hur-
metlit 7)... (Demn, de consideratie, plin de intelepciune, demn de
respect) ; sau : Ratbetlii, kiyasetlit, hfirmetlic 9)", (Plin de dem-
nitate, plin de sagacitate, demn de respect).
In adresele sosite dela ministrul de interne (Ketkiida-i-sadr-
i-ali) gasim urmatoarele epitete : Ralbetlic, menzeletlis, hapnellit
mir-i-sadakat semir genabi" 9), (Plin de demnitate, plin de rang,
plin de magnificenta, Bey cu credinta ridicata) ; Rutbetli I, men-
zeletli hametlic mir-i-vedayet semir genabi"10), (Plin de demin-
x) d'Ohsson, VII, p. 164.
2) No. 73, VIII (1238 Sefer 9) catre Ion Sandu Sturza Vodit, Domnul
Moldovei.
3) No. 505 (1238 Zilcade 24) catre Grigore Ghica Voda, Domnul Tarii
Romaneti ; No. 18iVIII (1238 Muharrem 3) catre Ion Sandu, Sturza Voda ;
4) No. 270 (1238 Saban 28).
5) No. 282 (1238 Saban 12) ;
6) No. 391 (1238 Zilcade 15).
7) No. 45 IX (1238 mine 25);
8) No. ,/VIII (1238 Sefer 9) ;
9) Siileiman, ministru de interne, catre Grigore Ghica Voda, la 1239 Sefer
xo, Arh. St. Doc. turc. No. 508.
ro) Idem, la 1238 Sevval 26, No. 372 ; idem catre Ion Sandu Sturza Voda,
Domnul Moldovei, la 1238 Zilcade 25 (No. 8o IX).

www.dacoromanica.ro
190 H. DJ. SIRUNI

tate, plin de rang, plin de magnificent& Bey cu blandeta ridi-

cata). Dirayetlic, menzelet1U, hametlil mir-i-sadakat semis ge-
nabi" 1), (Plin de intelepciune, plin de rang, plin de magnificent&
Bey cu credinta ridicata) ; Hamletlu, kiyasetlic, riitbetlic mir-i-
dirayet par genableri" 2), (Plin de magnificenta, plin de sagaci-
tate, plin de demnitate, Bey cu semne de intelepciune).
In adresele sosite dela intendentul (ministru) monetariei sta-
tului (darbhand-i-amir e nazirl) : Hametlii, dirayet14, miknetlit dos-
tumuz mir-i-hametsemir ganib-i-velat'alibine" 3), (Plin de magnifi-
cent& plin de intelepciune, plin de autoritate, amicului meu Bey
cu. magnificenta ridicata) ; Rutbetlic, menzeletli t, hametlit ye-
lakiarim mir-i-sedakat-semir genableri" 4), (Plin de demnitate, plin
de rang, plin de magnificenta intimul meu Bey cu credinta ri-
dicat5) ; Hapiettit, menzeletlit, dirayetlit, zeynetTet" 9)... (Plin de
magnificent& plin de rang, plin de intelepciune, plin de po-
doabe) ; Hapnetlit, raghbetlit, dirayet14, zeynetlit" 6)... (Plin de mag-
nificent& demn de stima, plin de intelepciune, plin de podoabe).
In adresele sosite dela intendentul (ministru) arsenalului
maritim (emin-i-tersand-l-amir : Hapietli menzelet1A, zeynetlic
dostum mir-i-miihtesem genableri" 7), (Plin de magnificenta, plin
de rang, plin de podoabe, amicul meu Bey majestuos) ; Riitbetlit ,
hametlit, kiasetlit, dost-i-vef aparimiz genab-
leri" 8), (Plin de demnitate, plin de magnificent& plin de saga-
citate, amicul meu sincer, Bey demn de inalt respect) ; Ha-
meth dirayeau, menzeletlii, dost-i-vefaparimiz mir-i-billend-iti-
bar genableri" 9), (Plin de magnificent& plin de intelepciune, plin

t) Mehraed. Seyda, ministru de interne, catre Grigore Ghica Vodil, la

1235 Ramazan 17, No. 316.
2) Khalil, ministrul de interne, catre Grigore Ghica Voda, la 1241 Rebi-
iil-evvel 27, No. 984.
3) Hilsein Hiisni catre Grigore Ghica Voda la 1238 Zilhigge 5, Arh. St.
Doc. turc. No. 392, 398, 399, 403; idem la 1238 Ramazan 23, No. 363 ; idem
la 1238 Sevval 15, No. 396; idem la 1238 Zilcade 23, No. 364.
4) Idem, la 1239 Sevval 5, No. 540 ; Essaid Ahmed catre Ion Sandu
Sturza Voda, Domnul Moldovei, la 1239 Zilhigge 19.
5) Esseid Mehmed Emin catre Grigore Ghica Voda (No. 649 din 1242
Gemaz-iil-evvel 5 si No. 652 din 1242 Sefer 25).
6) Idem (No. 651 din 1242 Gemaz-iil-evvel 21).
7) Ali, intendentul arsenalului, catre Grigore GhicaVoda la 1238 Zilcade
17, Arh. St. Doc. bare. No. 373.
8) Mehmed Atallah, intendentul arsenalului, catre Grigore Ghica Voda,
la 1239 Regeb 1, Arh. St. Doc. turc. No. 538.
9) Idem, la 1239 Muharrem 8, No. 541.

www.dacoromanica.ro
1-1Am-Zrix 191

de rang, amicul meu sincer, Bey demn de inalt respect) ; Ha-

mean, menzelet14, ratbetlic" (Plin de magnificenta, plin de rang,
plin de demnitate...) ; Hametlic, menzelet14, kiyasetlit" 2)... (Plin
de magnificenta, plin de rang, plin de sagacitate)...
Cu prilejul pomenirii celor primite de la marii demnitari
ai capitalei, amintim i alte adrese trimise tot dela Constantino-
pol : Dela Esseid Elhag Mustafa, eful macelarilor (ser-kassab) :
Hametlit, miknetlit, dirayetlii" 3)... (Plin de magnificenta, plin
de autoritate, plin de intelepciune) ; sau Riayetlit, hametlic, di-
rayetlit, kiyaset14" 4).... (Demn de consideratie, plin de magni-
ficenta, plin de intelepciune, plin de sagacitate)...
Dela Patriarhul armean. din Constantinopol : Hametlit,
harmetlie, menzeletlic, zeynetlic hazretleri" 5), (Plin
de magnificenta, demn de respect, plin de rang, plin de podoabe,
Bey ridicat in demnitate) ; Hamelin, menzeletlit" 6)... (Plin de
magnificenta, plin de rang)...
In schimb dinteo adresa trimisa de Grigore Ghica Voda,
Domnul Romaneti catre Agaua Ienicerilor : Saadetlit,
devlettA, rniiveddetlit, miirevvetlic, muzeyed ref etli4 Aga-i-miihterem7),"
(Plin de fericire, plin de alteta, plin de afecjiune, plin de uma-
nitate, intr'un rang ridicat, Aga stimat).
* *

Tot aa sunt interesante cele intrebuintate de guvernatorii

turci dela hotare.
Mehmed Selim Pala, Muhafizul Silistrei, apoi mare Vizir
intre 1824-1828, in adresele sale catre Domnii roman, Gri-
gore Ghica Voda al Tarii Romaneti i Ion Sandu Sturza Voda
al Moldovei intrebuinteaza urmatoarele calitati Hametlit, rut-

2) Idem catre Ion Sandu Sturza Voda, la 2239 Gemaz-iil-aher 9 (No. 93

VIII) ; Misein Thisni catre Ion Sandu Sturza Voda, la 2240 Rebi-iil-aher 7
(No. 89/VIII) ; Elhag Mehmed Said catre Ion Sandu Sturza Voda, la 1241 Rebi-
iil-aher 22 (No. 68 /IX) ;
2) Mehmed A.tallah catre Ion Sandu Sturza Voda la 1238 Ramazan I
(No. 57 IX).
3) No. 537 (1239 zithigge 25).
4) No. 9(IX (1231 Ramazan 15).
5) Patriarhul Boghos catre Grigore Ghica Voda la 2238 Sevval r, Ash.
St. Doc. Lure. No. 374.
6) Patriarhul Garabed catre Grigore Ghica Voda la 1239 Sevval 18, Atli.
St. Doc. lure. No. 514.
7) No. 726 (1241 Rebi-iil-evvel 17).

www.dacoromanica.ro
192 H. DJ. SIRUNI

bettes, dirayet14 dost-i--velauarimiz mir-i-hapnetsemir genabi" 1),

(Plin de magnificenta, plin de demnitate, plin de intelepeiune prie-
tenul nostru Beyul magnific) ; sau : Hamellit, rutbetlu, dira-
yetlu, fetanetlit" (Min de magnificenta, plin de demnitate, plin
de intelepciune, plin de inteligenta) ; sau : Hametlit, rfabetlit, men-.
zeletlit, fetanetbr 3)... (Plin de magnificenta, plin de demnitate,
plin de rang, plin de inteligenta...) ; sau : Haymetlet, rutbetlit, fe-
tanetlit" 4)... (Plin de magnificenta, plin de demnitate, plin de
inteligenta...) ; sau : Hametlit, riitbet14, riayetlif" 5)... (Plin de
magnificenta, plin de demnitate, demn de consideratie...).
In adresele unui alt Muhafiz al Silistrei, Mehmed Ahmed
rasa : Rutbetlii, hametlit, dirayetlit, menzeletlit6)"... sau: Ha-
twilit, menzeletlit, rutbetlet, zeynetlit"
In adresele Muhafizului din Giurgiu, Mehmed Salih Paa. :
Hametlit, / etanetlit, riitbetlie sau : Hametlit, fetanetlit, bii-
lendrutbetlit 9), sau : Haymeth't, fetanetlit, menzeletlit, riitbetlit 10) ",
sau : Hamet1A, rutbetlu, fetanetlit, valamenzeletlit" 11), sau : Hcq--
metlit, menzeletlit, hurmetlu, valarlitbetlit12)... sau : Hapnetlit, f e-
tanet14, btislendrititbetlu, menzeletlit" 13), sau : Hamettet, fetanetlit,
miknetlit" 14).
I) No. 269 (1236 itanlazan 13) ; NO. 345 (1238 Zilhigge II ; No. 346
(1238 Zilcade 12) ; No. 347 (1238 Zilhigge 28) ; No. 339 0 34o (1238 Zilhigge
25 i 15) ; tot aka i la documentele 320, 322-3, 325-6,332-4, 337, 34C-7, 349,
351-2, 355, toate din anul 1238.
2) No. 341 1238 Rebl-iil-aher 17) ;
3) No. 324 (1238 Muharrem 30) ; No. 354 (1238 Muharrem 13) ; No. 350
(1238 Rebi-iil-evvel 1) ; No. 5o VIII (1238 Aruharrern, 27) ; No. 51 VIII (1238
Muharrem 23) ; No. 49 VIII (1238 Rebi-iil-evvel 17).
4) No. 338 (1238 zilhigge 9); No. 268 (1238 Saban 17) ; No. 336 (1238
Rebi-iil-aher 25) ; No. 335 (1238 Saban 16) ; No. 348 (1238 Geruaz-iil-aher 5) ;
No. 353 (1238 Zilcade 9) ;
5) No. 356 (1238 yuharrem 21).
6) No. 504 (1239 Sevval 12) ; No. 507 (1239 Ramazan 30) ; No. 661 (1242
Zilhigge 23) ; No. 658 (1242 Rabl-iil-aher 15) ; No. 659 (1242 Zilhigge 8) ; (1242
Reb1-41-aher 16) ;
7) No. 506 (1239 Ramazan 5);
8) No. 285 (1238 Sevval 9) ; No. 286 (1239 Saban 25) ; No. 28o (1238
Ramazan 15) ; No. 289 (1238 Sevval 17) ; No. 292 (1238 Gemaz-iil- aher 7)
No. 489 (1239 Sefer 19) ;
9) No. 284 (1238 Rebi-iil-evvel 17) ; No. 488 1239( zithigge 28) ; No.
287 (1238 Ramazan 3); No. 322 (1238 Rebi-iil-evvel 3) ;
1o) No. 288 (1238 Zilhigge 15);
ii) No. 490 (1239 Zilhigge 3);
12) _. N 0. 500 (1239 Saban 22) ;
13) No. 319 (1238 Sefer 9).
14) No. 275 (1238 Zilhigge 23) ; No. 290.

www.dacoromanica.ro
HASMETLU 193

Un alt Muhafiz al Giurgiului, Mustafa Pasa : Hametlit,

felanetlit, vala menzeletln" 1).
Mustafa Pasa, Muhafizul Rusciucului : Hametlit, fetanetlet,
vala menzeletlit" 2) sau : Hamelin, raghbetlit, multab-
betlit" 3).
Un. alt Muhafiz al Rusciucului, Mehmed Salih Pasa : H
Inctld, fetanetlit, valamenzeletlit, bitlendriitbetlit" 4).
Un al treilea Muhafiz din Rusciuc, Mehmed Ahmed Pasa
Hamelin, menzeletln, ri:ttbetlit" 5).
Ibrahim Pap., Muhafizul Vidinului : Hamelin, rittbetlit, fe-
tanetlu, nzilveddetlit" 6).
Un alt Muhafiz al Vidinului, Mehmed Resid Pasa : Hay-.
mean, rfitbetlit, valarnenzeletlit, dirayetln" 7), sau : Hamelin, di-.
rayetlit, fetanetlit, valamenzeletlit" 8), sau : Hamelin, dirayetlit, fe-
tanetlit, bidendmenzeletlit" 9).
Un al treilea Muhafiz din Vidin, Mustafa Pasa : Hamelin,
rittbelln, valamenzeletlit, dirayetlit" 19), sau : Hametlit,riitbetlet, va-
lamenzeletin, riayetlit" 11).
Hasan Huseyin Pasa, Muhafizul din Nicopole : Hametln,
rittbetlit, zeyrietlit, letanetlit" 12).
Un alt muhafiz din Nicopole, Omer Pasa : Hamelin, di.-
rayetlit, kiasetlit, bfilendnienzeletle 13)... sau : Hametlit, riyaetlit,
kiasetlit, bfilendmenzeletlit" 14).
Ibrahim Pasa, Muhafizul Brailei : Hamelin, ratbetlit, feta-
nelln , ndiveddellit"13)... sau : Hamelin, esaletln, rutbetlu, kiasetlit"18

1) No. 172 (I235Sevval 17).

2) No. 357 (1238 Muharrem 25) ;
3) No. 542 (1239 Sevval 19) ;
4) No. 654 (1242 Gemaz-iil-evvel 9)
5) No. 684 (1238 Sevval Jo).
6) No. 605 (x241 Gemaz-iil-aher 29).
7) No. Ramazan 3) ; No. 785 (1239 Zilcade 3).
791 (1239
8) No.786 (1239 Saban 29) ; No. 790 (1239 Ramazan 19).
g) No.792 (1239 Ramazan 15).
xo) No. 699 (1238 Gemaz-iil -aher 27) ; No. 700 (1238 Rebl-iii-evvel 25). z
No. 701 (1238 Zilcade 19) ; No. 702 (1238 Ramazan 13) ; No. 703 (1238 Gemaz..
iil-aher 5) ;
II) No. 698 (1238 Sefer 30).
12) No. 614 (1241 Gemaz -dl -aher i)
13) No. 503 (1239 Sevval 25) ; No. 725 bis (1238 Zilcade 21) ;
14) No. 727 (1238 Zilcade 5) ; No. 728 (1238 Rebi-iil-evvel 17) ; No. 729,
(1238 Ramazan 3) ; No. 732 (1238 Gemaz -ul -aher 5) ;
15) No. 272 (1239 Rebi-iii -evvel 23) ;
16) No. 271 (1239 Rebi-iii-evvel 9) ;
13.
Hrisovul IT.

www.dacoromanica.ro
194 H. DJ. SIRUNI

Un alt Muhafiz al Brailei, Ebubekir Pa5a. : Rittbettet, men-

seletlie, hurmetlu, hamellit" 1)... sau Ratbetlit, riyaetlu, menze-
letlit, hametlii" 2)... sau : Thitbetlit, hametlit, fetanetlit, menze-
Ulla" 3)... sau : Riayett4, riitbetnt, hametlit" 4)... sau : Iiiirmett
riyaelli hametlit" 5)...
Un al treilea Muhafiz al Brailei, Suleiman Pa4a : Hametiti,
dirayetlit" 6)... sau : Hamett4, miknetlit, dirayetlit" 7)...
Yonus Paa, Muhafizul din Tulcea : Hametlit, fetanetli t,
esaletlu, alamenzeletlit" ; Hasmetlii, esaletlit, riayetlit, zeynetlu" 9) ;
Fetanetlit, esaletlu, hamettet" 10)...
Osman Paa, Muhafizul din Isaccea : Haptetlit, zeynettU,
fetanetlit, menzeletlit"
Un alt Muhafiz din Isaccea, Eyub Paa Hametlit, ne-
zaketli zeralet14, enadetlA" 12) ; Hametlit, enadetlit, kiyasetlit"13) ;
Hasmetlu, zerafellit, bqaottit, enadetlit" 14) ; H amela hiirmetM,
jetanetlit, enadetlit" 16).
Gafer Sadik Paa, Muhafizul Macinului : Raghbetli, riayetli
hametM" 16).
Husein Husni Paa, Muhafizul Belgradului : Hameln!,
zeynetlit, fetanellit" 17).
Mehmed Emin Paa, Muhafizul Harovei : H apnea'? t, men-
seletlet, dirayetlit, raghbetlit" 18) ; sau : H asmetlit, menzelealt, di-
rayetl4, zeynetlA" 19).
Elhat Abdiikerim Paa, Muhafizul din Ada-Kale : Has-

I) No. 718 i 719 1238 Sefer 25) ; No. 721 (1238 Muharrem 29).
2) No. 720 (1238 Geniaz-iil-aher 23) ; No. 716 (1238 Rebi-iil-evvel 23).
3) No. 717 (1238 Rebi- til -evvel 15).
4) No. 722 (1238 Saban 25).
5) No. 725 (1238 Regeb 27).
6) No. 665 (1242 Sefer 5) ; No. 671 (1242 Zilhigge 17)
7) No. 664 (1242 Muharrem 25).
8) No. 88/VIII (1239 Regeb 25).
9) No. 46/IX (1238 Zilcade 1).
zo) No. 1023 (1238 Zilcade 1).
II) No. 64/VIII (1238 Saban 27) ; No. 733 (1238 zilhigge. 5).
12) No. 104/VIII (1239 Ramazan 9)
13) No. 34/ VIII (1240 Ramazan 13)
14) No. 8o6 (1239 Saban 1).
15) No. 807 (1239 evval 5).
16) No. 81/v111 (1241 Zilhigge ii).
17) No. 656 (1242 zithigge 29).
18) No. 609 (1241 Zilhigge 15) ; No. 610 (1241 evval 19) ;
r9) No. 649 (1242 Geinaz-iil-evvel 5) ;

www.dacoromanica.ro
HAMETLIJ 195

Taghbetlie,rittbetkii, inenzeletlic, sadakalln" ; sau : Hametlit,

Tittbetlit, miiveddetlit, hfirmetlit" 2).
Esseid Ahmed, Muhafizul Tarnovei : Hurntetlf t, hametln,
menzeletlit, hakikailn" 3).
Mehmed Arif Pasa, Muhafizul din Alceaklar (Balcic) : Hicu-
metlet, dirayetlit, miknetln" 4).
*
* *

Vin apoi ceilalti demnitari turci din judetele dela hotar.

Mehmed Seid, Agaua de Ieniceri din Giurgiu : Haptettn,
zeynetlit, hiirmetlu, kiyasaln" 5). Salih, Agaua de Ieniceri din
Nicopole : Hamelin, rhtbetlit, billendmenzeleiln" 6). Abdullah,
Agaua de Ieniceri din Rusciuc : Hamelin, fetanalie, Thtbetlh, va-
lamenzeletlit" 7). Osman, judecatorul (molla) din Nicopole : Hcq-
metln, kiyasellu, riayetlit, bitlendmenzeletlit" 8) ; Mufti Zade Esseid
Mehmed, un alt judecator din Nicopole : Hamelin, hiirmalh,
Titibean") ; Ahmed, judecatorul Silistrei : Hamelin, Thibellit,
dirayetlit" 10).
Seid Mehmed, judecatorul Rahovei : Hamelin, rietbetlit, feta-
netlit11) ; Hafiz Ali, judecatorul *istovului : Hamelin, Tutbetlit,
menzeletin"12); Elhag Ismail, judecatorul Rusciucului : Hamelin,
kiirmetln, rutbetlu, menzeletln" 13).
Ibrahim, voivodaua *istovului : Hamelin, rittbetlit, men-
Ahmed., miitesellimul Silistrei : Hamelin, miknetln,
zeleiln" 14) ;
dirayetln' 18).
Hasan, mubasirul coastelor Marii Negre : Hamelin, zey-
netlic, Thibetlit" 18).

1) No. 416 (1238 Rebi-ill-evvel it) ;

2) No. 539 (1239 Ramazan 6);
3) No. 639 (1241 Ramazan 3).
4) No. 8/VIII (1238 Ramazan 3).
5) No. 516 (1239 Regeb 27).
6) No. 943 (1240 znigge i9)
7) No. 1050 (1241 Sefer 3).
8) No. 358 (1238 Sefer 13).
9) No. 747 (Fara data).
1o) No. 892 (1240 Zilcade 9).
II) No. 749 (1238 Sefer 3).
12) No. 748 (1238 Sefer 1).
13) No. 842 (1239 zinagge 21).
14) No. 893 (1240 Muharrem 7).
15) No. 932 (1240 Zilcade 9).
16) No. 513 (1239 Zilcade 19).

www.dacoromanica.ro
196 H. DJ. SIRUNI

Hasan, milbasirul Balcicului (Alceaklar) : Hamelin, zey-

metric, menzeletln, raghbetlit" 1).
Intr'o adresa catre Alexandru *utu Voda, Domnul Tariff
Romanesti, noua negustori turci din Silistra : Hamelin, rfitbelln,
miknetln, sadakalln" 2).
Intr'o alta adresa a unor cornercianti turci ; Hamelin, zey-
mean, fetanetla, menzeletlit" 3).
* *

Spre a arata intr'un tablou, toate epitetele intrebuintate

pentru Domni dam urmatoarea for lista :
hapnellet (plin de magnificenta) ; riitbetlit (plin de demni-
tate) ; bnlend-riitbetlit (plin de inalta deninitate) ; menzeletlit (plin
de rang) ; vald-menzeletlit (demn de consideratie) ; fetanellit (plin
de inteligenta) ; dirayetln (plin de intelepciune) ; kiyasetln (plin
de sagacitate) ; zekiavetli' (plin de devotament) ; sadhkatlit (plin
de credinta) ; raghbetlit (demn de stirna) ; miknelln (plin de au-
toritate) ; bielend-miknetlit (plin de inalta autoritate) ; hurmellit
(demn de respect) ; zeynetlit (plin de podoabe) ; meveddetlit (plin
de dragoste) ; zeraletlit (plin de eleganta) ; bqw1lit (plin de bu-
curie) ; esaletln (de origina nobila) ; sehanzetlit (plin de ingenio-
zitate) ; veg ahetln (plin de frumusete) ; miirevvetlit (plin de uma-
nitate).
* *

Acestor epitete in titlurile adresate Domnilor romani de

obiceiu urma o alts expresiune de politeta, in semn de oarecare
intimitate intre cel care adresa actul gi Domn.
Astfel gasim intrebuintate : Sadik-i-vef aptarim 4) (sincerul
meu credincios) ; Dost-i-velaparim 7) (amicul meu credincios) ;
Muhibb-i-vef aptarim 8) (prietenul meu sincer) ; Dost-i-veladarim 7)
(amicul meu fidel) ; Dost-i-velakiarim siitude iyemim 8) (amicul
meu credincios, raudat prin calitatile sale) ;

1) Doc. No. 839 (1239 Sevval 19).

2) Doc. No. 6 (123o Sevval 3);
3) Doc. No. 4o (1229 Gemaz-id-aher 17) ;
4) Doc. No. 636.
5) Doc. No. 639, 664.
6) Doc No. 658-66r, 701.
7) Doc. No. 792.
8) Doc. No. 1057

www.dacoromanica.ro
HAMETLII 197

Muhibb-i-yelakiarim 1) (prietenul meu intim) ; M uhibb-i- ka-

dimim 2) (vechiul meu prieten) ; Dost-i-hakaikplarim 3) (amicul
meu adevarat) ; Khuluskiarim 4) (sincerul meu) ; I khlaskiarim 5)
(intimul meu) ; Muhibb-i-khulle4uar 6) (prieten cu semne de
intimitate) ;
V elakiar-i-ikhlasparim 7) (amic cu semne de sinceritate) ;
Mukhlis-i-khuluspwrim 8) (devotatul meu cu semne sincere) ; Mu-
hibb-i-musadakat-perver y e vet akesterimiz 9) (prieten plin de cre-
dinta si de fidelitate) ; V efi-iil-uhud muhibb-i-velakiarim 10) (cre-
dincios in angajamente, intimul meu amic) ; V el i-iil-uhud mu-
hibb-i-v el aparim 11) (credincios in angajamente, prietenul meu
sincer) ; Dost-i-vef a-peivestim 12) (amic legat cu credinta) ; S adik-
i-ikhlasim 13) (credinciosul meu sincer) ; Dost-i-ali-v akar 14) (amic
cu inalta autoritate) ; Do st-i-yela-nihad 15) (amic dotat cu f ide-
litate) ; Muhibb-i-vel akiarim Wend itibarim) 16) (prieten credincios
demn de inalt respect) ; Muhibb-i-khulusparim 17) (prieten cu
semne sincere ; (Muhibb-i-dilniivaz velakiarim 18) (prieten sedu-
calor si intim).
*
* *
In sarsit aceste epitete de obiceiu erau terminate cu o
ultima parte, spre a pomeni Domnul in mod direct : Mir-i-billend-
itibar 19) (Bey demn de inalt respect) ! ; Mir-i-muhteem-iii-atvar 20)
(Bey cu purtare majestuoasa !) ; Mir-i-velir-fil-ihtipm 21) (Bey cu

1) Doc. No. 647.

2) Doc. No. 702.
3) Doc. No. 797.
4) Doc. No. 725 bis.
5) Doc. No. 727.
6) Doc. No. 85o.
7) Doc. No. 638.
8) Doc. No. 654.
9) Doc. No. 646.
io) Doc. No. 684.
/ i) Doc. No. 684.
12) Doc. No. 656.
13) Doc. No. 679.
14) Doc. No. 821.
is) Doc. No. 867.
16) Doc. No. 63/VIII.
17) Doc. Nol. 6o/VIII.
18) Doc. No. 1096.
19) Doc. No. 377, 358, 541
zo) Doc. No. 97/VIII.
21) Doc. No. 415.

www.dacoromanica.ro
198 H. DJ. SIRUNI

multa magnificenta !) ; 1) (Bey inalt in demni-

tate 0 ; Mir-i-vedayet-semir 2) (Bey cu bran.deta ridicata) ; Mir-
i-dirayet-semir 3) (Bey cu intelepciun.e ridicata !) ; Mir-i-meali-se-
mir 4) (Bey cu calitati ridicate !) ; Mir-i-meveddet-semir 6) (Bey
cu dragoste ridicata) ! ; Mir-I-miihteom G) (Bey majestuos ; Mir-
i-/ etanet-semir 7) (Bey cu inteligenta ridicata) !; Mir-i-gelil-fil-
kadr 8) (Bey cu mare valoare !) ; Mir-i-hamet-meab (Bey depou
de magnificenta !) ; Mir-i-zeva-iht4am 10) (Bey, om magnific !) ;
Mir-i-kesir-iil-itibar 11) (Bey [demn] de multa consideratie ;
Mir-i-miihterem 12) (Respectabil Bey !) ; Mir-i-reli-iil-itibar 13) (Bey
[demn] de inana consideratie ; Mir-i-gelil-iil-itibar 14) (Bey demn
de mare consideratie 0 ; Mir-i-velir-fil-itibar 15) (Bey [demn] de
abundenta consideratie !) ; 16) (Bey ridicat in
demnitate !) ; Mir-i-esalet-semir 17) (Bey cu nobleta ridicata !) ;
Mir-i-menzelet-semir 18) (Bey cu rang ridicat !) ;
iinvan 19) (Bey [ornat] cu un frontispiciu ridicat !) ; Mir-i-sadakat-
sem& 20) (Bey cu credinta ridicata !) ; Mir-i-ali-genab 21) (Bey de
inalt rang !) ; Mir-i-hametsemir) 22) Bey cu magnificenta ridicata !).
Dupa cum ne arata insa toate aceste documente, epitetul
rezervat domnului era, inainte de toate, titlul de Hametlis pe

1) Doc. No. 116.

2) Doc. No. 372.
3) Doc. No. 1041, 609, 67 /VIII.
4) Doc. No. 319.
5) Doc. No. 254.
6) Doc. No. 373, 519, 407, 285, 286, 284, 28o, 287, 321, 705-708.
639, 854.
7) Doc. No. 638, 748, 878.
8) Doc. No. 67/IX.
9) Doc. No. 514.
to) Doc. No. 636.
II) Doc. No. 504.
12) Doc. No. 542.
13) Doc. No. 614, 483, 656, 665, 664.
14) Doc. No. 7, 275, 29o, 277, 288, 632, 293.
15) Doc. No 507.
16) Doc. No. 374.
17) Doc. No. 94/VIII, 671.
18) Doc. No. 485.
19) Doc. No. 99/VIII, 513, 539, 654, 647.
zo) Doc. No. 525, 540.
21) Doc. No. 518.
22) Doc. No. 363, 392, 396, 398, 399, 503, 506, 610, 345-347, 339,
340, 332-334, 325-6, 346-7, 349, 351, 322-3, 32o, 81NM, 605, 298,
292, 701, 684, 658-661, 637.

www.dacoromanica.ro
HASMETLU 199

care it intalnim aproape in toate adresele demnitarilor turci, cele-

lalte epitete schimbandu-se dupa caz. Acest titlu de hamellic
corespunde cu acel de Majestatea Sa" de astazi.
Inteadevar Hamet este un cuvant arab care insemneaza
suits numeroasa de servitori, cortegiu numeros care urmeaza de
obiceiu pe un personaj distins, si prin urmare magnificenta",
pompa".
Indicand distributia arbitrary pe care o fac Turcii spre a
caracteriza diferite Bari, Bianchi-Kieffer citeaza un proverb tur-
cesc : mal Hindistan, akdl Frenghistan, hamet Al-Osman", adica
bogatie [are] India, inteligenta Europa, magnificenta dinastia
otomana"1. Iar Hameau este adjectivul cuvantului hqmet, i
insemneaz5. plin de magnificenta, de majestate, majestuos" 2).
Lexicograful emseddin Sami defineste astfel cuvantul :
Majestieux ; magnifique ; qui a une suite considerable. Titre
qu'on donne aux souverains des Etats d'Europe. Sa majeste. Has-
metlit Italia KdraldSa majeste le roi d'Italie" 3).
Dupd Meynard hamet insemneaza magnificence, pompe
(litt. respect qu'on inspire par une suite nombreuse-=ham)", iar
hqmetlu magnifique, majestueux ; titre donne aux souverains
et partieulierement aux souverains d'Europe. Hametlu Fransa
padisahi hazretlerine, a sa majeste magnifique l'Empereur de
France" 4).
Gasim la un alt lexicograf urmatoarea definitie : majes-
tueux ; magnifique, somptieux. Titre qu'on donne aux souve-
rains des Etats ; sa majeste" 6).
Tot asa documental turc care prezinta tratatul de pace
din Adrianopol, enumerand capii statelor semnatare, ii citeaza
cu titlul de hasmetlu : Hametlu Fransa imperatori, hametlu
Inghiltera Kciraliceasi ye padisahi, hameau biitiin Rusialarin
imperatori, hameau Sardenia Kdrald" 6), (Majestatea Sa imparatul
Franjei, Majestatea Sa regina si imparateasa Angliei, Majestatea
Sa imparatul Rusilor, Majestatea Sa regele Sardiniei)

Dictionnaire, I, 699.
z) Bianchi-Kieffer, Dictionnaire, I, p. 700.
3) S. Sami, Dictionnaire turc-francais, Constantinople, 1885, p. 435.
4) A. C. Barbier de Meynard,Dictionnaire-turc-francais, 1881, Vol. I, p. 654.
5) Sermed Muhtar Alus, Nouveau Dictionnaire-Turc-Fran 1935, p. 277.
6) Muharirat-i-Nadire.

www.dacoromanica.ro
200 H. DJ. SIRUNI

Acest titlu de haymetlit era deci rezervat exclusiv suvera-

nilor streini, atat imparatilor cat si regilor.
Acest fapt ne este precizat de asemenea in indicatoarele
de ceremoniale si in toate manualele epistolare de altadata 1).
Intrebuintand acest epitet, demnitarii turci recunosteau in
mod tacit continuitatea suveranitatii romanesti asupra tarilor
locuite de Romani, cu toate ca ele erau subjugate vremelnic,
iar pe Domni ii considerau ca niste capi de stat.
Concluzie.Aceasta lucrare nu este conceputa spre a face
un joc de cuvinte. Daca am insistat asupra cuvantului haymetlu,
este pentru Ca el caracterizeaza o stare de fapt, anume locul cu
totul exceptional al Tarilor Romane in randul celorlalte tinuturi
subjugate.
Din aceste motive am adoptat cuvantul ca titlu la aceasta
lucrare, deoarece el simbolizeaza, in ciuda tuturor formalitatilor
de umilinta impuse tarilor romane si voevozilor lor, si in ciuda
termenilor pomposi consacrati in poruncile imparatesti si in cele
viziriale, respectul pe care it purtau ceilalti maxi demnitari ai impe-
riului in privinta Domnilor romani, respect ce se cuvine pentru
un suveran strein.
Tarile romane erau considerate ca niste tari vasale pentru
ca plateau Portii un tribut anual s-i erau datoare sa procure unele
marfuri pentru nevoile capitalei otomane, si pentru ca nu aveau
reprezentatii for diplomatici in alte state, etc.
In ce priveste tributul anual pe care it plateau tarile romane,
nu era tocmai o capitatie impusa unui tinut anexat. Nu infra in
cadrul acestui studiu sa examinam, in mod amanuntit, toate avae-
turile, darile si obligatiunile ce se plateau Portii. Spunem numai
ea unele din ele se trimiteau ca niste daruri de complezenta.
Mihail Sturdza adunand in 1853 Material pentru un memoriu
asupra tarii Moldovei, citeaza in randul legaturilor primite si inta.-
rite dela Poarta : Pentru semn de supunere Moldova va avea
purtare de grija a trimite pe tot anul la Poarta prin doi boieri
patru mii galbeni turcesti, adeca unsprezece mii lei, 4o soimi si
40 iepe fatatoare, aceste toate cu nume de perches, adeca dar 2)".
Chiar si puterile cele mari, dupd cum observa N. Iorga, obis-
nuiau a plati cate ceva Turcilor pentru ca posesiile for sa nu fie

1) MenAat-i-aziziye fi asar-i-osmaniya I, 1284 p. 153; II, 1286, p. 2(36.

2) Hurmuzaki, supl. I, 4, 9.

www.dacoromanica.ro
HA5METLU 201

atinse de (latish. Astfel platise tribut odinioara Imparatul din

Constantinopol si toata familia lui papa la caderea lor (1453) si
pans la inlaturarea stapanirii grecesti din IVIoreia ; tribut trimi-
sesera Sarbii si Bulgarii cats vreme li-a trait statul ; in sfarsit
Venetia dadea tribut pentru posesiunile ei in Albania si pentru
orasul Lepanto 1).
Tot asa in ce priveste obligatia tarilor romane de a procura
capitalei turcesti unele din produsele lor. Dupa cum am vazut
principatele romane erau considerate ca granarele" capitalei tur-
cesti ; am mai aratat insa Ca aceste produse nu se trimiteau ca
un tribut, ci se vindeau in anumite conditiuni.
Este adevarat ca. Principatelor li s'a luat dreptul de a avea
reprezentanti diplomatici in tarile streine. Oare Principatele au
perdut ceva din suveranitatea lor, pentru ca dela Fanariotii in-
coace n'au mai tratat pe socoteala lor cu alte state ?... Cine nu
stie Ca dela 1716 papa la 1774 istoria Principatelor nu e altceva
decat un lant neintrerupt de fara-de-legi comise de catre cel mai
tare spre a impila cu totul pe cel mai slab ?" 2) Ce e mai insemnat,
si care merits a nu se perde nici-o-data din vedere e ca in mij-
locul acestui period de nelegalitate, in anul 1774, in tratatul de
Kuciuk-Kainargi, Rusia si Turcia recunosc amandoua pe Prin-
cipate de state suverane, si be garanteaza dreptul de a se repre-
senta in afara prin agentii lor proprii".
Altfel Jarile romane se bucurau de o libertate perfecta, afara
de unele restrictiuni temporare ; ele erau conduse de legile lor
fara nici un amestec din partea Portii, puteau tine ostasi cu plata
lor, libertatea lor religioasa nu era in nici un chip stanjenita, iar
Turcii nu puteau cumpara pamanturi in Principate, nici a se aseza,
nici a avea sau a face moschee nici intr'un chip.
Spre a termina printr'o concluzie conchisa, putem afirma
ca Principatele erau tari inchinate, nici de cum anexate ; erau,
intr'adevar, tari cu oarecare dependenta economics, cu unele res-
trictiuni vremelnice, in domeniul politic dar nu provincii vasale,
cum le-au aratat textele turcesti.

1) N. Iorga, Istoria Ronidnilor, ed. X-a, 1937, p. 127.

2) Constantin Hurmuzaki i Ioan Maiorescu, De_voltarea drepturtlor Prin-
cipatelor Moldo-Romine in urma tractatului de Paris din 30 illartie x856, Bru-
xelles, 1853.

www.dacoromanica.ro
202 H. DJ. SIRUNI

In ciuda tuturor umilintelor cu care erau numiti sau reche-

mati Domnii, in anumite perioade, turile pAstrau traditiile for
de suveranitate, se bucurau de respectul demnitarilor din tinu-
turile invecinate si erau considerate, chiar de asupritorii lor, tari
libere", aceasta inteo continuitate netagaduita.

H. Dj. Siruni

www.dacoromanica.ro
SIGILII ROMANESTI CU LEGENDA IN LIMBA
TURCEASCA
I. Sigilii domneti (veaeul al XVII-Iea).
Din cele mai vechi timpuri si pana la inceputul veacului
al XIX-lea, limba in care au fost scrise legendele depe sigiliile
domnesti ale Tarii Romanesti si ale Moldovei a variat destul de
mult, astfel ca se cunosc pana acum sigilii domnesti cu legenda
in limbs romans, slave, greaca si latina. Schimbarile acestea au
fost in stransa legatura cu limba folosita oficial de cancelariile
tarilor noastre in epoca respective, in legatura cu idealurile po-
litice si culturale ale unora dintre domni si cu origina for etnica.
Pe langa acestea, schimbarile aumai avut ate odata in vedere
si destinatia de circulatie : interns sau externs, a documentului
pe care avea sa se aplice sigiliul.
Dar, odata cu intronarea domniilor pamantene, limba si-
giliilor domnesti interne s'a statornicit definitiv, si de atunci pana
astazi a fost folosita in acest scop numai limba romans, avand
eel mult adaogate devize in alte limbi, si anume in limba
latina (clarescere pulchrior, nihil sine deo, etc.).
Avem acum prilejul sa aratam ea Si limba turceasca a fost
folosita de unii domni in sigiliile lor. i anume, eel mai
vechi sigiliu de acest fel it intalnim pe vremea lui Vasile Lupul.
Evlia Celebi, cunoscutul calator turc din veacul al XVII-lea, tre-
cand prin Iasi, la 1659, afla ca Vasile Lupul, pe cand era Inca
Domnul Moldovei, trimesese o scrisoare lui Cara Mustafa Pasa,
vestindu-1 ca vrea sa treaca la islamism, in chiar prezenta Sul-1
tanului Murat. Pecetea acestei scrisori avea urmatorul text, in
limba turceasca si cu caractere arabe :
Muhibb -i- Khanedan-i-Al-Osman
Lupul Voivodayi-Serhadd-i-Boghdan.

www.dacoromanica.ro
204 EMIL VIRTOSU

Adica in, traducere romaneasca :

Prietenul Sultanilor din Dinastia lui Osman,
Lupul Voevodul Serhatului Moldovei.
Vedem deci ca acest sigiliu inelar, desigur a fost
folosit de Vasile Lupul Voevod intr'un document extern. Infor-
matiile pe care ni le da Evlia Celebi sunt insuficiente, asa ca
nu putem ti daca sigiliul purta pe el sterna Moldovei, nici
daca a fost folosit si in actele interne ale Voevodului. Stim doar
ca textul de mai sus era astfel dispus incat sa se vada numai-
decat ca e vorba de doua versuri i de o frumoasa potrivire a
rimelor 1.
Aproape in aceeai vreme gasim sigilii domnesti cu text
turcesc si in Tara Romaneasca. Astfel, la i6 Aprilie 1661 (7169),
Domnul Gligorie Ghica Voevod da o porunca (povelenie) pentru
ca Manastirea Tismana sa-si tins cu bung pace ocina dela Er-
ghiavita. Porunca, scrisa in limba romana, pe hartie, este pre-
vazuta cu monograma si semnatura domneasca autograf5., si inta-
rita cu un sigiliu inelar, octogonal (15 mm x 17 mm), in tu rosu.
Sigiliul are in camp acvila cruciata a Tarii Romaneti, conturnata
spre dreapta, cu sborul deschis, iar de jur imprejur, in exerga
marginita spre exterior de doua linii octogonale, este sapata, in
limba turceasca i cu caractere arabe, urmatoarea legenda :
Lighor Ghica Voivodayi Serhadd-i-Eflac, Bende-i-Khake-
payi-aali Osman'.
Adica, pe romaneste :
Gligorie Ghica Voevodul Serhatului Tdrii Romdnoti, supusul
-inaltului tron al lui Osman 3.
r) Vezi Dr. Andrei Antalfy, Cdldtoria lui Evlia Celebi grin Moldova 'n
anal 1659, in Buletinul Comisiei Istorice a Romdniei, Bucuresti, 1933, p. 42.
2) Vezi fig. r. Documentul se afla la Arhivele Statului, Mdndstirea Tts-
mana, doc. 6/XI. An intalnit pans acum acest sigiliu pe Inca data documente
interne scrise in romaneste, si anume : 13 Fevruarie 1661 (7169). Io Gligorie Ghica
Voevod scrie lui Iorga vamesul dela Campina, sa plateasca anual, manastirilor
Glavacioc si Snagov, mila de roo ughi (Arhivele Statului, Mdndstirea Glavacioc,
.doc. 38/XXXIV Netreb.). Si al doilea : 16 Aprilie 166r (7169). Io Gligorie
Ghica Voevod intareste Manastirii Arges stapanirea peste Muntele Plaisorul(lbi-
dem., Mdndstirea Argef, doc. 43 /XVI).
3) Formula turceasca corecta este urmatoarea ...supusul tronului Dinas-
tiei lui Osman ( Al-i-Osman). Deosebirea din sigiliu fata de lectura corecta
vine din ortografierea gresita a unui cuvant, care se pronunta aproape la fel,
-dar are doua sensuri, dupa chipul in care este scris.

www.dacoromanica.ro
SIGILII ROMANESTI CU LEGENDA TURCEASCA 205.

A doua domnie a lui Io Gligorie Ghica Voevod incepe in

Martie 1672 (7180). La 30 ale aceleiai luni, Domnul da o carte"
Manastirii Radu-Voda din Bucuresti, cu hramul Sf. Troita, in-
tarindu-i dreptul de a lua vama de sane dela Ocna Telega. Do-
cumentul este scris pe hartie, in limba romana, prevazut cu mo-
nograma oficiala si semnatura autografa a Domnului, si intarit
cu un sigiliu inelar, octogonal (16 mm x 16 mm), pus cu tu

4.1

Fig. 1. Sigiliu inelar dela Io Fig. 2. Sigiliu inelar dela Io

Gligorie Ghica Voevod, Domnul Gligorie Ghica Voevod, Domnul
Tarii Romanesti (1661), cu le- Tarii Romfinesti (1672), cu le
genda in limba turceasca I). genda in limba turceasca(II .

rou. Regasim in campul sigiliului acvila cruciata a Tarii Roma-

-neti, conturnata spre dreapta, cu sborul deschis ; iar In exerga
acela text turcesc aflat si pe sigiliul precedent 1. Sigiliul acesta
este, neindoios, altul, deosebirile fiind vizibile in executia octo-
gonului si a acvilei.

i) Vezi fig. 2. Documental se afla la Arhivele Statului, Mdndstirea Radu-

Vodd, doc. rt/XXXVII. Mai cunoastem pand acum Inca doua exemplare din
acest sigiliu : so Aprilie 1672 (718o). Porunca povelenie), scrisa pe hartie, in
limba romana, prin care Io Gligorie Ghica Voevod scuteste mai multe sate ale
ManAstirii Alihai-Voda (intre ele i Bolintinul de anumite biruri i podvezi (Ibi-
dem, 11/Ieindsttrea Mihai-Vodd, doc. 12/V). Al doilea exemplar : 16 Aprilie 1672.
Porunca (povelenie), pe hartie, in limba romana, prin care Io Gligorie Ghica
Voevod inareste Manastirii Viforita stapanirea peste balta dela satul GurguiaIi
si Vara'ti (Ibidem, Mdizattrea Vtlorfta, doc. 37/I).

www.dacoromanica.ro
 206 EMIT, VIRTOSU

In sfarsit, credem a recunoaste un al treilea sigiliu inelar

al aceluias domn. i anume, o porunca (povelenie) scrisa pe
hartie, in limba romans, la 25 Iunie 1672 (7180), prin care Io
Gligorie Ghica Voevod intareste Manastirii Sf. Ioan din Bucuresti
dreptul de a avea, ca poslusnici, trei omenasi" de la Rosul,
poarta un sigiliu inelar octogonal, pus tot cu tu rosu, cam de
aceleasi dimensiuni cu cele precedente (15 mm x 17 mm), cu
exact acelas text turcesc, cu acelas tip de acvila cruciata con-
turnata spre dreapta, dar cu deosebiri in felul in care este exe-
cutata aceasta acvila '. Sigiliul acesta se apropie mai mult de

Fig. 3. Sigiliu inelar dela Io Gli- Fig. 4. Sigiliu inelar dela Io Gli-
gorie Ghica Voevod, Domnul Tarii gorie Ghica Voevod, Domnul Tarii
Romanesti (1672), cu legenda in Romanesti (1662), cu legenda in
limba turceasca III . limba romans slava .

sigiliul al doilea, dela inceputul aceleiasi domnii si chiar din cursul

aceluia an, dar toate trei repeta gresala privitoare la formula
consacrata : aali Osman, in loc de : Al-i-Osman 2.
Ca observatie generall insemnam faptul ca legenda celor
trei sigilii este lipsita de caracteristicul Io (1w), precum este
1) ezi fig. 3. Documentul la Arhivele Statului, Seclia Isloricd, subt data,
fost Mcincistzrea Sf. loan din Bucure,th, doc. 12/III.
2) Vezi mai sus, observatia din nota ; se repeta, totodata, in toate trei
sigiliile, si gresala in ceea ce priveste punerea unora din punctele necesare
.caracterelor arabe.

www.dacoromanica.ro
SIGILII ROMANESTI CU LEGENDA TURCEASCA. 207

lipsita Si de invocatia simbolica (hrismonul +). Regasim totusi

invocatia simbolica in aceste sigilii, dar in alt chip, si anume
subt forma crucii pe care acvila din campul sigiliului
o tine in cioc. Si in acest sens e necesar sa facem o compa-
ratie cu sigiliul inelar obisnuit al aceluias domn, adica sigiliul
inelar cu legenda romaneasca. I\Te este la indemana un astfel de
sigiliu, pus tot cu tus rosu, pe o porunca scrisa in limba ro-
mana (slava), la 22 August 1662 (7170). Sigiliul este tot octogo-
nal (17 mm x 18 mm), avand in camp acvila cruciata a Tarii
Romanesti, conturnata spre dreapta, cu sborul deschis, iar in
exerga textul : t 1w rmiropiE niKe ItOf ROM 1. Intre altele,
acest sigiliu se deosebeste de sigiliile cu legenda turceasca prin
felul in care este executata acvila si prin prezenta invoca-
tiei simbolice (hrismonul) in exerga, asezata astfel incat aceasta
invocatie simbolica ajunge sa fie in prelungirea crucii pe care
acvila o tine in cioc, in campul sigiliului.
In concluzie, constatam ca in documentele interne dela Io
Gligorie Ghica Voevod au fost folosite si sigilii domnesti inelare
cu legenda in limba turceasca, alaturi de cele in limba romans.
Desi aceste sigilii apar in chip cu totul neobisnuit, valabil -
tatea documentelor respective n'a fost pusa totusi nici o clipa
la indoiala, subt domnii urmatori, certitudinea autenticitatii si
valabilitatii documentelor decurgand din prezenta pe sigilii a
acvilei cruciate, proprii Tarii Romanesti, precum si din pre-
zenta monogramei si a semnaturii domnesti.
Pentru a explica, totusi, folosirea acestor sigilii la emiterea
documentelor interne, suntem siliti sa recurgem la ipoteze. Sigi-
liile acestea au putut fi comandate de Domn chiar la Stambul,
in speta cele doug dintai, indata dupa ridicarea in domnia
Tarii Romanesti, avand a se folosi de ele in actele, documentele
si scrisorile in legatura cu Inalta Poarta, asa dar in textele
cu semnificatie de politica externa, unele facute atunci, pe. loc,
iar altele ce aveau sa fie intocmite in timpul domniei.
Iar folosirea acelorasi sigilii si in cateva acte interne n'ar
putea fi explicata decat numai prin ipoteza ca Domnul nu avea
Inca gata sigiliul inelar obisnuit (respectiv sigiliul mare, al tarii),
sau dintr' un motiv sau altul nu-1 avea atunci la dispozitie.
I) Vezi fig. 4. Documental la Arhivele Statului, Mcincistzrea Mahan Vodd,
doc. ro/V : porunca (povelenie) data Manastirii Izvorani, ca sa Vila i8 pos-
lunici.

www.dacoromanica.ro
208 EMIL VIRTOSU

0 alts explicatie, care sa porneasca dela admiterea unei

deosebiri importante intre factum i datum, nu ni se pare
probabila, cu atat mai mult cu cat documentele pe care figu-
reaza aceste sigilii nu sunt, majoritatea, decat simple confir-
mari de foarte neinsemnate privilegii, deci documente care nu
aveau nevoie de masuri speciale de precautie. Iar faptul ca,
pentru fiecare din cele doud domnii ale lui Io Gligorie Ghica
Voevod, gasim cate un sigiliu inelar turcesc deosebit ne apare
ca foarte normal, cand ne gandim ca datina tarii cerea un nou
sigiliu la fiecare noua domnie. Tot astfel, prezenta celui de al
treilea sigiliu in cea de a domnie poate fi explicata prin pier-
derea sau distrugerea celui de al doilea.
In ceea ce privete sigiliul inelar turcesc al lui Vasile Lupul,
Domnul Moldovei, el nu ne este cunoscut cum am vazut
deck dintr'o descriere tarzie ,Si incomplecta. Nu tim, i nici
nu pare sa fi avut pe el sterna Moldovei, iar folosirea lui este a-
testata numai inteun document extern. Dar, chiar i aa, a-
ceasta informatie este deosebit de pretioasa, intre altele i pentru
faptul ea se vadete, Inca dela acea data, deosebirea mare intre
titulatura domneasca folosita in Cara i intre cea folosita in ra-
porturile cu Turcii. Iar deosebirea aceasta va fi confirmata i
continuata de sigiliile cu legenda turceasca ale lui Io Gligorie
Ghica Voevod, Domnul Tarii Romaneti (1661, 1672).
La cele de mai sus adaugam un sigiliu inelar oval (15 mm X
13 mm), pus cu tu negru (ca once peceteiturceasca obinuita)
de catre Io Grigorie Ghica Voevod, Domnul Tarii Romaneti, pe
o adresa catre Ienicer Aga dela itov, la II Iunie 1826 (17
Zilcade 1241), legenda sigiliului fiind, in caractere arabe : Li ghori
Abd Ghika, adica, in traducers : Grigorie Ghica servitor 1. Docu-
11 N, ea fig. 5. Documentul se afla la Arhivele Statului, Documente Tut -
c OE, Nr. 726. Redam, in rezumat, cuprinsul acestui document, foarte intere-
sant pentru precizarea unor anumite raporturi juridice intre noi r, Turci : Niste
raufacatori an atacat tatarul (curierul) trimis de muhafizul (guvernatorul) din
Ada-Cale, pe cand se indrepta spre Bucuresti, insotit de un blanar, jefuindu-i
pe amandoi. Doi din talhari an fost prinsi la Sistov i doi la Nicopole. Acesti
doi din urma fiind de origins din Tara Romaneasca, Grigorie Ghica Voevod a
rugat pe muhafizul dn Nicopole sa-i trimita la Bucuresti, impreuna cu lucru-
rile de furat, spre a fi judecati dupa legile tariff. Muhafizul a consimtit sa
trimita lucrur.le furate, dar nu 4i pe talhari. \Todd cere acuity sa se intervina pe
langa Muhaf,zul din Nicopole, spre a extrada pe talhari.
Adaugam, tot pentru precizarea raporturilor juridice dintre noi i Turci,
ca la 24 Septemvrie 1794, Mihail Constantin Sutul Voevod, Domnul Tarii Ro-

www.dacoromanica.ro
SIGILII ROMANESTI CU LEGENDA TURCEASCA 209

mental este scris in turceste, pe hartie turceasca, adresat unei

autoritati turcesti, deci actul are un caracter extern, ceeace jus-
tified oarecum folosirea sigiliului cu text turcesc. Factura
sigiliului este cu totul turceasca (are, in plus, o mica floare de
camp) si a fost lucrat probabil la Stambul, poate chiar odata
cu numirea in scaunul Tarii Romanesti (Iu lie 1822).

II. Sigilii de beizadele (veacul al XIX-lea.)

Beizadeaua Costache Ghica, fiul lui Grigorie Ghica Voevod,
Domnul Tarii Romanesti, este Capuchehaie la Stambul, unde
inainteazd Inaltei Porti un tacrir" (raport) in privinta sumei
de 130.000 galbeni, sums pe care Domnul Tarii Romanesti o pia-
tete anual Monetariei Imparatesti (Darbhand-i-amire), ca didie
i rechiabie, precum si in privinta sumei de 600.000 galbeni, im-
prumutati de Domn tot dela Monetarie, dand asigurdri ca aceste
sume vor fi platite in chip regulat. Tacrirul, scris in turceste, pe

Fig.5. Sigiliul inelar turcesc Fig. 6. Sigiliul inelar turcesc al

al lui Io Grigorie Ghica Beizadelei Costache Ghica (1825),
Voevod, Domnul Tar ii capuchehaie la Inalta Poarta $i
Romanesti (1826). fiul lui Grigorie Ghica Voevod.

hartie turceasca, este din anul 1240 (c. 1825), si poarta sigiliul
inelar al Beizadelei (14 mm X 12 mm), pus cu tu negru, avand
urmatorul text, in limba turceasca i cu caractere arabe : Beyzade

manesti, opreste pe un Turc sa fie arendas de mosie in tall. Mosia ii fusese

arendata, impotriva nizamului tariff $i impotriva strasnicilor poruncilor domnii
inele", spune Domnul, dar a fost oprit de domnia mea, dupa imparatestile po-
runci, si Inca se aflA $i ridicat la inchisoare, aici la durnnealui Besli-Aga, in Bu-
curesti" (Vezi Emil Virtosu $i Ion Virtosu, 0 suld de ani dela inliinlarea Ape-
dmintelor Brcincovenesti 1838-1938. Documente pentru istorza Bisericii, .5'coaki
f A zilului Domnifa Btilasa, precum i a Spitalului Brdncovenesc, publicate de...
Bucuresti, 1938, p. 145, doe. 187 (Epitropia Asezamintelor Brancovenesti).
14

www.dacoromanica.ro
210 EMIL VIRTOSU

Kostaki Ghi ka 1. Acest sigiliu, tipic turcesc, a fost, probabil, lu-

crat la Stambul si este folosit intr'un document extern, de
catre reprezentantul Tarii Romanesti in capitala Imparatiei Tur-
cesti.

III. Sigilii boiereti (veacul al XIX-lea).

Duper domni si beizadele, constatam ca si boierii mari
sau mici s'au folosit de sigilii inelare cu legenda in limba tur-
ceasca. Aceasta mai ales spre sarsitul veacului al XVIII-lea si
inceputul celui de al XIX-lea 2. Cunoastem astfel un document
solemn, din 15 Septemvrie 1823, un fel de adresa de multumire
trimisa Sultanului de catre aproape toate fetele bisericesti si
boieresti cate mai ramasesera in Bucuresti, sau se intorsesera
intre timp din Transilvania unde fusesera fugari duper isbuc-
nirea revolutiei din 1821.
Fetele bisericesti si boierii mulDumesc Sultanului pentru Ca
a ingaduit pastrarea privilegiilor tariff, pastrare asigurata si in-
tarifa si prin faptul ridicarii in scaunul tarii a lui Grigorie Ghica,
drept domn pamantean. Este vorba de un document extern, trimis
Inaltei Porti, cu textul scris in greceste (stanga) si in turceste
(dreapta), iar semnaturile boierilor in romaneste sau greceste, stint
insotite de sigiliile respective, cele mai multe cu legenda in
turceste 3.

1) Veti fig. 6. Documentul la Arhivele Statului, Documente Turceti, nr.

946.
2) Cunoastena cartea prin care la 28 Mai 1609 (7517), doisprezece boeri,
luati de Badea postelnic of Greci, adevereaza sta'panirea lui asupra mosiilor
.Mosani, Liseni si blirilesti, impreuna cu rumanii de pe ele. Boierii nu sunt nu-
miti in document, $i semneaza num'i prin punerea pecetilor for inelare cu tus
negru. Intre peceti este si una rotunda (16 mm), cu urina'torul text scris in
limba turceasca, cu caractere arabe : Ibrahim Celebi (urmeaza un cuvant indes-
cifrabil). Acest Ibrahim poate fi un Turc sau un cretin renegat. Dar ar putea
fi mai degraba vorba de sigiliul inelar al unui Turc, ajuns insa a fi folosit
de un boier pamantean, in lipsa unui sigiliu propriu. Oricum ar fi, prezenta
unui sigiliu turcesc intre sigiliile unor boieri romani, pe un document intern,
este deosebit de interesanta, pentruca este deosebit de rail si o senmalam aiei.
Documentul la Arhivele Statului, Sectia Istoricd, subt data, fost Mitrapolta
Bucurega, doe. 55/152. Vezi fig. 7.
3) Vezi fig. 8. Documentul original (544 mm x 764 mm) la Arhivele Sta-
tului, DocumPnte Diplomatice, II, 97. Este scris pe hartie turceasca, in stanga
avand textul in greceste, iar in dreapta acelas text, in turceste. Sigiliile si sem,-
naturile sunt puse in continuare subt amandoug textele, dela stanga la dreapta.
Textul grecesc i traducerea romaneasca be dam mai departe, in anexa, in
traducerea dd. Dr. II. Sarafidi si M. G. Regleanu.

www.dacoromanica.ro
SIGILII ROMANS TI CU LEGENDA TURCEASCA 211

Adresa aceasta de multumire este semnata de 65 persoane,

dintre care 16 sunt mitropolitul, episcopii si egumenii marilor
manastiri din Bucuresti si din Cara. SA ne amintim ca Mitropo-
litul Dionisie Lupul se refugiase la Brasov, in timpul revolutiei
din 1821, impreuna cu episcopi si boieri. Intre timp, la Bucu-
resti se aleg alte fete bisericesti, pentru a inlocui pe cei fugiti.
De aceea, pe aceasta adresa vor semna fetele bisericesti ramase
sau nou alese : Mitropolitul Grigorie al Ungrovlahiei ; episcopii
Gherasim de Buzau, Galaction de Ramnic pi Grigorie de Arges.
Apoi egumenii : Xeofit al Tismanei, Xectarie al Coziei, Axentie
al Bistritei, Theoclit al Radu-
lui Voda, Protasie dela Sf. Ghe-
orghe, Vartholomei dela Mihai Voda,
Misail al Vacarestilor, Vonifatie al
Sarindarului, David al Snagovului, le
t

Parthenie al Vierosului, Pahomie

dela Stavropoleos, Efthimie dela
Sf. Ecaterina. Toate semnaturile
de mai sus sunt insotite de
pecetea in fum a institutiei biseri-
cesti respective. Din restul de 49 rig. 7. Sigiliul lui Ibrahim Celebi
pus pe o carte de hotarnicie ro
semnaturi, in chirilica si in limba maneasca din 28 Mai 7609 (7117).
greaca, ale boierilor, 47 sunt inso-
rite si de sigiliile inelare respective. In sfarsit, din aceste 47 de
sigilii inelare, 22 au legenda in limba turceasca, cu numele boie-
rului si, uneori, anul. Sigiliile inelare turcesti sunt insotite de
semnaturile urmatorilor boieri : Barbul Vacarescul ban, Cos-
tandin Balaceanu logofat, Mihail Manul dvornic, Grigorie Fi-
lipescu vel spatar, Nicolae Golescu vornic, Iordache Golescu
vornic, Scarlat Gradisteanu vornic, Dimitrie Bibescu vel logo-
fat, Costandin Campineanu biv vel logofat 1, Mihail Ghica vel
postelnic, Scarlat Mihalescu biv vel logofat 2, Costache Rasti biv
vel logofat, Ioan Falcoianu logofat, Stefan Beliu biv vel logofat,
Ioan Moshu vistier, Grigorie Romanitis 3, Alexandru Ghica vel
dvornic, Filip Lenj biv vel postelnic, Grigorie Deparateanu ( ?),

x) Sigiliul este al lui Scarlat Campineanu si poarta data : 1803.

2) Sigiliul nu este intiparit bine, dar pare turcesc.
3) Semnaturile lui loan Moshu vistier si Grigorie Romanitis sunt cu ca-
ractere grecesti.

www.dacoromanica.ro
212 EMIL VIRTOSU

Dimitrie biv vel clucer 1, Dimitrie Ghica vornic i loan Roset

biv vel comic.
Factura tuturor acestor sigilii cu text turcesc este simple
Si sobra. Desigur, cea mai mare parte din ele a putut fi sa'pata
in tail. Cele mai multe seamana, prin marime i forma (ovals),
cu sigiliile turceti propriu zise, cateva doar depaind marimea
obinuita. La toate textul este sapat chiar in campul sigiliului,
inconjurat de unul pang la patru cercuri concentrice (respectiv
elipse). In schimb, nici unul nu poarta vreun scut, blazon sau
marca distinctive, respectand in aceasta canoanele sigiliilor au-
tentic turceti.
Adaugam, la sigiliile de mai sus, sigiliul inelar turcesc al
lui Nicolae Vacarescu, al carui original in argint ne-a fost
aratat de D-ra Elena Va.carescu, in 1932, la Paris.
In rezumat, din considerarea sigiliilor cu legenda turceasca
studiate mai sus se desprinde definitiv concluzia ca aceste sigilii
au fost destinate dela inceput special pentru relatiile cu Inalta
Poarta, deci pentru documentele externe, ajungand numai in
chip cu totul fortuit a fi folosite uneori i in documentele interne,
fard totui ca valabilitatea acestor din urma documente sa fie
puss vreodata in discutie.
Incheind aceste randuri multumim calduros d. H. Dj. Siruni
pentru pretiosul concurs pe care ni 1-a dat prin descifrarea i
traducerea textelor turceti folosite in paginile precedente.
P. S. La corectura randurilor de mai sus, iau cunotinta de articolul
d-lui Const. Moisil, Licita(ie de sigiliz dontnesti (Revista Arhivelor, V, I, 1942,
pp. 2o9 212, apgruta in Martie 1943), care cuprinde cateva informatii foarte
pretioase in legatura cu problema noastra. Anume, cu prilejul unei vanzari prin
licitatie, in 184o, a unor vechi peceti moldoveneti, sunt amintite cateva peceti
domneti de our i de argint, cu tifre turceti", foste ale lui Alexandru i Scarlat
Calimah Voevod, domni ai Moldovei la sfaritul veacului al XVIII-lea i inceputul
celui de al XIX-lea. Tot in acela articol se mentionea7g i trei peceti mici,
ramase dela familia Sulu, sapate tot cu tifre turceti".
Fara nicio indoiall, tifre turceti" inseamna caractere, litere turceti
(arabe). Dar informatiile acestea, ducand pang in pragul istoriei contemporane
folosirea pecetilor domneti cu text turcesc, arata, definitiv, ca trebuie sa fie
vorba de sigilii folosite poate, obligatoriu in legaturile Domnilor notri cu
Inalta Poartg, i ca folosirea dela inceput a acestor sigilii avea in vedere numai
acest caracter de legaturi externe.
Cu alt prilej, vom vorbi de epoca la care apar sigiliile domneti cu legenda.
turceasca, i momentul disparitiei lor.

1) Sigiliul este al lui Dimitrie Stefani i poarta data : 1798.

www.dacoromanica.ro
SIGILII ROMANESTI CU LEGENDA TURCEASCA. 213

ANEX A
x823, Septenzvrie 15.
Boerii Tarii Romaneti I i arata recunotinta catre Sultan,
pentru ca a dat tarii domn pamantean pe Io Grigorie Ghica
Voevod.
rflp.eic of UncxXcvicrzZTOL XCG? 7CGCSTOI TfiXOOL 'Tog &vaxtopexoti xpi-
-rou:;, Sze NblzpolzoXtzw, os 17ztaxorcot xat oIrcgc'cnavre; of elpyovte; Too
px/xcxo0 p,s1.),Xexszt0t), o xaff &xciazylv at60av6pevot zdc; EX q; ixs-
vdnot, null; q; xpazat2;, xxi zpocpot5 >sjcuv ficcacXefcq ixxsop.ivac
dTa9ocpyta; 7tp6; sob; neazo5; inopt6ou; TTW, Tywpf4otiev Sze dip' o5
ircb phvyl; xxXoxciyaOta;.T71; 7115S6rolas vec (54- EXcoy x2t stknzXayxve-
'toy pxip.p.2 et; Tbv zonov roOzoy 'qc BAaxta;, xat vdc itentcrzeuet trJv
Stotxncrev at5zoO erg a5Oivzi7d iyz6ntoy, auyxpOyto; trt i7ctSatPeAst5csee zoo
zoto5zou iXiou; 6E; tb 3Xov *qc BAaxtac, Siv 7Tapi614E xxt zip.) c/-
xspatay Seaziigatv 'sow lzpovoplcov tog torten. 'ATc60stEe; Si 'Ell; TOC-
cc-crig Taw npovoliftoy Etaznpilacco; Tcpbc tors dAXot; Ervat, xa06ze
civeyythpeas xat i7Lex5pwcy aOzi xat Stec tilt' gxXap.npov patillAtav
tog ce5Oiyzoo [La; Tpnyoptou Ilx(xa poce68, rte; CFCC1InAECC ot5aa
a5z6x6ovo; xcci 1TCaTOG 7Cp0XentIATEO'COTO; tipX0VTO; Exec cpucexii); to
aexattoila Toirro, Seav xat ivexptOn cpeXotpp6vc)); vi p.stri alzapap.stwzoy
xa0' SX77v vi7v Exzacrey cciv tE zo7cex(15v orcoupinp,izcov xat z(by eIXX(4)y
EXicov &cop CacoXatAciyop.sv xat kcei*; 6Xoc of zarcecvot xat mato: ti);
BautXetag, Orciixoot cfpx0VTEC rijc BXaxtac.
Acb xat Co; i7 gxovzs.; axxo tt Setna al); ircapatzliznz SouXexli
fjp.ciiv soymiloat5vrx, s?p.t Tip piTi lztazew; iSx?catav 67zozayiiv l*Cov
xat U7C6xXcatv et; zb inripzazov xazeocpAtov zf,; xpazacec; xat coarcXaT-
xvexcozizric )[1110 iitaaastac Sc' eaa ElErt 7Catpcxci); Tcpb; .)*(Tes ine&e,
a:policy xstpa; ExizeSa; rupb; -thy zzavzoSt5yalloy esby Urcip .q; 7coAu..
zftiou xat [taxpo6tozcEzy7; ()Testa; tog xpazatoz&zou xat siparcAaixvexto-
ICZTOU tp.tbv avawtoc, ou zt) xpciczoc xat Tip v7ig w5zoO pacseXatac iota-
zap4x77zov toxin napazsivoyzo; KOpto; 6 4%6; et; ateina ton 57zzyza,
SeacpuXcirmy Ev &xpozeiczn bytsea xat tot); rcepi a5TtV i.)4/71X0TcZTOUg,
ixXapizpozoizoo; xat auveztozizot); o-t.)}16o()Xotic, 4.(Tiv Si p.eyaXonpercso
GT&TOU; a5Oivzag. 1823, EsIzzsp.6pEot) 15.

Traducere:

Noi prea plecatii i credincioii supui ai Stapanirii Impa-

rateti, anume Mitropolitul, Episcopii i tori Boierii Tarii Roma-

www.dacoromanica.ro
214 EMIL ViRTOSIT

neti, care suntem patruni in fiecare zi de binefacerile neseca-

tului isvor al puternicei i hranitoarei noastre Imparatii, revar-
sate peste credincioii sai supui, recunoatem c5., deoarece, din
singura bunavointa sa, a binevoit sa arunce milostiva i corn-
patimitoare privire asupra tarii acesteia a Valahiei, i sa incre-
dinteze unui domn pamantean conducerea ei ; impreuna cu da-
ruirea acestei milostiviri la toata Valahia, nu a trecut cu vederea
i pastrarea integrals a privilegiilor tarii. Iar o dovada a acestei
pastrari a privilegiilor, pe langa celelalte, este faptul ca le-a re-
cunoscut i le-a legalizat i prin stralucita familie a Donumlui
nostru Grigorie Ghica Voevod, a carui familie, fiind batinaa i
a unui boier care a slujit cu credinta, are in chip natural acest
drept ; i astfel ca" a fost incuviintat, in chip prevenitor, sa ra-
mana netirbit in toata intinderea atat a slujbelor tarii, cat i
a celorlalte mili, pe care le-am obtinut i not toti, plecatii i cre-
dincioii Imparatiei, supuii boieri ai Valahiei.
De aceea ,neavand i vreo alts dovada a neindoioasei noastre
plecate recunotinte, decal adanca noastra supunere, cu credinta
i plecaciune, la cel mai inalt prag al puternicei i prea milos-
tivei noastre Imparatii, pentru cate mili, parintete, revarsa a-
asupra noastra, ridicam mainile rugatoare Care a-tot-puternicul
Dumnezeu, pentru pretioasa i indelungata sanatate a prea pu-
ternicului i prea milostivului nostru Imparat, ale carui putere
i neinvinsa forth' a imparatiei sale, Domnul Dumnezeu sal le pa-
zeasca" intru toti vecii, in prea buns sanatate , impreuna cu cei
de pe Tanga el prea inalli, prea straluciti i prea intelepti sfetnici,
iar noua prea mariti stapani.
1823, Septemvrie 15.

<L.S.> Grigorie al Ungrovlahiei.

<L.S.> Gherasim epicop Buzau.
-I-
<L.S.> Galaction episcop Ramnic.
<L.S.> Grigorie episcop Arge.
<L.S.> Neofit igumen Tismani.
<L.S.> Nectarie igumen Cozii.
<L.S.> Afxenti igumen Bistriti.
<L.S.> Theoclit egumen Raduliot
<L.S.> Protasie Aghio-Gheorghit.
<L.S.> Vartholomei ( ?) Mihailot.
<L.S.> Misail arhimandrit Vacaretean.

www.dacoromanica.ro
SIGILII ROMANESTI CU LEGENDA TURCEASCA 215

<L.S.> Vonifatie igumen Sa'rindarului.

<L.S.> David igumen Znagovului.
<L.S.> Parthenie igumen Vierosan.
<L.S.> Pahomie Stavropoleanu.
<L.S.> Eftfiimi Caterineanu.
<L.S.> Costandin Cretulescul ban.
<L.S.> Barbul Vacarescul ban '.
<L.S.> Istrate Cretulescul dvornic.
<L.S.> Costandin BalAceanu logofat 2.
<L.S.> Mihail Manul dvornic
<L.S.> Grigorie Filipescu vel spathar 4.
<L.S.> Costandin Filipescu vornic.
<L.S .> Nicolae Golescu vornic 5.
<L.S.> Iordache Golescu vornic 6.
<L.S.> Scarlat Gradisteanu vornic'.
<L.S.> loan Stirbei dvornic.
<L.S.> Fotache tirbei dvornic.
<L.S.> Mihalache Racovita logofat.
<L.S.> Dimitrie Bibescu vel logofat 8.
Grigorie Rali vornic.
<L.S.> Costandin Carapineanu biv vel logofat 9.
<L.S.> Dumitrache Brailoiu logofat.
<L.S.> Mihail Ghica vel postelnic C.
<L.S.> Xestor vel logofat.
<L.S.> Scarlat Mihalescu bivil v logofat 1.
<L.S.> Costache Rasti biv vel eagtoof 1'.
<L.S.> Ioan Falcoianu logofat 3.
I) Sigiliul turcesc alaturat are textul : Vacarescul Barbul
2) Sigiliul turcesc alAturat are textul : Costandin Balaceanu.
3) Sigiliul turcesc alaturat are textul : Mihalache Abd.
4) Sigiliul turcesc alaturat are textul : Ghlighore Abd Filipescu Zade.
5) Sigiliul turcesc alaturat are textul : Nicolae Golescu.
6) Sigiliul turcesc alaturat are textul : Gheorghe Golescu.
7) Sigiliul turcesc alaturat are textul : Scherlet Gradistean.
8) Sigiliul turcesc alkurat are textul : Dimitrie Bibescu Abd.
9) Sigiliul turcesc alkurat are textul : Scherlet Campinean Zade 1218
< 1803 >.
ro) Sigiliul turcesc alAturat are textul : Mihail Veledi < fiu> 1)intitri
Ghica.
it) Sigiliul turcesc alaturat are textul : Mihal <restui uecitef>.
12) Sigiliul turcesc alaturat are textul : Costache Rasti.
13) Sigiliul turcesc alkurat are textul loan Hancoian.

www.dacoromanica.ro
216 EMIL VIRTOSU

<L.S.> tefan Balaceanu biv vel hatman.

<L.S.> tefan Be liu biv vel logofat 1.
<L.S.> Dimitrie Ralet vel hatman.
<L.S.> Pana Costescu biv vel hatman.
<L.S.> loco, Mciaxou 13catcanc 2.
<L.S.> Nicolachi
<L.S.> rpny6pcoc TuntavEtric 3.
<L.S.> Alexandru Ghica vel dvornic 4.
<L.S.> Filip Lenj biv vel postelnic 6.
<L.S.> Costandin Belu aga.
<L.S.> Costandin Balaceanu aga.
<L.S.> Iordache Florescul.
<L.S.> Mateiu,
<L.S.> Aleco Cretulesco.
<L.S.> Grigorie Deparateanu ( ?) 6.
<L.S.> Dimitrie biv bel clucer 7.
<L.S.> Costandin Ralet biv vel clucer.
Costandin Filipescu biv vel clucer.
<L.S.> 'AXixog Notaccog biv vel clucer.
<L.S.> Nicolae Trasnea biv vel clucer.
<L.S.> Iancul Filipescul caminar.
<L.S.> Dimitrie Ghica vornic. 8
<L.S.> Ioan Golescu .
<L.S.> Dimitrie Campineanu.
<L.S.> Iordache yStirbei stolnic.
<L.S.> Ioan Perdicari biv vel stolnic.
<L.S.> Ioan Roset biv vel corals 9.
Emil Virtosu
r) Sigiliul turcesc alaturat are textul : Stefan < restul necitel>.
2) Sigiliul turcesc alaturat are textul : <menet>.
3) Sigiliul turcesc alaturat are textul : Lighorascu Romanitis.
4) Sigiliul turcescalaturat are textul : Alecu Veledi < fiu> Dimitri Ghica.
5) Sigiliul turcesc alaturat are textul : Filip <restul necitef>.
6) Sigiliul turcesc alaturat are textul : Ghrighor <restul necitel>.
7) Sigiliul turcesc alaturat are textul : Dimitrie Stefani 1212 < 1797---
1798> .
8) Sigiliul alaturat are urmatorul text, turceste : Dimitrie Ghica <si, in
litere chirilice, initialele MUT adica : Dimitrie Ghica >.
9) Sigiliul alaturat are urnaatorul text, turceste : Iani <restul neenet>.
Sigiliile si semnaturile acestni document stint reproduse in marimea ori-
giralului la fig. 8 (plansa.).

www.dacoromanica.ro
 PLANS',

Nmpttok-mv--- .

p.raS9y
nkvj

(.4,1)

inya ofSy
(io

-
471
ii,2.04.
1 ,c4h nut'

<t.,a/P
.) aaart.Ats

44.
A
t>1_4:te atfatr4:4.e.

, I 1
_ . . _ _

Pig. 8. Semnatuxile gi sigiliile pees pe documental prize cars la ty Septeinvris zees, bxrii Tarn Romenesti 1i marl recanastinta catre Sultan. pentru el a slat di de= innigatenn pe la lingerie Chita Vuevud
(17rpmlocere in ,n.nuoen originalulxi).

www.dacoromanica.ro
 NOTE SI COMUNICARI

eoala de Arhivistica.
De multa vreme se simtia in Cara noastra nevoia unei te-
meinice pregatiri practice in domeniul stiintelor ajutatoare ale is-
toriei. Inca din anul 1862 se facea propunerea infiintarii unui
Institut de paleografie. Era momentul schimbarii alfabetului ci-
rilic cu cel latin si specialistii si-au dat seama de greutatile care
vor veni pentru descifrarea vechilor noastre izvoare istorice si
nevoia ca materialul arhivistic si bibliotecaresc, tot mai numeros
din acel timp inainte, sa fie ordonat in conditii bune pentru pas-
trare si folosire.
Cu toate ca initiativa pleca dela un Bengescu, Hasdeu, Bo-
liac si altii, ea n'a avut urmare. Abia in 1924 a putut lua fiinta.
Scoala de Arhivistica, multumita stradaniilor d-lui Const. Moisil,
directorul general al Arhivelor Statului. Cursurile acestei scoale se
deschid acum pentru al 19-lea an de activitate. Pentru oricine ur-
ma.reste disciplinele umanistice este un fapt cert ca o astfel de
activitate trebue sa ne preocupe in randul intaiu. Nu este posi-
bird garantarea bunei conservari a urmelor trecutului si mai ales
nu se pot difuza si intrebuinta izvoarele istorice najionale fara o
Mina pregatire tehnica si de erudijie, a acelora care se dedica
acestui gen de preocupari.
Astazi, multumita nouei legi a invatamantului superior si
intelegerei perfecte a acestor nevoi de catre D-1 Ministru Ion Pe-
trovici, Scoala de Arhivistica si-a largit sfera de activitate. In
cadrul ei se vor pregati arhivari si paleografi eruditi care s con-
duca si sa organizeze nu numai arhivele istorice dar si pe cele de
registratura, care devin istorice ele insesi ; bibliotecari prieteni
ai cartilor si ai cetitorilor ; muzeografi intelegatori si conservatori
altruisti ai pieselor muzeistice si experti grafici emeriti pentru care
adevarul sa fie un principiu atat pentru falsurile grafice actuale
cat si pentru cele devenite istorice. Un astfel de personal bine
pregatit si bine dotat este absolut necesar institutelor noastre de
cultura.
Pe langa cursurile care vor da indrumarile teoretice si prac-
tice necesare, in cadrul acestei scoale vor lua fiinta si lucrarile

www.dacoromanica.ro
218 DAN SIMONESCU

Institutului de cercetdri arhivislice. Aici se vor aprofunda numai

probleme de amanunt si eruditie pe care le naste o cercetare de
arhiva. Paleografiile atat de variate la noi, cu toate dificultatile
speciale, studiul izvoarelor istorice si critica lor, analiza stirilor
informative, determinarea caracterului institutiilor vechi roma.-
nesti Si dreptul nostru, problemele pe care le ridica arheologia
nationala cresting si barbara, si orice chestiune care ar putea preo-
cupa pe un membru al Institutului, este can object de cercetare
in comun, de discutie si determinare.
Toate aceste chestiuni, care necesita munca si pregatire,
sunt atribute ale coalei de Arhivistica. Deaceia credem ca trebue
of atragem atentia tinerilor studenti care doresc sa se dedice a-
cestor specialitati sau vor sa faca cercetari de specialitate, ea
e in interesul for sa frecventeze cursurile coalei. In afara de
aceasta li se deschide si calea pentru ocuparea posturilor de spe-
cialitate in cele trei mari institutii de cultura nationala : Arhiva,
Biblioteca si Muzeul.
Numai cand aceste Institute vor fi oranduite i servite de
specialisti anume formaji, vom putea fi la inaltimea vremii, a ne-
voilor noastre nationale si a locultii de frunte pe care trebue
sa-1 pastram nealterat aici unde ne aflam. Improvizatia n'a fost
niciodata fructuoasa.' si ea trebue sa inceteze de a mai exista. Om
bine pregatit la loc potrivit, iata spre ce tinde coala de Arhi-
vi stic a.
Red.

Din vechile relatii culturale romano-germane.

Biblioteca Academiei Romane s'a imbogatit de curand cu
o noua carte romano-germand : Unterricht caber den Flachsbau fur
Bohmen, Mahren and Schlesien, Lemberg, Im Jahre 1804, sau
Invdfdtura despre sdmdnare inului pentru Bohemia, Moravia i
Silezia, Liov 1804.
In 8 mic, 61 pag., nemteste si romaneste, in tipografia lui
Iosef Si Ioan Piller.
Tipografia Pilarestilor" cum i se zicea, inzestrata sj cu li-
tere cirilice, a tiparit mai rnulte publicatii romano-germane la
Liov (Lwow, Lemberg), incepand cu anul 1789 si terminand cu
anul 1830.
Dintre acestea, sunt cunoscute papa acum :
1. Rdnduiala judecdtoreascd, Liov 1789 (un fel de cod penal
pentru crime) din care Academia lima nu are exemplare. Biblio-
grafia Romdneascd Veche, Nr. 528.
2. Nils Nystrom, Mijlociri pentru stangerea focului, Liov
1794. Bibliogralia Romdneascd Veche, Nr. 580.
3. Foarte multe circulare i instructii ale guvernului aus-
triac, date Romanilor din Bucovina si Galitia, cu privie la ad-
ministratia provinciei. Al. T. Dumitrescu Catalogul Foilor volante,

www.dacoromanica.ro
NOTE SI COMUNICARI 219,

p.323-329 *i Bibliograjia Romdneascd Veche, vol. III, Nr. 967,

1005-1019, 1059, 1046-1147, 1165-117o, 1220-1225, 1249-
1255, 1297-1298, 1334-1348, 1387-1396, 1525-1526.
Circularele, spre deosebire de carti, nu arata numele tipo-
grafilor, nici al tipografiei. Comparand, insa, caracterele tipogra-
fice ale unora si ale altora, intre ele, se vede clar ca era aceiasi
tipografie.
Noua publicatie Invatatura despre samanare inului pen-
tru Bohemia, Moravia si Silezia" din anul 1804, este o descope-
rire insemnata, care imbogateste seria publicatiilor romano-ger-
mane. Ea insa nu ramane izolata, ci formeaza o mica parte din-
tr'un program mai mare al guvernului fostului Imperiu austro-
ungar, de a tipari pe limba tuturor popoarelor minoritare din
fostul imperiu, cdrti cu sfaturi practice, de pspoddrie. Astfel, au
mai aparut carti despre : stupi (Sibiu 1808), Economia de camp
(Buda 1806), despre zahar (Buda 1813), cultura albinelor si a born-
bitelor (Buda 1823), facerea painii si cultura canepei (Buda 1828),
etc. Instructiunile (aflam la p. 46-47) au fost date Inca din
1803 de care o Societate economics patriotica a Boemiei" si
s'au tradus $i in romaneste pentru populatia romaneasca din Ga-
litia si Moravia, populatie care se indeletnicea exclusiv cu cres-
terea vitelor si lucrarea pamantului.
Inca o dovada in plus, pentru larga raspandire a Roma.-
nilor in centrul si sud-estul Europei.
Dan Simonescu.

Problema toponimelor noastre.

Abia am pus problema ortogralierii onomasticelor i topo-
nimelor istorice la not (v. Hrisovul, I (1941), p. 440-442), dorind
o solutionare romaneasca a ei, si acum vad ca trebue O. revin sub
alt aspect. Punctele de intrebare de acolo raman in intregime, cad
sunt din domeniul istoriei si al geografiei istorice, dar ce facem
cu tentativa de schimbare care se incearca acum ?
Intr'o publicatie oficiala vad cu suprrindere ca se propun
schimbari de nume extraordinare, deocamdata pentru Basarabia,
Bucovina, Transilvania si Dobrogea 1). Aceste schimbari au fost
facute de o comisie de specialisti si urmeaza s fie puse in vi-
goare pe data de I Aprilie 1943. Este aproape o schimbare in-
treaga al carei sens nu-1 intelegem si a carei realizare uluieste po-
sibilitatea noastra de credinta in adoptare. Nu sunt nici geograf,
nici filolog ca sa-mi dau parerea in aceasta privinta, cum pro-
babil vor fi fost membrii comisiei ; Imi atribui numai rostul de
istoric modest aplecat totdeauna pe marturii vechi. In aceasta
1) Romani area denumirilor de localitdti, in Ministerul Afacerilor Interne,
Buletin publicat sub ingrijirea Oficiului de Studii, documentare si statistics, Nr.
7-8, Aug. Sept. 1942, p. :259-1279.

www.dacoromanica.ro
220 AURELIAN SACERDOTEANU

calitate imi permit cateva observatii care sper sa fie judecate in

raport direct cu gandul cu care an fost scrise : acela de a nu pre-
judicia cu nimic interesul istoriei nationale si de a contribui la
elucidarea problemelor obscure, care doming Inca trecutul nostru.
Inteleg problemele de actualitate i -mi dau seama ca se incearca
rezolvarea unor chestiuni aparent suparatoare. Dar de aici pana
la izbutire este o cale pe cat de lungs pe atat de complexa.
*
*

Mai intaiu, ca principiu, schimbarea toponimilor nu schimba

si mersul istoriei. Vicisitudinile trecutului trebue sa le privim si
sa le primim asa cum au fost. Daca nu ne ridica, este sigur ca
nici nu ne coboara. Cred ca stint pe linia cea buns daca afirm ca
nu trebue schimbate urmele acestor vicisitudini, cate au r5.mas
in toponime ; afara daca nu sunt cu totul improprii limbii noastre
sau se preteaza la intelesuri de diminuare.
Nu e cazul sa intru in amanunt pentru a justifica aceasta.
Once om cu judecata dreapta si putin bun simt poate intelege
motivele, care, dupd mine, sunt de mai multe feluri.
i. Sunt nume de locuri intrate de mult in istoria univer-
sals sau in cea nationals. Odata schimbate nu inseamna Ca vor
disparea fiindca le vom gasi in fiecare manual. Bizantul a de-
venit Constantinopol i apoi Istambul. Oricata circulatie va avea
ultimul nume oficial, el nu va putea inlocui pe cele vechi. Altele,
din aceiasi categorie, ne pot explica o paging a trecutului tocmai
fiindca au ramas intiparite astfel in mintea celor care au trait
acele momente (Maleventum devenit Beneventum). Cazul acesta
intra ins5, mai mult in amanuntul local, cum ar fi la not Han-
Casla, Casla, Slobozia, etc.
2. Alte nume de locuri sunt azi in circulatie mondiala prin
harti, itinerarii, reclame comerciale, etc. Schimbarea for nu aduce
decat o confuzie in plus. Nu vad un castig local prin faptul ca
Petersburg a devenit Petrograd i apoi Leningrad, sau din Tari4in
s'a facut Stalingrad, intrat acum si el in istorie. Precizez Ca nu
e vorba de localitajile care au dublete datorita cohabitarii a. doua
najiuni, fiecare indreptatita sa tie la numele salt. Dar si aici cred
ca e mult mai normal sa se fixeze circulajia celui mai cunoscut.
De ce Dubrovnik i nu Ragusa?
3. Sunt si nume de localitati care nu au decal circulatie
locals si nu supara pe nimeni. In schimb an calitatea de a ex-
plica un fenomen filologic sau sa.' precizeze localizarea until do-
cument istoric. Din vechile atestari si din concluziile serioase ale
filologiei se poate reconstitui o epoca istorica, mai ales atunci
cand lipsesc once alte informajii. A schimba astfel de nume este
o gresala neiertata. Numele cel nou, daca n'a pornit din insusi
locul acela in mod normal, nu va fi primit iar cel vechiu va trai
mai departe clandestin : va fi unul oficial i altul uzual. Pupa

www.dacoromanica.ro
NOTE $1 COMUNICARI 221

goo de ani, Christiania a redevenit Oslo fara opozitie locals, cu

toate ca e vorba de insai capitala tarii respective.
Poate ca un spirit prea pornit impotriva numelor de ori-
gind strains sa nu admits aceasta. Si it inteleg, dar care ar fi
situatia daca Germanii ar schimba nume ca Dresda, Lipsca, Elba
sau chiar Prusia, fiindca sunt de origine slava insa pentru care
nu au un corespondent al lor, cum ar fi Aachen pentru Aix-la-
Chapelle?
4. Nu ne indoim ca sunt i nume curioase, pe care le dau
fara rost unii sau altii, schimband forme vechi demne de retinut.
De ce Gorki i nu Nijni-Novgorod? Nu cred ca se vor putea men-
tine astfel de nume fara aderenta.
Cele schitate aici in mod general trebue puse in legatura
in modificarile propuse la noi, pastrand, evident, proportiile im-
puse de situatie. Am luat numai cateva specimina.
I. Se propune schimbarea unor nume istorice prin eveni-
mentele care au avut loc acolo sau prin uzante ale timpurilor
trecute. Spicuim :

Aiud Alba devine Vatra-Muresului. Otac-Orhei Vadu.

Bolrad-Ismail Basarab. Otaci-Sat-Soroca Trecatoarea.
Cahul -Cahul Frumoasa. Sabo/at-Cetatea-Alba Viisoara.
Cdpdlna-Alba Cetateaua. Sdntimbru -Alba Pasunile.
Cdpdina-de-Jos-Tarnava Mica. Slobo ia, mai multe : Cetatea-Alba :
Gruiu Fagilor. Ganesti, Ismail : Libertatea, Orhei
Cdpd/na-de-Sus-Tarnava-Mica Dea- Hodinestii-Noui, etc.
lul Craiului. Stropnel (oral) Strojesti.
Go41a-Balti Razasia. TdIniaciu-SibiuArgeelu.
Cdsla-Cahul Vladesti. Tarutino-Chilia Codru-Cosminului
Catlabug-Cetatea-Alba Haluri. Topa/u-Constanta Pietrosu.
Cisnddie-Sibiu Magura. Topramar-Constanta Reduta.
Cisnadioara-Sibiu Magurele. Turda.-Alba Turdisoara.
CostangaPa-Cahul Constanta. Ustia-Balti Gura.
Costangalia-Tighina Constanteni. Veivauti Radauti Cetatuia.
Feleacu- Cluj -Turda Fagetele Vdscduti-pe-Ceremuf-Siret Targu-
Geoagiu-Hunedoara Diana-Sat. Ceremusului.
Geoagiul-de-Sus-Alba Curpeni. Vqtens-Sibiu Margineni.
Han-Cds/a-Cetatea-Alba Curtea. Vijnzia-Siret Vadu-Ceremusului.
ighta-Tulcea Tresmisu. Vurpcir-Sibiu Fata Rorei.
//cani-Suceava Subcetate. Zahorna-Soroca Valea Lacului.
Leova Cahul Leonesti. Zastavna-Cernauti Targul-Nistru-
Lunca-Prejmerului-Brasov Fa- lui.
nete. Zlatna-Alba Baia-de-Aur.
Mahmudia-Tulcea Burebista.

2. Deasemeni pentru localitati, mai mult sau mai putin cu-

noscute lumii intregi din diferite motive, intre care doming i cele
istorice :

www.dacoromanica.ro
222 AURELIAN SACERDOTEANU

Adam Clisi- Constanta Trofeul Hdrsova-Constanta Carsium.

Traian. Medgidia-Constanta Branco-
A iud-Alba Vatra Muresului veanu.
Babadag-Tulcea Decebal. Teiuc -Alba Teisu.
Bdile Bugaz-Cetatea Alba Gura Tuzla- Constanta Farul Mare.
Limanului. Vdlcov- Chilia Gura Lupului.
Coma- Vodd-Constanta Vadul
Domnesc.

3. Altele an deosebita insemnatate pentru cercetarile filo-

logice sau de geografie istorica. Intre acestea amintim cateva
exemple la intamplare intrucat stint cele mai numeroase (am
putea spune toate) :
A Albinetu. Ormenis-Alba Fata.
Baimaclia-Cahul Valea-Alb Pcic14a-Alba Lespezi.
Balatina-Balti Baloteni. Periprava-Tulcea Vadul Lupului.
Be eda-Hotin Sacelu. Petrosu-Balti Pietrosu.
Borduti-Cernauti Boureni. Schinoasa-Orhei Spinoasa.
Brodina-Rildauti Vaduri. Schinoasa-Sat-Tighina Schinoasa-
Cacica-Suceava Saline. de-Sus.
Cerna/u-Brasov Targu-Mocanilor Sirnea-Brasov Coacaza.
Certege-Cluj-Turda Certeje. So/onet-Suceava Solovastru.
Chetrosu-Soroca Pietrosu. Streisdngeorgiu-Hunedoara Pie-
Ciuci-Alba Sesu Morii. troasa.
Clit- Suceava Edera. Tdrnava-Hunedoara Fauru.
C/ocisterj-Tarnava Mare Nicoara. Tefrnava-de-Cris-Hunedoara Gaina.
Cobd/ca-Orhei Cobalcesti Tdrnavi/a-Hunedoara Magu-
Cotucenz-Balti Caiuti. reana.
Cricciu-Alba Secu Tdrnova-Soroca Maracinesti.
Fdntdna Masculux Tighina Fan- Tdrsa- Cluj Turda Tarsa.
tana Mosului. Tereblecea-Radauti Tereblesti.
Galtiu -Alba Plopi. Toporduii-Cernauti Toporesti.
Gldvani- Chilia Capatana. Ungurei-Sibiu Ville -Mari.
Jurceni-Lapusna Giurgeni. Visterna-Tulcea Fundeni.
Mdndrade-Tarnava-Mica Cornea. Vukcinesti-Lapusna Valcanesti.
Mega-Siret Bradetu.

4. In sfarit, sunt unele nume proven to din fantezii local-

nice, uneori politice, alteori fara explicatie. Cele mai frecvente
sunt nume de persoane. Nu ne mira ca an putut fi date, ci ne
mira faptul ca au fost schimbate tot fantezist, Med' a se gandi
totdeauna la formele mai vechi. Citam cateva :
A reel Vlaicu- Hunedoara Vlaiceni Nicolae Ed/cescu-Cetatea Alba
A xente-Sever-Tarnava-Mare Se- B Meese.
vereni. Nicolae /orga-Cetatea Alba Se-
Eminescu-Soroca Radoaia. manatorul.
Ion Brdtianu-Balti Cubolta-Mica. Vasile Stroescu-Cetatea-Alba
Ion Creangd-Balti Creanga. Stroesti.
Nlihail Eminescu-Cetatea Alba Vintild Brcitianu-Balti
Luceafdrul.

www.dacoromanica.ro
_NOTE BSI CONUNICARI 223

In aceiasi ordine de idei adaugam si unele creatii ad-hoc.

Badr- Tighina Satnoeni. Magheru-Dorohoi Magheranu.
Chcbabcea-Cetatea Alba Trans- Zahaicana-Orhei 22 Iunie.
nistrieni.
Aceasta simple insirare ne spune multe.
I Nu s'au eliminat numele de origins strains. Un exemplu :
dispare Cahul ca ora i ramane ca judet ; nici sufixele zise stra-
ine uf,-uti nu sunt alungate, de fapt vechi forme romanesti ;
in schimb sunt alungate cele de veche limbs romaneasca : Albi-
netu in loc de Albinet.
2. Nu se face nici unificare fonetica : Schinoasa da odata
SPinoasa si alts data Schinoasa.
3. Se revine la nume antice, dar variabil : Carsium pentru
Harsova, dar Trofeul Traian pentru Adam Clisi si Tresmisu pen-
tru Iglita.
4. In sfarsit, nu se inlatura nici obiceiul introdus de catava
vreme prin atribuirea de nume recente.
* * *

Am cautat sa arat in randurile de mai sus ce teme pure

problema toponimiei si cum au fost ele rezolvate la noi. In afara
de aceste obiectiuni de ordin general, trebue sa mai tinem seama
si de faptul ca la noi sunt i probleme de ordin strict local. Pans
acum noi n'am rezolvat nici una din problemele istorice privi-
toare la trecutul nostru. Amintesc faptul ca nu avem Inca dic-
Oonarul geograliei noastre istorice spre a putea fi in masura sa
vedem viata si durata unui topic oarecare. Aceste topice n'au
fost urmarite, decat unele si in mod incidental, si din punct de
vedere al institujiilor care le-au dat numele, sau al administra-
tiei care a putut rasa urme locale prin atributele sale. 0 Slobozie
este o anumita forma de aglomeratie socials, iar Vadeni, Podari,
Crenienari, etc. ne arata anumite situajii speciale.
Mai presus de acestea problema numelor straine prezinta
o i mai mare importanta. Noi nu stim Inca bine care a fost suc-
cesiunea barbarilor pe pamantul nostru si, dintre atatia barbari
inruditi, n'am precizat Inca anume ce apartine unora si altora.
Ofi aceasta este de mare importanta pentru cronologia istoriei,
care ne leaga astfel de pamantul nostru in timp. In lipsa altor
izvoare informative toponimia ne ramane singurul element pro-
batoriu demn de a fi luat in consideratie.
In sfarsit substratul nostru, cea mai nedesmintita dovada
a continuitatii noastre, Inca n'a fost cercetat in amanunt. Oricum,
nu s'a tras pans acum nicio concluzie definitive. Pentru cunoas-
terea lui toponimia trebue sa ne aduca aportul cel mai pretios,
dace nu asa cum 1-a adus cea franceza pentru celtismul ei, cel putin
in masura suficienta s poata figura in viata noastre istorice.
Problema acestui substrat trebue s ne fie totdeauna in minte .

www.dacoromanica.ro
224 AURELIAN SACERDOTEANU

In completarea acestei chestiuni cred ca ne grabim atri-

buind influentei slave un numar prea mare de forme toponimice.
Atata vreme cat nu vom urmari intreaga arie de raspandire a unui
atare topic si nu vom constata frecventa lui in locul de origine
al Slavilor si intinderea lui in masura raspandirii slave, nu vad
ca este cazul sa-i dam o atare atributie. Daca din potriva, el
corespunde ariei stramosilor nostri de basting, inclin sa cred ca
e mai normal s-1 atribuim lor. Am dat cateva exemple tipice
altadata. Imi permit a crede in justetea acestui punct de vedere
bine studiat ; personal nu cred in colosalul aport slay de cat in
masura in care ne-a indepartat de limba latina si nici aici mult
si ne-a asimilat substratul geto-tracic. In definitiv nu suntem
Inca in masura sa stim ce apropiere era intre limba traco-geto-
daca si a stravechilor slavi.
Pentru rezolvarea acestor probleme avem nevoie de cu-
noasterea nealterata a toponimiei noastre. Cand toate acestea vox
fi suficient de bine cunoscute vom putea porni, in deplina cu-
noastere a cauzei, si la schimbarile impuse de nevoile noastre.
A. Saeerdoteanu.

+ Henri Stahl.
La 18 Februarie 1942 ne-a parasit pentru totdeauna cole-
gul nostru in retragere, Henri Stahl. A disparut astfel Inca unul
din harnicii cercetatori ai trecutului nostru si creator in multe
domenii utile stiintelor ajutatoare ale istoriei.
Elev al profesorilor D. Onciul si N. Iorga, Stahl a inteles
dela inceput datoria muncii oneste si a ilustrat-o intreaga viata.
Plecand dela studii de istorie generals si-a dat seama ca nu se
poate face aceasta fara o minutioasa cercetare a amanuntului.
Din acel moment a alergat totdeauna unde a fost locul sa lirn-
pezeasca un astfel de amanunt. Cu acelasi gand a contribuit si
la alcatuirea unui manual de paleogralie slava-ram:1nd, in care
doming spiritul sau practic. Cu aceiasi tenacitate a adunat orice
amintire, chiar anecdotica, in care pulsa un fir de viaDa roma-
neasca, fie in Bucuresti, fie aiurea.
In mod special s'a dedicat scrierii rapide creind o intreaga
scoala de stenografi si a initiat, cu temeiuri solide, studiul scri-
sului. Portretele lui grafologice raman nesdruncinate.
In cadrul scoalei noastre a inteles sa dea intreaga sa putere
de munca. Scopul cursului sau aici era sa formeze eruditi cerce-
tatori ai scrisului vechiu, care prin metodele expertizei trebuiau
sa identifice si sa analizeze grafia vechilor nostri dieci. Experien-
tele castigate cu acest scop au putut apoi sa fie fructificate si
pentru formarea expertilor de tribunale. Din acest curs si 'din bo-
gata lui activitate de expert public au iesit lucrarile sale de ex-
pertiza i grafologie timp de cincisprezece ani neintrerupti.

www.dacoromanica.ro
NOTE BSI COMUMICARI 225

Contactul pe care 1-a. avut cu arhivele 1-a facut sa gan-

deasca totdeauna la problemele capitale ale arhivisticei. Conser-
varea, asigurarea si difuzarea monumentelor grafice u absorbeau
toata atentia si dupa ce se retrasese la pensie. Sfatul si gandul
lui bun mi-au intovarasit totdeauna stradaniile pentru crearea
laboratorului necesar lucrului stiintific in arhive. 1\T'a avut insa
vreme sa vada decat inceputurile lui. Amintirea profesorului
Stahl ne va intovarasi insa in drumul pe care 1-am croit im-
preuna.
A. S.
t Dragq P. Petroanu.
Abia ne-a predat manuscrisul studiului despre Hurezi sau
Romani (Hrisovul, I (1944 p. 192-209) si tanarul nostru ab-
solvent a plecat pe front in timp ce-i facusem recomandarea
pentru ocuparea unui post la Arhivele Statului din Craiova. Din
linia de lupta am primit adesea stiri dela el. Se gandea tot-
deauna la arhive, cercetarii carora se devotase cu totul. I-a fost
dat sa cada insa in lupta eroica dela Odesa la 16 Octomvrie 1941,
ultima zi a eroicei epopei romanesti dela poarta Basarabiei.
Elev distins si pasionat cercetator al trecutului Olteniei sale,
Dragon Petrosanu nu si-a risipit timpul. A folosit fiecare mo-
ment spre a aduce un act nou, o interpretare serioasa. Astfel a
dat la lumina : Schitul Lipovul din judetul Dolj (Revista Arhivelor,
III (1939), p. 366-375), Cdteva acte vechi din Pciusesti-Mtigla0
(Viilcea) (Oltenia, II (1941), p. 141-145), Cdteva schituri oltene
necunoscute (Arhivele Olteniei, XIX (194o), p. 31-36, XX (1941),
p. 128-138) si Data Evangheliarului ddruit mdndstirii Bistrita
de Marcea Postelnicul (Revista Istoricd Rolland, VII (1937), p.
395-397). Era un inceput deosebit de frumos, acum pentru tot-
deauna curmat.
In afara de ceea ce a putut da, strangea material pentru
o monografie documentata a mana'stirii Bistrita din Valcea si
pentru lista si pecetile banilor Craiovei. Ar fi bine Baca aceasta
munca de ani de zile va fi revizuita si data la lumina. Publicatia
de fata sta la dispozitie pentru a 'Astra mai departe intre not
amintirea bunului si pretuitului nostru elev molt pentru patrie.
A. S.
t Aurelia I. Comaneseu.
0 moarte napraznica a smuls din mijlocul nostru la II Mai
1942, pe cea mai harnica dintre eleve si sarguincioasa colabo-
ratoare. A venit mai tarziu in randurile noastre, dupa ce-si sfar-
sise studiile universitare, deoarece spiritul ei simtea nevoia in-
drumarilor practice necesare pentru unele lucrari pe care credea.
Hrisovul II. 15

www.dacoromanica.ro
226 AURELIAN SACERDOTEANU

ca le poate face cu staruinta. In scurt timp a izbutit sa-i in-

suiasca totul i a pornit la lucru. Ocupand un post de paleo-
graf in arhivele noastre in cateva luni de zile a alcatuit cea mai
grea lucrare : inventarul hdrOlor i planurilor Munteniei, din care
numai putin lipsete sa fie gata. Paralel cu aceasta a alcatuit a-
proape in intregime bibliografia publicatiilor romaneti din vre-
mea lui Cuza Voda.
Pentru memoria ei, totdeauna cu pietate in mintea noastra,
ne vom stradui sa dam la lumina rodul stradaniilor sale.
A. S.

www.dacoromanica.ro
 NOTE BIBLIOGRAFICE
I. Dad de seams
Nicolae Costin. Letopisetul Terrii Moldovei de la zidirea lumii pknei la z6o.r
editie cu o introducere de Joan $t. Petre, Bucuresti 1942 (Fundatia regala pentru
literature si arta). 664, p. + IV p1. (22 17).
Fundatia Regale pentru Literature si Arta a facut un insemnat sacrificiu
ca sa publice azi editia Letopisetului Tarsi Moldovei" de Nicolae Costin. Din
informatiile pe care le am s'au tiparit un numar minim de exemplare din aceasta
lucrare, asa ca bibliofilii li cei ce se intereseaza de publicatiile de cronice roma-
nesti in curand nu vor mai gasi-o. Editia restransa are motive binecuvantate.
Lucrarea aceasta este o urmare a studiului Nicolae Costin, Viata opera" al
d-lui loan St. Petre aparut cu cativa ani mai inainte.
Ceeace a indemnat pe d. Petre sa intocmeasca aceasta editie a Letopi-
setului lui Nic. Costin a fost intai, Ca sa puns la dispozitia istoricilor si a altor
cercetatori un text cat mai apropiat de originalul operei..." si al doilea, ca sa
pupa la indem5.na publicului cititor o carte veche... care tontine multe stiri despre
istoria Moldovei si a popoarelor vecine".
D-1 Petre ne mai incunostiinteaza ca.' dela aparitia studiului sau asupra
lui Nicolae Costin pans la editarea" Letopisetului care s'a publicat in 1942
au exit la iveala o serie de informatii noi care fat obiectul introducerii editiei
Letopisetului. Ca in 3-4 ani, cati au trecut intre o publicatie ti cealalta, in vre-
muri asa de anormale sa fi aparut lucruri noi, dupe ce d. loan St. Petre a
studiat Viafa si opera lui Nic. Costin cativa ani de-a-randul si in vremuri de
liniste, nu mi se pare normal.
Mi se pare anormalA aceasta afirmatie a autorului mai ales ca din intro-
ducere se vede numai ca editorul a mai descoperit doar unele mss la Bioblio-
teca Academiei Romane cu Letopisetul lui Nic. Costin, mss pe care nu le iden-
tificase cu prilejul lucrarii publicate cu cativa ani mai inainte. D-1 Petre mai
putea afla mss de ale lui Nic. Costin dace cerceta periodicele romanesti ci
speram ca nu va intarzia sa ne anunte 5i aceste fapte noi" in legatura cu opera
lui Nic. Costin.
Dar sa revenim la introducere si la editia insasi a Letopisetului.
Foarte bine a facut autorul ca s'a &atilt sa face din nou o prezentare
sumara a Vie operii lui Nicolae Costin. inaintea Letopisetului.
Realizarea insa lass de dorit. 0 schita biografica searbada, cu enuma-
rari de inaltari si disgratieri ale cronicarului provocate de schimbarile politice
din Moldova. Nimic din framantarile vremii, din tramantarile cronicarului insus.
Opera lui Nic. Costin consta din trei lucrari : r) Letopisetul rcirti Moldovei
de la zidirea lumii la 16o1, 2) Cronica domniei dintai a lui Nicolae Mavrocordat
(din Moldova) si 3) Ceasornicul Dornnilor, care e o prelucrare.

www.dacoromanica.ro
228 CONSTANT GRECESCU

Piind vorba aici numai de Letopisetul Toni Moldovei d. Petre nu vede,

nu face nici o legatura intre cronografele bizantine si acest Letopiset, cand,
putea sa vada si sa compare opera aceasta a lui Nic. Costin cu cronografele
bizantine. Nu cumva e aceia conceptie, doar istoria Moldovei incepe abia la
p. 17o a publicatiei ?
Calitatile literare ale oricarui scriitor si ale cronicarului nostru in special
nu se dovedesc prin negarea aprecierii ce s'a facut ca Nicolae Costin este o inima
de pergament". Dar nici din paragrafele 3 Insusiri literare" si 4 Stilul lui
Nic. Costin" nu se vad acestea.
Capitolul intai al Introducerii inchinat vietii si operii lui Nic. Costin,
luat in intregime, nu este o prezentare consistent& a autorului vi operei in ge-
neral. Se starue asupra unor lucruri secundare reproducandu-se pasagii intregi
din lucrarea cronicarului.
Capitolul al doilea priveste Letopisetul Tarii Moldovei. E de observat
ca n'avem o expunere logica a chestiunilor : paragraful i Editiile anterioare"
trebuia sa faca una cu paragraful 7 Greseli si defornaari la M. Kogalniceanu"
si cu paragraful 8 Intocmirea editiei de fats ". Trebuia deci sa se inceapa cu
o privire asupra celor cloud redactiuni ale Letopisetului, cea care Domn li cea
posterioara cronicarului" (sic !), fara sa se mai prezinte din nou cele case grupe
de mss A-P cu opera lui Nic. Costin.
Atragem atentia cercetatorilor ca gruparea mss lui Nic. Costin e facuta
dupa un criteriu metric, dupa lungimea actuala' a fragmentelor din opera lui Costin.
Acest criteriu e pueril si nu stiintific, iar din sterna alcatuita de d. Petre nimeni
nu va intelege nimic. Insusi autorul acestui criteria constata asemanari sau deo-
sebiri identice intre mss mai multora din grupele sale. Deci clasificarea ce se
face nu se mentine, criteriul, recunosc, e ceva mai greu, trebuia cautat in insus
textul cronicei, in identitatea omisiunilor, adaoselor si a erorilor.
Daca priveste cineva sterna mss lui Nic. Costin stability de d. loan St.
Petre (p. 24), dupa ce a citit paginile anterioare, observa o inconsecventa fla-
grant(. S'a vorbit mai inainte de case grupe de mss notate cu literele de la
A F. In sterna nici vorba de aceste grupe, ci numai o indicatie intamplatoare
si neconsecventa : mss A si Ins B si o serie de numere care reprezinta cota
umor mss si data copierii mss sau indicatii de alts natura, s. ex. : 58o din
Oct. 17r2Iulie 1713", ms necunoscut din 1778" sau ms 492 cel mai vechi
din grupa". E deci o lips& totals de consecventa care produce confuzii si o
neintelegere a scopului si rostului stabilirii unei steme. Sterna trebue s repre-
zinte grafic concluziile unui intreg proces de constatari logic si sistematic pre-
zentate, nu o parodie de luat ochii.
Daca d. Petre clasifica mss dupa criterii interne ale lor, paragraful 5 Orni-
siuni in manuscrise" $i paragraful 6 Deosebiri intre redactiuni" n'aveau si nu
au nici un rost aici, caci nu se leaga cu ceeace s'a spus mai inainte Si cu ceeace
urmeaza, dar capatau adevarata for valoare la descrierea tt clasificarea mss.
Autorul intelege prin aparat notarea mss cu litere marl, o liniuta verticald,,
paranteze unghiulare i asteriscul sau steluta. Daca inteadevar astfel intelege
autorul aparatul critic al unei'editii de texte, atunci e explicabil ca a exit editia
aa cum a esit. Lipsind autorului continutul precis al notiunilor editie critick
aparat, nu putea lumina pe altii cu ceeace n'avea clar in minte nici d-sa.
Din zecile de mss ce cuprind Letopisetul Tarii Moldovei de Nic. Costin.
editorul a ales 4 mss, din care a publicat clonal mss paralel in intregime. Ms
cel mai desvoltat 1-a pus drept variants, iar ms mai redus a fost socotit drept
original. Paralel cu aceste doua mss publicate se mai folosesc Inca doua mss
pentru control, ale caror deosebiri notate in josul paginelor in loo de aparat..

www.dacoromanica.ro
NO rE BIBLIOGRAFICE 229

Acest aparat al variantelor aruncat in josul paginei, fara indicatii pre-

cise, constitue mai de grabs o enigma, e ceva neprecis care da prilej la tot felul
de ipoteze. Se pune o cifra, urmeaza doua puncte, un cuvant sau doua si o literA. mare.
Cifra ar indica randul textului cronicei, cele doua puncte vreau sa arate
o enumarare probabil, cuvantul sau' cuvintele reproduse noteaza variante in
ms reprezentat prin litera mare ce urmeaza.
In majoritatea cazurilor nu stim insa la ce se referA aceste variante fiindca
d. Petre n'a dat niciodata lema. 0 constatare interesanta e si aceasta di au-
torul pune aparat" la amandoua textele reproduse, dar nu consecvent. late.
cateva exemple : La p. 36 avem, in asa zisul aparat 21 : neamurile B" ; ran-
dul 21 se prezinta astfel : alte stiinte sa socoteste a fi ; ca istoria, precum
tbate stiintele, cu nemurire impodobeste". La pagina urmatoare, 37, gasim in
aparat : 23 : de socoteala B" ; randul 23 e acesta : Asijderea a nadajdui a
nu sa teme si pre norocul carele nicairi multa". La ce cuvinte se refers nea-
',aurae i de socoteald din aparat nici autorul n'ar putea raspunde. Cum sa
mai inteleaga cititorii ? Ar putea parea cuiva ca am ales aceste exemple. Nu,
le-am luat pe primele intalnite in textul predosloviei. Procedeul de lucru al
d-lui Ion St. Petre acesta e si nu mai e nevoe de exemple caci tot aparatul e
astfel intocmit de d-sa. Nu poate fi vorba deci de un aparat critic, iar repro-
ducerea paralela a doua mss pe tot cuprinsul for e o aberatie stiintifice. Daca
lucrarea avea inteadevar un aparat stiintific al variantelor am fi avut un
text complet si in acelas timp variantele principalelor familii de mss intr'un
volum cu eel putin zoo de pagini mai redus. Nu putea pretinde nimeni d-lui Ion
St. Petre sa dea variantele din cele cateva zeci de mss, dar era o datorie pentru
d-sa se.' lase afara tot ceeace era inutil si sa dea numai esentialul. Glosarul de ase-
menea lass de dorit.
Sacrificiile materiale ale Fundatiei Regale pentru literature si Arta tre-
buiau mai bine recompensate si cititorii scutiti de dilema celor cloud texte paralele.
Mai onest apareau ravna si lucrarea d-lui Ion St. Petre dace reproducea
ins ce i se parea mai complet, fara pretentii de editie entice., caci pentru o
astfel de editie d-sa nu e format. Constant Grecescu

I. Ionascu, Catagrafia eparhiei Argq la 1824, cu prefalcl, indite si o hartd

Bucuresti 1942 (Tipografia Cartilor Bisericesti) XV-Fri5 [I17] p. (24 16.5).
Catagrafia publicata de d. Ionascu se afla in ins. Acad. Rom. Nr. 353o
si nu poarta data. Sunt insa unele elemente care fac probabila data admisa de
editor. 0 scurta note introductiva face geografia istorica a tinutului (p. VXI).
Textul catagrafiiei este adaugit cu diferentele din catagrafia anului 1808 si din
altele mai noui. Astfel de catagrafii, din care avem asa de putine publicate,
sunt deosebit de importante pentru trecutul satelor noastre. Era bine dace d.
Ionascu facea si o statistics a preotilor, diaconilor, si poporenilor. Aceasta eel
putin pentru datele care sunt indicate. A. S.

Alexandru I. Movila, Gum trebue organi atd o cancelarie de preturd, in

8. AugustSept. 1942, p.1249-1253.
Ministerul Afacerilor Interne, Buletin. Nr. 7
Sunt indrumarile unui pretor cu privire la clasarea materialului care intra
intr'o cancelarie de pretura. Daca se vor putea pune in practice ar fi bine,
cad sunt date rezultate din practica si bun simt. Am dori ca Ministerul de Interne
se is initiativa unor instructiuni mai ample si cu privire la clasarea hartiilor din
arhivele administratiei sale. Trebue sa usuram munca si a arhivarilor dar se'
tinem seama si de necesitatea cunoasterii istorice. A. S.

www.dacoromanica.ro
230 AURELIAN SACERDOTEANU

Dr. Milan V. esan, Familia Sesan, Cernauti 1942 (Tipografia Glasu/

Bucovinei". I f. +1 portret +24 p. + II tabele geneologice (23 X 16).
D-1 esan, profesor la Facultatea de Teologie din Cernauti, urmareste
firul stramosilor sai, coboritori din Sesul Maramuresului. Un Dumitru esan s'a
stabilit la Berchisesti-Suceava prin 1778. Dela el pleacA neamul, acum bucovinean,
al esanilor, cu un sir de preoti, intre care ocupa un loc insemnat canonistul
Valerian Sesan, a carui biografie amanuntita se (IA (p. 10-24), impreuna cu
bibliografia scrierilor sale. Lucrarea d-lui M. Sesan e vrednica de toata lauda.
Se tie ce importanta au genealogiile in sthdiul istoriei. Dacs fiecare intelec-
tual si-ar urmari stramosii si ar face astf el de alcatuiri, am ajunge sa avem
alte pareri despre not si alts raspundere moralA fats de neam. A. S.

II. Carti primite

1. Dela Academia Mihdileand la Liceul National. zoo de ani :1835-1935.
Iasi, [1936] (Tip. Brawo") VII+ 488 p.+ 7 pl. (27,5 x 21).
2. ANDREESerr (C. I.) i C. A. STO1DE. Stiri despre petrecerea in
Moldova a doamnei Ecaterina Cercheza dupd moartea lui Stefan Vodd Lupu. Iasi,
1937 (Tip. Presa Bung") p. 33-40 (23 X 16). (Extras din Arhiva" Nr. 1-2).
3. HOLBAN (MARIA) si VIRGINIA SACERDOTEANO. Culegere de facsimile
pentru .,Scoala de Arhivisticd. Seria latina. Fasc. I (Nr. 1-25) Bucuresti, 1942
(Cartea Romaneasca) 8 p. + XX pl. (35 x 25). [Colectiile Arhivelor Statului. Editii
ingrijite de prof. Aurelian Sacerdoteanu].
4. IAltonA. (I.). Ora ful i satul ,si allele. Traducere autorizata din limba
cella, de Karolina V. M. ySesan. Cernauti 1930 ( Glasul Bucovinei") 69[-71]
p.-1.1 pl., (2c x 13).
5. IORDAN (ALEXANDRII). Bibliografia scrierilor lui V. A. Urechia,
cu o prefata de Prof. Aurelian Sacerdoteanu. Bucuresti 1942 (Tipografia Car-
pati") 62[-63] p. (23 x 15,5). (LucrArile coalei de Arhivistica, I).
6. SACERDOTEANU (AIIRELIA21), Culegere de facsimile pentru 5coala
de Arhvisticei,. Seria romans, Fasc. I (Nr. 1 i8) de... Bucuresti 1942 (Cartea
Romaneasca) 8 p. + XVI pl. (35 x 25). (Arhivele Statului).
7. SEcAZRANu (CoRNELIIT C.). Numismatica medievald fi modernd, cu-
prinzand 6o ilustratiuni in text. Bucuresti, 1942 (Cartea Romaneasca") 96 p.,
(20,5 X 13,5).
8. TRODORESCU (STOICA). Monografia comunei Telega. Istoric si
documente. Cu mai multe planse si douA harti... Campina 1926 (Tip. Guten-
berg", Mihail S. Gheorghiu) 287 p.+2 ha. (23 x 16).
9. Bollettino bibliografico Italian. [Direttare responsabile : Dott. Mario
Coccoluto-Ferrigni]. Anno I[III] Roma [Spoleto] 1940[-1942] [Panetto e
Petrelli]. (21 x 14,2). Anno I. Numero I[ -3]. Anno II. Numero [-12]. Anno III.
Numero I [-8].
10. Lueeafarul. Revista lunara de literature, art 'a si culture generals.
Serie noun. Sibiu, 1942(Tipografia DaciaTraiana") Anul II, Nr. [-12] (31 X 23)
1. Oltenia. Documente. CercetAri. Culegeri. TipArita sub ingrijirea Dr.
C. S. Nicolaescu-Plopsor. Cartea II. Nr. 5[-12]. Craicva, 1941, f. e. (24 x 17).

www.dacoromanica.ro
 PART1A ADMINISTRATIVA
intocmitd de directorul coalei.
I. STATISTICA.
ANUI, al XVIII -lea (1941-1942).
1. Administratia si serviciul.
Director : Aurelian Sacerdoteanu. Confirmat pe data de 24
Iunie 1942, prin Decretul Nr. 1820/942.
Bibliotecar ef : Eleonora Isopescu.
Secretar (Subef de birou) : Gheorghe Vlaceanu.
Om de serviciu cl. III : Const. Paunescu.
2. Corpul didactic.
Arheologia medievald i modernd : prof. Ion Hudita.
Arhivistica, sigilografia i heraldica : prof. suplin. Emil Con-
durachi (a facut i numisynatica).
Bibliografia, biblioteconomia i bibliologia : prof. suplin. Maria
Dumitrescu, (pans la 10 Aprilie 1942 ; in continuare cursul a fost
suplinit de Aurelian Sacerdoteanu).
Diplomatica generalii i romcineascd : prof. Aurelian Sacer-
doteanu (a facut i Critica textelor, geneologia i cronologia).
Expertiza graficd i grafologia : prof. suplin. Elena Bogda-
novici.
Istoria dreptului vchiu romeinesc i Institutiile vechi romci-
neti : prof. suplin. Const. I. Andreescu.
Izvoarele istoriei Rominilor : prof. Alexandru Elian (in su-
plinire).
Paleografia latind p limba textelor : prof. Maria Holban.
Paleografia medie i neogreacei i limba textelor : prof. Ale-
xandru Elian.
Paleografia romdnii i limba textelor : prof. Emil Virtosu (mo-
bilizat tot anul colar).
Paleografia slava' fi limba textelor : prof. suplin. Damian P.
Bogdan.

www.dacoromanica.ro
232 AURELIAN SACERDOTEANU

3. Diplomatii eoalei.
1. Iulia Frumuzache : Bibliogratia revistelor redactate de M.
Kogdlniceanu (18 Iunie 1944 Sect. bibliol.
2. Ion I. uct.i.: Contribuiuni la istoricul schitului Gole#i
din jud. Mucel (25 Iunie 1942). Sect. arh.-pal.

4. Elevii seoalei, 1941-1942.

Anul I.
(Nu s'au facut inscrieri).
Anul II.
1. Constantinescu Georgeta. 5. Fannica-Vulpescu Maria
2. Danciu I. Ion. 6. Greceanu Radu.
3. Dinu M. Constantin. 7. Macarovici Gr. Nicolae
4. Fawned Gh. loan. 8. Minculescu-Ghita Anetta
Anul III.
1. Bogdan M. Stan. 5. Constantinescu R. Maria.
2. Bran Za I. Iulia. 6. Mihailescu Claudia.
3. Comanescu Gh. Ioan. 7. Stancescu-Apostol Ana.
4. Comanescu I. Aurelia.

5. Lista absolventilor scoalei (1925-1942).

1. Abramescu N. Ileana (1933-1935).
2. Apostol-Stancescu Gh. Ana (1936-1942).
3. Badescu Miorica. (1939-1942).
4. Badica Gh. Ion (1937-1939).
5. Balasiu Ligia (1939-1940).
6. Bar lea Gh. Gheorghe (1927-1928).
7. Bodea C. Cornelia (1936-1938).
8. Bogdan Stan (1940-1942).
9. Branza Iulia (1940-1942).
io. Branzei Constantin (1925-1926).
ii. Capritescu Valeria (1928-1929).
12. Cavalenco Larisa (1932-1934).
13. Chica Eugenia (1932-1933)
14. Ciung5. V. Victoria (1936-1939).
15. Colomaitef Sergiu (1931-1932).
16. Comanescu Ion (1940--1942)
17. Constantinescu R. Maria (1940--1942)
18. Cosac Gh. Ion (1929-1931).
19. Dimitriu Ana-Suzana (1934-1936).
20. Filipoiu Onisim (1938-1939)

www.dacoromanica.ro
PARTEA ADMINISTRATIVA. 233

21. Focseneanu Lazar (1928-1929).

22. Gafencu Gh. Vasile (1931-1933).
23. Ghiorghiu Anastasie-Nicolae (1931-1932).
24. Grecescu Constantin (1925-1926).
25. Ionescu Gh. Ioana (1931-1932).
26. Ionescu T. Gheorghe (1933-1941).
27. Koca Dorina (1935-1936).
28. Manolescu V. loan (1938-1939).
29. Mandroceanu Th. Dimitrie (1933-1935) .
3o. Mihailescu Claudia (1940-1942).
31. Mircea V. Dan (1930-1933).
32. Mortun Mikaela (1931_ 1932).
33. Nestianu Maria (1932-1933)
34. Niculescu L. Eugenia (1937-1939).
35. Odor Maria (1933-1935).
36. Paraschivescu Traian (1932-1933).
37. Patriche H. Ion (1928-1929).
38. Popescu B. Gheorghe (1931-1932).
39. Popovici Corina (1931-1932).
40. Radulescu Teodora (1933-1935).
41. Raicoviceanu Alexandru (1938-1939).
42. Sacerdoteanu Aurelian (1926-1927).
43. Simovici A. Etty (1932-1933).
44. yStefan St. Ioan (193o-1931).
45. Taraoi F. Dumitru (1939-194o).
46. Teodoru Maria-Cristina (1931-1932).
47. Tihan Elena-Alexandra (1938-1939).
48. Toma N. Toma (1933-1934)
49. Vasilescu Dimitrie (1935-1936).
5o. Vasilescu Gh. Valeria (1931-1932).
51. Vlasceanu Gheorghe (1936-1938).
52. Voitinovici Maria (1938-1939).
53. Vulpescu I. Maria (1939-1941).
54. Weinberg Margareta (1931-1932).
55. Zaharescu V. Dan (1939-194o),

6. Lista absolvenlilor eursului de expertiza grafiei (1927-1941) '.

1. Anton Emilia (1929-1930j.
2. Antonovici I. Vasile (1928-1929).
3. Balaiu Ligia (1939-I94o).
4. Bogdan P. Damian (1937-1938).
5, Branza Iu lia (1940-1941).
r) Lista aceasta'si urnatoarea, sunt date cu scopul de a larauri situatia
expertilor in tribunale. Raspundem astfel si la diverse cereri care ni s'au facut
in acest sens.

www.dacoromanica.ro
234 AURELIAN SACERDOTEANU

6. Budisteanu C. Constanta (1929-193o).

7. Colomaitef Sergiu (1931-1932).
8. Condoiu Virgil (1929-193o).
9. Constantinescu Elena (1929-193o).
to. Constantinescu R. Maria (1940-1941),
II. Dinu Nicolae (1931-1932).
12. Gafencu Gh. Vasile (1931-1932).
13. Jenistea Al. Corneliu (1933-1934).
14. Kosca Dorina (1935-1936).
15. Manarovici Gr. Nicolae (1939-194o).
16. Manolescu V. loan (1938-1939).
17. Paraschivescu Traian (1932-1933).
18. Polak M. Jean (1927,-1929)
19. Raicoviceanu Alexandru (1938-1939).
20. Sava Sylvia-Stella (1933-1934).
21. SUCU I. loan (1937-1938).
22. Taraoi Pl. Dumitru (1939-I940).
23. Tihan-Elena Alexandra (1938-1939).
24. Trandafir M. loan (1931-1932).
25. Vasilescu Dimitrie (1935-1936).
26. Vasilescu Gh. Valeria (1931-1932).
27. Vasiliu S. Gheorghe (1927-1928).
28. Voitinovici Maria (1938-1939).
29. Weinberg Margareta (1931-1932).
3o. Zaharescu V. Dan (1939-194o).
7. Lista absolventilor unui an al eursului de expertiza grafiei
(1926-1940).
1. Ackerman Galia (1935).
2. Anghelescu Gh. Ilie (1935).
3. Bandrabur Nicolae (1929).
4. Branzei Constantin (1926).
5. Barsan V. Ioan (1932).
6. Cavalenco Larisa (1932).
7. Cosac G. Ion (1929).
8. David L. Isac (1932).
9. De Mayo Marcel (1935).
io. Dinu Maria (1931).
II. Eftimiu Elena (1926).
12. Fierascu Constantin (1926).
13. Filipoiu Onisim (1938).
14. Gabai M. Armand (1932).
15. Georgescu Gheorghe (1927).
16. Ghitescu N. loan (1938).
17. Griinberg-Georgescu Josephine (1934).
18. Husar Alexandru (1940).
19. Ianculescu Gh. loan (1939).

www.dacoromanica.ro
 PARTEA ADMINISTRATIVA 235

20. Ionescu N. Dem. (1934)

21. Ionescu Virgiliu (1933).
22. Iorgulescu Brandu (1940)
23. Irimescu Constantin (1936)
24. Lazar Aurora (1932).
25. Lazarescu I. Olga (1935)
26. Leontescu C. Haralamb (1939).
27. Moga Maria-Tullia (1927).
28. Motzica Gheorghe (1932).
29. Museteanu Ion, preot (1927).
30. Nicolau G. Matei (1926).
31. Patriche H. loan (1929).
32. Petre Marcu (1929).
33. Petrescu-Dambovita Elena (1939).
34. Rafail Tatiana (1936).
35. Sachelarie Eugenia (1926).
36. Satmalov Eugenia (1939).
37. erbu A. Dumitru (1932).
38. Simovici A. Etty (1932).
39. Smantanescu Dan (1930).
40. nova Blancha (1937).
41. Stefan St. loan (1930).
42. yStefanopol Victoria (1930) .
43. Vainer Eti (1933).
44. Vasilescu D. Gabriela (1927).
45. Vasiliu T. Teodor (1927).
46. Virtosu Emil (1926).
47. Virtosu Ion (1927).

8. Lista eertificatelor eliberate (1929-1941) 1).

1. Abramescu N. Ileana : 51/1936, abs. sect. bibl.
2. Anton Emilia : 399/1931, abs. sect. expert. graf.
3. Antonovici I. Vasile : 685/1930, abs. sect. expert. graf.
4. Bodea C. Cornelia : 788/1939, abs. sect. arch. paleog.
5. Branzei Constantin : 395/1932, abs. sect. arhiv. pal.
6. Buditeanu Constanta : 18/1931, abs. sect. expert. graf.
7. Condoiu Virgil : 133/1931, abs. sect. expert. graf.
8. Constantinescu Elena : 400/1931, abs. sect. expert. graf.
9. Gafencu Vasile : 140/1841, abs. sect. bibl. p: expert. graf.
10. Georgescu George : 286/1932, abs. sect. expert. graf.
xr. Gheorghiu N. Anastase : 157/1934, abs. sect. arhivist. pal.
12. Morjun G. Mikaela : 1148/1939, abs. sect. bibl.
r) Cu aceasta incheiem situatia elevilor nostri dupil diferitele regimuri
pe care le-a avut scoala. In viitor nu se mai pot libera certificate decat pentru
situalia de absolvent, pentru toate celelalte cazuri unnfind a se da numai copii
de pe foaia matricola.

www.dacoromanica.ro
-236 AURELIAN SACERDOTEANU

13. Nestianu N. Maria : 58/1934, abs. sect. bibl.

14. Odor Maria : 323 1936. abs. sect. arhiv. paleog.
15. Paraschivescu Traian : 786/1933, abs. sect. expert. graf.
16. Patriche Ion : 545/1921 ; si 12/1942. absol. sect. arh. pal.
17. Pollak Jean : 207 193o, absol. sect. expert. graf.
18. Popescu B. George : 792/1933, abs. sect. arhiv. pal. i bibl.
19. Radulescu Teodora : 885 1937, abs. sect. arhiv. paleog.
20. Sacerdoteanu Aurelian : 144 1937, abs. sect. arhiv. paleog.
21. Vasilescu V. D-tru Dr. : 1797 938, abs. sect. expert. graf.

II. MATERIAL DOCUMENTAR.

(Continuare din Hrisovul, I (1941), p. 515-541).
29. Legea Nr. 386. Decret-lege relativ la organizarea invii-
lcilndntului superior. Publicat in Monitorul Oficial, Nr. 118, Partea
I, din 23 Mai 1942 (Legea I. Petrovici).
Prin aceastA lege Scoala de Arhivistica este incadrata in invata'mantul
superior a asui lege i se aplia. intomnai. Spicuim partite care intereseazti direct
coala.

Art. 2. al. D. 5coalele superioare speciale : 1. 5coala de

Arhivistica, avand ca scop principal prega'tirea arhivistilor, a
functionarilor de arhive si de biblioteca, precum si a expertilor
grafici.
Art. 6. Scoalele Superioare speciale sunt urmatoarele :
r. coalct de Arhivisticii din Bucurqti.
Art. 17. Directorii scoalelor speciale sunt numiti prin
decret la propunerea Ministrului dintre profesorii titulari ai scoa-
lelor superioare respective, iar la scoalele superioare de arte si
dintre marile personalitati artistice. Ei au atributii similare cu
cele ale rectorilor. Prodirectorii sunt numiti de Ministru, prin
decizie, dintre profesorii titulari ai coalei superioare respective.
Ei au atributii similare cu cele ale prorectorilor.
Directorul Arhivelor Statului este de drept si director al
coalei de Arhivistica, dace face parte din Corpul ei profesoral.
Directorul Scoalei de Arhivistica este numit la propunerea Mi-
nistrului, prin decret, dintre profesorii definitivi ai scoalei.
Art. 23. Organele deliberative si consultative, sunt : ...4.
Pacultatile. Scoala de Arhivistica, Scoala superioare de Educatie
fizica, au numai Consiliu profesoral si Comisie consultative.
Acolo unde o sectie este constituita din mai mult de 5 dis-
cipline, poate functiona, cu avizul consiliului profesoral, un sfat
de sectie.
Art. 3r. al. 2. Consiliul profesoral al oricdrei ;coli supe-
rioare speciale este format din tori profesorii provizorii sau defi-
nitivi ai scoalei respective.

www.dacoromanica.ro
PARTEA ADMINISTRATIVA 237

Art. 113. Inscrierile la Universitati, Politehnice, Aca-

demii de Inalte Studii Industriale i Comerciale, coala supe-
rioare de educatie fizica i coala de Arhivistica, se face pe baza
bacalaureatului teoretic i a unui examen de admitere.
Art. 123. ...Scoalele superioare speciale acorda diplome de
absolvire i certificate, conform prevederilor cuprinse in articolele :
169, r7o, 18o i 186 ale prezentei legi.
Art. 165. Corpul profesoral al coalelor superioare este
format din profesori provizorii, echivalati in salariu cu conferen-
tiarii universitari i din profesori definitivi, echivalati in sa-
lariu cu profesorii agregati universitari.
Art. 166. Diplomele de absolvire i certificatele de spe-
cializare eliberate de coalele superioare speciale dau dreptul celor
ce le poseda sa ocupe functiuni publice sau particulare i sa prac-
tice profesiunea in specialitatea respective.
Ele confers la numire i la inaintari, acelea*i drepturi ca i di
ploma de licenta universitara, insa numai dace functiunea respec-
tive este in legatura directs cu specialitatea indicate in diploma.
Art. 167. La coalele superioare speciale, juriul de onoare
prevazut la art. 55 e format din doi profesori definitivi, unul
putand fi onorar i din director ca preedinte.
Profesorii definitivi dela coalel esuperioare speciale sunt
pensionaji la varsta de 63 ani ; profesorii provizorii la 6o ani ;
lectorii, corepetitorii i asistentii la 57 de ani.
Art. 169. coala de Arhivistica functioneaza pe langa
Directia Arhivelor Statului din Bucureti. Durata cursurilor acestei
coale superioare este de 3 ani. Ea tine de rectoratul Universi-
tatii din Bucureti, in ce privete controlul activitatii didactice
i eliberarea diplomelor.
Art. 170. La coala de Arhivistica va functiona ca anexa,
un Institut de cercetari arhivistice, in care se vor urmari pro-
bleme in legatura cu studiul i organizarea arhivelor. Institutul
va fi condus de un comitet format din directorul coalei i doi
profesori delegati de Consiliul profesoral. Unul dintre cei doi pro-
fesori poate fi profesor dela Facultatea de filosofie i litere din
Bucureti, cooptat de Consiliul profesoral al coalei de Arhivistica.
Membrii Institutului sunt, in afara Corpului profesoral al
coalei, absolventii coalei de Arhivistica, precum i absolventii
Facultatilor de litere i drept, care doresc sa se specializeze in
cercetari arhivistice.
Institutul va functiona cu profesorii coalei, la acetia pu-
tandu-se adaoga, cu avizul Senatului universitar din Bucure5ti,
profesori de specialitate dela Facultatea de litere din Bucureti.
Institutul elibereaza certificate de specializare.
Art. 171. Corpul didactic al coalei de Arhivistica este
format din profesorii indicati in art. 165 al prezentei legi i din
asistenti asimilati cu asistentii universitari. Verificarea formelor
legale e facuta de Senatul universitar din Bucureti.

www.dacoromanica.ro
238 AURELIAN SACERDOTEANTJ

Asistentilor dela yScoala de Arhivistica li se aplica, in pri-

vinta stabilitatii in functie, art. 76 al prezentei legi.
Art. 172. Studentii Facultatii de litere din Bucuresti,
sectia istorica, pot face practica la koala de Arhivistica, con-
form normelor fixate in regulamentul scoalei.
Art. 189. La koala de Arhivistica, actualii profesori defi-
nitivi echivalati cu conferenjiarii universitari, conform legii de
rationalizare din 4 Noembrie 1938, vor putea fi echivalati in salariu,
cu profesorii agregati unversitari, daca au titlul de doctori, daca
au functionat cel putin 3 ani ca profesori ai scoalei Si daca o comisie
de 3 profesori, numita de Ministerul Culturii Nationale, refers
favorabil asupra activitatii for tiintifice, didactice si de organi-
zatori. Avizul va fi trecut prin Senatul Universitatii din Bucuresti.

III. Corpul didactic,

30. Nr. 285 din 8 Sept. 1924 catre Ministerul Instructiunii Pub lice :
Prin raportul Nr. 20 din 16 Febr. a. c. am aratat necesi-
tatea absoluta de a se infiinta pe langa Arhivele Statului, o scoala
practica de arhivari-paleografi, in scop de a pregati personalul
de specialisti trebuincios arhivelor centrale i regionale si de a
da un imbold studiilor in legatura cu documentele.
Ati binevoit a aproba infiintarea acestei coli, ranranand
ca ea s fie trecuta in legea pentru organizarea Arhivelor Statului.
Deoarece insa aceasta lege n'a putut fi depusa in parlament
in sesiunea trecuta i spre a nu pierde un an scolar, am onoare
a va ruga sa binevoiti a aproba, ca koala practica de arhivari.
paleografi sa inceapa a functiona, in mod provizoriu, dela I Noem-
vrie a. c.
In acest scop imi permit a recomanda urmatorul corp di-
dactic pentru anul acesta :
I. Paleografia romans : N. Cartojan, docent universitar, 2
lectii pe saptamand.
2. Paleografia slava : P. Cancel, profesor universitar, 11ectie
pe saptamana.
3. Paleografia latina : C. Marinescu, conferentiar univer-
sitar, I lectie pe sapt6.mand.
4. Paleografia greaca : Iulian tefanescu, prof. secundar,
I lectie pe saptamana.
5. Arhivistica : Const. Moisil, directorul general al Arhi-
velor Statului, 2 lectii pe saptamana.
6. Diplomatica : C. Marinescu, conferentiar universitar, I
lectie pe saptamana.
7. Izvoarele istoriei Romanilor : I. Vladescu, prof. secundar,
I lectie pe saptamana.
Cum fiecare lectie va dura o ors i jumatate i fiindca aceste
cursuri sunt cu totul not i deci trebue pregatite acum pentru

www.dacoromanica.ro
PARTEA ADMINISTRATIVA. 239

prima oars de profesori, va trebui sa se plateasca o diurna de cel

pujin lei 25o de fiecare lectie, ceeace face in total lei 9-10 mii lunar.
Prin urmare, pentru lunile Noemvrie si Decemvrie 1924
va fi necesara suma de lei 20.000 pentru diurnele profesorilor,
ramanand ca pentru anul viitor sa se prevada in buget sumele
necesare pe 8 luni.
Va rog deci, Domnule Ministru, ca odata cu aprobarea func-
tionarii scoalei, sa binevoiti a aproba si suma necesara pentru
plata profesorilor pe lunile Noemvrie si Decemvrie 1924 si a se
inscrie in bugetul anului 1925 sumele necesare pentru plata diur-
nelor pe anul viitor.
Director general, Const. Moisil.
31. Nr. 98.901, Biroul B, din 4 Oct 1934, Ministerul Instructiunii, Di-
rectiunea general& a invatamantului superior, comunica :

Domnule Director General,

Avem onoare a va face cunoscut ca. Ministerul a aprobat
deschiderea cursurilor la 1 Noemvrie, pentru scoala de arhivari-
paleografi, precum si corpul didactic recomandat prin adresa
Dv. No. 285/1924 pentru facerea cursurilor respective, fara a lua
nici o obligatie in ceiace priveste plata.
p. Ministru, D. Burileanu.
p. Director General, Sp. Hanucu.
[Resolutie :] 4. X. 1924. Se is act si se vor face toate pregatirile pentru
deschiderea cursurilor la r Nov. Inscrierile vor incepe imdiat ; se va anunta fie-
care profesor separat. Prima conferinta a profesorilor va fi convocata pentru 3r
Oct. ora 5 d. a. Moisil.
32. Nr. 315-319 din 6 Oct. 1924 care profesorii scoalei N. Cartojan,
P. Cancel, C. Marinescu, Iulian 5tefanescu si I. Vladescu :
Am onoare a va informa ca Ministerul Instructiunii prin
adresa No. 98.901 a aprobat deschiderea cursurilor scoalei prac-
tice de arhivari-paleografi, infiintata pe langa Directiunea Gene-
rale a Arhivelor Statului, pe ziva de 1 Noemvrie a. c.
Prin aceiasi adresa Ministerul a aprobat ca D-voastra sa
faceti la aceasta ,koala cursul de
Va rog prin urmare, ca in vederea stabilirii unui program
de studii general si fixarii orarului pe anul scolar curent, sa bine-
voiti a lua parte la conferinta profesorilor coalei ce va avea loc
in ziva de 25 Octomvrie ora 5 d. a., in localul ArhivelorStatului.
Director general, Const. Moisil.
33. Nr. 403 din 24 Oct. 1925 catre Ministerul Instructiunii.
In anul scolar 1925/6 urmand sa inceapa a functiona si
anul al 2-lea al coalei superioare de arhivari-paleografi, am onoare

www.dacoromanica.ro
240 AURELIAN SAC'ERDOTEANU

a va ruga sa binevoiDi a insarcina cu predarea obiectelor speciale

acestui an pe urmatorii domni profesori :
N. Constantinescu, doctor in tiintele istorice, profesor se-
cundar, sa predea diplomatica generald, cu 2 ore pe saptamana ;
Const. Moisil, doctor in tiintele istorice, profesor secundar,
sigilografia i heraldica, cu 2 ore pe saptamana ;
H. Stahl, licentiat in litere, profesor la Scoala de razboi
i expert grafolog, sa predea expertiza graficd, cu 2 ore pe saptamana.
Al. Ionescu-Sadi, licentiat in litere, bibliotecar-ajutor al
Academiei Romane, sa predea Iiinta bibliotecii, cu 2 ore pe sap-
tamana.
Numirile acestea rog a se face pe ziva de 15 Octomvrie 1925.
Director General, Const. Moisil.
34. Nr. 112.678, Biroul A. din 20 Oct. 1925, Ministerul Instructiunii
comunica

Avem onoare a va face cunoscut ca, potrivit recomandarii

facuta cu adresa Dv. No. 403 925, Ministerul aproba ca urmatorii
D-ni profesori sa fie insarcinati cu predarea cursurilcr in acest
an la coala superioara de arhivari-paleografi, cu incepere dela
15 Oct. a. c. "
Urmeaza textul din propunere. Pentru ministru semneaza D. Burileanu
si pentru director general Al. Valeriu.

35 Cu Nr. 409-410925, directiunea face cunoscut lui N. Constan-

tinescu, H. Stahl si Al. Ionescu-Sadi, ca prin adresa Nr. 112.678/1925 Ministerul
i-a insarcinat cu predarea cursurilor respective. Tot data sunt convocati in
conferinta profesorala pe data de Miercuri 28 Oct. pentru a discuta regulamen-
tul scoalei.

36. N2. 36 din 21 Fehr. 1925 catre Ministerul Instructiunii :

Deoarece d. C. Marinescu, profesor de paleografia latina
la Scoala practica de arhivari-paleografi, a fost numit profesor
la Universitatea din Cluj, am onoare a va ruga sa numiti in locul
d-sale spre a preda paleografia latina la aceasta coala, pe d-ra
Zoe Bal, licentiata in litere i specializata in aceasta discipline.
Director general, Const. Moisil.
37. Nr. 23.119 din 6 Mart. 1925, Ministerul Instructiunii comunica :
Avem onoare a va face cunoscut ca, pe baza recomandarii
facuta cu adresa Dv. No. 86/925, Ministerul aproba ca D-ra Zoe
Bal, licentiata in litere, sa predea paleografia latina la Scoala
practical de arhivari-paleografi, pe ziva de 1 Martie 1925, in locul
D-lui C. Marinescu, numit profesor la Universitatea din Cluj.
p. Ministru, D. Bunleanu.
p. Director, general, Sp. Hanutu.

www.dacoromanica.ro
PARTEA ADMINISTRATIVA. 241

Cu Nr. roo din 7 Martie 1925, directiunea face cunoscut aceasta numire
d-rei Zoe Bals. In state figureaza si in Ian.Febr. alaturi de C. Marinescu.
38. Nr. 26 din 13 Ian. 1926 catre Ministerul Instructiunii Pub lice re-
comandand pe C. C. Giurescu, sa fie insarcinat cu predarea cursurilor de insti-
tutii romanesti, pe data de 25 Ianuarie 1926.
Cu adresa, Nr. 5183 din 21 Ian. 1926, Ministerul Instructiunii aproba ca
C. C. Giurescu s predea cursul de institutii romanesti, cu incepere dela 25
Ianuarie.
Nr. 42 din 23 Ianuarie 1926, directiunea face cunoscut lui C. C. Giurescu,
numirea ca profesor de institutii romanesti.
39. Nr. 497 din Iz Nov. 1926 care Ministerul Instructiunii.
Am onoare a va ruga sa binevoiti a aproba. ca incepand
dela I Dec. 1926, cursul de paleografie latina dela coala supe-
rioara de arhivistica i paleografie s fie predat de catre d-ra
Maria Holban, licentiate in litere i specialists in aceasta materie,
iar cursul de izvoarele istoriei Romani lor sa se scindeze in dou5. :
izvoarele interne, care sa fie predat ca i pana acum de d. I. Via-
descu, i izvoarele straine, care sa fie predat de d. P. Panaitescu,
doctor in litere si specialist in materie.
Director general, Const. Moisil.
Arhivar, Iuliu Tuducescu.
40. -- Nr. 135.060 B din 23 Nov. 1926, Ministerul Instructiunii comunica
In referire la raportul D-v. Nr.. 497/1926, avem onoare a va
face cunoscut ca. Ministerul a aprobat ca dela 1 Dec. a. c. cursul
de paleografie latina dela coala superioara de arhivistica si pa-
leografie, sa fie predat de D-ra Maria Holban, licentiate in litere,
iar cursul de izvoarele istoriei Romanilor sa se scindeze in doug :
izvoarele interne, care sa fie predat ca i pana acum de d-1 I.
Vladescu i izvoarele straine, care sa fie predat de d-1 P. Panai-
tescu, doctor in litere si specialist in materie.
p. Ministru, I. M. Marinescu.
p. Director general, Al. Valeriu.
41. Nr. 538 din 27 Nov. 1926, Scoala incunostinteaza pe D-ra Maria
Holban, ca Ministerul a aprobat sa predea cursul de paleografie latina.
Nr. 539 din 27 Nov. 1926, idem pe P. P. Panaitescu, pentru izvoarele
straine ale istoriei Romanilor.
42. Nr. 1084 din 3 Dec. 1928 catre Ministerul Instructiunii.
La coala superioara de arhivistica i paleografie, ce func-
tioneaza pe langa Arhivele Statului din Bucuresti, s'a intrerupt
Inca din anul 1926 cursul de biblioteconomie, din cauza ca mu-
rind atunci profesorul respectiv, n'am gasit un alt specialist care
sag inlocuiascA.
In toamna aceasta insa fEnd transferat in Bucuresti d. Ni-
colae Georgescu-Tistu, doctor in litere si specialist dela coala
1p

www.dacoromanica.ro
242 AURELIAN SACERDOTEANU

de bibliotecari din Paris, Bruxelles si Leipizg, cum si dela Ecole

des Chartes din Paris, d-sa s'a aratat dispus sa predea la scoala
noastra cursul de biblioteconomie.
Consiliul profesoral al coalei in sedinta dela i Dec. a. c.
dand aviz favorabil pentru recomandarea d-lui N. Georgescu-
Tistu ca sa predea acest curs, avem onoare a va ruga ca, in vir-
tutea art. 15 din legea de organizare a Arhivelor Statului, sa
binevoiti a-1 numi pe ziva de I Dec. 1928 ca profesor de bibliote-
conomie la scoala noastra.
Director general, Const. Moisil.
43. Nr. 164.764 din 32 Dec. 2928, Ministerul Instructiunii comunica :
In referire la adresa Dv. Nr. 1084 din Decemvrie cor. avem
onoare a va raspunde ca, din motive serioase bugetare, trebue
sa va marginiti creatiile" in ce priveste personalul stiintific al
coalei de Arhivistica de pe langa Arhivele Statului din Bucu-
resti, la ceeace se poate plati din fondul preva'zut de art. 9 de
I00.000 lei stat 314 bis, al bugetului in curs, deoarece Ministerul
nu mai poate admite plati de salarii extra-bugetare, ca pand in
prezent, sub nici un motiv.
p. Ministru, I. Banciu.
p. Director general, Al Valeriu.
[Resolutia :] 2. I. 2929. Se is act. Cu toate acestea se va cere din nou nu-
mirea D-lui Tistu, ramanand sa se plateasca din fondurile Consiliului de perfec-
tionare. Moisil.

44 Nr. 9 din 3 Ian. 2929, catre Ministerul Instructiunii.

Referitor la ordinul D-voastra. Nr. 164.764/1928 avem onoare
a va aduce la cunostinta, ea cursul de stiinta bibliotecii (biblio-
teconomie sau bibliografie) pentru care v'am rugat sa numiti pe
d. N. Georgescu-Tistu, s'a predat la *coala superioara de arhi-
vistica i paleografie in anii 1925/6 Si 1926/7 cu aprobarea Mi-
nisterului Instructiunii (Ord. NT. 112.678/1925).
Dar in 1927 murind profesorul respectiv (Al. Ionescu-Sadi)
i pe urina ne mai putand gasi un specialist care sa-1 inlocuiasca,
am fost nev'oiti sa intrerupem predarea cursului pans in anul
curent co.nd s'a stabilit in Bucuresti d. N. Georgescu-Tistu, spe-
cialist in aceasta discipline.
Cat priveste chestiunea retribuirii profesorilor coalei noastre,
in caz cand Ministerul nu dispune de o sums mai mare de lei
I00.000 anual, cat este trecuta in buget, ne luam angajamentul
sa gasim noi, impreuna cu Consiliul de Perfectionare al Arhivelor
Statului, fondurile necesare pentru acoperirea diferentei ce va
rezulta.
Deaceea ne permitem a va ruga din nou, Domnule Ministru,
sa binevoiti a insarcina pe d-1 Georgescu-Tistu cu predarea cursului

www.dacoromanica.ro
PARTEA ADMINISTRATIVA 243

de bibliologie, fara ca Ministerul sa-si is sarcina retribuirii sale

banesti.
Director general, Const. Moisil.
Arhivar-subdirector g-ral, luliu Tuducesu
45. Nr. 3536 din 16 Ian. 2929, Ministerul Instructiunii.
Avem onoare a va face cunoscut Ca, pe baza recomandarii
facuta cu adresa D-v Nr. 9/929, Ministerul aproba ca d-1 Geor-
gescu-Tistu sa fie insarcinat a preda cursul de Bibliologie la coala
superioara de arhivistica si paleografie din Bucuresti, fara nici
o obligatie din partea Ministerului, in ce priveste salarizarea d-sale.
p. Ministru, Al. Valeriu.
p. Director general, Sp. Ilanu0u
[Resolutie 1 16.1. 1929. Se va comunica d-lui Georgescu-Tistu. Plata se
va face din fondurile Consiliului de perfectionare. Moisil.
Cu Nr. 27 din 17 Ian. 2929, se face cunoscut d. Georgescu-Tistu cad a
fost insarcinat cu predarea cursului de bibliologoie, pe care urmeaza sa-1 inceapa
cat mai curand.
46. Nr. x66 din 21 Pebr. 2929, catre Ministerul Instructiunii.
Avem onoare a va aduce la cunostinta, ca d. I. Vladescu
profesor la coala superioara de arhivistica i paleografie, n'a facut
in anul acesta scolar nici o lectie la aceasta scoala. Pentru ca elevii
sa nu ramana lipsiti de cursul de izvoarele interne ale Istoriei
Romanilor, pe care trebuia sa-1 faca d. I. Vladescu, am insarcinat
in mod provizoriu, cu incepere dela 15 Febr. c., cu predarea acestui
curs pe d. P. P. Panaitescu, conferentiar universitar si profesor
de izvoarele externe ale Istoriei Romanilor la coala noastra.
Avem onoare deci a va ruga sa binevoiti a aproba insar-
cinarea data d-lui P. P. Panaitescu, ramanand ca situatia d-lui
I. Vladescu A, fie lamurita mai tarziu dupa ce se vor cunoaste
motivele lipsei d-sale dela cursuri.
Director general, Const. Moisil.
Arhivar-subdirector, I. C. Dobrescu
47. Nr. 25.784 din I Mart. 2929, Ministerul Instructiunii comunica :
Avem onoarea a va face cunoscut ea, pe baza recomandarii
facuta cu adresa D-v. Nr. 166/929, Ministerul aproba ca d-1 P.
P. Panaitescu, conferentiar universitar, sa fie insarcinat in mod
provizoriu, cu incepere dela 15 Vebruarie 1929, cu predarea cursu-
lui de zvoarele interne ale Istoriei Romanilor, la coala superioara
de Arhivistica.
p. Ministru, Tr. Ionacu.
p. Director general, Al. Valeriu
Cu Nr. 186 din 4 Martie 2929, i se face cunoscut insarcinarea de mai sus.

www.dacoromanica.ro
244 AURELIAN SACERDOTEANU

48. Nr. 1144 din 27 Aug. 1929 care Ministerul Iustructinnii.

D-1 N. Georgescu-Tistu, profesor la coala normala din
Cluj si detasat pentru anul scolar 1928/29 ca bibliotecar al Fa-
cultatii de litere din Capita la, fiind specializat in strainatate in
stiinta biblioteconomiei, a fost numit prin ordinul D-voastr5. Nr.
3536 929 ca profesor de biobliologie la Scoala superioard de arhi-
vistica si paleografie ce functioneaza pe langa Arhivele Statului.
Cum d. N. Georgescu-Tistu este unul dintre prea putinii
eruditi dela not in aceasta specialitate si cum cursul ce preda la
Scoala superioara de arhivistica Si paleografie are o importanta
deosebita, n'ar putea fi predat actualmente de altcineva, este de
cel mai mare interes pentru scoala noastra ca d. profesor N. Geor-
gescu-Tistu sa fie transferat in Bucuresti.
Director general, Const. Moisil.
p. Arhivar-subdirector, I. C. Dobrescu
49. Nr. 1376 din 16 Nov. 1929 Care Ministerul Instructiunii.
Prin art. 15 din legea de organizare a Arhivelor Statului
se prevede pentru coala de arhivistica si paleografie, intre altele,
si un curs de drept vechiu romanesc.
rand acum acest curs nu s'a putut tine din cauza ca nu am
putut gasi un profesor care sa intruneasca conditiile cerute de lege.
Incepand din anul scolar in curs, conferinta profesorilor
scoalei a hotarit sa se incredinteze predarea acestui curs d-lui
I. C. Filitti, membru al Consiliului Legislativ si specialist recu-
noscut in aceasta materie.
Avem onoare deci a v ruga sa binevoiti a aproba aceasta
hotarire si a incredinta d-lui I. C. Filitti predarea cursului de
drept vechiu romanesc dela scoala noastra, pe ziva de 20 Noem-
vrie 1929.
Plata d-sale se va face din fondul alocat in acest scop.
Director general, Const. Moisil
50. Nr. 163.873 din 22 Nov. 1929, Ministerul Instructiunii comunica :
Avem onoare a va face cunoscut ca Ministerul aproba nu-
mirea d-lui I. C. Filitti, membru in consiliul legislativ, ca pro-
fesor de drept vechiu romanesc la coala de arhivistica si paleo-
grafie din Bucuresti, pe ziva de I Noemvrie 1929.
D-sa va fi platit din fondul alocat in acest scop.
p. Ministru, Tr. Ionacu.
p. Director general, Al. Valeriu.
[Resolutie] : 23.XI.1929. Se va comunica D -lui Filitti. Moisil.

51. Nr. 1390 din 23 Nov. 1929 care I. C. Filitti :

Avem onoare a va face cunoscut ca Ministerul Instructiunei

cu Nr. 163.873 din 22 Noemvrie a. c. a aprobat numirea D-voastra

www.dacoromanica.ro
PARTEA ADMINISTRATIVA 245

ca profesor de drept vechiu romanesc la Scoala de Arhivistica i

Paleografie din Bucureti pe ziva de I Noemvrie a. c.
Director general, Const. Moisil.
Arhivar-subdirector, Mih. Popescu

52. -Nr. 1408 din 3 Dec. 1929 care Ministerul Instructiunii :

D-1 N. A.. Constantinescu, profesor de diplomatica la coala
superioara de arhivistica i paleografie comunicandu-ne ca anul
acesta colar nu va putea sa predea acest curs, avem onoare a
v ruga sa binevoiti a aproba ca predarea acestui curs sa fie in-
credintata, cu avizul consiliului profesoral al coalei, d-lui Au-
reliu Sacerdoteanu, licentiat in litere i fost elev al coalei noastre
i al coalei de paleografie (Ecole des Chartes) din Paris.
Director general, Const Moisil.

53 Nr. 172.453 din 14 Dec. 1929 Ministerul Instructiunii cornunica :

Avem onoare a va face cunoscut ca, pe baza recomandarii
facuta cu adresa Dv. No. 1408, Ministerul aproba ca d-1 Aureliu
Sacerdoteanu, licentiat in litere, sa predea cursul de diplomatica
la Seoala superioara de arhivistica ,Si paleografie, in locul d-lui
N. A. Constantinescu, care nu poate preda cursul in anul acesta
colar.
p. Ministru, Tr. Ionoucu.
p. Director general, Al. Valeriu.
[Resolutiel 14. XII. 1929. Se is act si se va pune in vedere d-lui Sacer-
doteanu. Moisil.

54. Nr. 8z din 6 Pebr. I930, catre Ministerul Instructiunii Publice :

D-1 C. C. Giurescu, profesor de instituDiile vechi romaneti
la Scoala superioara de arhivistica i paleografie, comunicandu-ne
ca este impiedecat de a preda acest curs pang la sfaritul anului
colar curent, a recomandat ca suplinitor pe d. Aurelian Sacerdo-
teanu, care suplinete i cursul de diplomatica.
Avem onoare deci a va ruga, Domnule Ministru, sa bine-
voiti a aproba ca d. Aurelian Sacerdoteanu sa suplineasca 'Ana
la sfaritul anului colar i cursul de institutii vechi romaneti.
Director general, Const Moisil,
Secretarul coalei, I. C. Dobrescu
55. Nr. 18335 din 11 Pebr. 293o, Ministerul Instructiunii Publice
comunica :
Avem onoare a VA face cunoscut ea, pe baza reeomandarii
facuta cu adresa Dv. No. 82/93o, Ministerul aproba ca d-1 Aurelian
Sacerdoteanu sa suplineasca pang la finele anului colar c. cursul

www.dacoromanica.ro
246 AURELIAN SACERDOTEANU

de institutii vechi romanesti dela *coala Superioara de Arhivistica

i Paleografie.
p. Ministru, Al. Valeriu.
p. Director, sp. Hanutu.
56. Sub Nr. 259 din 4 Martie 1930, I. C. Vilitti renunta la catedra sa
de istoria dreptului vechi romenesc.
57. Sub Nr. 1173 din 26 Nov. x93o.

Domnule Director,
Subsemnatul profesor, cu onoare va rog sa binevoiti a-mi
acorda un concediu i pentru anul acesta, dela coala de Arhivari
Paleografi, fiind retinut prea mult de lucrarile biroului de burse
al Universitatii, recomandand in locul meu, ca suplinitor al cursului
de diplomatica, pe d-1 Aureliu Sacerdoteanu.
N. A. Constantinescu
Conferentiar la Universitate, str. Sf. Elefterie 30.
20 Noembrie 1930.
D-sale
D-lui Director al *colii de Arhivari Paleografi.
[Resolutie :] 26.XI.193o. Se va interveni la Ministerul Instr. Mois..
58. Sub Nr. 1306 din 15 Dec. 1930.

Domnule Director,
La adresa Dumneavoastra No. 514 am onoarea a va ras-
punde ea nu voi putea tine anul acesta colar cursul de Vechi
institutiuni romanesti" la coala de Arhivistica i Paleografi.
Propun ca suplinitor pe d. Aurelian Sacerdoteanu, doctor
in litere.
Primiti incredintarea deosebitei mele stime.
C. C. Giurescu
Profesor universitar
Domnului Director al yScoalei Superioare de Arhivistica i
Paleografie.
[Rezolutie :] 15 XII 930. Se va recomanda Minist. Instr. d. Sacerdoteanu,
care si pand acum a suplinit pe d. Giurescu. Moisil.

59. Nr. 1022 din 16 Dec. 1930 care Ministerul Instructiunii 5i Cultelor :
Avem onoare a va aduce la cunostinta ca d-nii C. C. Giu-
rescu, profesor de Institutii vechi romanesti" la $coala superioara
de Arhivistica i Paleografie si N. A. Constantinescu, profesor de
Diplomatica" la aceiasi scoala, au anuntat cu petiliile inregis-

www.dacoromanica.ro
PPRTEA ADMINISTRATIVA 247

trate la No. 1306/1930 i 1173/1930, ca nu vor putea preda cursu-

rile de mai sus la Scoala superioard de Arhivistica i Paleografie
in anul colar 1930/31. In consecinta D-lor recomandand ca su-
plinitor pe d-1 Aurelian Sacerdoteanu, doctor in litere, care i-a
suplinit i anul trecut, Va rugam sa binevoiti a aproba a fi supli-
niti ca i pana acum.
Director, Const. Moisil.
Secretar, I. C. Dobrescu.
6o. Nr. 174.484 din 19 Dec. 193o, Ministerul Instructiunii Publice i
al Cultelor comunica :

Domnule Director general,

Avem onoare a va face cunoscut ca, pe baza recomandari
facuta cu adresa D-v. No. 1022/930, Ministerul aproba ca d-1 Aui
relian Sacerdoteanu, doctor in litere, sa suplineasca pe anul colar
193o 931, pe D-nii profesori C. C. Giurescu i N. A. Constanti-
nescu, la cursurile de Institutii vechi romaneti" i Diploma-
tica" dela Scoala superioara de Arhivistica i Paleografie.
p. Ministru, Tr. Iona,ccu.
p. Director, Al. Valeriu.
[Rezolutie :1 Se va comunica celui in drept. Mosul.

M. Nr. 1044 din 23 Decemvrie 1930, Care Aurelian Sacerdoteanu, str.

Ursului 5, Loco.
Avem onoare a v face cunoscut, ca in urma recomandarii
noastre Ministerul Instructiunii i Cultelor cu adresa Nr. 174.484
din 19 Decemvrie a. c. aproba ca sa supliniti in anul colar 1930/3I
pe d-nii profesori C. C. Giurescu i N. A. Constantinescu la cursu-
rile de Institutii vechi romaneti" i Diplomatica" dela Scoala
superioara de arhivistica i Paleografie.
Director general, Const. Moisil.
Arh.-subdirector, Mih. Popescu

62. Sub Nr. 452 din 19 Martie 193r.

Domnule Director,
Deoarece sunt peste puteri ocupat de cursurile i insarcina-
rile ce am la Universitate i la Seminarul Pedagogic, cu onoare
va rog sa binevoiti a dispune de cursul de Diplomatica ge-
nerala ce am avut onoare a preda la Scoala de Arhivari Pale-
ografi, pe care nu -1 mai pot tine i sa ma considerati demisionat.
Aducandu-va la cunotinta aceasta, cu parere de rail pentru
ca parasesc un loc unde spiritul bun i caldura colegiala erau atat

www.dacoromanica.ro
248 AURELIAN SACERDOTEANU

de mult pretuite de mine, va rog s binevoiti a primi expresiunea

destinsei mele consideratiuni.
N. A. Constantinescu
Conferentiar la Universitatea din Bucureti.
Str. Sf. Elefterie, 30
19. III. 1931.
D-sale D-lui Director al Scoalei de Arlaivari Paleografi.
(Resolutie :) 19.111.931. Se va comnnica Minist. Instr. si se va recomanda
numirea d-lui A. Sacerdoteanu, actualul suplinitor. Moisil.

63. Nr. 251 din 25 April 1931 ciltre Ministerul Instr. si Cultelor.
D-1 N. A. Constantinescu, profesor de diplomatica la Scoala
superioard de arhivistica i paleografie si-a dat demisia din acest
post prin cererea inregistrata la Nr. 452/931.
Avem onoare deci a va ruga sa binevoiti a primi demisia
d-lui Constantinescu, motivata de multiplele ocupatiuni ce are
i a numi ca profesor de diplomatica la aceasta coala in confor-
mitate cu art. 15 din legea de organizare a Arhivelor Statului, pe
d. Aurelian Sacerdoteanu doctor in litere i fost elev al Scoalei
romane din Franta, care a suplinit Inca de anul trecut pe d. N.
A. Constantinescu.
Director, Const. Moisil.
64. Nr. 54.429 din 3o Aprilie 1931, Ministerul Instructiunii Publice si
al Cultelor, Directiunea inva'tamantului superior, comunica :

Domnule Director General,

In referire la adresa D-v cu No. 251/931, avem onoare a
v face cunoscut ca Ministerul a primit, pe ziva de 1 Mai 1931,
demisiunea data de d-1 N. A. Constantinescu din postul de pro-
fesor de Diplomatica ce ocupa la Scoala superioara de Arhivistica
i Paleografie.
Totodata va facem cunoscut ca Ministerul a aprobat, pe
aceia zi, numirea d-lui Aurelian Sacerdoteanu, doctor in litere,
ca profesor de Diplomatica, in locul d-lui N. A. Constantinescu,
demisionat.
p. Ministru, C. D. Fortunescu.
p. Director, Al. Valeriu.
[Rezolutie 2.V.931. Se va comunica d-lui Sacerdoteanu numirea d-sale
in locul d-lui N. A. Constantinescu. Moisil.
Inregistrat la Directiunea generalg a Arhivelor Statului sub No. 607 din
2 Mai 1931.

www.dacoromanica.ro
PARTEA ADMINISTRATIVA 249

65. Nr. 268 din 2 Mai 1931 care A. Sacerdoteanu.

Avem onoarea a va face cunoscut ca Ministerul Instructiunii
i Cultelor cu adresa No. 54.429 din 3o Aprilie a. c., in urma in-
tervenjiunei noastre, v'a numit profesor de diplomatica la coals
superioard de Arhivistica i Paleografie in locul d-lui N. A. Cons-
tantinescu, demisionat, pe ziva de I Mai a. c.
Director general, Cont. Moisil.
Arhivar-subdirector, Mih. Popescu.

66. Nr. 8g din io Febr. 1933 case Ministerul In str., Cultelor iArtelor.
Intre cursurile ce se predau la coala superioara de Arhi-
vistica i paleografie, legea de organizare a Arhivelor Statului
(art. 15) i regulamentul scoalei (art. 6) prevede i cursul de drept
vechiu romanesc pentru elevii de anul II.
Mai multi ani acest curs n'a putut fi predat din lipsa de
profesori specialisti. Doar pentru anul scolar 1929/3o Ministerul,
in urma recomandarii noastre, a insarcinat cu predarea acestui
curs pe d. I. C. Filitti (No. 1376/929), care insa a demisionat ina-
inte de sfarsitul anului scolar.
Pentru anul scolar 1931-32 Consiliul profesoral al scoalei,
a aprobat in sedinta dela 20 Oct. 1931, ca acest curs sa fie facut
in mod provizoriu, de d-1I. Condurachi, licentiat in drept dela uni-
versitatea din Bucuresti, doctor in drept dela universitatea din
Paris i autor al mai multor lucrari de specialitate.
In urma succesului obtinut in predarea cursului, Consiliul
profesoral, in sedinta dela 13 Ianuarie 1933, a luat decizia in una-
nimitate, ca d-1 I. Condurache sa fie recomandat, potrivit art. 12
din regulament, ca profesor de drept vechiu romanesc la coala
superioara de arhivistica i paleografie.
In incheerea ce a luat Consiliul profesoral a tinut seams
nu numai de titlurile d-lui I. Condurache, mentionate mai sus,
dar si de activitatea sa stiintifica in aceasta specialitate, activi-
tate caracterizata prin urmatoarele publicatii.
I. Recherches sur l'ancienne organisation judiciaire des
Roumains, Paris 1912.
2. Despre extradare, Sofia 1915.
3. Cateva cuvinte asupra conditiei juridice a strainilor in
raffle romane, Bucuresti 1918. Premiatd de Academia Romanol.
4. Teoria rezumata a mostenirilor in vechi dreptul romanesc,
Bucuresti 1919.
5. Suzeranitatea ungaro-polona i efectele ei asupra suve-
ranitatii Principatelor Romane pang la 1500, Cernauti 1923.
6. Clauzele de naDionalitate din tratatele de pace privitoare
la Romani, Bucuresti 1923.
7. Soli Si agenti ai Domnilor Moldovei la Poarta in sec. XVII,
Bucuresti 1926. Premiatci de Academia Romda.

www.dacoromanica.ro
250 AURELIAN SACERDOTEANU

In baza acestei incheeri favorabile a Consiliului profesoral,

avem onoare a v ruga, Domnule Ministru, sa aprobati ca d. I.
Condurache sa fie numit profesor de dreptul vechiu romanesc
la scoala noastra.
Dar de oarece d. I. Condurache nu face parte din corpul
didactic al Statului, d-sa cade in prevederile art. 12 al. 2, care
cere pentru numirea d-sale i avizul Consiliului Permanent.
Deaceea ne permitem a va ruga sa binevoiti a dispune sa
se dea, pe baza titlurilor i lucrarilor de mai sus, avizul necesar
al acestui Consiliu i astfel numirea d-sale sa fie facuta cu respec-
tarea tuturor formalitatilor cerute de lege si regulament.
Director, Const Moisil.
Secretar, I. C. Dobrescu.

67. Nr. 20.37o din 6 Aprilie 1933, Ministerul Instructiunii intreabA :

Referindu-ne la adresa Dv. Nr. 89/933, avem onoare a Ira
ruga sa binevoiti a dispune sa ni se comunice lamuririle Dv. in
privinta posibilitatilor bugetare de salarizare a personalului di-
dactic al Scoalei superioare de arhivistica i paleografie de pe
langa acele arhive.
p. Ministru, I. C. Petrescu
p. Director general, Al. Valeriu.
68. Sub Nr. 1994 din 22 Sept. 1933.

Domnule Director,
Subsemnatul, profesor de Paleografie romaneasca, fiind
prea mult ocupat cu cursurile i seminariile mele dela Facultatea
de litere, ma gasesc in imposibilitate de a mai continua cursurile
si la Scoala superioarA de Arhivistica i Paleografie.
VA' rog dar sa binevoiti a primi demisiunea mea dela catedra
de Paleografie, pe ziva de i Septemvrie 1933.
Imi permit a recomanda ca titular la aceasta catedra pe
distinsul nostru elev, acum profesor secundar, d-1 Emil Virtosu,
care s'a specializat in aceasta, directie si care s'a facut cunoscut
prin pretioase lucrari documentare din domeniul Paleografiei
romanesti.
Primiji va rog, Domnule Director, incredintarea distinsei
mele stime.
N. Cartojan.
D-sale Domnului Director al *coalei Superioare de Arhi-
vistica i Paleografie.
[Resolutie :1 23. IX. 933. Se va comunica Min. Instr. si apoi se va convoca
Consiliul Profesoral spre a proceda la recomandarea successuului.

www.dacoromanica.ro
PARTEA ADMINISTRATIVA 251.

69. Nr. 632 din 23 Sept. 1933 catre Ministerul Instr. Cultelor, Artelor
D-1 N. Cartojan, profesor de Paleografia romans la Scoala
superioara de Arhivistica si Paleografie, prin cererea inregistrata
la Nr. 1994 din 22 Sept. c. a demisionat din acest post pe ziva
de I Sept. c.
Aducandu-va aceasta la cunostinta avem onoare a va ruga
sa binevoiti a primi demisia d-lui N. Cartojan, ramanand ca la
timp sa va recomandam, conform art. 10-13 din regulamentul
scoalei, un alt profesor de aceasta specialitate.
Director General, Const. Mita.
Secretarul scoalei, I. C. Dobrescu.

7o. Nr. 148.203 din 3o Sept. 1933, Ministerul Instr., al Cultelor Ar_
telor comunica :

Avem onoare a va face cunoscut ca, pe baza adresei D-v.

cu No. 632/933, Ministerul primeste demisia d-lui N. Cartojan
din postul de profesor ce ocup5 la Scoala superioara de Arhivistica
si Paleografie, pe ziva de 1 Septemvrie 1933.
p. Ministru, C. Kirqescu.
p. Director General, Al. Valeriu.

[Rezolutie :] 3o.IX.933 Se va convoca de urgenta Consiliul Profesoral spre

a-si da avizul pentru numirea unui alt profesor de paleografia romans. Se vor
exprima multumiri d-lui Cartojan pentru munca desinteresata depusa ca profesor
al scoalei. Moisil.

71. Nr. 69r din 3o Oct. 1933, care Ministrul Instr., Cultelor 5i Artelor

In urma adresei D-voastre Nr. 148.203 933 prin care se pH-

meste demisia d-lui N. Cartojan din postul de profesor de Paleo-
grafie romans la Scoala superioara de Arhivistica Si Paleografie,
intrunindu-se Consiliul profesoral conform art. 12 din regulamentul
acestei scoale, a hotarit in unanimitate a se recomanda Ministe-
rului numirea in acest post a d-lui Emil Virtosu profesor secundar.
In acest caz d. Emil Virtosu ar urma sa fie transferat dela
catedra ce o are in invatamktul secundar la catedra de paleo-
grafie romans dela scoala noastra. Aceasta transferare este pre-
vazuta de art. 13 din regulamentul scoalei.
D-1 Emil Virtosu este nu numai diplomat al scoalei supe-
rioare de arhivistica si paleografie, dar are si o sums de publicatii
erudite in domeniul paleografiei romanesti.
Avem onoare deci a va ruga, Domnule Ministru, s binevoiti
a aproba aceasta transferare.
Director General, Const Mosil.
Arhivar-subdirector, I. C. Dobrescu.

www.dacoromanica.ro
252 AURELIAN SACERDOTEANIJ

72. Nr. 30.066 din 19 Febr. 1934, Ministerul Instructiunii, al Cultelor

i Artelor comunia. :
Avem onoare a vA face cunoscut ca, prinDecizia X. 30066/934
d-1 Emil Virtosu a fost numit, pe ziva de I Ianuarie 1934, pro-
fesor de Paleografie romans la Scoala superioara de Arhivistica
5i Paleografie din Bucuresti, cu toate drepturile castigate ca pro-
fesor cu titlu provizoriu la gimnaziul de baeti C. A. Rosetti"
din Galati, desfiinDat pe ziva de 1 Sept. 1933.
D-sa va fi platit cu salariul ce avea la catedra din invata-
mantul secundar, salar ce va fi trecut, pe ziva de I Aprilie 1934,
in bugetul Directiei generale a Arhivelor Statului pentru cursul
de Paleografie romans dela coala superioarA de Arhivistica 5i
Paleografie.
p. Ministru, C. Kiricescu.
p. Director general, Al. Valeriu.
73. Sub Nr. IITI din 15 Nov. 1935. (Copied.

Domnule Director,
Subsemnatul Emil Virtosu, profesor la coala superioara
de arhivistica si paleografie, ce cu onoare conduced, va rog sa
binevoiti a interveni la Ministerul Instructiunii, spre a mi se sta-
bili dreptul la primul termen de gradajie pentru vechime--ce
mi se cuvine Inca dela I Aprilie 1935 , binevoind a cunoaste
ca am functionat in invatamant dupd cum urmeaza :
La Gimnaziul C. A. Rosetti, de la I Septemvrie 1929
I Septemvrie 1933, conform ordinului Ilr. 121.977/1929 al Minis-
terului Instructiunii.
La yScoala de meserii 5i liceul V. Alecsandri din Galati, dela
1 Septemvrie 1933 I Ianuarie 1934, conform ordinului ITr.
71492/1933 (Serviciul A) al Ministerului Instructiunii ;
La coala superioara de Arhivistica 5i paleografie din Bu-
curesti, dela I Ianuarie 1934 si pang in prezent, potrivit deci-
ziei Nr. 30066/1934 al Ministerului Instructiunii.
Mentionez ca n'am solicitat recunoasterea gradatiei Inca
de anul trecut, deoarece ma aflam in strainatate pentru studii.
Va rog, insa, sa binevoiti a interveni la Ministerul Instruc-
tiunii, spre a aprecia acest impediment, si a gasi, totdeodata,
modalitatea de a mi se plati gradatia cu Incepere dela I Aprilie
1935, data la care mi se cuvine acest drept.
Primiti, va rog, Domnule Director, asigurarea deosebitei
mele stime.
(ss.). Emil Virtosu.
15 I\Toetnvrie 1935.
D-Sale Domnului Director al coalei superioare de Arhi-
vistica si Paleografie.
p. conf. N. A. Gheorghiu.

www.dacoromanica.ro
PARTEA ADMINISTRATIVA 253

74. Nr. 5x7 din 15 Nov. 1935, catre Ministrul Instructiunii.

Avem onoare a va inainta alaturat in original cererea d-lui
Emil Virtosu prin care solicits a i se acorda gradatia ca profesor
la Scoala superioara de arhivistica i paleografie Si va rugam sa
binevoiti a dispune cele de cuviinta.
Director general, Const. Moisil.
Arhivar-subdirector, Mih. POescu.

75. Nr. 201.278 din 3 Dec. 1935. Ministerul Instructiunii, Directiunea

Invatamantului superior, comunica :

Domnule Director General,

Referindu-ne la adresa Dv. Nr. 517 935, avem onoare a
va face cunoscut ca Ministerul in conformitate cu dispozitiunile
art. 56 al. X din legea invatamantului superior, recunoaste dreptul
la prima gradatia cu incepere dela I Aprilie 1935 D-lui Emil Var-
tosu profesor la Scoala Superioara de Arhivistica.
Director, C. Kiritescu.
Seful sectiei, N. F. Niculescu.

76. Nr. 538 din 5 Dec. 1935, Emil Virtosu, profesor, coala su-
perioara de Arhivistica si paleografie.
Cu adresa Nr. 201.278/1935, Ministerul Instructiunii ne co-
munica, ca potrivit art. 56 aliniatul II din legea inv5.amantului
superior, vi se recunoaste dreptul la prima gradatie, cu incepere
de la I Aprilie 1935.
Director, Const. Moisil.
Secretar, I. C. Dobrescu.
77. Nr. 664 din 18 Noemv. 1936, catre Ministerul Instructiunii.
Avem onoare a VA aduce la cunostinta, c5.' in sedinta dela
13 Noemvrie a. c. Consiliul profesoral al Scoalei superioare de
arhivistica i paleografie a recomandat conform art. 9 din regu-
lamentul colii, ca profesor pentru cursul de drept vechiu roma-
nese pe d. I. D. Condurache, doctor in drept dela Paris.
D-1 I. D. Condurache a mai fost recomandat pentru acest
curs si in anul 1931 si a predat de atunci i pans la Aprilie a.c.
lectiile in mod gratuit, deoarece in tot acest timp indemnizatia
cuvenita colii noastre n'a fost trecuta in bugetul Ministenalui.
Avem onoare deci a va ruga s binevoiti a dispune sa fie
numit, conform art. 10 din regulamentul colii, ca profesor de
drept vechi romanesc, urmand ca plata d-sale sa se faca din in-
demnizatia fixata in buget pentru scoala noastra.
Director, Const. Moisil.
Secretar, I. C. Dobrescu.

www.dacoromanica.ro
254 AURELIAN SACREDOTEANU

78. Nr. 197.882 din 2 Dec. 1936, Ministerul Instructiunii comunica :

Avem onoarea a va face cunoscut ca, potrivit recomandarii
facuta cu adresa D-v No. 664 936, Ministerul a aprobat, in con-
formitate cu art. Io din regulamentul Scoalelor de Arhivistica
,Si Paleografie, numirea D-lui I. D. Condurachi, doctor in Drept
din Paris, pe ziva de I Decemvrie 1936, ca profesor pentru
cursul de Drept vechi romanesc, urmand ca plata D-Sale s se
faca din indemnizatia fixata in buget pentru sus mentionata
scoala.
p. Ministru, St.-Goangit.
p. Director general, Al. Valeriu.
Cu Nr. 715 din 5 Dec. 1936, coala face cunoscut aceasta numire d-lui I.
D. Condurache.
79. Nr. 236 din 13 Aprilie 1937 catre Ministrul Educatiei Nationale.
De oarece cursul de izvoarele interne si externe ale istoriei
Romanilor, prevazut in regulamentul Scoalei superioare de arhi-
vistica i paleografie (art. 6) nu s'a putut preda de mai multi
ani, Consiliul profesoral al scoalei, intrunit in ziva de 3 Aprilie
a. c. a hotarit, conform art. 1cl din regulament, sa recomande
pentru predarea acestui curs pe d. Victor Popacostea, profesor
secundar in Bucuresti.
Cum d. Victor Popacostea este un profesor distins, Cu o
activitate didactics i stiintifica recunoscuta si are lucrari serioase
in specialitatea ce o va preda la scoala noastra, avem onoare a
va ruga sa biievoiti a dispune s i se incredinteze predarea cursu-
lui de izvoarele interne si ext'erne al Istoriei Romanilor la scoala
noastra.
Numirea d-sale in aceasta calitate ar urma sa se faca pe
ziva de 15 Aprilie 1937, iar serviciul it va presta in mod gra-
tuit pans la 1 Aprilie 1938.
Director, Const. Moisil.
Secretar, I. C. Dobrescu.
So. Nr. 73.311 din 6 Mai 1937, Ministerul Educatiunii Nationale face
cunoscut :
Avem onoare a v face cunoscut ca pe baza propunerii Dv.
facuta cu adresa Dv. No. 236/937, Ministerul aproba sa se incre-
dinteze D-lui Victor Popacostea predarea cursului de izvoarele
interne si externe ale Istoriei Romanilor la Scoala Superioara de
Arhivistica i Paleografie de pe langa Arhivele Statului.
Aceasta incredintare se da cu incepere dela 1 Mai 1937, i
urmeaza ca D-1 Victor Popacostea sa faca serviciul in mod gra-
tuit 'Ana la I Aprilie 1938.
p. ministru, C. Kiriescu.
p. Director, Al. Valeriu.
Cu Nr. 293/937, se aduce la cuno0inta D-lui V. Papacostea numirea de
mai sus.

www.dacoromanica.ro
PARTEA ADMINISTRATIVA. 255

8r. Nr. 334 din 3 Iunie 1937, care Ministerul Educatiei Nationale.
La 19 Mai c. murind Iulian Stefanescu, profesor de paleo-
grafia greaca la Scoala superioara de arhivistica si paleografie,
Consiliul profesoral al scoalei s'a intrunit in ziva de 28 Mai c.
spre a recomanda, conform art. din regulament, un alt profesor
pentru acest curs.
Consiliul a cautat sa rezolve atat de curand aceasta ches-
tiune pentru ca sa se poata tine examene in sesiunea Iunie si la
aceasta specialitate.
In urma discutiilor amanuntite ce au avut loc, Consiliul
yrofesoral a decis in unanimitate sa recomande ca profesor de
paleografia greaca pe d. Alexandru Elian, licenDiat si doctorand
in litere si asistent de limba greaca moderns la catedra de bizan-
tinologie de la Facultatea de litere din Bucuresti. D-sa este si
paleograf de greaca medievala si moderns la Academia Romans.
Tinand seama de aceasta recomnadare a Consiliului profesoral
avem onoare a va ruga, Domnule Ministru, sa binevoiti a in-
credinta D-lui Alexandru Elian predarea cursului de paleografie
greaca dela scoala noastra incepand dela I Iunie 1937, urmand
ca pans la 1 Aprilie 1938, d-sa sa primeasca indemnizatia tre-
cuta in statul scoalei pe numele defunctului Iulian Stefanescu.
Director, Const. Moisa.
Secretar, I. C. Dobrescu.
82. Nr. 96.805 din 26 Iunie 2937, Ministerul Educatiei Nationale co-
munica
In referire la adresa Dvs. ITr. 334/937, avem onoare a va
face cunoscut ea Ministerul aproba ca d-1 Alexandru Elian, li-
centiat in litere, s fie insarcinat cu predarea cursului de paleo-
grafia greaca la Scoala superioara de Arhivistica si paleografie
din Bucuresti, cu incepere dela I Iunie 1937, in locul decedatului
Iulian Stefanescu.
D-sa va fi platit cu o indemnizatie din fondul global pre-
vazut in buget.
Ministru, St.-Goangei.
p. Director general, Al. Valeriu.
Cu Nr. 392 din 3o Iunie 1937, scoala face cunoscut cele de mai sus d-lui
Alexandru Elian.
83. Nr. 730 din 5 Oct. 1938 care Ministerul Educatiei Nationale.
Avem onoarea a va ruga sa binevoiti a dispune sa ni se
comunice daca profesorii pensionati atat cei prin ultimul deciet
cat si cei conform legii anterioare pot preda mai departe la scoale
platiti ca diurnisti.
In aceasta situatie avem cazuri la Scoala superioara de
arhivistica si paleografie de pe langa directiunea generals a Ar-

www.dacoromanica.ro
256 AURELIAN SACERDOTEANU

hivelor Statului, sustinuta de Ministerul Educatiunii Nationale

printr'o sums globoid.
Director general, A. Sacerdoteanu.
Arhivar subdirector, Mih. Popescu.
84. Nr. 812 din 31 Oct. 1938 care Ministerul Educatiei Nationale.
Domnule Ministru,
In legatura cu adresa noastra Nr. 730 din 5 Oct. c., avem
onoarea de a face urmatoarea propunere.
Din corpul profesoral al Scoalei superioare de arhivistica
gi paleografie de pe langa Directiunea generals a Arhivelor Sta-
tului, au fost pensionati urmatorii profesori : d-1 Dr. Const. Moisil,
din invatamantul secundar, care preda arhivistica, sigilografia,
heraldica numismatica, d-1 H. Stahl, dela coala militara
de razboiu, care preda expertiza grafica, amandoi specialisti emi-
nenti in materie.
Deoarece scoala noastra face parte din invatamantul su-
perior unde pensionarea se face dupa 35 de ani de serviciu la
catedra respective sau 65 de ani de varsta, si in conformitate
cu art. 9 din regulamentul scoalei noastre, va rugam sa binevoiti
a dispune sa li se ingaduie continuarea cursului pang la aceasta
limits. Spre a se conforma legii pensiilor, D-lor se oblige a face
lectiunile si examenele de acum inainte in mod gratuit.
Pacem aceasta propunere rugandu-va sa binevoiti a o aproba
5i pentru ca ne-ar fi foarte greu de a gasi inlocuitori in mo-
mentul de fata.
Director, A. Sacerdoteanu.
Secretar, I. C. Dobrescu.
85. Nr. 183.949 din 17 Nov. 1938, Ministerul Educatiei Nationale co-
municA :
La adresa Dv . No. 730 din 5 Octombrie 1938, avem onoare
a v face cunoscut ea, dipozitia Ministerului limiteaza putinta
de functionare numai la invatamantul secundar particular.
p. Ministru, A. 5tefeinescu.
p. Director general, G. I. Vatau.
86. Nr. 215.634 din 19 Nov. 1938, Ministerul Educatiei Nationale co-
munica :
Avem onoare a Va face cunoscut ea, pe baza propunerii fa-
cuta cu adresa D-y Nr. 812/938, Ministerul a aprobat ca D-1
Const. Moisil si H. Stahl, sa continue a preda cursurile la coals
superioara de Arhivistica si Paleografie, in mod gratuit.
p. Ministru, Vintild Mihdilescu
p. Director general, Al. Valerie.
Cu Nr. 863-864 din 23 Nov. 1938, se face cunoscut D-lor Const. Moisil
si H. Stahl cuprinsul adresei de mai sus.

www.dacoromanica.ro
PARTEA ADMINISTRATIVA 257

87. Sub Nr. 3472 din 17 Dec. 1938, nota Directorului General al In-
vaTana'antului superior :
Directia coalei de Arhivistica e rugata sa ne comunice ti-
tlurile academice, data numirii si titlul cu care au fost numiti
d-nii profesori dela susnumita scoala.
17. XII. Vintilci Mihciilescu.

88. Nr. 982 din 17 Dec. 1938, catre Ministerul Educatiei Nationale

Domnule Ministru,
Avem onoarea de a va aduce la cunostinta cele ce tirmea2a
cu privire la situatia profesorilor coalei de Arhivistica :
koala de Arhivistica, intemeiata in baza Legei de organi-
zare a Arhivelor Statului din 25 Iunie 1925, recruta profesorii in
conformitate cu prevederile art. 15 : dintre profesori, agregati,
conferenjiari docenti universitari, profesori secundari
sau alte persoane cu lucrari sau studii temeinice in vreuna
din specialitatile ce se predau la scoala". In legea pentru modi-
ficarea unor dispoziciuni din legea amintita, din 4 Aprilie 1932
(publicata in Mon. Of. Nr. 81 din 5 Aprilie 1932, p. 2236), se
spune : personalul didactic se va recruta dintre persoanele cu
lucrari sau studii temeinice in vreuna din specialitatile ce se pre-
dau la scoala". Regulamentul coalei din 31 Mai 1931 (publicat
in Mon. Of. Nr. 131 din 10 Iunie 1931, anexat la aceasta adresa),
explica modul de recrutare in art. 9-13, astfel : profesorii in
functiune la acea data cu vechime de 5 (cinci) ani sunt recunos-
cuti definitivi ; cei care nu au aceasta vechime sunt declarati pro-
vizorii urmand a fi definitivati la implinirea termenului.
In prezent scoala are urmatorul corp didactic, cu titlurile
academice ce poseda :
1. Const. Moisil, doctor in litere, profesor de arhivistica,
numit prin adresa Min. Nr. 98.901 4 Oct. 1924. Acum suplineste
ca pensionar.
2. H. Stahl, licentiat in litere, profesor de expertiza gra-
fica, numit cu adresa Nr. 112.678 20 Oct. 1925. Azi suplineste
ca pensionar.
3. Maria Holban, licentiate in litere si drept, profesoara de
paleografie latina, numita prin adresa Nr. 135.060 23 Nov. 1926.
4. P. P. Panaitescu, profesor universitar, profesor de pa-
leografia slava, numit prin adresa Nr. 135.060 23 Nov. 1926,
pentru izvoarele externe, trecut apoi la paleografia slava.
5. N. Georgescu-Tistu, conferentiar universitar, profesor de
bibliologie, numit prin adresa Nr. 3536 16 Ian. 1929.
6. Aurelian Sacerdoteanu, doctor in litere, profesor de Di-
plomatica, numit-cu adresa Nr. 54.429 30 Aprilie 1931. A suplinit
cursul de Diplomatica si in anii 1929-1931 ; adresele de numire
Nr. 172.453/14 Dec. 1929 si 174.484 19 Dec. 1930 ; cum si cursul
Hrisavul II. 17

www.dacoromanica.ro
258 AURELIAN SACERDOTEANU

de institutii vechi romanesti, adresele Nr. 183.335 II Febr. 1930

si 174.484/19 Dec. 1930.
7. I. D. Condurachi, doctor in drept, profesor de Dreptul
vechiu roraanesc, recomandat ministerului cu adresa scoalei Nr.
89/10 Febr. 1933 ; reinoita recomandarea i numit cu adresa Nr.
197.882/2 Dec. 1936.
8. Emil Virtosu, licentiat in litere, profesor de paelografia
romans, transferat din invatamantul secundar cu adresa Nr.
30.063 19 Febr. 1934.
9. Victor Papacostea, conferentiar la Universitate, pro-
fesor de izvoarele istoriei Romani lor, numit cu adresa Nr. 73311/6
Mai 1937.
10. Al. Elian, doctor in litere, asistent universitar, profe-
sor de paleografia greaca, numit cu adresa Nr. 96.805/26 Iunie
1937.
Jo. Mih. Popescu, doctor in litere, recomandat suplinitor
la cursul de Institutii vechi romanesti la 20 Oct. 1931 si la 13
Ianuarie 1933, dela care data suplineste cursul in continuare. Ti-
tular d-1 C. C. Giurescu, profesor universitar, numit cu adresa
Nr. 5183 21 Ian. 1926, care a funcjionat la catedra pana in anul
I929.
Director, A. Sacerdoteanu.
Secretar, I. C. Dobrescu.

89. Sub Nr. 282 din I I Febr. 1939.

Domnule Director general,

Subsemnatul, fiind insarcinat cu suplinirea catedrei de Is-

toria Romanilor la Universitatea din Bucuresti, avand de im-
plinit i obligatiunile conferintei mele, va rog sa binevoiti a in-
terveni pentru acordarea unui concediu pana la finele anului
scolar.
Propun, pentru suplinirea cursului de Izvoarele istoriei Ro-
manilor pe d. D. Bodin, asistent la catedra de Istoria Roma-
nilor (Universitate). Adaog ca in aceasta calitate d-sa a si tinut
in curs similar vreme de doui ani.
Cu cea mai distinsa consideratie,
Victor Papacostea.

D-sale Domnului Director general al Arhivelor Statului gi

director al Scoalei superioare de Arhivistica.

{Resolutie] : 11. II. 1939 Se acorda concediu fgra Zuplinitor pana la

Martie ; asupra suplinirii de atunci inainte se va discuta in conferinta profeso-
rilor. A. Sacerdopanu.

www.dacoromanica.ro
"PARTEA ADMINISTRATIVA. 259

90. Nr. 192 din 2 Martie 1939, Care Ministerul Educatiei Nationale :
Avem onoare a v aduce la cunostinta ca d-1 Victor Pa-
pacostea, profesor la Scoala de Arhivistica, fiind numit suplinitor
la catedra de Istoria Romanilor dela Universitatea din Bucuresti,
a cerut cu petitia inregistrata la No. 282 939, un concediu pana
la finele anului scolar.
Consiliul scolar intrunit in ziva de 24 Vebr. a.c. recoman-
and pe d-1 profesor Alexandru Elian ca suplinitor al d-lui pro-
fesor V. Papacostea la cursul de Izvoarele Istoriei Romanilor, cu
onoare va rugam sa binevoiti a aproba aceasta suplinire cu in-
cepere din ziva de i Martie a. c.
Director, A. Sacerdoleanu.
Secretar I. C. Dobrescu.
91. Nr. 41.228 din 17 Martie 1939, Ministerul Educatiei Nationale co-
munica :
Referindu-ne la adresa Dvs. cu No. 192 1939, avem onoare
a va face cunoscut ca Ministerul a aprobat ca d-1 profesor Ale-
xandru Elian sa suplineasca pe d-1 profesor V. Papacostea la cursul
de Izvoarele Istoriei Romanilor, dela scoala Arhivistica, cu ince-
pere dela I Martie 1939 si pana la finele anului scolar, timp in
care d-1 Victor Papacostea se afla in concediu.
p. Ministru, Vintilci Mihciilescu.
p. Director general, Const. Sdvulescu.
(Resolutie :] Se va comunica d-lui Elian. A. Sacerdoteanu.

92. Nr. 245 din 18 Martie 1939. Scoala anunta pe Al. Elian ca. mi-
nist. Educatiei Nationale i-a aprobat sa suplineascA cursul de izvoarele istoriei
Romanilor pan5 la finele anului colar.
93. Nr. 821 din r / Sept. 1939, catre Min. Educ. Rationale.
Pe data de I Oct. a. c. urmeaza s se deschida cursurile
-scoalei de Arhivistica de pe langa aceasta Directiune.
Intru cat inscrierile elevilor trebue sa se faca inainte de
aceasta data, avem onoarea a va ruga sa binevoiti a dispune sa
ni se comunice normele dupa care urmeaza sa se faca atat inscrie-
rile elevilor cat si functionarea corpului profesoral.
Director general, A. Sacerdoteanu.
Arhivar, 1VIih. Popescu.

94. NI". 166.095 din 20 Sept. 1939, Min. Educ. Nationale comunica :
Raspunzand adresei Dv. No. 821 939, prin care cereti sa
vi se comunice normele dupa care urmeaza a se face inscriere'
elevilor si functionarea corpului profesoral al scoalei de Arhivistica,
avem onoarea a va face cunoscut ca, in mod exceptional si nu-
mai pana la reglementarea function'a'rii scoalei in conformitate

www.dacoromanica.ro
260 AURELIAN SACERDOTEANU

cu dispozitiunile art. 15 din legea invatamantului superior din

4 Nov. 1938, Ministerul admite sa functioneze ca suplinitori, pro-
fesori cari au pregatire specials, in urma recomandarii directo-
rului scoalei.
p. Ministru, N. Cartojan
p. Director general, Const. Scivulescu.
[Resolutie :] 20.1X.939. Voiu face recomandarile necesare in conformitate
cu nuruirile anterioare. A. S.

95. Nr. go3 din 25 Sept. 1939, directiunea Scoalei propune Min. EdLc.
Nationale spre aprobare, corpul profesoral pe anul colar 1939 1940.

Domnule Ministru,
La ord. Dv. Nr. 166.095 din 20 Sept. 1939, avem onoarea
de a propune ca profesori la Scoala de Arhivistica, pang la regle-
mentarea functionarii ei, cele ce urmeaza :
1. Paleografia latind, d-ra Maria Holban, doctor in litere,
numita cu ordinul Nr. 135.060 23 NOV. 1926.
2. Paleografia slava, d-1 P. P. Panaitescu, profesor la Fa-
cultatea de litere, numit cu Ord. Nr. 135.060 23 Nov. 1926 si
Nr. 25.784 I Martie 1929.
3. Paleografia greacd, d-1 Alex. Elian, doctor in litere, asis-
tent universitar, numit cu ord. Nr. 96.805 26 Iunie 1937.
4. Bibliologia, d-1 N. Georgescu-Tistu, conferentiar la Fac.
de litere, numit Cu ord. Nr. 3.536 16 Ian. 1929.
5. Expertiza graficd, d-1 H. Stahl, licentiat in Litere, numit
cu ord. Nr. 112.678 20 Oct. 1925, acum pensionat.
6. Diplomatica, d-1 A. Sacerdoteanu, doctor in Litere, nu-
mit cu ord. Nr. 172.453 3 Dec. 1929 si 174.484 19 Dec. 1930 (su-
plinitor) si Nr. 54.429 30 Aprilie 1931 (titular).
7. Arhivistica, Sigilografia, Heraldica i Numismatica, d-1 C.
Moisil, doctor in Litere, numit cu ord. Nr. 98.901/4 Oct. 1934
si Nr. 112.678 20 Oct. 1925, acum pensionat.
8. Istoria dreptului vechiu yomdnesc i InstituOi vechi yo-
manuti, d-1 I. D. Condurache, doctor in Drept, numit cu ord.
Nr. 197.882 2 Dec. 1936.
9. Izvoarele Istoriei Romdnilor, d-1 Mihail Popescu, doctor
in Litere, suplinitor la aceasta scoala din 1931.
10. Paleografia romans, d-1 Emil Virtosu, licentiat in Litere,
numit cu ord. Nr. 30.063 19 Febr. 1934.
II. Arheologia medie i modeynci, ramane vacanta neafland
pans acum un specialist cu doctoratul pe care s5.-1 putem reco-
manda.
Rugam sa binevoiDi a ingadui d-lor C. Moisil si H. Stahl
pensionari, s continue predarea cursurilor in mod gratuit, si in
anul acesta, cum li s'a ingaduit si in anul trecut (1938-1939),
cu ord. Nr. 215.634/19 Nov. 1938.

www.dacoromanica.ro
PARTEA ADMINISTRATIV A. 261

Toti D-nii profesori, pe care avem onoarea a-i recomanda

acum, au functionat neintrerupt la aceasta scoala, dela data nu-
mirii pans in prezent. Deaceea, VA rugam staruitor, Domnule
Ministru, sa binevoiji a le da incuviintare si pe viitor, cand parte
din profesori urmeaza a opta pentru Universitate.
Director, A. Sacerdo(eanu.

96. Nr. 174.525 din 4 Oct. 1939, Ministerul Educatiei Nationale comu-
ales :
Referindu-ne la adresa Dv. cu No. 903 939, avem onoarea
a va face cunoscut ea Ministerul a aprobat urmatoarele numiri
de suplinitori la Scoala de Arhivistica, pe anul scolar 1939 1940
t. Paleografia latina D-ra Maria Holban.
2. Peleografia greaca d-1 Alex. Elian.
3. Diplomatica d-1 A. Sacerdoteanu.
4. Istoria dreptului vechi romanesc si Institutii vechi ro-
nianesti d-1 I. D. Condurachi.
5. Izvoarele istoriei Romanilor d-1 Mihail Popescu.
6. Paleografia romans d-1 Emil Virtosu.
Totodata va facem cunoscut ca profesorii universitari si
profesorii pensionati nu pot functiona la catedrele propuse.
p. Ministru, N. Cartojan.
p. Director general, Const. Sdvulescu.
[Resolutie :] 4.X.939. Se vor face propuneri noui, dupd convocarea con-
siliului profesoral. A. S.

97. Nr. 174.525 din 14 Oct. 1939, Ministerul Educ. Nationale comunica :
Referindu-ne la adresa Dv. cu No. 903/1939, avem onoare
a va face cunoscut ca Ministerul revine asupra adresei cu No.
174.525 din 4 Oct. 1939, in sensul sa se aproba ca d-nii profesori
pensionati C. Moisil si H. Stahl, sa predea, in mod gratuit,
cursurile de Arhivistica, Sigilografia, Heraldica i Numis-
matica si de Expertiza grafica" la Scoala de Arhivistica in
cursul anului scolar 1939/940.
p. Ministru, N. Cartojan.
p. Director general, Const. Scivulescu.
[Resolutie :] 17.X.939. Se is act cu pracere de revenire pentru pastrare
in invittamantul nostru a emeritilor profesori C. Moisil si 1-I. Stahl.
A. Sacerdoteanu.

98. Nr. 1038 din 17 Oct. 1939, catre Ministerul Educ. Nationale.
Ca urmare la ordinile Nr. 174.525 din 4 si 14 Oct. a. c.,
avem onoare de a propune, in completare, ca profesori la Scoala
de Arhivistica, pe data numirii, dupa cum urmeaza :

www.dacoromanica.ro
262 AURELIAN SACERDOTEANIX

1. La catedra de paleografie slava, pe d. Damian P. Bogdan,

asistent universitar, diplomat al scoalei noastre si doctor in litere,
cu multe lucrari de specialitate elogios apreciate de critica.
2. La catedra de bibliologie pe d-ra Maria Dumitrescu, bi-
bliotecara la direcOa Arhivelor din Bucuresti, diplomata' dela
Ecole des Chartes din Paris, deasemeni cu lucrari de specialitate
bine primite de critica specials.
Amandoua posturile sunt prevazute cu diurne in bugetul
in curs si va rugam sa binevoiti a da cuvenita aprobare de func-
tionare si ordin de plata cat mai neintarziat, pentru a nu intarzia
inceperea cursurilor.
Director, A. Sacerdoleanu.
Secretar, I. C. Dobrescu.
99. Nr. 1075 to8o din 23 Oct. 1939, profesorii Maria Holban, Al.
Clian, A. Sacerdoteanu, I. D. Condurachie, Mihail Popescu si Emil Virtosu, sunt
anuntati CA au fost numiti profesori suplinitori cu ord. MM. Educ. Nat. Nr.
174.525 1939
too. Cu Nr. 188.790 din 3o Oct. 1939, Ministerul Educatici Nationale
comunica :
Referindu-ne la adresa D-vs. No. 1.038 1939, avem onoare
a va face cunoscut ca s'au aprobat urmatoarele supliniri la scoala
de Arhivistica din Bucuresti, pe anul colar 1939 1940.
1. D-1 Damian P. Bogdan la catedra de Paleografia slava
si limba textelor.
2. D-ra Maria Dumitrescu la catedra de bibliografie, bi-
blioteconomie si bibliologie,
p. Ministru, N. Cartojan.
p. Director general, Const. Sdvulescu.
Cu Nr. 1115-1116 din / Nov. 1939, li se face cunoscut.
mi. Nr. 1119 din r Nov. 1939, catre Ministerul Educatiei Nationale.
D-1 I. D. Condurache numit profesor suplinitor la catedra
de Istoria dreptului vechiu romanesc si Institutiile vechi roma-
nesti, prin decizia D-voastra No. 174.525 939, la *coala de Arhi-
vistica de pe langa aceasta Directiune, plecand la Teheran, unde
este numit ministru plenipotentiar al tarii noastre, avem onoarea
a va ruga sa binevoiti a dispune ca pe data de 1 Noemvrie a. c.
sa fie numit ca profesor suplinitor al catedrei mai sus numite, d-1
Dan Simonescu, doctor in litere si filosofie si cu lucrari de spe-
cialitate in aceasta directie.
Director general, A. Sacerdoteanu.
Arhivar-subdirector, Mih. Popescu.
102. Nr. 192.389 din 4 Nov. 1939, Ministerul anuntA numirea ca su-
plinitori a d-rei Holban si Al. Elian, pentru care sA se intocmeascA state cu in-
cepere dela 1 Aprilie 1939.

www.dacoromanica.ro
PARTEA ADMINISTRATIVA 263

103. Cu Nr. 200.679 din 9 Nov. 1939, Ministerul Educatiei Nationale

comunica :
Ca rdspuns la adresa Dvs. No. 1119 1939, avem onoare a
va aduce la cunostinta ca Ministerul a insarcinat pe d-1 Dan Si-
monescu, pe data de I Noemvrie 1939, cu suplinirea catedrei de
Istoria dreptului vechiu romanesc i Institutiile vechi romanesti
dela Scoala de Arhivistica, in locul d-lui I. D. Condurache, plecat
in misiune diplomatica.
p. Ministru, N. Cartolan.
p. Director general, Const. Scivulescu.
[Resolutie ro Nov. 1939. Se va comunica d-lui Simonescu.
A. Sacerdo/eanu.
Cu acela Nr. din I i Nov. 1939, Ministerul aprob5. i facerea statelor de
plata salariului.
Nr. 1414 din 10 Nov. 1939, Directiunea face cunoscut d-lui Dan Simo-
nescu numirea ca profesor suplinitor.
104. Sub Nr. 1 din xo Ian. 1940 se inregistreaza cerea d. I. Ituditl
de a fi recomandat profesor la coala noastril.
105. Nr. I din II Ian. 1940 care Ministerul Educatiei Nationale, se face
recomandarea D-lui I. Hudita ca profesor la catedra de Arheologie.
106. Cu Nr. 4493 din 12 Ian. 1940, Ministerul Educatiei Nationale co-
munica :
Raspunzand adresei Dv. No. 1/940, avem onoarea a va
aduce la cunostinta ca Ministerul a aprobat ca d-1 Dr. I. Hu-
dita, profesor la Liceul de baeti B. P. Hajdeu din Chisinau, sa
funcjioneze, cu incepere dela 10 Ianuarie a. c., la catedra de Ar-
heologie medievala si moderna dela coala de Arhivistica din
Bucuresti, urmand sa fie pldtit cu salarul d-sale din invatamantul
secundar.
p. Ministru, N. Cartojan.
p. Director general, Const. Scivulescu.
107. Nr. 123 din 3o Sept. 1940, care Ministerul Educatiei Nationale. :

Domnule Ministru,
Pentru anul scolar I Oct. 1940I Oct. 1941, va rugam sa
binevoiti a lua in consideratie si a aproba urmatoarele recoman-
dari de profesori :
D-1 Em. Virtosu, la Paleografia romana.
D-1 Al. Elian, la Paleografia gredca.
D-ra Maria Holban, la Paleografia latina.
D-1 I. Hudita, la Arheologia medie i moderna.
Aceste catedre sunt bugetare. Pentru catedrele prevazute
numai cu indemnizatia lunara inscrisa in buget de lei 1600 lunar,
propunem :

www.dacoromanica.ro
264 AURELIAN SACERDOTEANU

D-ra Maria Dumitrescu, la Bibliografie.

D-1 Dan Simonescu, la Izvoarele Istoriei Romani lor.
D-1 Damian P. Bogdan, la Paleografia slava.
D-1 Emil Condurachi, la Arhivistica, sigilografie, heraldica
si numismatics.
Pentru catedrele de Exbertiza graficd i Vechiul dre /t ro-
nainesc i Institutiile vechi romdneVi necunoscand inca specialisti
care sa indeplineasca toate conditiile legale si de cunoastere a
disciplinelor, vom face recomandarea mai tarziu.
Director, A. Sacerdofranu.
p. Secretar, A. Comdnescu.

ro8. Nr. 175.772 din 2 Oct. 194o, Ministerul Educatiei Nationale in-
treaba :
In vederea incadrarilor de profesori la *coala de Arhivistica,
va rugam sa binevoiti a ne comunica cine indeplineste conditiile
legale pentru a fi declarati profesori definitivi sau provizorii in
vederea indeplinirii formelor de confirmare.
p. Ministru, Eug. Chirnoagcl.
p. Director general, Const. Sdvulescu.

109. -Nr. 225 din r Oct. 194o cAtre Min. Educ. Nat. :
La adresa Dv. Nr. 175.772/1940, avem onoarea de a co-
munica urmatoarele :
In conformitate cu art. II din Regulamentul coalei su-
perioare de Arhivistica si Paleografie, in care se prevede termenul
de cinci ani de functionare neintrerupta pentru a fi definitivati
profesorii numiti la aceasta scoala, indeplinesc aceste conditii.
D-ra Maria Holban, profesoara de paleografie Latina, nu-
mita de Onor. Minister pe data de 1 Dec. 1926, cu ord. Nr. 135.060
din 1926.
D-1 Aurelian Sacerdoteanu, profesor de Diplomatica generals
si romaneasca, numit pe data de 1 Main 1931 cu ord. Nr. 54.429
din 1931.
Acestia, la data de 4 Nov. 1938, cand s'a modificat legea
invatamantului superior, fixandu-se alte norme de recrutare Si
pentru scolile speciale, indeplineau conditiile de definitivare.
La aceiasi data de 4 Nov. 1938, indeplineau conditiile de
provizoat, urmatorii :
D-1 Emil Virtosu, profesor de paleografia romans, numit
pe ziva de I Ian. 1934, cu ord. Nr. 30.066/1934.
D-I Al. Elian, profesor de paleografia greaca, numit pe ziva
de I lunie 1937, cu ord. Nr. 96.805/1937.
Acestora urmeaza sa li se recunoasca dreptul de profesori
cu titlul provizoriu, definitivarea urmand sa se faca in confor-
mitate cu normele ce se vor stabili prin legea invatamantului

www.dacoromanica.ro
PARTEA ADMINISTRATIVA 265

superior i regulamentul coalelor speciale anuntat prin legea

din 4 Nov. 1938.
Director, A. Sacerdokanu.
p. Secretar, A. Comdnescu.
no. Cu Nr. 181.938 din 4 Oct. 1940, Ministerul Educatiei Nationale
comunica :
Referindu-ne la adresa Dv. No. 123 940, avem onoare a va
face cunoscut ca Ministerul a aprobat urmatoar ele numiri de pro-
fesori la Scoala de Arhivistica din Bucureti pe anul colar 1940-41
I. D-1 Emil Virtosu, la Paleografia romans.
2. D-1 Al. Elian, la Paleografia greaca.
3. D-ra Maria Holban, la Paleografia latina.
4. D-1 A. Sacerdoteanu, la Diplomatica.
5. D-1 I. Hudita, la Arheologia medie si moderna.
6. D-ra Maria Dumitrescu, la Bibliografie.
7. D-1 Dan Simonescu, la Izvoarele istoriei Romanilor.
8. D-1 Damian P. Bogdan, la Paleografia slava.
9. D-1 Emil Condurachi, la Arhivistica, sigilografie, heral-
{lied i numismatics.
p. Ministru, Eug. Chirnoagd.
p. Director, general, Const. Scivulescu
Resolutie : Se is act. Se va aduce la cunotinta d-lui Condurachi.
A. Sacerd learnt
Cu No. 130 din 4 Oct. 1940, se face cunoscut D-lui Emil Condurachi, ca
a fost numit profesor la Scoala.

in. Cu Nr. 192.131 din r4 Oct. 1940. Ministerul Educatiei Nationale

comunica :
Avem onoare a va face cunoscut ca prin Decretul Nr. 3416
din 1940, d-1 profesor I. Hudita a fost incadrat ca profesor defi-
nitiv de Arheologie medievala i moderna la Scoala de Arhivis-
tica din Bucureti, pe data de 1 Noemvrie 1940, in conformitate
cu art. II din Regulamentul Scoalei de Arhivistica.
p. Ministru, Eug. Chirnoagd.
p. Director general, Const. Sdvulescu.
112. Nr. ,6o din 22 Oct. 1940 catre D-1 profesor Const Moisil.
Avand in vedere dorinta Consiliului profesoral, de la va in-
vita sa tineDi mai departe cursul de arhivistica dela coala al carei
ctitor sunteti, avem onoarea a va aduce aceasta la cunotinta,
rugandu-va sa binevoiti a primi de a fi i pe mai departe sfatui-
torul i colaboratorul nostru.
PrimiDi, va rugam, Domnule profesor, asigurarile noastre
.de deosebita pretuire.
Director, A. Sacerdoteanu.
p. Secretar, A. Conuinescii.

www.dacoromanica.ro
266 AURELIAN SACERDOTEANU

113. Cu Nr. 207.246 din 3o Oct. 1940, Ministerul Educatiei Nationale

comunica :
Avem onoare a va face cunoscut ca, prin Decizia No. 207.246
din I940, D-ra Maria Dumitrescu, licentiata in litere si diplomata
dela Ecole Nationale de[s] chartes din Paris, se detaseaza din
postul de Bibliotecara ce ocupd la DirecDia generala a Arhivelor
Statului din Bucuresti, la *coala de Arhivistica din Bucuresti,
fiind platita cu salariul de bibliotecara la catedra de Bibliografie,
biblioteconomie si bibliologie dela aceasta scoa15..
p. Ministru, I. Feiccioaru.
p. Director general, Const. Scivulescu.
[Resolutie :] Se is act. A. Sacerdolcanu.
114. Nr. 193 din 4 Nov. 1940 catre Ministerul Educatiei Nationale.
In urma propunerii Consiliului profesoral din ziva de 2 Nov.
a. c., avem onoare sa recomandam ca suplinitoare la cursul de
expertiza grafica pe d-ra Elena Bogdanovici, licentiate in drept
si diplomata scoalei noastre in aceasta specialitate, si va rugam
sa binevoiti a incuviinta aceasta propunere.
Director, A. Sacerdoleanu.
p. Secretar, A. Comdnescu.
115. No. 218.804 940, Ministerul Educatiei Nationale comunicA :
Referindu-ne la adresa Dv. No. 193 940, avem onoarea a
va, face cunoscut ca Ministerul a aprobat numirea d-nei Elena
Bogdanovici, lic. in drept si diplomat5. a *coalei de Arhivistica,
ca suplinitoare la cursul de expertiza grafica si grafologie dela
coala de Arhivistica din Bucuresti, pe data de I Noemvrie 1940.
p. Ministru, I. Fliceioaru.
p. Director, C. Scivulescu.
116. Cu Nr. 22.035 din 16 Nov. 1940, Ministerul Educatiei Nationale
comunica :
Avem onoare a v face cunoscut ca, prin Decretul Nr. 3770
din 12 Noemvrie 1940, d-ra Maria Holban profesoara de paleo-
grafie latind si d-1 Aurelian Sacerdoteanu, profesor de Diploma-
tied generala si romaneasca la *coala de Arhivistica din Bucuresti
[se definitiveaza la catedrele ce ocupd] pe data de I Noemvrie
1940, in conformitate cu prevederile art. II din regulamentul
*coalei de Arhivistica din 3o Mai 1931.
p. Ministru, I. Feiccioaru.
p. Director, Const. Scivulescu.
117. Cu No. 241.237 din 29 Nov. 1940, Ministerul Educatiei Nationale
face cunoscut ca prin decizia cu acelasi numar D-1 prof. Al. Elian a fost con
firmat cu titlu provizoriu la catedra ce ocupA.

www.dacoromanica.ro
PARTEA ADMINISTRATIVA 276.

118. Nr. 233 din 3 Dec. 1940, d-I prof. Alex. Elian cere indeplinirea
formelor legale pentru definitivarea sa la catedra ; anexeaza memoriul de titluri
ii lucrari ii exemplare din lucrarile tiparite.

119. Raport asupra activitatii stiintifice a d-lui profesor Alexandru

Elian, intocmit in vederea definitivarii la ,5coala de Arlthisticd.
In conformitate cu dispozitia data sub Nr. 234/940, de a
eerceta si refera asupra lucrarilor d-lui prof. Al. Elian, am onoare
sa prezint consiliului referatul de fats.
In memoriul prezentat de candidat se arata studiile facute
si activitatea desfasurata in publicistica noastra stiintifica. Con-
siliul luand cunostinta de acest memoriu poate constata ca sunt
indeplinite conditiile impuse de art. 6 al legii invatamantului
superior din 4 Nov. 1938.
Lucrarile se specialitate publicate pang arum sunt urma-
toarele :
1.Conspiratori greci in Principate i un favorit mavro-
ghenesc : Turnavitu, extras din Revista Istorica" 10-12, XX,.
(1935), p. 337-372. Valenii-de-Munte 1935, 2 f.+36 p.
In introducere autorul urmareste pe Rigas si conspiratia
greceasca dela Viena, in general cunoscuta (p. 1-3). Dupa aceea,
pe corespondentii si prietenii din Principate ai conspiratiei dela
Viena. (p. 4ii), intre care se numara Si Turnavitu. Sunt bogate
note informative. "Urmeaza fixarea originii lui Dumitrachi Tur-
navitu (p. II-15), legaturile lui cu Mavrogheni si cu urmasii
lui (p. 15-30). Sub Hangerli e trimis la Constantinopol si sugru-
mat in Fevr. 1798, pentru motive care ne raman in mare parte
necunoscute (p. 30-35).
La fiecare pagina, in afara de informatia privitoare la mis-
carile grecesti, se desfasoara nenumarate note de istorie roma-
neasca.
2. loan Vilaras i Aronidnii din Siraco, extras din Re-
vista Istorica Romana" 7 (1937) p. 170-179.
Pupa o incursiune asupra operei poetului neogrec loan
Villaras, atat de discutata in istoriografia neogreceasca, autorul
se ocupa de o poezie mai slabs a sa, `II iepootcatxt acpcapa, care
a facut obiectul unui studiu al lui V. Papahagi privitor la Vlahii
din Siraco (Saracu). Amintita poezie arata ca din Saracu a plecat
initiatorul construirii si inaltarii unei aeronave, o initiativa aro-
maneasca. Pentru cunoasterea acestui moment se adauga biblio-
grafia si informatiile adunate de Costas Crystallis, care formeaza
baza articolului. Nu reese din el, dar Crystallis acesta este si el
un Aroman din Saracu, trecut in patrimoniul grecesc. Incercarea
lui Pahomie, de care isi fade Villaras fiindca n'a izbutit, nu trebue
despretuita, fiind aromaneasca si avand o valoare prin sine ins5.si.
Pentru aceasta trimitem la notele indicate de V. P[apacosteal
in Revista Istoricd Romeinci, VII (1937), p. 349-351, destul de-

www.dacoromanica.ro
268 AURELIAN SACERDOTEANU

judicioase. De retinut satul Vlaghi de lang5. Teba, amintit de Iacob

Spon si George Wheler la 1675-6 (p. 174 n. 4).
3.Un dtgionar neogrec-romdnese manuscris si modelul sdu
grecesc. Extras din Revista Istorica Romana"7 (1937), p. 180-
184.
Discuta ms. dictionarului neogrec-romanesc publicat de St.
Berechet (Revista Istoricci, XXII (1936), p. 138-140) Si datat
cu inceputul sec. XVIII, dupa o Insemnare din 1725. D-1 Elian
reuseste sa identifice originalul dupa care s'a copiat, in Oricnzupbg
'qc iixoxXonacSoc.i).; Pasco; TETpcliXwacsoc al lui Gherasim Vlahos
(ed. I, Venetia 1659) si sa-i fixeze valoarea pe care o are in lexico-
logia noastra. Ms. apartinuse egumenului de Hurezi Rafail Roman.
Este un model de conjecturi si reconstituiri fericite, care fac onoare
autorului.
4 Demostene Russo, Notip bio-bibliograficei, din Convorbiri
Literare, 1938, p. 390-394.
Presinta, in cateva linii, figura de om de stiinta si profesor,
a lui D. Russo (p. 39o-392). Se adauga opera maestrului d-lui
Elian, cuprinzand 31 titluri (p. 392-394).
5.Lucrarea de doctorat, Inca in manuscris, se ocupa cu
Mihail Sofianos i Teodor Rentios, doi umanisti greci in Italia.
In prefata se arata necesitatea cunoasterii activitatii Gre-
cilor stabiliti in Italia in sec. XVXVI (p. 5-10). Opineaza
pentru republicarea corecta a operii for publicate si a editarii ine-
ditelor, Inca foarte numeroase, pentru o mai buns cunoastere a
vremii"
Introducerea (p. I1 -16) precizeaza Ca e vorba de doi Greci
Mihail Sofianos si Teodor Rentios de a doua mans in cerce-
tarea umanismului italian, dar necesari pentru cunoasterea uma-
nismului grecesc in Italia, mai ales prin relatiile for cu contem-
porani italieni ilustri. Suntem Inca in vremea regresului studiilor
grecesti in Italia (datorit si catolicismului, care era contra spi-
ritului pagan, p. 15). Cu toate acestea vedem Ca autorul insusi
expune pe urma inalta si atenta preocupare pentru clasicism (si
-elenism) dela Padova a unui Pinelli (p. 17-22).
Urmeaza partea I a lucrarii, despre Sofianos (p. 23-160).
cu amanuntita urma.' rire si identificare a Sofianilor (p. 26-3o)
()data cu tineretea lui M. Sofianos, a carui opera de copist si pro-
fesor se expune pe urma (p. 47-53). Era epigrafist si alcatuitor
de epigrame (p. 54-63). Corespondenta lui, cu multe date inedite,
se analizeaza pe larg (p. 64-86). Dupa aceea Sofianos este urmarit
in drumul 9i sederea lui la Torino, ad5.ogandu-se multe referinte
asupra expansiunii turcesti in sec. XVI (p. 87-90). Se precizeaza
apoi, impotriva altor biografi, ca Sofianos moare la 15 Aug. 1565,
de anevrism, la Ferrara, pe cand se Indrepta spre Venetia(p. 91-96).
Cateva pagini sunt Inchinate analizarii operii dedicate mortii lui
Sofianos, Inca manuscrisa : Tumulus Sophiani (p. 97-112). Opera
lui Sofianos este iarasi larg prezentata (p. 113-143), en multe

www.dacoromanica.ro
PARTEA ADMINISTRATIVA. 269'

noutati Si puneri la punct. Ce a mai ramas din biblioteca lui, cu

multe varietati, se arata pe urma (p. 144-160).
Ace la procedeu se urmareste si in partea a doua a lucrarii
pentru Teodor Rentios. 81 aici se arata originea, mult mai putin
cunoscuta (p. 162-168), viata lui Rentios in Italia (p. 169-174),
la universitatea lui Torino si epigramele sale (p. 175-187), cum
si opera lui (p. 188-2o1). Corespondenta este iarasi studiata
(p. 202-213). Rentios a fost si la colegiul grec din Roma, unde
a atras multi elevi din patrie, Hios (p. 214-228). Moare la 1580.
Incheerea arata locul si sensul, mai ales de dascali, pe care
it au cei doi Greci hioti in istoria elenismului manifestat in afara
granitelor etnice ale Elinilor (p. 229-230).
Este o lucrare de migaloasa informatie, strans legata de
document. Orizonturile largi ale umanismului italian, chiar in
decandenDa, sunt prezentate adesea prin pagini luminoase, dar
care sunt repede reduse la notiuni simple, cand nu se poate indica
documentul sustinator. In intregime lucrarea prezinta mult ma-
terial, deosebita grija de informatie, expunere metodica si o limba
ingrijita.
Adaugam cateva observatii de incheiere. Este o necesitate
de metoda sa se uniformizeze ortografierea numelor si termenilor.
Remarcam ca d -1 Elian adopta in general grafia nationala de apar-
tenenta. Constat insa. ca Pomponius Laetus e dat in forma latina
ca si Apollonius Dyscalus (p. 18), iar Dionisie e aratat din Fa ler
pe cand alaturi este Vittorio da Fe ltre (p. 19). Credem dease-
menea ca expresia noblete risipitoare" (p. 47) trebue inlocuita
cu nobilinie risipitoare. Achille Ratti, fostul bibliotecar al Am-
brozianei (p. 24 n. 2) e viitorul fost Papa Pius XI.
6. biota despre Proschinitari (Analele Acad. Rom., Desb.,
LIX (1938-9), p. 65-67), alcatuita cu ocazia procurarii unui
exemplar rar din Ilpontyvcripcov editia din Viena, 1749, arata bo-
gate posibilitati de informatie bibliografica.
Prin materialul folosit critic adeseori material int.dit
prin felul cum a fost expus si incadrat in economia lucrarilor, d-1
prof. Al. Elian arata deosebita cunoastere a subiectelor tratate
si patrundere a izvoarelor folosite. Toate acestea stint calitati
care se gasesc rar la tinerii nostri cercetatori, mai ales cand e vorba
de specialitati putin cunoscute la noi.
Incheiem acest raport exprimandu-ne parerea Ca."tre Con-
siliu, ca poate da cu toata increderea recomandarea ceruta pentiu
definitivarea d-lui Al. Elian la catedra de paleografie medie si
neogreaca i limba textelor, dela scoala noastra, in conformitate
cu art. II din regulament.
8 Dec. 1940. Prof. A. Sacerdopanu.
120. Referat asupra lucrarilor D lui Alex. Elian.
Lucrarile Domnului Alexandru Elian, atat cele infatisand
tin material nou cat si cele de un caracter mai ocazional, cum stint

www.dacoromanica.ro
270 AURELIAN SACERDOTEANU

articolele : Un dictionar neogrec- romdnesc manuscris i modelul

sdu grecesc i Ioan Vilaras i Aromdnii din Siraco, sunt serioase
puneri la punct dovedind cunotinte intinse i temeinice atat
a isvoarelor cercetate direct cat i a celor mai recente i sigure
lucrari de critica sau de sinteza. Ele evidentiaza respectul desa-
varit pentru textul scris cercetat in toate nuantele sale cu toata
ascutimea datorita disciplinelor paleografice i filologice.Subiectul
tezei de doctorat : Doi umaniti greci in Italia : Mihail Sofianos
i Teodor Rentios este o incercare de a reconstitui din indicatii
fragmentare literare i mai mult retorice activitatea erudita i
pe cat se poate profilul moral al unor personagii prea putin cu-
noscute din mijlocul sec. XVI, cu tendinta de a scoate in relief
caracterul for reprezentativ pentru curentele de cultures ale tim-
pului. E momentul cand spiritul umanismului zagazuit de houile
restrictii ale Contra-reformei se resemneaza sa se limiteze la cer-
cetari mai mult formale de tin interes nedepaind marginile unei
eruditii multumita sa devina pentru foarte multi un scop in sine.
Gramatica i critica verbala iau locul discutiilor filosofice. Isvoa-
rele pentru cunoaterea mai deaproape a unor umaniti minori
cu indeletniciri oricum impersonale de colectionari, copiti, edi-
tori i comentatori de texte, nu sunt in ultima analiza decat tex-
tele insa ale unor prefete, notatii marginale, traduceri, paragrafe,
epigrame savante sau scrisori (de cele mai multe on simple exer-
citii de stil) in sfarit cataloage de manuscrise i ca'rti menite sa
reconstitue bibliotecile for de umaniti. Cercetarea for duce dad.
nu la o precizare a elementului personal in genere absent in ase-
menea scrieri, in schimb la o individualizare tot mai accentuate
a unor texte trecute ele pe primul plan : inrudiri i familii de ma-
nuscrise, istoric al vicisitudinilor unor codice celebre, etc. Exa-
minarea textelor atat din punct de vedere paleografic cat i filo-
logic este intregita de explicatii menite sa redea ambianta mo-
mentului i perspectiva istorica. Remarcam indeosebi excelenta
introducere cu descrierea mediului spiritual al Padovei i al ro-
lului lui Pinelli, lamuririle asupra luptelor dintre aristotelicieni,
averoiti i materialiti" din acea citadels a peripateticienilor,
i in sfarit capitolele atat de interesante asupra Para/ram Poe-
ticei lui Aristotel" i Rentios la Colegiul grec din Roma" cari intrec
cu folos cadrul unei stricte monografii a Elenismului in Italia.
Luni 9 Dec. 194o. Maria Holban.

121. Nr. 249 din ro Dec. 1940 care Min. Educ. Nal. se propune de-
finitivarea la catedra a d-lui prof. Alex. Elian in baza recomandarii unanime a
consiliului profesoral.

122. Nr. 45 din 8 Febr. 1941. D-1 prof. Em. Virtosu cere sa se face
formele pentru definitivarea la catedra ce ocupb. ; anexeazgi memoriul i lista
lucrarilor.

www.dacoromanica.ro
PARTEA ADMINISTRATIVA 271

123. Referat asupra activitatii 3, lucrarilor D-lui Emil Vartosu, profescr

de paleografie romans la coala de Arhit istica din Bucuresti.

Activitatea D-lui Emil Virtosu, licentiat in filologie mo-

derns si doctor in litere magna cum laude", numit profesor de
paleografia romans la *coala de Arhivistica din Bucuresti in Ia-
nuarie 1934 (unde functioneaza de la aceasta data) se caracte-
rizeaza in primul rand printr'un sir deosebit de bogat de publicatii
intinzandu-se intr'un domeniu foarte variat ce acopera in timp
un spatiu de mai bine de doua veacuri incepand cu a doua juma-
tate a sec. XVII si pana la desavarsirea redesteptarii nationale
in anii de senind reculegere a unui Kogalniceanu i Vasile Alec-
sandri. Rastimpul acesta ofera paleografiei romanesti un camp
destul de rodnic si ea ingadue atat istoricului literar cat i isto-
ricului mari posibilitati de a studia i edita un material imbel-
sugat privind de aproape realitati nationale Si figuri devenite
legendare. Cunoscand de aproape epoca fanariot.", dar studiind-o
nu din punctul de vedere al unui elenism declamator de supra-
fata ci al unor realitati locale si nationale, cercetarea amanuntita
a d-lui E. Virtosu se concentreaza mai ales asupra celor doua chi-
puri ce stau de paza la cele cloud capete ale veacului XVIII (tin
veac depasind cadrul strict al unor cifre matematice) : Constantin
Brancoveanu si Tudor Vladimirescu. In jurul Domnului muntean
se grupeaza publicatii ca : Insemnarile de taina ale lui Constantin
Voda Brancoveanu 1693-17o7". Constituind o reeditare critics
a uni text unic publicat pana acum doar fragmentar i intr'o forma
inaccesibila multora, care a fost desigur i punctul de plecare
pentru teza de doctorat in curs de publicare. Aceleasi preocupari
au calauzit activitatea sa de organizator a celor doua expozitii
publice inchinate in 1933 si 1938 Domnului Constantin Bran-
coveanu (1933) i Asezamintelor Brancovenesti (1938). Daca pe
urmele fundatiei pioase a urmasilor lui Brancoveanu cercetarile
au prelungit in spre veacul nostru umbra tot mai departata a
voevodului martir ; gasim o alts prelungire indreptata de asta-
data spre trecut in brosura O povestire ineditd in versuri despre
sidqitul Postelnicului Constantin Cantacuzino (t 1663)" ce se
leaga in mod firesc cu epoca lui Brancoveanu. Deosebit de inte-
resante din punctul de vedere al specialitatii sunt i articolele :
Portrete necunoscute ale lui Mihat Viteazul" (1938) si Condica
de documente cu miniaturi ale mancistirilor Radu Vodd,si Cotroceni"
(1939), publicate in conditii exceptional de ingrijite, i Chirili-
calale, Nota de paleografie romaneasca" (1940) unde gasim amin-
tirea unei terminologii de nu originale, cel putin intrucatva inceta-
tenite. Daca unele publicatii mai voluminoase cum sunt Ase-
zamintele Brancovenesti" sau Inceputuri edilitare" sunt con-
ditionate si de posibilitatile de aparitie i deci de unii factori oca-
zionali (centenar, comemorare, etc.) insistenta cu care se revine
la Tudor Vladimirescu arata limpede preocuparile autorului ( Tu-

www.dacoromanica.ro
272 AURELIAN SACERDOTEANU

dor Vladirnirescu, glose, fapte si documente noi (1927") 1821, Date

i lap noi" (1932), Tudor Vladimirescu, pagini de revolts" (1936).
Din cercetarea directs a materialului in mare parte inedit
autorul reliefeaza importanta deosebita pentru infiriparea sen-
timentului national al pribegiei bierilor din 1821, Contactul cu
Ardealul de spirit occidental ridica la acela nivel pe boerii mun-
teni cu fratii for din Moldova. Un reprezentant stralucit al acestora
ne e infatisat in persoana lui Ion Tautul (Din scrierile inedite
ale Comisului Ionicci Teiutul (1795-193o) abia intrezarit pans
acuma. Publicarea unor scrisori inedite ale lui Heliade Radulescu
si V. Alecsandri aduce de asemeni elemente interesante pentru
istoria literara a sec. XIX. Nu lipseste nici un studiu asupra pic-
torului Tattarescu pentru a ne infatia un nou aspect al unei en-
riozitati multilaterale ce se imbina in mod fericit cu simtul critic
si rigoarea stiintifica al editorului de texte.
Maria H olban.
124. Referat.
Ca raspuns la adresa Directiunii colii de Arhivistica Nr. 45
din 8 Februar 1941, prezint comisiunii pentru definitivare a d-lui
Emil Virtosu urmatorul referat :
Am cetcetat desigur sumar toate lucrarile prezentate
de Domnia sa dupa tabloul anexat Memoriului de lucrari, afara
de 6 care deli citate in Memoriu, totusi n'au fost prezentate. Nu
cunosc recenzii despre aceste lucrari 5i nici nu am avut timpul
necesar sa verific macar partial, metoda publicarii de documente.
D-1 Emil Virtosu are insa o temeinica pregatire stiintifica,
ceiace constitue o garantie pentru metoda d-sale de lucru. In afard
de studiile serioase care le-a facut in Universitate, domnia sa e
licentiat si doctor in litere cu mentiunea magna cum laude",
a mai absolvit si ,coala de Archivistick in 1926. In 1932 a urmat
diverse cursuri pentru perfectionare la Ecole pratique des Hautes
Etudes, la Paris. Are examen de capacitate in invatamantul se-
cundar 5i functioneaza ca profesor la catedra de Paleografie row
mina dela koala de Archivistica din Bucuresti, din 1934. E func-
tionar la Arhivele Statului din Bucuresti din 1923 iar din 1931
arhivar-subdirector la aceias institutie.
In 1928 a obtinut pentru lucrarile sale din partea Acade-
miei Romane premiul Adamachi.
Are o intinsa activitate publicistica, colaborand la o serie
de reviste, ca : Viata Romaneasca, Arhiva Romaneasca, Arhivele
Olteniei, Studii Italiene, Revista Istorica, Revista Arhivelor,
Arta si Tehnica grafica, etc.
Din lucrarile tiparite cu incepere din 1927 se constata o
continua activitate, caracterizata in special prin publicatii de
documente inedite.
In afard de Inceputuri Edilitare", in colaborare cu Horia
Oprescu si I. Virtosu, Asezamintele Brancovenesti" si 1821,

www.dacoromanica.ro
PARTEA ADMINISTRATIVA. 273

Fapte i Date noui", lucrari de peste 200 pagini, celelalte publi-

catiuni sunt de proportii mai mici : I. Heliade Radulescu. Acte
51 Scrisori", 101 p., Scrisori inedite ale lui I. Heliade Radulescu",
p. 62, Tudor Vladimirescu. Pagini de revolta", p. 76, iar unele
sunt brouri i mai mici i chiar extrase din diferite reviste.
In aceste lucrari, documentele sunt publicate Insotite de
scurte introduceri, unele chiar numai de cateva pagini. Docu-
mentele nu sunt interpretate, folosite", in cadrul general al su-
biectului sau subiectelor la care se raporteaza. D-1 Emil Virtosu
le publics insotindu-le in general cu explicatii sumare.
In 1821. Date i fapte noui" are o introducere de 36 pagini
la un volum de documente de 25o pagini. Incercarea de-a inter-
preta aceste documente e interesanta. D-1 Emil Virtosu explica
materialul, it interpreteaza in cadrul general al epocii, dovedind
o bung metoda de lucru. Analiza programului refugiatilor dela
Brasov i-a diverselor grupe de boeri, e urmarita cu multa pri-
cepere, ajungand la rezultate pretioase pentru cunoaterea acestei
epoci.
La fel, in Tudor Vladimirescu. Pagini de revolta", 78 p.
Intr'o introducere de 3o pagini, autorul parcurge o bung parte
din viata lui Tudor Vladimirescu proectand lumini importante
asupra lui din documentele pe care le publics in anexa. Faze in
care se gasesc astazi cercetarile privitoare la istorie Romani lor,
reclama pentru multa vreme Inca : documentul. Pentru epoci
Intregi ne lipsesc documentele. Oricine lucreaza in aceasta directie,
aduce un folos de nepretuit istoriei noastre nationale.
D-1 Emil Virtosu are in aceasta directie merite foarte maxi.
Are nu numai pregatirea temeinica pentru acest gen de activitate
dar i-o mare harnicie pe care o dovedete cu prisosinta in nume-
roasele sale publicatiuni.
Pe baza pregatirii sale serioase i-a lucrarilor publicate in
domeniul paleografiei romane, Il recomand calduros pentru defi-
nitivarea la catedra de Paleografie romans.
Bucureti, 19 Februarie 1941. I. Huditol.
125 Nr. 67 din 21 Febr. 1941 catre Min. Educ. Nal. se propune de-
finitivarea la catedra a d-lui prof. Em. Virtosu, in baza recomandarii unanime
a consiliului piofesoral.
126. Min. Cult. Nat. Nr. 36.808 din 21 Febr. 1941, face cunoscut ca
prin decretul Nr. 346 din 17 Febr. 1941 d-1 Alexandru Elian a fost numit pro-
fesor defitiniv la catedra de Paleografie medie 5i neo-greaca, pe data de I
Nov. 1940.
127. lain. Cult. Nal. Nr. 64.562 din 31 Mart. 1941, face cunoscut ca
prin decretul Nr. 710 din 21 Mart. 1941, d-1 Emil Virtosu a fost numit pro-
fesor definitiv la catedra de Paleografie romans 7i limba textelor, pe data de
Nov. 1940.
128. Min. Cult. Na(. Nr. 76.721 din 14 April 1941: Avem onoare a
v face cunoscut ca prin decretul Nr. 958/941 D-na Maria Holban, profesoar5
Ifrisovul II. 19

www.dacoromanica.ro
274 AURELIAN SACERDOTEANU

de Paleografie latina la coala de ArhivisticA din Bucuresti, se definitiveaza la

catedra pe care o ocupa, pe data de ro Iunie 1931, cAnd avea 5 ani de
functionare, rectificandu-se in acest seas Decretul Nr. 3770 din r2 Noemvrie
1940, prin care D-ra Maria Holban a fost definitivata pe data de r Noemvrie
1940. Aceasta definitivare se face farA drept de salariu in plus pe intervalul dela
23 Noemvrie 1926 pan' la r Noemvrie 1940.
p. Ministru. V. Miluiilescu.
p. Director, Const. Setvulescu".

129. Min. Cult. Nal. Nr. 78.562 din 21 Lille 1941, face cunoscut ca
potrivit avizului Contenciosului No. 5071941, Ministerul recunoaste D-rei Maria
Holban, profesoara, dreptul la prima gradatie pe ziva der Aprilie 1937, iar
dreptul la a II-a gradatie pe ziva der Aprilie 1942.

www.dacoromanica.ro
 INFORIvIATII
r. Cronica 4coalei (1 Sept. 1941-31 Aug. 1942).
Min. Cult. Nat. Nr. r96.800 din 2 Sept. 1941 (circ. Nr. 49), contra
ilesordinelor impotriva Evreilor comise de legionari.
Min. Cult. Na(. Nr. 195.865 din 3 Sept. 1941 (circul. Nr. 5o , pentru
.colectarea fierului vechiu.
Cu Nr. 283 din 4 Sept. 1941, Aurel Dauau, Marian Milcescu, I. Var-
golici si Gh. Schnell, functionari de arhive administrative, cu mai putin de 8
ylase secundare, cer sa urmeze cursurile scoalei. Nu se pot primi liana la regle-
mentarea scoalei.
Min. Cult. Nat. Nr. 194.963 din 4 Sept. x941 (circul. Nr. 51), anunta
condamnarea si exmatricularea din toate scoalele superioare din Cara a studen-
tului Stefan Dosoftei.
Min. Cull. Nat. Nr. 162.525 din 5 Sept. 1941, pentru abrogarea art.
16 din decretul lege Nr. 3655 din 23 Oct. 1940, prin legea Nr. 692 din 3o Julie
1941, care inlatura retinerea de 5o% din salariul profesorilor care exercita pro-
fesiuni libere.
Min. Cult. Nat. Nr. 206.960 din 12 Sept. 1941, cu cererea pentru pro-
puneri de taxe scolare pe anul in curs. Cu Nr. 287 din 13 Sept. 1941, se ras-
punde ca nu sunt taxe la scoala noastra.
Min. Cult. Nat. NT. 209 .410 din 13 Sept. 1941 (circul. Nr. 52), se cer
informatii de cum s'a executat munca de folos obstesc. Se raspunde cu Nr. 289
din 15 Sept. 1941.
Mtn. Cult. Naf. Nr. 209.833 din 13 Sept. 194r, se cere numarul bur-
selor de care avem nevoie si cuantumul lor. Se raspunde cu Nr. z90 din 15 Sept.
1941, cerandu-se 12 burse a 1600 lei lunar pe timp de 10 luni.
Min. Cult. Naf. Nr. 208.103 din 17 Sept. 1941 tcircul. Nr. 54), cu
rugamintea ca membrele corpului didactic si sotiile profesorilor sa impleteasca
flanele, ciorapi si manusi de land pentru soldatii de pe front.
Casa corp. didactic. Nr. 27.254 din 17 Sept. 1941, aduce la cunostinta
normele dupd care se acorda imprumuturi membrilor ei.
Min. Cult. Nat. Nr. 213.235 din 23 Septem. 1941 (circul. Nr. 56), prin
care se lase la aprecierea decanatelor si directoratelor mentinerea burselor si
scutirilor de taxe acordate studentilor refugiati.
Mitt. Cull. Nat. NO. 218.052 din 23 Sept. 1941 (circul. Nr. 55),
pentru procedeele de urmat in scoalele unde sunt instalate spitale militare.
Min. Cult. Nat. Nr. 222.139 din 23 Sept. 1941, cu indicarea exami-
.natorilor din sesiunea de toamnd in lipsa titularilor.
Min. Cult. Naf. Nr. 221.993 din 24 Sept. 1941 (circul. Nr. 6o) cu
fixarea taxelor studentesti : 2500 lei anual inscriere si o taxa variabild, pana
is maximum impreuna 6000 lei.

www.dacoromanica.ro
276 AURELTA.N SACERDOTBANIT

Min. Cult. Nat. Nr. 222.092 din 24 Sept. 1941 (circul. Nr. 58), pentru
studentii mobilizati, care se pot prezenta la examene pang la 1 Dec.
Proces-verbal Nr. I din 26 Sept. 1941. Consiliul profesoral fixeaza exa-
menele din sesiunea de toamna 1i dupa inforniatiile capatate, is act cu parere
de rail de hotarirea luata de minister ca sa desfiinteze scoala si hotaraste sa
protesteze pe caile legale impotriva acestui fapt intrucat nicio institutie din tars
nu poate implini rolul functional al Scoalei de Arhivistica".
Nr. 303 din 3o Sept. 1941. Se fixeaza si publics datele examenelor
din sesiunea de toarrina.
Min. Cult. Nat. Nr. 232.036 din r Oct. 1941 (circul. Nr. 6z), se cere
statistica studentilor refugiati din Ardealul cedat si al celor lipsiti de imbraca-
minte pentru a fi inaintat Comitetului de patronaj aI Femeilor Romane. Se
raspunde cu Nr. 307 din 6 Oct., ca nu avem decat unul : d. Alexandru Husar.
Min. Cult. Naf. Nr. 224.440 R. din 3 Oct. 194r, facandu-se cunoscut
ca s'a infiintat la minister un Birou at relugialzlor.
Min. Cult. Nat. Nr. 235.115 din 4 Oct. 1941 (circul. Nr. 63), facan-
du-se cunoscut ca, potrivit hotaririi Consiliului de Ministri, Consiliul de Patro-
naj al operelor sociale este organ de Stat.
Min. Cult. Naf. Nr. 237.366 din 7 Oct. 1941 (circul. Nr. 64), cu norme
pentru inscrierea 2i tinerea examenelor pentru studentii basarabeni yi bucovi-
neni ramasi sub ocupatie.
Min. Cult. Nat. Nr. 242.317 din 10 Oct. 1941, circul. Nr. 65), cu pri-
vire la studentii refugiati fara parinti, care au precadere la scutirile de taxe.
Mtn. Cult. Nat. Nr. 233.407 din II Oct. 1941 (circul. Nr. 66), prin
care se cere membrilor corpului didadctic sa activeze in calitate de comandanti
premilitari in locul comandantilor mobilizati. Sedintele se platesc.
Legea Nr. 922 din 17 Oct. 1941 pentru desfiintarea scoalei. (v. Hri-
sovul, I (1941) p. 533-535).
Min. Cult. Nat. Nr. 232.939 din 17 Oct. 1941 (circul. Nr. 67), ara-
tand ca suspendarea examenelor obligatorii se refers numai la studentii mobi-
lizati.
-
Min. Cult. Naf. Nr. 240.053 din 17 Oct. 1941 (circul. Nr. 68) cu men-
tinerea sesiunei de examene din Ianuarie 1942 pentru studentii mobilizati san.
demobilizati.
Min. Cult. Nat. Nr. 181.363 din 18 Oct. 1941 (circul. Nr. 701. Se cer
lucrarile propuse pentru planul general economic.
Min. Cult. Nat. Nr. 241.984 din 20 Oct. 1941, cu lamuriri privitoare
la aplicarea legii Nr. 870 din 3 Oct. 1941, referitoare la organizarea tineretzilut
rozndn.
Min. Cult. Naf. Nr. 245.897 din 22 Oct. 1941, privitoare la alcatuirea
inventarului si a foii schimburilor.
Casa core. didactic. Nr. 31.189 din 24 Oct. 1941, anunta procedura
de urmat pentru retinerea de 5 % din salariul brutto, pentru constituirea fondului
de asigurare conform decretului din 12 Oct. 1941.
Proces-verbal N.,. 2 din 31 Oct. 1941. Consiliul incheie situatia exame-
nelor din sesiunea Octomvrie ; pentru studentii mobilizati examene]e se vor
Linea si in Noemvrie. Dispune sa nu se mai dea certificate de absolvire ci numai
copii de pe foaia matricola, cu mentiunea ea mai este de dat examenul de di-
ploma. Ia act de decretul-lege de desfiintare a scoalei yi considers faptul ca
o mare gresala si este lipsit de motiv, acum dupa 17 ani de rodnica activitate..
Pregatirea arhnistilor, a bibliotecarilor, expertilor grafici, conservatorilor de mu-
zee si a tuturor doritorlor de a aprofunda disciplinele auxiliare ale istoriei, in-
seamna sa ramana iarasi la buna inta'mplare". Propuneri de incadrare a profe-

www.dacoromanica.ro
 NFORMATII 277

sorilor. Reinfiintarea este necesara. Azi ,cand se tinde la indrumarea ins Ata-
mantului in domeniul practic constatam ca se pune capat activitatii unicei scoale
romdnesti cu caracter practic in domeniul stiintelor umaniste".
Nr. 348 din 18 Nov. 1941 catre Min. Cult. Nat. sa admits continuarea
cursurilor de lichidare cu an. II de studii la scoala. Prin aceasta mdsurd se
poate lucra in mediul eel mai potrivit specialitatii, iar cursurile Facultatii de
Litere nu vor fi turburate cu specialitdti neobisnuite acolo".
Mitt. Cult. Nat. Nr. 280.361 din 21 Nov. 1941 : pand la incadrarea
profesorilor dela coala de Arhivistica, desfiintatd prin Decretul-lege din 17
Oct. 1941, Ministerul dispune ca rand la noui dispozitii, profesorii titulari dela
scoala desfiintata sa continue cursurile respective cu studentii din anul II ai
coalei de Arhivistica, pe langd Facultatea de Filosofie i Litere din Bucuresti.
p. Ministru, V. Miliclilescu. p. Director. Const. Sdvulescu ".
Proces-verbal Nr. 3 din 22 Nov. 1941. Consiliul deleaga pe directorul
scoalei sa is contact cu d-1 decan al Facultatii de Litere spre a dispune sa
se faces mai departe cursurile in sdlile scoalei sub controlul acelei facultAti. De
altfel credem ca in scurtd vreme scoala va fi reinfitntata".
Min. Finantelor. Imprumutul Reintregirei din 1941. Chitanta pros i-
zorie Nr. 540.604, prin care personalul didactic si administrativ subscrie suma
de 74.800 lei, in valoare non:inlaid 85.000 lei, reprezentand salariul pe luna Oct.
1941. Se face cunoscut Ii ministerului cu Nr. 441 din 29 Nov. 1941.
Nr. 346 d;n 17 Nov. 1941 cdtre Mtn. Cult. Nat., memoriu pentrn
reinfiintarea scoalei.
Domnule Mini sins,
S'a implinit o lung de zile de cand Scoala de Arhivistica a fost desfiin-
tata prin legea Nr. 922 din 17 Oct. a. c. Find' acum nu s'a luat nicio dispo-
zitie nici asupra soartei elevilor ei, cu privire speciala in organizarea arhivelor,
bibliotecilor si a expertizelor de pe langd instantele judecatoresti, nici cu privire
la profesorii, can nu stiu hied nici unde nici cum iii vor incepe cursurile si in-
datoririle for speciale. Dealtfel legea amintita nu prevede decal continuarea cursu-
rilor eleviilor din anul II in cadrul Facultdtii de Litere, care n'a anuntat pand
acum nicio modalitate de frecventa ,Si cursuri arhivistico-paleografice, dar nu
are nicio prevedere cu privire la diplomele absolventilor pe de o parte si nici
nu se arata pe de alta cine urmeaza sa faces pregatirea speciala a bibliotecarilor
si arhivarilor de acum inainte. Ori un Stat, oricat de putin civilizat, nu poate
lasa aceastd pregatire la buna intamplare, pregatire pe care .5coala de ArhiN is-
tied o savarsia de 17 ani, cu cele mai bune roade. Functional eel putin aceastd
scoald nu trebuia desfiintata.
Pentru viitor se pune intrebarea chiar pentru Arhivele Statului care, in
conformitate cu art. ri din legea for de organizare, trebue sa -i recruteze per-
sonalul dintre absolventii acestei scoale sau ai celor sirnilare din straindtate.
Deasemenea organizarea bibliotecilor i inscrierea la tribunale in listele de ex-
perti grafici au castigat totdeauna in prestigiu cand au putut folo.i practica ele-
vilor nostn.
Pentru motivele de mai sus, cum si pentru cele invocate de not in me-
moriul prezentat la 3o Mai 1941 sub Nr. 174, credem, Domnule Ministru, ca
e cazul sa se revind asupra masurii luate prin legea de mai sus, de d-1 General
Radu Rosetti fostul ministru al Culturii Nationale, care a desfiintat o fiindcd
asa a vroit ,deoarece ne este imposibil sa gasim vireo motivare in expunerea de
motive ce o insoteste.

www.dacoromanica.ro
278 AURELIAN SACERDOTEANIT

0 scoala umanistica de caracterul cel mai practic posibil, credem, Dom-

nule Ministru, ca se poate reorganiza spre a corespunde tuturor cerintelor ac-
tuale, dar in nici un caz nu poate fi desfiintata. Deaceea venim la D-voastra
cu cea mai deplina Incredere Va rugam sa binevoiti a dispune sa se revina
asupra masurii luate si sa hotariti reorganizarea scoalei printr'o nouli lege.
Va asigura'm, Domnule Ministru, ca nu facem acest apel pentru intere-
sele noastre ca profesori. Noi am stint ani de zile sa lucram absolut gratuit, cu
cele mai bone serii dintre elevii ncstri si sa facem ca spiritul scoalei sa fie nu
numai admirat dar $i invidiat. 0 facem insa pentru disciplinele inscsi pe care
le cultivam carora le suntem devotati prin munca pregatire pentru aceia
dintre elevii nostri, cei mai multi cu studii universitare terminate, care inteleg
totusi sa-si desavarsiasca pregatirea for speciala F cu aceea ce Universitatea nu
le-a putut da in domeniul practic. Prin chemarea sa scoala noastra corespunde
cum nu se poate mai bine la aceea ce intrevede insusi vicepresedintele Consiliu-
lui de Alinistri, domnul profesor Mihai Antonescu, prin cuvintele exprimate la
deschiderea anului universitar : Trebue sa facem scoala romaneasca dupa ge-
niul nostru national, pentru realizarea romaneasca, intemeind stiinta autohtona
a gandului romanesc si a vietii romanesti". Ori scopul nostru primordial si final
este tocmai cercetarea, studierea si difuzarea critics a izvoarelor istorice ratio-
nale, pregatind in acelas timp pe cei mai der otati conservator ai lor.
Primiti, Va rugam Domnule Ministru, asigurarea intregului nostru de-
votament.
Prof. A. Sacerdofeanu.

Nr. 1112 din 2 Dec. 1941 catre Decan. Fac. de Litere din Bucuresti,
aratandu se care sunt profesorii definitivi ai scoalei ce cursuri mai trebue
predate pentru lichidarea an. II, care s'ar putea face cu fostii profesori supli-
nitori ai scoalei. Deasemenea, daca lucrarile de secretariat pri\ itoare la lichi-
darea acestei *wale ,care dealtfel credem ca se va reinfPnta, nu pot fi savar-
side de personalul Dv., vas rugam sa propuneti Ministerului sa ni se dea dele-
gatie tot noug in forma ce eti crede de cuviinta. Credem CA 5i cursurile ar
putea sa fie tinute tot in salile fostei scoale, unde se gascste si tot materialul
didactic necesar, dupd cum ati facut propunerea si Dv."
Proces-verbal Nr. 4 din 2 Dec. 1941. Consiliul hota'reste inceperea cursu-
rilor pentru Miercuri 8 Dec. cu profesorii titulari. Pentru cursurile farce titu-
lari se \ a cere avizul Facultatii de litere.
Nr. 455 din ro Dec. 1941, catre Min. Cult. Nal. : Prin Decretul-lege
din 17 Oct. a.c., intre altele a fost desfiintata Scoala de Arhivistica din Bu-
curesti, care avea o mare chemare in privinta pregatirii personalului din biblio-
teci, arhive, muzee F experti grafici pe langa tribunate. Motivele care face ne-
cesara existenta acestei scoale am avut onoarea sa be aratam in memoriul in-
naintat sub Nr. 174 din 30 Mai si Nr. 346 din 17 Nov. a. c.
In consecinta, Ira rugam sa binevoiti a dispune sa se reinfiinteze aceasta
scoala absolut necesara studiilor istorice romanesti, pentru care fapta yeti fi,
Domnule Ministru, ctitorul unei mari opere a infaptuirilor romanesti. Prof.
A. Sacerdoteanu".
Nr. 459 508 din 13 Dec. 1941, scrisoarea scoalei catre diferite per-
sonalitati, cu rugamintea sa ne comunice parerea asupra utilitatii sau neutili-
tatir existentei ei. v. Alt cuvdnt prelminar la acest volum p. 61.
IVItn. Cult. Naf. Nr. 305.007 din 15 Dec. 1941 care Fac. de Litere Buc.,
inregistrata la Fac., sub Nr. 3977/19 Dec. 1941 si transtnisa scoalei in original
Ca urmare la adresa D-v Yr. 3817/941.

www.dacoromanica.ro
INFORMATII 279

Avem onoarea a va face cunoscut urmatoarele, privind Scoala de Arhi-

vistica :
Profesorii titulari ai Scoalei continua sa faca cursurile cu studentii a-
nului II.
La catedrele vacante vor continua sa functioneze fotii profesori, care
au suplinit in anul trecut.
Lucrarile de secretariat vor fi indeplinite de fostul personal al Scoalei,
iar cursurile se vor tine in fostul local.
p. Ministru, V. Mihaileseu. p. Director, Const. Scivulescu".
Nr. 536 din 17 Dec. 1941 catre Min. Cult. Nat. cu cererea d. prof.
Al. Elian pentru acordarea primei gradatii.
Nr. 569 din 20 Dec. 1941, d. C. Andreescu cere suplinirea catedrei de
Institutii vechi romanesti i dreptul vechiu rominesc. Consiliul o aproba la 29
Dec. 1941.
Nr. 570 din 24 Dec. 194r, se trimite d-lui Enric Otetelisanu vol. I din
Hrisovul.
Nr. 571 din 24 Dec. 1941, convocarea Consiliului profesoral pentru
29 Dec. 1941.
Proces-verbal Nr. 5 din 29 Dec. 1941. Consiliul recomanda suplinitori
la catedrele fa'ra titulari, pe d. Al. Elian i Const. Andreescu.
Nr. 573 din 29 Dec. 1941, catre Min. Cult. Nat.
,Ca urmare a adresei Dv. Nr. 305.007 94r, avem onoare a anunta ca
in anul trecut au fost suplinitori Ia aceasta coala urmatorii profesori :
I. Damian Bogdan, Ia catedra de Paleografie slava i limba textelor.
2. Maria Dumitrescu, la catedra de Bibliografie, biblioteconomie i bi-
bliologie.
3. Elena Bogdanovici, la catedra de Expertiza grafica i grafologie.
4. ,,Emil Condurachi, la catedra de Arhivistica, sigilografie i heraldica.
5. D-1 Dan Simonescu a suplinit catedra de In, oarele istoriei Romani-
lor ; in momentul de fat& d-sa fiind numit suplinitor la o catedra a Facultatii
de litere din 14, consiliul a recomandat cu suplinirca pe d 1 Al. Elian, profesor
titular la aceasta coala.
6. In acelai timp avem onoare a anunta ca la catedra de Institutii
vechi romaneti i Vechiul drept romfinesc, nu a fost suplinitor in anul trecut.
Deoarece cursurile trebue lichidate consiliul a recomandat la suplinirea acestei
catedre pe d-1 Const. Andreescu, doctor in litere.
In consecinta, va rugam sa binevoiti a dispune aprobarea recomanda-
rilor de mai sus, d'andu-se in acelai timp i ordinul de plata a salariilor i diur-
nelor inscrise in buget pentru respectivele catedre, pe data de 1 Ian. 1942.
Director, A. Sacerdofeanu.
Mtn. Cult. Nat. Nr. 313.260 941 din 5 Ian. 1942, recunoate dreptul
la I-a gradatie d-lui prof. Al. Elian.
Nr. 3 din 8 Ian. 1942, convocarea consiliului profesoral pentru 10
Ian. 1942.
Proces-verbal Nr. 6 din ro Ian. 1942 Consiliul fixeaza orariul pe anul
in curs i propune modificari de titulaturi la cateva catedre.
Min. Cult. Nal. Nr. 317.832 din 12 Ian. 1942 prin care face cunos-
cuta incadrarea d-lui prof. I. Hudita dela Scoala de Arhivistica desfiintata, in
calitate de conferentiar definitiv la catedra de Istoria Universals dela Facultatea
de Litere din Bucureti.
La 12 Ian. 1942 se anunta reinceperea cursurilor pe data de 14 Ian.
Nr. 12 din 14 Ian. 1942, se libereaza d-lui loan Patriche certificat
constatator ca i s'a liberat un alt certificat de absolvire cu Nr. 753 din 4 Iulie
1929, pe care 1-a pierdut.

www.dacoromanica.ro
280 AURELIAN SACERD OTEA.NU

Min. Cult. Nal. Nr. 318.545 din 2r Ian. 1942, se trimite viza de plata
salariului profesorilor suplinitori D. Bogdan, M. Dumitrescu, E. Bogdanovici,
Al. Elian, Em. Condurachi si C. Andreescu.
Casa Corpului Didactic. Nr. 3755 din ro Febr. 1942 trimite instruc-
tiuni asupra modului de retinere a primei de 5 % asigurare.
Nr. 28 din 19 Febr. 1942, profesorii sunt invitati sA is parte la in-
humarea decedatului coleg H. Stahl.
Mitt. Cult. Nal. Nr. 53.48r din 18 Martie 1942, cere sA se alcatuiascp,
state separate pentru gradatia I-a a D-rei Maria Holban pe timpul r Nov. 1940-
31 Martie 1942. Cu Nr. 32 din 26 Martie 1942, se inainteaza statele cerute.
Nr. 37 din 28 Mart. 1942 se cere Min. Cult. Nat., directia MONT, mo-
bilizarea pentru lucru a d-lui prof. I. Hudita.
Nr. 38 din 3o Martie si 46 din 25 Aprilie 1942, d-1 I. *ucu cere sus-
tinerea examenului de diploma. Cu Nr. 46 din 25 Aprilie 1942 se inainteaza
d-lui prof. Al. Elian lucrarea pentru referat.
Casa Corp Didactic cu Nr. 9716 din 9 April 1942 trimite alte instruc-
tiuni cu privire la retinerea cotei 5 % asigurari.
Min. Cult. Nal. dir. Contab. cu Nr. 75.500 din 18 Aprilie 1942 trimite
instructiuni pentru aplicarea noului buget.
Nr. 44 din 18 April 1942, convocarea consiliului pentru diferite ches-
tiuni intre care publicatiile Ai regulamentul scoalei.
Proces-verbal Nr. 7 din 22 April 1942. Consiliul hotaraste inchiderea
cursurilor la 31 Mai, admite examene de diploma pentru restantieri pang in
toamna. anului 1942 si prezentarea la diploma a d-nei Aurelia Comanescu. D. A.
Sacerdoteanu e delegat cu suplinirea cursului de bibliologie. Yana la 15 Mai ur-
meaza sa se dea sugestii cu privire la organizarea si programa scoalei. Pentrn
Carnetul studentului se vor da, pang la ro Sept., bibliografia adaugita si lexicul
tehnic al specialitatilor. Colaborarea la Hrisovul trebue data pana la 25 Mai.
Min. Cult. Nal. dir. Contab. cu Nr. 86.753 din 27 Apr. 1942, instiin-
teaza scoala ca are prevedere bugetara pentru cheltuieli de materiale in sums
de 200.000 lei, efectiv 180.o90 lei.
Nr. 49 din 4 Mai 1942 se cere Min. Cult. Nat. plata salariului preva-
zut in buget pentru prof. suplinitori C. Andreescu, D. Bogdan si E. Bogdano-
vici, platiti cu diurna pana in Martie 1942.
Nr. 54 din 18 Mai 1942, d-1 prof. Al. Elian cere motivarea absentei
dela 27 April 1942 facuta din caned la boala.
Nr. 55 din 19 Mai 1942, cerfiticat d-lui prof. Al. Elian asupra situa-
tiei sale in invatamant.
Min. Cult. Nal. Dir. Contab. cu Nr. ro6.000 din 20 Mai 1942, trimite
instructiuni pentru re%inerea cotei de 5 % asigurare.
Nr. 59 din 26 Alai 1942 se cere Min. Cult. Nat. incadrarea prof. A.
Sacerdoteanu, Em. Virtosu, M. Holban si Al. Elian la catedrele avute sau mo-
dificate in titulatura dupa noua lege a invatamantului superior.
Nr. 6o din 26 Mai 1942 se cere Min. Cult. Nat. publicarea pentru ocu-
pare a urmatoarelor catedre vacante, toate cu prevedere bugetara. : Istoria ve-
chiului drept romanesc Institutii vechi romanesti, 2. Numismatica gm Arheo-
logia medie gi moderns generala yt romans. 3. Paleografia slava si limba tex-
telor, 4. Sigilografia, heraldica 5 genealogia. 5. Bibliografia, biblioteconomia gi
bibliologia. 6. Izvoarele interne si extern ale istoriei Romanilor. 7. Expertira
grafica si grafologia.
Nr. 62 din 27 Mai 1942 se convoaca consiliul pentru 29 Mai, la or-
dinea de zi, intre altele, publicatiile scoalei si programa analitica.

www.dacoromanica.ro
INFORMATII 281

Proces-verbal Nr. 8 din 29 Mai 1942. Consiliul fixeaza data exame-

nelor din sesiunea Iunie. Date le cerute prin procesul verbal din 22 Aprilie ne-
obtinandu-se, urmeaza sa fie prezentate pans la Jo Iunie. Se fixeaza comisia
pentru examenul de diploma al d. Ion I. Sucu. Se expediaza telegrame de mul-
tumire reintemeietorilor scoalei.
Nr. 65 din 29 Mai 1942 catre Min. Cult. Nat. cerandu-se plata sa-
lariului de suplinitor pentru d. prof. I. Hudita.
Nr. 66 din 3o Mai 1942. Telegrams care Conducatorul Statului mul-
tumind pentru reinfiintarea scoalei.
Nr. 67 din 3o Iunie 1942. Idem. catre Vicepresedintele Consiliului,
prof. M. Antonescu.
Nr. 68 din 30 Mai 1942, idem catre prof. I. Petrovici, Ministrul Cu!.
-turii Nationale.
Publicarea unor catedre vacante.
Ministerul Culturii Nationale i al Cultelor. In conformitate cu dispozi-
tiile art. 61, 62 si 63 din legea Nr. 386, privitoare la organizarea invatamantului
superior, se publics vacante, in vederea chemarii restranse sau prin transferare,
urmatoarele catedre si conferinte :
Dela sScoala de Arhivisticel din Bucure;ti.
Catedra de istoria vechiului drept romanesc si institutii vechi romfinesti.
Catedra de numismatics It arheologie medie si moderns generals $i romans.
Catedra de paleografie slava si limba textelor.
Nr. 111.683 942.
Mon. tic., p. I, Nr. 124 din 31 Mai 1942, p. 4583-4584 ; cf. Si Nr. 139
din 18 Iunie 1942, p. 5033)
Nr. 69 din I Iunie 1942 catre Min. Cult. Nat. insotita de cererea si
memoriul prof. A. Sacerdoteanu pentru numirea Comisiei de echivalare in con-
formitate cu noua lege a invatamantului superior.
Nr. 71 din I Iunie 1942, care Min. Cult. Nat. pentru mentinerea d-rei
Eleonora Isopescu la biblioteca pand la terminarea organizarii ei.
Nr. 73 din 2 Iunie 1942. Se convoaca consiliul profesoral pentru 4
Iunie spre a numi comisiile in vederea chemarii la catedrele vacante.
Nr. 74 din 3 Iunie 1942, d. Brandus V. Iorgulescu cere aprobarea
tezei de diploma la expertiza grafica despre Scrisul inorganizat fi desorgani at.
Proces verbal, Nr. 9 din 4 Iunie 1942. Consiliul fixeaza comisiile pen-
tru chemare la catedrele vacante : 1. Institutii vechi ronidneti si vechiul drept
romanesc : A. Sacerdoteanu, Em. Virtosu si Maria Holban ; 2. Numismatica
arheologia medie si modernd generalci si romeinci : Maria Holban, A. Sacerdoteanu
si Al. Elian ; 3. Paleografia slava- si limba textelor : Em. Virtosu, Al. Elian si
A. Sacerdoteanu.
Nr. 77 din 4 Iunie 1942 catre Min. Cult. Nat. cu propunerile de co-
misii pentru recrutarea profesorilor la catedrele vacante.
Nr. 79 din 5 Iunie 1942, decizia prin care d. I. C. Dobrescu este de-
legat sa irnplineasca functia de secretar al coalei pe timpul mobilirarii d-lui
G. Vlasceanu.
Mm. Cult. Nat. Nr. 116.109 din 5 Iunie 1942 numeste presedintii co-
misiilor instituite pentru recrutarea profesorilor la catedrele vacante.
Nr. 80-87 din 5 Iunie 1942 catre 'profesorii definitivi Al. Elian, A
Sacerdoteanu, Em. Virtosu si M. Holban incunostintandu-i ca fac parte din co-
-misiile instituite pentru recrutarea de profesori la catedrele publicate vacante.
Nr. 89 din 6 Iunie 1942 se depune procesul-verbal al comisiei instituita
pentru transferare la catedra de Vechiul drept romanesc Institutii vechi ro-
marieti.

www.dacoromanica.ro
282 AURELIAN SACERDOTEANU

Nr. 92 din 8 Iunie 1942 Procesul-verbal al comisiei instituita, pentru

transferare la catedra de Paleografie slava i limba textelor.
Sr. 93 din 9 Iunie 1942, Procesul-verbal al comisiei instituita pentru
transferare la catedra de Arheologie medie i moderns generala i romans i
numismatics.
Nr. 94 din 9 Iunie 1942 se convoaca consiliul pentru ora r r spre a
discuta procesele verbale ale comisiilor de transferare.
Proces-verbal Nr. zo din 9 Iunie 1942. Consiliul ia act de lucrarile co-
misiilor instituite pentru transferare Ia catedrele vacante i constatand ca nu
este cazul, dispune sa se continue pentru chemare conform art. 64 din legea in-
vatamantului superior.
Nr. 95 din 9 Iunie catre Min. Cult. Nat. aratfindu-se ca nu au avut loc
propuneri de transferare i urmeaza sa completeze comisiile pentru chemare larga.
Min. Cult. Nat. Nr. 120.796 din 72 Iunie 1942, completeaza comisiile
pentru chemare largil cu d-nii prof. Gh. Bratianu i I. Minea la catedra de
Vechiul drept romanesc i Institutii vechi romfinesti ; Silviu Dragomir i St. Cio-
banu la catedra de Paleografia slava i limba textelor ; I. Andrieescui R. Vulpe
la catedra de Numismatica i Arheologie medie i moderns generala i romans.
Nr. 98 118 din 13 Iunie 1942, sunt anuntati membrii comisiilor sa
ia parte la edintele respective, la 16 Iunie pentru Vechiul drept romanesc i
Institutii vechi romaneti, la 17 Iunie pentru Paleografia slava i limba textelor
i la 19 Iunie la Numismatica i Arheologia medie i moderns generala i ro-
mans.
Nr. 120 din 16 Iunie 1942, referatul d-lui prof. Al. Elian asupra lu-
crarii de diploma prezentate de d. I. I. ySucu
Lucrarea D-lui I. *ucu, Contributiuni la istoricul schitului Goleti din
jpd. Muscel prezentata ca lucrare de diploma la Izvoarele Istoriei Romanilor,
cuprinde in primul rand o infatiare a situarii i a arhitecturii schitului. 1.1rmeaza,
apoi, un istoric, pe cat se poate, complect al schitului, dela intemeierea lui
stabilita pe o discutie interesanta a izvoarelor pana in secolul trecut, la care
se adaoga date asupra averii micatoare i nemicatoare a schitului. Lucrarea
se incheie cu o genealogie a Piscupetilor, familie coboritoare din ctitorul Gri-
gorie, fost episcop al Buzaului. La aceste Contributiuni, care numara 46 file,
se adauga o bogata Arixa de documente, relative la istoricul schitului, carora
li se alatura i 6 (ase) fotografii ale exteriorului schitului, luate, probabil, de
candidat.
Lucrarea cu inevitabilele stangacii ale incepatorilor cuprinde insa
i date pretioase, bazate, in cea mai mare parte, pe materiale inedite, din Ar-
hivele Statului din Bucureti, a caror publicare mi se pare binevenita. Sunt,
dar de parere sa se admita lucrarea pentru examenul oral".
1. VI. 42. Alexandru Elian.
Nr. 121 din 16 Iunie 1942, convocarea comisiei pentru examenul de
diploma al d. I. I. *ueu, la 25 Iunie, ora 6. d. a.
Nr. 122 din 17 Iunie 1942 referatul comisiei pentru chemarea d-lui
Const. Andreescu la catedra de Vechiul drept romanesc i Institutii vechi ro
maneti.
Sr. 123 din 18 Iunie 1942 referatul comisiei pentru chemarea d-lui
Damian P. Bogdan la catedra de Paleografie slaty a i limba textelor.
Min. Cult. Nat. Nr. 125.245 din 20 111111e 1942, face tiut ca D-1 Mi-
nistru I. Petrovici a pus Ia dispoLitia coalei suma de 1.000.000 lei pentru pro-
curare de aparate din Germania necesare laboratoarelor.

www.dacoromanica.ro
INFORMAIII 283

Nr. 124 din 20 Iunie 1942, referatul comisiei pentru chemarea d-lui
Em. Condurachi la catedra de Numismatics i Arheologie medie yi moderna, ge-
neralA 5i romana.
Nr. 126 din zo Lillie 1942 se convoaca consiliul pentru discutarea re-
feratelor de recomandare la catedrele vacante, pentru 22 Iunie.
Nr. 127 din 22 Iunie 1942, catre Min. Cult. Nat. inaintandu-se ce-
rerea si memoriul d-lui Em. Virtosu, pentru echivalarea in salariu cu profesorii
agt egati.
Proces-verbal Nr. .r.z. din 22 Iunie 1942. Consiliul luand cunostinta de
recomandarile facute de comisiile instituite pentru chemare, la catedrele vacante
se pronunta in unanimitate pentru : I. d. Const. Andreescu la Vechiul drept
romanesc si institutii vechi romanesti ; 2. d. Damian P. Bogdan la Paleografia
slava ai limba textelor, 3. d. Em. Condurachi la Numismatica si Arheologia medie
si moderna generals romana.
Nr. 131 din 22 Iunie 1942 care Rectoratul Universitatii din Bucu-
resti inaintandu-se dosarele lucrarilor comisiilor pentru chemare larga la cate-
drele vacante.
Min. Cult. Nal. Decret No. 1820 (Mon. Otte. No. 144 din 24 Iunie 1942,
p. 5188 pentru numirea directorilor la scoalele speciale, intre care A. Sacerdo-
teanu este numit la coala de Arhivistica din Bucuresti.
Nr. 132 din 24 Iunie 1942, catre Min. Cult. Nat. cu cererea si me-
rnoriul D-rei Maria Ilolban pentru echivalarea in salariu cu profesorii agregati.
Nr. 133 din 24 Iunie 3942, idem pentru d 1 Al. Elian.
Nr. 136 din 24 Iunie 1942, convocarea consiliului profesoral la 26.
Janie, pentru : r. Incheierea situatiei scolare, 2. Propuneri pentru regulament, 3.
Recomandarea lucrarilor yi aparatelor pentru inzestrarea bibliotecei 51 labora-
torului.
Institutul g neral de asigurare, economie, credit si asistenta al func-
tionarilor di pensionarilor publici, Nr. 2976 din 25 Iunie 1942, pentru retinerea
de 5. la functionarii cumularzi pe timpul dela r Oct. 1941 I Mai 1942.
Min. Cult. Nat. Nr. 126.978 din 26 Iunie 1942 (circulara Nr. 10 ..)
cu indemn pentru studenti de a face practica aeromodelismului gi planorismului
ca mimed de razboiu.
Min. Cult. Nat. Nr. 130.960 din 26 Iunie 1942 circulara Nr. 103/
pentru incetarea lucrarilor care comports rezolvarea prin consilii intre x Iulie
x Oct.
Proces-verbal Nr. 12 din 26 Iunie 1942. Consiliul incheie situatia exa-
menelor din sesiunea Iunie. Se amana darea referintelor privitoare la regulament
pana la 15 hire ; se deleaga in comisia de redactare d. C. Andreescu, Em. Con-
durachi si Al. Elian [S a lucrat de C. Andreescu si A. Sacerdoteanu]. Listele
de carti si aparate se vor da pana la to Iulie.
Sub Nr. 137 din 3o Iunie 1942 se inregistreard convocarea d lui A.
Sacerdoteanu la Senatul Universitar pentru 3o Iunie 1942, spre a discuta pro-
punerile de chemare la catedrele N acante.
Nr. 141 din 3o Iunie 1942 catre Monitorul Oficial pentru tiparirea vol.
II din Hrisovul.
Nr. 1.42 din 3 Iulie 1942 care Min. Cult. Nat., pentru a interveni la
Mon. Ofic. in acelas scop.
Mintsterul Cullum Nationale si al Cultelor. Directiunea invatamantult.i
superior, publica in Mon. Otic. Nr. 154 din 6 Iulie 1942, p. 5532 5534
In conformitate cu dispozitiunile att. 64, penultimul alineat d.n legea de
organizare a invatamantului superior, se publica rapoartele Comisillor de che-
mare la catedrele : 1. Istoria vechzuluz drept romdnesc i institufzi vechi romd-

www.dacoromanica.ro
-284 AURELIAN SACERDOTEANU

negi, 2. Paleogratza slavd )Si lzrnba texielor, i 3. Numismaticci i arheologie medic

Isi modernd, generald fi romdnd, vacante la Scoala de Arhivistica din Bucuresti.
Nr. 135.428/942. Raport cu privire la ocuparea catedrei de Istoria ve-
chiului drept romanesc si institutii vechi romanesti dela Scoala de Arhivistica.
D-1 Constantin Andreescu, asistent la catedra de istoria universals a Uni-
versitatii din Bucuresti, dela r Octomvrie 1940, a functionat in aceiasi calitate
pe langa catedra de istorie universals, pe urma pe langa cea de istorie medie-
vala a Universitatii din Iasi, inch' din Octomvrie 1924.
D-sa este doctor in litere al Universitatii din Bucuresti si a suplinit intre
anii 1932 1936 1937 cursul de istoria medievala a Universitatii din Iasi, iar
1941-1942 catedra de istoria dreptului vechiu romanesc dela Scoala de Arhi-
vistica din Bucuresti.
Prin faptul ca a fost timp de doi ani membru al Scoalei Romane din
Franta i trimis pe urma pentru cercetari de arhive la Paris de Fundatia I. C.
Bratianu, d-sa are astfel o pregatire indelungata i serioasa in domeniul stu-
diilor istorice.
Ea se dovedeste printr'o serie de valoroase lucrari, printre care insem-
nam : manualul de paleografie latina, singura lucrare de ncest gen in limba
noastra, cuprinzand si material documentar relativ la tarile noastre ; La France
et la politique orientale de Catherine II..., doua studii publicate in Mlanges
de l'Ecole roumaine en France, 1928 sf 1930, intemeiate pe cercetari in Arhi-
vele franceze.
In special pentru institutiile vechi romanesti, care privesc catedra de
istoria dreptului si institutiile vechi romanesti dela Scoala de Arhivistica din
Bucuresti, sunt de remarcat : Stefanita Lupu, domn al Moldovei (1659 1661 ,
in colaborare cu C. A. Stoide i Evolutia invatamantului in Moldova si isto-
ricul Liceului National din Iasi, Iasi 1935. Studiul situ despre o nationalitate
ortodoxa, publicat in mai multe reviste roman si strain, este o sinteza inte-
resanta i originals a aspectului bisericesc al chestiunii Orientului.
Pe langa aceste studii si lucrari de o deosebita valoare in domeniul dis-
ciplinei istorice, d-1 Andreescu fiind referent titular cl. I la Consiliul Legislativ,
Sectiunea de Studii, documentare si publicatiuni, poseda an numai o cultura
dar i o practica juridica neindoelnica. Redactor de reviste istorice, speciali7at
in studiul stiintelor ajutatoare ale istoriei, d-sa este astfel foarte indicat pentru
a fi recomandat la catedra de istoria vechiului drept romanesc i institutii vechi
romanesti dela Scoala de Arhivistica din Bucuresti, ca titularul ei, avand mai
ales in vedere ca in acest invatamant latura istorica are intaietate.
17 Iunie 1942.
Gh. Bratianu, I. Minea, A. Sacerdoteanu, M. Ilolban, Em. Vartosu.
Nr. 135.428/942. Raport cu privire la ocuparea catedrei de Numismaticd,
arheologie medievald i modernd, generald fi ronand, de la cooala de Arkzvtsticd
de pe ldngd Direclzunea Generald a Arhzvelor Statului.
atedra de Numismatics si Arheologie medievala si moderns, generals
si romans dela Scoala de Arhivistica de pe laugh' Directiunea Generals a Ar-
hivelor Statului, prezinta un camp de activitate vast, cu preocupari complexe.
Titularul unei asemenea catedre trebue sit poseada o pregatire de specialitate
deopotriva in arheologia clasica si in cea medievala, sit fi lucrat atat in dome-
niul istoriei universale cat si in acela al istoriei nationale si sit se fi ocupat in
acelasi timp si de numismatics si de celelalte ramuri ale arheologiei.
Informandu-ne asupra activitatii si pregatirii diferitilor istorici, numismali
pi arheologi roman, pe care i-am putea avea in vedere pentru ocuparea unui
post cu cerinte atat de variate, am constatat ca d-1 Emil Condurachi, doctor in

www.dacoromanica.ro
INF ORMATII 285

litere si actualul suplinitor al catedrei, indeplineste in chipul cel mai satisfacator

conditiunile enumerate. In adevar, d-sa e singurul dintre tinerii nostri cerceta-
tori care, pornind dela o serioasa pregatite in disciplina atat de evoluata a ar-
heologiei antice, sa se fi incumetat in tratarea problemelor spinoase si insufi-
cient lamurite ale arheologiei medievale. Deasemenea, preocuparile d-sale s'au
intins in chip egal asupra chestiunilor de arheologie generala si asupra aceloia,
atat de importante, de arheologie romaneasca medievala. De alts parte, in ac-
tivitatea d-sale remarcam, alaturi de multiple preocupari de caracter arheo-
logic, o specials atentie acordata numismaticei, disciplina, care desi atat de
mult si de staruitor cultivate la not de catre colectionarii amatori, a format prea
rare on si mai mult incidental, obiectul de studiu al arheologilor competenti.
D-1 Emil Condurachi este licentiat al Facultatii de Filosofie si Litere din
Iasi din 1932 si doctor al aceleasi facultati din 1938 cu mentiunile cele mai
inalte. Pregatirea universitara si-a facut-o cu deosebire in seminariile distinsilor
nostri colegi : prof. Ilie Minea si prof. Paul Nicorescu si in Seminarul de Ar-
heologie al regretatului prof. Oreste Tafrali. In aceasta ultima institutie, d-sa
a functionat si Ca asistent suplinitor si apoi definitiv timp de 8 ani (1 Ianuaref
1933 1 Iunie 1940). Ca membru al coalei Romane din Roma si al coalei Ro-
mane din Franta si ca membru-oaspe al coalei Franceze din Atena, d-sa si-a
intregit si amplificat pregatirea stiintifica, urmand cursurile maestrilor ilustri ai
arheologiei antice si medievale din tari/e respective, cercetand diverse muzee,
monumente si santiere de sapaturi si scriind mai multe lucrari si articole de
specialitate.
Lucrarile d-lui Emil Condurachi sunt destul de numeroase, denote preo-
cupari variate si prezinta o valoare incontestabila. Din toate se desprinde im-
presia unui spirit vioiu si clar, a unei bune pregatiri stiintifice si a unei sar-
guinte ordonate. Toate prin caracterul original al concluziilor for si prin serio-
zitatea metodei cu care au fost alcatuite, reprezinta contributiuni meritoase la
progresul stiintelor arheologice.
Aceste insusiri sunt evidente Inca dela primele lucrari ale d-lui Emil Con-
durachi, pregatite in Seminariile Facultatii de Litere din Iasi, precum in studiul :
Ju-ii i judecile moldovenesti (in Cercetdri istorice, 1932), prin care d-sa incearca.
pentru prima oars sa lamureasca originile acestor stravechi institutii ale Tarii
Moldovei ; in discutia despre Biserica Domneasca dela Curtea de Arges, publi-
cata in Arta si Arheologia, 1933, 8 9, in nota despre Boerii moldovent ,si lupta
dela Valea Albd, aparute in aceiasi revista.
Ca prim rezultat al studiilor facute la Roma, d-1 Emil Condurachi a dat
la iveala importanta sa lucrare de doctorat despre Monumenti cristiani nell'Illi-
rico (aparuta in Ephemeris Dacoromana, IX). E un studiu bogat, realizat pe
baza de cercetari asidui si minutioase, care au necesitat in afara de lucrul in
bibliotecile din Roma, o intinsa ancheta la fata locului, la numeroasele resturi
de monumente protocrestine din Italia, din Grecia si din fosta Jugoslavie. Printre
altele, autorul a ajuns la constatarea precise, pe cat de interesanta, a doua prin-
cipale curente artistice care, pornite din Orient, si-au impus influenta asupra
arhitecturii protocrestine din provinciile Illyricului : unul sirian, manifestat in
regiunile adriatice, altul, originar din Asia Minors, care s'a exercitat mai cu
seams in regiunile dinspre Pontul Euxin, inclusiv Dobrogea noastra.
In acela domeniu, d-1 Emil Condurachi a mai publicat : Les Juifs en
Illyricum (1937), Elements syriens dans l'arhttecture chretienne d'Illyrie (comuni-
care la Congresul International de Studii bizantine, Roma 1936) ; Sur deux
bas reliefs chretiens de Tomis (importanta lamurire asupra unor reliefe gasite la
Constanta, care mai inainte erau socotite ca protocrestine si pe care autorul le
dovedeste ca apartinand unui repertoriu mai echiu, pagan) ; Isis-Aphrodite, Bei-
N

www.dacoromanica.ro
286 AURELIAN SACERDOTEANU

trdge zu einer I konographie des alexandrinischen Synkretismus (in Bulletin de

la Section Instorique de l'Academie Roumaine, XXXI, 1939-1940) ; La Madonna
col Bambino : indagini iconografiche (o contributie noun la studiul problemei ori-
ginilor antice ale unui caracteristic motiv din iconografia crestina).
D-1 Emil Condurachi a fost deasemeni mult preocupat de istoria Ii arheo-
logia Imperiului roman de Rasarit, precum dovedesc lucrarile sale despre : Una
versione greca di un passo di Eutropio (in Rivista di Filologia e di Istruzione
classica, XV, 1937), Ausones d'Italie ou Ausones du Danube? (1937), La polt-
tique financiere de l'empereur Julien (cu concluzii noi si foarte importante despre
istoria economics a imperiului roman in sec. IV) ; Probleme economice si mone-
tare in sec. IV (1940).
Documentele epigrafice au fost intrebuintate cu mult folds de d-1 Emil
Condurachi in articolele Le rang des proconsuls d'Afrique et d'Asie au debut du
IV-e siecle. (An. Inst. de Studii clasice, Cluj, III, 1940) si Sur la carriere de
Q. Tullius Maximus, gouverneur de Thrace (ibidem), prin care se stabilesc pre-
tioase amanunte de prosopograiie romans.
Numismatics datoreste d-lui Em. Condurachi mai multe contributii de
valoare ca : Gordien et Serapis sur les monaies pontiques, Zeul mare" de pe mo-
netele din Odessos (interesanta incercare asupra divinitatii locale MiTaq es ;c,
socotita de autor ca fiind tot una cu Pluton din Eleusis) ; Monnaies byzantInes
'toupees; Tezaurul de monete argintate de la Mcicin; Fenomene premedievale in
circulalza monetard la Dundre.
Spre. a incheia aceasta scurta expunere asupra lucrarilor d-lui Em. Con-
durachi, amintim, in afara de diferitele sale recensii, comunicari si note mai ma-
runte, contributiile sale stiintifice remarcabile despre Factions et jeux de cirque
it Rome au debut du VI-e siecle (in Revue historique du Sud-Est-europeen), XVIII,
1942, si Sul culto di Asclepio nelle provincie balcaniche dell'Impero (comunicare
la Congresul International de Studii Romane, Roma, 1938).
Pe langa constatarile noastre despre pregatirea constiincioasa si aleasa
a d-lui Emil Condurachi, in Cara si in strainatate si despre opera d-sale publi-
cata pa'nd acum, rod al unei harnice activitati de peste io ani, amintim si ex-
celentele probe de calitati didactice, pe care d-sa le-a dat ca asistent la Semi-
narul de Arheologie d;n Iasi 9i ca profesor suplinitor la catedra care formeaza
obiectul Comisiunii noastre. Ne aflam in fata unui element distins si activ, care,
prin tot ce a lucrat panii acum, se impune atentiei noastre qi ne sugereaza cele
mai bune aprecieri, indreptatindu-ne in acelasi timp, cu prisosintA, increderea
rioastra in viitorul s5u stiintific.
De aceea, subsemnatii, membrii ai Comisiunei de chemare la catedra de
Numismatics si Arheologie medievala si moderns, generals si romans, dela Scoala
de Arhivistica de pe langa Directiunea Generals a Arhivelor Statului din Bu-
curesti, suntem de acord in a conchide ca d-1 Emil Condurachi merits sa fie
chemat la aceasta catedra, fars vreo alts probe, conform art. 64 din legea in-
vatarnAntului superior, ale carui conditiuni le indeplineste.
Ca o observatiune de caracter secundar pentru scopul prezentului raport,
i numai fiindca e vorba de un tank- invatat, inzestrat cu stet de bune lusu-
airistiintifice $i didactice, ne exprimam speranta ca pe viitor d-sa va gasi po-
sibilitAtile si imprejurarile favorabile care i-au lipsit pane acorn, pentru a adAuga
la eminenta d-sale pregatire sI activitate teoretica, o mai insistenta activitate
arheologica pe teren, in tam noastra fiind absolute nevoie, tocmai pentru ar-
heologia medievala, de numeroase sapaturi.
Bucuresti, 59 lunie 1942.
Radul Vulpe, profesor de arheologie ti preistorie dela Facultatea de Li-
tere din Iasi.

www.dacoromanica.ro
INFORMATII 287

Ion Andrieaescu, profesor de arheologie i preistorie la Facultatea de Li-

tere din Bucureati.
Aurelian Sacerdoteanu, director general al Arhivelor Statului, profesor ai
director al coalei de Arhivistica.
Maria Holban, profesoara la coala de Arhivistica.
Alexandru Flian, profesor la coala de Arhivistica.
Nr. 135.428/942. Raport cu privire la ocuparea catedrei de Paleogra-
fie slavA f limba textelor dela coala de Arhivistica din Bucureti.
Catedra de paleografie slava i limba textelor dela coala de Arhivistica
din Bucureati, prin importanta ei pentru aceasta acoala, implied din partea de-
tinatorului ei cunoatinte vaste, nu numai in domeniul paleografiei propriu zise
ai a textelor romaneati vechi, ci ai a cunoaaterei limbei slave vechi, precum ai
putinta de orientare in limbile slave vecine moderne.
Se tie ca o bunA parte din textele noastre vechi (carti, manuscrise i
acte diplomatice) sunt scrise in limba slava, cu particularitati irnprimate de catrc
vecinii notri, fie cei dela rAsarit, fie de peste Dunare. In legatun cu aceste
considerente, cred ca in momentul de fata in Cara noastra nu se poate gAsi un
alt candidat pentru ocuparea acestei catedre, decal d-1 Damian P. Bogdan,care
intruneate conditiunile de mai srs.
Activitatea didactics si atiintifica a d-lui Bogdan este bine cunoscuta.
Licentiat al Facultatii de Litere ai Filosofie din Bucureati din anul 1930
i diplomat al coalei Superioare de Arhivistica din Bucureti, d-1 Bogdan iai
is doctoratul la aceiaai Facultate in anul 1933. Din anul 1935 i pans in pre-
zent, d-1 Bogdan ocupA postul de asistent pe langa catedra de istoria Slailor
rasariterti dela aceiai Facultate. In acela timp d-1 Bogdan face o aspra acoala
tiintifica de bibliotecar pe langa sectia slava a manuscriselor din Biblioteca
Academiei Romane, incepand cu anul 1933 ai /Ana in ziva de astAzi. Aid d-sa
se familiarizean cu paleografia, diplomatica ai limba textelor noastre vechi, ro-
maneti ca al slave. lar in calitate de profesor suplinitor la catedra de paleo-
grafie slava depe langa Scoala de Arhivistica din Bucursati, dela 1939 incoace
ca ai in calitate de asistent universitar, d-1 Bogdan dovedeate cele mai remar-
cabile insuairi didactice.
Dar d-1 Bogdan desfaaoara o laborioan activitate tiintificA in spiritul si
directia catedrei, la care-I propun.
Intre anii 1931-1942, d-sa publica o serie de studii, editii de texte, tra-
duceri, articole i recenzii in diferite publicatii de *Write romaneati, in deosebi
in Revista Istoricd Ronidnd". Dintre aceste lucrari se remarca in afara de pri-
mele studii, o recenzie critics Documentul dela Vatopedi al Tarului bulgar Ioan
Asan al II-lea" in Revista Istorica Roman& 1931, pag. 187 189 si traducerea
unui intreg capitol din Paleografia slavo-rusA", a lui A. I. Sobolevski, publi-
cata in Arhivele Olteniei, 1932, pag. 55-60, precum ai urmatoarele : r. Con-
tribution:: la studiul diplomatices vechi moldovenesti" (Bucureati 1934, Fag. 49 .

2. Diplomatica slavo-romdnd din secolele XIV si XV (Bucureati 1935, 187 pag.

+ 9 planae) ; 3 Acte moldovenesti dinainte de .Stefan eel Mare (Bucureti 1938,
78 pag. + 2 planae), 4. Pomelnicul dela Bistrif a si rudeniile dela Kiev si dela
Moscova ale lui sStefan eel Mare (publicat de Academia Romand, Bucureati 1940,
26 pag. 2 anexe + 4 planae) ; 5. Pomelnicul Mcindstirii Bestrita (Bucuresti,
1941, 166 pag. + 8 plane) ; 6. Manual de paleografie slavo-roincind in colabo
rare cu Henry Stahl, Bucureti 1936, 93 pag.) i altele.
In toate aceste lucrari, ca i in cele pe care nu le enumeram, d-I Bogdan
.aduce contributii extrem de importante la istoria noastra, la diplomatica ai la
paleografia ei ai dovedeate o serioasA pregAtire atiintifica, o metodA minutioasA
-de cercetare si o cunoaatere adanca a textelor vechi romfinesti, si mai ales a

www.dacoromanica.ro
288 AURELIAN SACERD MANLY'

limbei slave bisericesti, a limbei actelor slavo-iomane si a limbilor ruse, bul-

gare, sarbe 01 polone. Dealtfel, activitatea d-sale este continua pana azi.
In afara de cceasta activitate, d-sa a tinut Eeminarul de istoria si cul-
tura Slavilor rasariteni dela Facultatea de Litere din Bucuresti si a fost un bun
organizator al Sectiei manuscriselor slave dela Academia F omana, pe Ifinga rolul
pe care 1-a avut ca translator la sectia slava a documentelor istorice dela Ar-
hivele Statului din Bucuresti.
Aceste date ma indreptatesc sa propun comisiei cu toata convingerea si
fara nicio rezerva, chemarea d-lui Damian P. Bogdan la catedra de paleografie
slava 5i limba textelor depe langa Scoala de Arhivistica din Bucuresti.
Venirea lui la aceasta catedra ar fi nu numai o recunoastere a activitatii
sale rodnice pe terenul stiintific $i didactic, ci o chezasie ca scoala care se-
incadreaza in invatamantul superior, va fi asigurata cu un element de mare va-
loare stiintific si de o seriozitate 5i putere de munca adequate acestei scoli
z8 lunie 194f.
Stefan Ciobanu.
Prof. universitar, Membru al Academiei Romane.
A. Sacerdoteanu, Al. Elian si Em. Vartosu.
Min. Cult. Nat. Nr. 133.626 din 9 Iulie 1942 (circulara Nr. 104) pcntru
fixarea cuantumului taxelor studentesti.
Nr. 148 din To Julie 1842 catre Min. de Finante pentru a aproba plata
salariului suplinitorilor platiti pana la I Aprilie cu indemnizatie.
Mtn. Cult. Nat. Nr. 110.054, din II Iul. 1942, decizia prin care d-ra
Fleonora Isopescu, bibliotecara scoalei,este reincadrata bibliotecara sef cu I gra-
datie la Biblioteca Universitatii din Cernauti pe data de I Nov. 1942.
Min. Cult. Nal. Nr. 131.671 din I I Iul. 1942, arata ca se va plati
indemnizatia de deplasare la comisiile de chemare sau concurs numai profeso-
rilor din alts localitate.
- Nr. 153 din 13 Julie 1942 catre Min. Cult. Nal.:
Este de obste stiut ca bibliotecile, arhis ele si muzeele spre a si implini
niarea for datorie, trebue sa fie bine organizate. Pentru pregatirea arhivarilor,
bibliotecarilor si personalului dela muzee asa cum cer conditiile for speciale, care
trebue adoptate gi nevoilor noastre, Scoala de Arhivistica lucreaza de 18 ani.
In acest timp ea a izbutit sa dea un manunchiu de specialisti cu care se man-
dreste.
Acest lucru nu este deajuns. Este necesar ca organizarea acestor insti-
tute de culture sa porneasca dela inceput, adeca sa fie oameni bine pregatiti
in toate posturile care au raspunderea arhivei curente, a depozitelor de biblio-
teci si a custozilor de muzee. Acum, dupe noua organizare data Scoalei de Ar-
hivistica prin legea invatamantului superior, aceasta este in masura sa impli-
neasca toata pregatirea necesara unor astfel de meniri.
Insa nu vom ajunge sa putem avea om pregatit la loc potrivit decat
dace recrutarea lui se va face cu acest scop, asa cum se face in toate tarile cu
grija de aceste preocupari. Deaceea va rugam sa binevoiti a dispune sa se in-
tervina la Ministerul Afacerilor Interne spre a dispune ca prin noua lege ad-
ministrativa sa, se prevada obligativitatea recrutarii arhivarilor, bibliotecarilor
si custozilor de muzee generale, dintre diplomatii Scoalei de Arhivistica eel putin
in proportie de 12 din numarul total al personalului respectiv al arhivelor de
registraturi, bibliotecilor de stat, municipiu sau comuna, etc.
Aceasta recrutare pe langa ca va duce la o mai buns ingrijire a mate-
rialului respectiv, dar va usura foarte mult conservarea lui pentru istoria na-
tionals.
Director, A. Sacerdoteanu. p. Secretar, I. C. Dobrescu.

www.dacoromanica.ro
INFORMATI1 289

Min. Cult. Naf. Nr. 55.106/942 (circulara Nr. 95), cerand informatii
asupra situatiei studentilor. Cu Nr. 144.005 din 21 Iul. 1942, se cer noui com-
pletari de informatii.
Se raspunde cu Nr. 163 din 22 Aug. 1942 :
..... Pregatirea arhivarilor, bibliotecarilor i cercetatorilor de izvoare is-
torice, core timp indelungat i practica neintrerupta. Pentru a avea aceasta po-
sibilitate yScoala de Arhivistica trebue sa fie in masura a avea biblioteca des-
chisa neintrerupt (8 dim. 19 seara) ; un camin special supraveghiat continuu
de directie si de profesori, in care sa poata lucra studentii pe baza albumelor pa-
leografice, a reproducerilor exacte si a materialului didactic special. Contactul
continuu cu materialul istoric poate provoca ravna si interesul pentru astfel de
cercetari, de unde sa rezulte apoi pasiunea necesara conservarii, inventarierii i
studierii arhivelor i bibliotecilor noastre.
Amintim ca intro scoala de caracterul scoalei noastre nu pot figur-t in-
teun an decat cel mult 20 de elevi (Ecole des Charles din Paris primeste numai
12 in anul I, ajungand sa sfarseasca anul III numai 7 8 studenti . Socotind
ca in acest camin ar putea vent 2 3 din numarul elevilor pans acum majoritatea
elevilor nostri erau licentiati de facultati ne trebue un camin pentru 4o de
studenti cate cel mult 3 studenti in camera, pentru a putea lucra.
Baca acest desiderat al nostru va putea fi imphnit avem siguranta de-
plina ca vom putea forma adevarati arhivari i bibliotecari devotati, asa cum
cer aceste institutii de inalta cultura nationala.
Director, A. Sacerdo/eanu. p. Secretar, I. C Dob e cu.
Mtn. Cult. Naf. Nr. 150.943 din 27 Iulie 1942, informeaza ca fondul
pentru ajutorarea familiilor luptatorilor de pe front si a invalizilor de razboiu
a trecut in administrarea Consiliului de Patronaj al Operelor Sociale.
Min. Cult. Naf. Nr. 154.695 din 3 Aug. 1942 Circulara Nr. 108 , se
cere statistica elevilor si material documentar asupra actviitatii scoalei.
Min. Cult. Naf. Nr. 99.341 din 7 Aug. 1942, cerandu se tabloul pro-
fesorilor si elevilor cazuti in razboiu.
Min. Cult. Naf. Nr. 151.778 din ro Aug. 1942, trimite instructiuni cu
privire la aprovizionarea cu alimente.
Min. Cult. Nat. Nr. 157.965 din 13 Aug. 1942 : Avem onoare a va
face cunoscut ca prin Decretul No. 1.820/942 si in conformitate cu dispozitm-
/tile art. 17 din legea No. 386 relativa la organizarea ith atamantului superior,
se numeste ca director, pe data de 24 Iunie 1942, D-1 Aurelian Sacerdoteanu
la coala de Arhivistica din Bucuresti".
MM. Cult. Nat. Nr. 167.319 din 21 Aug. 1942, cu instructiuni asupra
modului cum urmeaza sa se lac& numirile de personal i viza controlorului fi-
nanciar.
Min. Cult. Nat. Nr. 167.395 din 22 Aug. 1942, Cu privire la perso-
nalul care are a doua functiune temporara, la care trebue sa renunte.
Mtn. Cult. Naf. Nr. 126.285 din 29 Aug. 1942 face cunoscut ca d-1 mi-
nistru I. Petrovici a repartizat scoalei suma de 200.000 lei pentru procurarea
de material din tail.
2. Diverse.
Prin legea de organi are a invellelnantului superior din 23 Mai 1942, d.
ministru al Culturii Nationale t. Petrovici a reinfiintat coala de Arhh istica.
Cu incredere si sarguinta ea isi va urma calea inceputa pentru ridicarea nivelului
cercetarilor arhivistice si bibliotecaresti la not in Cara, cu toata priceperea i
toata eruditia de care este capabila.
Hrisovul II. 1 31

www.dacoromanica.ro
290 AIIRELIA.N SACERDO'pA.NU

Institutul de istorie universald intemeiat oi inzestrat de regretatul pro-

fesor Nicolae Iorga a fost reorganizat printr'o noun lege care ii des un nou nume.
In viitor va fi Institutul de istorie universald N. Iorga" i va fi sub directia
d. profesor Gh. I. Bratianu dela Facultatea de litere din Bucureoti. Reinaugu-
rarea, dupn distrugerile din Sept. 194o Ian. 1941, a avut loc in ziva de 6
Dec. 194r, cand s'a fa'cut Si comemorarea ilustrului disparut.
In anul acesta otiinta istorice. romaneasca a capatat o noun institutie
de munca prin crearea Institutului de istorie nationald i punerea lui sub con-
ducerea d. Const. C. Giurescu, profesor de Istoria Romanilor la Facultatea de
I,itere din Bucureoti. Ne bucuram ca studiile istorice Incep se. fie pretuite la
adevarata for valoare otiintifica ,i nationals.
Repetam rugamintea noastra entre toti footii elevi ai ocoalei i entre
pretuitorii arhivelor, se. -oi dea adesiunea pentru intemeierea asociatiei Prietenii
Arhiv lor. E bine sa fim atenti un moment mai de vreme impotriva distruga-
torilor acestor pretioase urme ale trecutului, fie depnrtat fie apropiat.
5coala de Arhivisticd nu ui -a format inc a. sistemul sau cu privire la
Faptul ca studiile din volumul de fain se prezinta variat se dato-
reote felului de lucru al fiecarui colaborator. Deocamdata anuntam pe viitorii
nootri colaboratori ca in privinta ortografiei pAstram pe cea fixate. de Academia
Romdnd.
Anuntam in Buletin numai lucrarile care ni se trimit la redactie. Fa-
cern schimb cu toate periodicele de specialitate.

www.dacoromanica.ro
 INDICE DE DOCUMENTE
Numal pentru cele editate integral, fragmentar, faesimilate, resumate
sau mentionate ca inedite; cronica scoalei si ineditele amintite fail data in
studiul d-lui H. Dj. Siruni, Hametlu, nu figureaza aid.
Pag.
1578 Mai 8. Firman catre Mihnea Voevod (res.) . 174
1609 (7117) Mai 28. Marturia a 12 boieri luati

1650 Iunie 14.

. .........
de Badea postelnic of Greci pentru moiile Moani, Li-
seni i Mirileti (rez.) . .
Matei Basarab Domnul Tarii Ro-
210

maneti intarete Portarului Dumeneca stapanire de

moie in Ivaneti-Ialomita (rex.) 57-58
1660 (7168) Iulie 9. Scrisoarea prin care Na-
stasia Robcenita vinde lui Prodan Draguescu, staroste
de Cernauti, partea ei din satul Moldova-Hotin cu 30
lei batuti (text rom). 39-40
1661 (7169) Febr. 13. Grigore Ghica Voda po-
runcete vameului Iorga dela Campina sa plateasca
anual roo ughi m-rilor Glavacioc i Snagov (rex.) 204
1661 (7169) April. 16. Grigore Ghica Voda con-
firma m-rii Arge* muntele Plaiorul (rez.) 204
1661 (7169) Aprilie 16. Porunca prin care Gri-
gore Ghica Voda al Tarii Romaneti hotarate ca m-rea
Tismana sa-i tina in pace Erghevita (rex ) 204
1662 (7170) Aug. 22. Porunca lui Grigore Ghica
Voda data m-rii Izvorani pentru 18 poslunici (rez.). 207
1662 (7170), (I. lung si zi). Cerauti. Suret de pe
zapisul prin care Gavril, feciorul Priscornitii vinde lui
Zota un loc de cosa in Cernauti (text yom) . . . . . 40
1670 Aprilie. Antonie Voda din Popeti daruete
mitropoliei din Alba Iulia 6000 bani anual (rez.). . . . . 58-59
1372 (7180) Mart. 30. Grigore Ghica Voda da
m-rii Re du Voda dreptul de a lua vama de sare dela
"cna Telega (rez.) 205
1672 (7180) April 10. Porunca prin care Grigore
Ghica Voda scutete mai multe sate ale m-rii Mihai Voda
de biruri i podvezi (rez.) 205

www.dacoromanica.ro
292 AURELIAN SACERDOTEANU

Pag.

1672 April 16. Porunca prin care Grigore Ghica

Voda intarete m-rii Viforata stapanirea peste balta
dela Gurguiati i Varati (rez.). 205
1672 (7180) Iunie 26. Porunca prin care Grigore
Ghica Voda intarete m-rii Sf. Than din Bucureti
dreptul de a avea poslunici la Roul (rez.). 206
1759 Dec. 8 (1173 Rebi-iil-aher I7). Ahmed cad iul
Harovei (ment.) i8i
1763 Sept. 24. Elhat Salih catre Poarta despre
Tara Romaneasca (meg) 181
1763 Sept. 26 (1177 Rebi-iii -evvel 17). Mustafa
Sa im judecatorul Rusciucului despre Tara Romaneasca
(men(. ) 182
1765 Aug. 21(1179 Rebi-id-evvel 4). Ahmed jude-
cbitorul din Vidin despre tarile romane (nzen(.) 152,185
1769 Sept. 2 (1183 Gemaz-iel-evvel I). Plangerea
a Lei Turci catre Domnul Tarii Romaneti (mol(.). . . . 161
1769 Oct. 3 (1206 Gemazi-iii -aher 2). Firman (men(.) 155
1793 Aprilie 2-11 (1207 5aban III). Firman impa-
ratesc despre tarile romaneti (men() 155,185
1793 Julie 11 (1207 Zilhigge 3). Firman (men().. . 155
1793-1794. Mihai Sutu Vv. care Melee Meh-
med Pa,a (men() 176
1819 Julie 24 (1234 ,Sevval z). Permise de tre-
cere ale lui Alexandru Sulu Vv. (men() ..... . . 159
1822 Julie 20 (1237 Zilcade.r). Firman (ment). . . . 155
1822 Iulie 20-29 (1237 Zilcade prima decadd) .
Firman catre Grigore Ghica Voda (men(). 155
1822 Oct. 26 (1238 Seler 9). Salih Paa catre Ion.
Sandul Sturza Voevod (men(.) 156.
1822 Dec. 22 '1238 Rebi-iii -aher 7). Mehmed Selim
Paa cere informatii (res.) 170
1823 Febr. 17 (1238 Gemaz-iil-aher 5). Silihdar
Ali Pasa Mamie Vizir care Grigore Ghica Voevod mul-
tumindu-ipentru tirile trimise (res ). 170
1823 Iunie 19 (1238 5evval 9). Ion Sandul Sturza
Vv. catre Poarta amen(.) 159'
1823 Sept. 15. Boerii Tarii Romaneti i,i arata
recunotinta catre Sultan pentru ca a dat -Orli down
pamantean (text grec, trad. si frag. /acs.) 213-216
1823 Sept. 21 (1239 Muharem 13). S lihdar Ali Paa
(men() . . .............. .
aduce multumiri Domnului pentru informatiile date
Silihdar Ali Paa
1823 Oct. 29 (1239 Seler 23).
. . . . . 170

aduce Domnului multumiri pentru informatiile date

(men(.) 170

www.dacoromanica.ro
INDICE DE DOCUMENTE 293

Pag.

1823 Dec. 31 (1239 Rebi-121-aher 27). Mehmed

Said Galib Pasa mare Vizir catre Grigore Sturza Vv. cu
multumiripentru informatiile trimise (rez) ) 170
1824 Ianuar 11-20 (1239 Gemaz-id-evvel I). Sulei-
man Pasa muhafizul Brailei catre Domnul Moldovei
(matt.) 156
1824 Aprilie 8 (1239 ,Saban 7). Mehmed Salim
Pasa, muhefizul Silistrei catre Grigore Ghica Voevod
multumindu-i pentru trimise (res) ) 170
1824 Mai 5 (1239 Ramazan 5). Porunca veziriala
(men() 155
1824 Iunie 22 (1239 $evval 23). Porunca veziriala
(ment.) 155
1824 Aug. 4 (1239 Zilhigge 7). Marele Vizir
Care Ion Sandu Sturza Vv. (meri( . ) 176
1824 Aug. 15 (1239 Zilhigge 18). Porunca veziriala
,(men(.) 155
1824 Oct. 5-14 (1240 Sefer II). Ibraim rasa,
muhafizul Brailei multumeste Donmului pentru infor-
matia despre moartea regelui Frantei (res.) 171
1824 Oct. 7 (1240 Sefer 13). Mehmed Resid
Pasa, muhafizul Vidinului cu multumiri pentru infcr-
matiile trimise (res.) 171
1824 Oct. 19 (1240 Sefer 25). Mehmed Selim
Paso care Ion Sandu Sturza Voevod (ment.) 176
1824 Nov. 29 (1240 Rebi-1,11-aher 7). Omer Pasa
care Grigore Ghica Vod5. (mend.) 183
1825 Mart. 3 (1240 Regeb 14). Mehmed Ahmed
Pasa multumeste pentru informatiile trimise (rez.). . . . 170
1825 Mart. 9 (1240 Regeb 20). Mehmed Selim
Pasa despre informatiile primite dela Domn (res) ) . . . . 170
1825 Mart. 12 (1240 Regeb 23). Omer Pasa care
Grigore Ghica Voda (mend.) , 183
1825 Sept. 4 (1241 Muharrem 18). Ibrahim Pasa
muhafizul Vidinului (men() 156
c. 1825 (1240). Tacrirul beizadelei Costache
Ghica catre Capuchehaia in Stambul pentru niste bani
datorati Monetariei Imparatesti (rez.) 209-210
1826 Febr. 4 (1241 Gemaz-iil-aher 25). Hasan
tului Rusiei Alexandra (res.) ....... .
Pasa confirma primirea stirii despre moartea impara-
. . . . .
1826 *Martie 18 (1241 ,Saban 8). Elhag Abdul
171

Kerim Pasa catre Domnul Moldovei (ment.) 183

1826 Iunie 9 (1241 Zilcade 3). Firman (mend.) . 155
1826 11 (17 Zilcade 1241). Adresa lui Ienicer Aga
din Sistov catre Grigore Ghica Voda pentru prinderea
unor talhari (rez.). 20

www.dacoromanica.ro
294 AURELIAN SACERDOTEANU

Pag.

1827 Iu lie 29. (1243 Muharrem 3). Firman (men0 . 155

1831. Art. 151 din Regulamentul Organic al
Tarii Romanesti privitor la starea civila (text rom.) . . . 126-13o
1832. Art. 139 din Regulamentul Organic al Mol-
dove i privitor la starea civila (text rom.) 131-133
1832 Febr. 9. Marele Logofat de Dreptatii a-
nunta in sedinta Obstestei obicinuite adunari ca Mitro-
polia a trimis la toate bisericile condicile starii civile
(text. rom.) 13o
1851. Art. 48-62 din Condica civild a Mol-
doveiprivitoare la starea civila (text Tom.) 133-137
1924-1941. Corespondenta yScoalei de Arhi-
vistica cu Ministerul Culturi Nationale privind corpul
didactic al scoalei 238-274
1940 Dee. 8. Raportul intocmit de A. Sacerdo-
tianu privitor la activitatea prof. Al. Elian pentru de-
finitivare 267-269
1940 Dec. 9. Raportul intocmit de Maria Holban
privitor la activitatea prof. Al. Elian pentru definitivare 269-27o
1941 Febr. Referatul intocmit de Maria Holban
privitor la activitatea prof. Emil Virtosu pentru defi-
nitivare 271-272
1941 Febr. 19. Referatul intocmit de Ion Hu-
dita privitor la activitatea prof. Emil Virtosu, pentru
definitivare 272-273
de Arhivistica . ...... .
1941 Sept. 2. 1942 Aug. 29. Actele Scoalei
. . . . .
1941 Nov. 17. Memoriul inaintat Ministerului
. . . . 275-289

Culturii Nationale de A. Sacerdoteanu pentru reinfiin-

tarea Scoalei de Arhivistica 277-278
1942 Mai 23. Legea relativa la organizarea in-
vatamantului superior, partea interesand coala de
Arhivistica (lragm ) 236-238
1942 Iunie 16. Referatul prof. Al. Elian privitor
la lucrarea de diploma prezentata de d. I. ?ucu 282
1942 Iunie 17. Raportul comisiei de chemare
la catedra de Istoria vechiului drept romanesc si Insti-
tutii vechi romanesti, a lui C. Andreescu. 284
1942 Iunie 18. Raportul comisiei de chemare la
catedra de Paleografia slava si limba textelor, a lui D.
P. Bogdan 287-288
1942 Iunie 19. Raportul comisiei de chemare la
catedra de Numismatics si Arheologie medievala si mo-
derns generals si romans, a lui Emil Condurachi . . . . 284-287

www.dacoromanica.ro
 INDICE GENERAL
Nu figureaza numele sefilor barbari din Liste cele din partea administra-
tiva ; din material documentar si int orsnafii s'a scos numai esentialul.
Abdiilhamid I, sultan : 159. Arghirie ban, staroste Cernauti : 38.
Abdurrahman Seref : 154. Arhive : din Transilvania cercetate de
Abrittus : 62. Sircu : 4r-59 ; Doc. turcesti la Bucu-
Academia Romans, biblioteca : g6. resti : 139 ; pregatirea arhivistilor :
Ada-Cale : 208. 5, 288 ; Prietenii arhivelor : 290 ;
Adamescu Gh.: 86. registrul spoveditilor in Basarabia :
Ahmed Mahzar Fevzi, istoric : 263. 123.
Ahmed Vefik Pap : 154. Arnabud : v. Albania.
Ak-Bughdan : v. Moldova. Asia Mica : 64.
alamet : 15o. Asik rasa Zade : 152, 162, 183.
Albania, Arnabud : 252. Attila : 66.
Albot5. Toader, staroste Cernauti : 33. Augusta Trevirorum : 65.
Alecsandri Vasile : 271. Aurelian imparat : 64.
'Aisixoc Ntx6Xab; yel clucer : 216. Avacum protopop : 14, 4o.
(item: v. steagul. Axentie al Bistritei : 211, 214.
Alexandria : 65. Aziz, istoric turc : 154.
Alexandru-cel-Bun Voevod : 13, 17.
Amala, familie gotica : 67. Baenschi Dumitrasco : 26.
Amelihni, Vasile si Gligoras : 29. Badea post of Greci : 210.
Amphipolis : 64. Bahrin vAtaf : 25.
Anadolir : 153. bairac : v. steagul.
Andreescu, C. I., Insemndri despre ti- Balaceanu Costandin aga : 216.
nutul Cerndutilor, 13-40, 284. Balaceanu Costandin logof. : 211, 2 I 5.
Andreian, staroste CernAuti : 32. B5.15.ceanu Stefan vel hatman : 216.
Andriesescu Ion : 6-7, 287. Balan Teodor : 13.
Anglia : 15o. Balgrad, mitropolia : 58.
Anglo-Saxonii, sail for : 71-75. Banila, sat : 33.
Antim Ivireanul : 93. Barthold W. : 259.
Antiochia : 63, 65. Basarab Matei Voevod : 47, 58.
Antonie Vod5. din Popesti : 58, 59. Basarabia : 225 ; registrul spoveditilor :
Apostol GLeorghe, staroste Cernauti : 33 123 ; toponimia : 219.
Aquilea : 63, 65. Battelli Giulio : II.
Arapul Ionita, staroste Cernauti : 36. Bechtermiitze, Henry si Nicolas : 91.
arcus : 9o. beilerbeyi: 153, 16o.
Ardeal, Erdel : 152. beylik : 16o.
Arelate : 65. Bejan diacon : 20.
Arges, m-re : 204 ; catagrafia eparhiei : Beliu Stefan vel logof. : 211, 216.
229. Belu Costandin aga : 216.

www.dacoromanica.ro
296 HRISOVUL. II

Bengescu : 217. Caligula : 65.

berat: 141. Calimah Alex. Vv. : 212.
Berbesti, sat : 25. Calimah Scarlat Vvd. : 212.
Bianu I. : 43, 44. Calinesti, sat : 25, 31.
Bibescu Dimitrie vel logof. : 211, 215. Calmasul Dumitrascu, staroste Cerna-
bibl'ografie : v. Al. Iordan, D. H. Muster. uti : 36.
bzblioteco rafze : 113. Calmutchi Dumitrasco : 22.
biblioteconomie : v. Al. Iordan, D. H. Calmutchi Mihalache : 17.
Muster. calpacul : 167.
bibliotehnie : 113. Campina : v. Iorga vames.
bismillah, be men: 141. Campineanu Costandin vel logofat :
Bistrita m-re Valcea : 225. 211, 215.
blana kkiirh): 165. Campineanu Dimitrie : 216.
Bobric mare vataf : 25. Campulung rusesc : 15, 26.
Bodnor Ion : 28. Cantacuzino Iordache staroste Cer-
Bogdan cel Orb Voevod : 16, 17. nauti : 15, 37.
Bogdan, Damian P., 0 edi!ie de docu Cantacuzino Serban, staroste Cernauti :
mente slavo-muntene din arhivele Si 35
biului si Brasovului a lui Sircu Cantacuzino Stefan, Vvd. : 94
necunoscutd la noi, 41-59, 287. Cantemir Dimitrie : 153.
Bogdan Ion : 42, 44. Cara Mustafa Pasa : 203.
Boian, sat : 30. Caracalla : 64.
Boianciuc : 36. carat (cral) : 149.
Boliac Cezar : 217. Carapciu pe Ceremus, capitan de - :
Bosneag Gheorghe : 24. 22, 25.
Bosnia, Bosna : 152. carie : 154.
Botosani : 19. Carol XII al Suediei : 150.
Boul Dumitrasco staroste Cernauti : cartea : v. Al. Iordan.
15, 33. Carthagina : 65.
Braila, peste dela - : 18. Catichi-Micul Mihai : 20, 25, 26.
Brailoiu Dumitrache : 215. caza : 154.
Brancoveanu Const. Voevod : 271. Cazacul Samson : 39, 40.
Bvancoveanu Papa vistier : 58, 59. Ceos : 64.
Bratianu, Gh. I. : ir, 284, 29o. Cernauti : starNti, 14-16 ; subalterni,
Bratianu, Ion C. ,80. 21-26 ; vama, vamesi, 17, r9,
Bratul popa : 53. 26-27 ; dregatori municipali 27-29 ;
Brasov : v. arhive Transilvania. lista starostilor, 29-39 ; v. Si C.
Broscauti, sat : 25. Andreescu.
Bucovina : toponimia, 219. Cetatea-de-Balta : 53.
Bucuresti : 53 ; Taht-ghiah-i-Eflac, Ef Chechenariul Simion : 40.
lac voivodasinim dar-iil-imaresi : 153. Cligl.eci capitan de Putila : 15.
Bucuta Em. : 86. c/ ilarui Imperiului otoman : 184.
Budinti-Cernauti : zo. China : hanatul mongol, 84.
Bughdan : v. Moldova. Chios : 64.
Buitul : 94. Chiseleu : 23, 25, 32.
buyuruldU : 141. Cincau, sat : 15.
Bulgaria, Bulghar : 152. Ciobanu Stefan, prof. : 288.
Burgunzii, sefii for : 70-71. Ciocarlie Grigore, staroste Cernauti : 32.
Cisnadia, sat : 55.
Cabanifa : 164. Ciuci Ionasco : 28.
cadilic : 154. Ciudirt Ilie : 20.
Cadobesti : 25. Claudius II Gothicul : 64.
caftan : 164. codex : go.

www.dacoromanica.ro
INDICE GENERAL 297

Comneni : 66. Deparateanu Grigorie : 211, 216.

Condrea vames in Cernauti : 27. derebeilik : 157.
Condurachi Emil : Fenomene premedie- Derehluiu, rau : 13.
vale in circulafia monetary romand digionar geografic-istoric : 223.
din regiunea dundreand, 61-66, 284. Dima Gheorghe diac. : 29.
Consiliul de Patronaj al operelor so- Dima staroste Cernauti : 31.
ciale : 276, 289. Diocletian : 64.
Constans : 64. Dionisie Lupul mitropolit : 211.
Constantin-cel-Mare : 62, 66. diplomata : 9o.
Constantin 5erban Vvd. : 58. diplomatica otomand : v. H. Dj. Siruni,
Constantin staroste Cernauti : 34. Hapietlit.
Constantinopol : 63, 65. divan-yazisi : r4r.
Constantius II: 63. Dobras soltuz : 28.
Coresi : 92, 94. Dobrogea : 219.
coroana : 167. domnul, suita lui 167.
Cosmin sat : 37. Donie ( ?) Vasile, staroste Cernauti : 37.
Costachescu Mihai, despre scoala : 7. Drace Ionasco, staroste Cernauti : 3o.
Costescu Pana vel hatman : 216. Dracea Ilie, staroste Cernauti : 32.
Costin Nicolae : 24 ; staroste de Cer- Dragomir Silviu : 45.
nauti 35 ; 227-229. Dragulan.escu, Ing. D.: 86.
Cotmani capitan de - : 15, 18, 19 21 Dragusescul Prodan, staroste Cer-
22, 25, 34. nauti : 32, 39, 4o.
Cotujchi Lazar : 29. Dronie Gheorghe, staroste Cernauti : 3o.
couronne : v. I artia. Duca Constantin Vvd. : 15.
Cozman Arsenie : 29. Dumeneca portar Ivanesti : 57.
Cracalia eel batran, staroste in Cer- Dumici Vasile : 24.
nauti : 3o. Dumitrasco, staroste Cernauti : 15, 33,
Craciun Ioachim : 85. 36.
Craciun vamq : 27. Dumitrescu, Al. T.: 218.
Cretulesco Aleco : 216. Dumitru din Bucuresti : 53.
Cretulescul Istrate vornic : 215. Durasco, staroste Cernauti : 33.
Cretulescul Radul logofat : 59.
Crimeia, Karam : 152. Eflac : v. Tara Romaneasca.
Croatia, Kb arvat : 152. Efthimie dela Sf. Ecaterina : 211, 215.
Croitorul sarbui : 28. Egipt : 62.
Crupenschi Vasile, staroste Cernauti : 37 Elhag Abdul Kerim : 183.
Crystallis Costas : 267. Elian Alexandru : 287, 288.
cubbe-vezivi : v. vizir. Elzevir Abraham si Bonaventura : 91.
cuca, uskuf : 163, 166. Enachita vames : 27.
Cuciur : sat, 37 ; vataf de - :25 ; va- Erdel : v. Ardeal.
mes : 27. Erghevita, ocina : 204.
cunifa, dare : 19. Erythrea : 64.
Cuti sat : 2o. Eugenius : 65.
Cuza-Voda : 226 ; starea civill sub - : Eustatie Dabija Vvd. : 15.
123. Evlia Celibi : 175, 203, 204.
Cyzicus : 63, 65. eyalet : 154.

Dacia roman& : 64. Falcoianu Than logof. : 211, 215.

Dalmatia : 64. Farceni : 33.
Darie, namesnic Cernauti : 20. ferman : 141.
David egumen Snagov : 211, 215. fermanli : 157.
Decius imparat : 62. Filipescu Constantin vel clucer : 216.
Denisauca saliste : 28. Filipescu Constantin vornic : 215.

www.dacoromanica.ro
298 HRISOVUL. II

Filipescu Grigorie vel spatar : 211, 215. Grama Vasile, staroste Cernauti : 31.
Filipescul Iancul caminar : 216. Gramevti Cernauti : 26.
filigrana: 87. Greceanu Radu Lisle de fefi barbari
Flavius Victor : 65. in evul mediu, 67-84.
Flondor Serban : 20. Grecescu Constant : 229.
Florenta, formatulbibliotecii din :9, Greci sat : 210.
Florescul Ionavco : 28. Grecia (Rum) : 152.
Florescul Iordache : 216. Grecu Vasile : 8.
formatul : g6, 100 ; v. vi Al. Iordan Grieros Ursul capitan : 22.
Fortunescu, C. D.: 7. Grigorav staroste Cernauti : 39.
Francil, vefii for : 71. Grigorie de Argev : 211, 214.
Francisc I : 149. Grigorie al Ungrovlahiei : 211, 214.
Franta : 149, 150 ; formatul bibliote- Gross Lothar : 10.
cilor : g6. Grumas, staroste Cernauti : 29.
Frumoasa movie : 38. Giindisch Gustav : 45.
Futila Costae : 29. Gurban. vataf : 25.
Gurguiati sat : 205.
Galaction de Ramnic : 211, 214.
Gallia : 65. Hairullaft : 152, 155.
Gallienus : 63. hakim: 161, 162.
Ghemvid : 151. Halepliul Ienache, staroste Cernauti :
genealogia: v. A. Sacerdoteanu. 36.
Georgescu-Tistu N. : 85. Hammer : 149.
Germania : 96. Hancul, staroste Cernauti : 15, 22, 34-
Gesner C.: 91. Haniv meter : 53.
Gherasim de Buzau : 211, 214. haremein : 157.
Gheorghe Evreul : 50. hdrtie marci, 97.
Gherghina jupan : 56. Hartu, vataf : 25.
Gheorghe, staroste Cernauti : 34, 38. Hasdeu, B. P.: 217.
Gheorghe Stefan Vvd. : 15. hafmet14: 161, 189-196; v. vi H. Dj.
Gheorghita staroste Cernauti : 36. Siruni.
Ghica, Alex. Grigore Vvd. (1765) : 21. hatt-i-htimayun : 141.
Ghica Alexandru vel vornic : 211, 216. hatt-ilerif : 141.
Ghica Costache beizadea : 209, 210. Havrilauti : 25.
Ghica Dimitrie vornic : 212, 216. Herakleia : 63, 65.
Ghica Grigore Vvd. (1660-1664) : 156 Herescul Ilie, staroste Cernauti : 38.
204-208. Illiviste sat : 22, -23.
Ghica Grigore Vvd. (1737) : 15, 19. Hlucicenai Alexa : 28.
Ghica Grigore Vvd. (1823) : 210, 213 Holban Maria : 284, 286.
214. Horecea m-re : 40.
Ghica Mihail vel post. : 211, 215. Hrisoscoleu Vlasto, staroste Cernauti
Ghiortna mare ban al Craiovei : 57. 36.
Ghiurcau vantev : 52. Hroni Vasile : 28.
Giurescu, Const. C.: 290. hiicamet : 157.
Giurgiu : 149. hukilmdar : 182, 183.
Gligorie diacon Cernauti : 14. Hunit, vefii for : 69.
Goian Gheorghe : 15. Hurezi : 225.
Golescu loan. : 216. Hurmuzachi Const. : 180.
Golescu Iordache vornic : 211, 215.
Golescu Nicolae vornic : 211, 215. Iacitnirskij, A. I.: 46, 47.
Gotii, invasia : 62. Ianav Constantin : 24.
Gradivteanu Scarlat vornic : 211, 215. Iancul Sasul Vvd. : 163.
Grama Costea : 14. Iarci vataf : 25.

www.dacoromanica.ro
INDICE GENERAL 299

- Bughdanin tahtghiahi olan Iar Kula : 6r.

sehri : 153. kark : v. blana.
Ibraim Celebi : 210.
Ien.i, staroste Cernauti : 32. Lapedatu Alex. : 44
Ienicer Aga dela istov : 208. Laurentiu (Laronti, Lorenti), staroste
Ignat preot la Cernauti : 14. de Cernauti : 35.
Ilie, staroste Cernauti : 36. Lazarescu, G. I. : 86.
Illyricum : 61, 63, 64. Lefter Gheorghe, staroste Cernauti :
Imbault Leon, staroste Cernauti : 39. 15, 24, 37.
Imprumutul Reintregirii : 277. Lemberg (Liov) : 218.
Ingigian Irugas : 152, 169. Lens (Lenj) Filip : 178, 211, 216.
Institutul de cercetdri arhivistice 218. Lento, Dumitru, staroste Cernauti :
Institutul de istorie nafionald din Bucu- 14. 30.
resti : 290. Lentesti sat : 37.
Institutul de istorie universald IV. Leon imparat : 64.
Iorga" : 290. Lepcea : 50.
loan Tzimiskes : 66. liber : go.
Ion Vlad pisar : 17. Liciul Costin : 39, 40.
ronascu Ion : 58, 229. Liov : v. Lemberg.
Ionescu-Mihaesti C. Dr. : 8. Lipovul schit : 225.
Iordan. Alexandru : Ce este formatul di liva : 154.
carte : 85-ro6. Londinium : 63.
Iorga Nicolae : 9, 44, 18o, 224, 29c. Longobarzii, sefii for : 76.
Iorga, vames de Campina : 204. Luca, staroste Cernauti : 34.
irade : 141. Lucavat sat : 25.
Irvinus Alex. : 91. Lucavita de sus : 33
Isacescul Nacul, staroste Cernauti : 3:. Lugdunum : 65.
Italia (principatele longobarde, sefi Lupas I.: 8.
lor) : 76-79. Lupu Ion : 86.
Iulia Domna : 64. Lupu vames : 27.
Iurascovici Onciul : v. Onciul Iu- Lupul staroste Cernauti : 15, 34.
rascovici.
Ivancauti sat : 22, 25.
Macarie tipograf : 92, 94
Ivanesti-Ialomita : 57.
Izvorani m-re : 207. Macri Dumitrasco, staroste Cernauti :
34.
Madara : 64.
Jadova : 23, 25. Magar : v. Ungaria.
Jala Alexandru : 40. Maiorescu Ion : 180.
Jora Ieremia : 23. Maiota Gheorghe : 93, 94.
Jora Ileana : 15. Maletinti sat : 15, 22, 23, 24.
Jurcauti : 25. malikiane : 158.
Justinian : 64, 66. Mamornita : 33.
Manescu Vasile : 29.
Karam : v. Crimeia. Manole vames : 27.
Kh'arvat : v. Croatia. Manutio Aldo : 91:
khas, has : 157. Manul Mihai vornic : 211, 215.
Zirileanu, G. T.: 8. 'Marcea Postelnicul : 225.
Kiselev : 127. Marpurgo : 61.
Kogalniceanu M.: -271. Martinesti, capital'. din : 22.
Kos : 63. Mateias (Matiesescul) Gavrilas, staroste
Kostenet-Bania : 64. Cernauti : 14, 29, 31.
Kozak Eugen : 43. Mateiu : 216.
Kruinowa 6,. Matoiani-Grecul Gheorghe : 24.

www.dacoromanica.ro
300 HRISOVUL. II

Mavrobogdania, Mavrovlahia : 152. Narses : 67.

Mavrocordat Alexandru : 95. Neagoe Basarab : 53. 54, 57.
Mavrocordat Const. Vvd. : zo. Nectarie al Coziei : 211, 214.
Mavrocordat Ioan Vvd. : 15. Negoita logofatul : 51.
Mazin : 61. Neniul logofat : 15.
Maimed bin-Mehmed 153. Neofit al Tismanei : 211, 214.
Memleketein : v. Principatele. Nestor vel logoat : 215.
Maynard : 159. Netao, batalie : 69.
Miculetco Ion : 29. Nicea : 64.
Mihai-Voda m-re Bucuresti : 205. Nicolachi... ? : 216.
Mihail, staroste Cernauti : 3o. Nicolaescu Stoica : 43, 44, 46, 47.
Mihailescu Vintila : 11. Nicomedia : 63, 65.
Mihalescu Scarlat vel log. : 211, 215. Nicopole : 208.
Mihalcea sat : 29. n4an: 14o.
Mihnea cel Rau : 52. Nisangi : 14o.
Mihnea Vvd. : 171, 174.. Nistor Ion : 9.
Mihnea din Targoviste : 52.
Milesovo m-re : 59. Oance : 24.
Miletid L. : 41-42, 45, 47. olaclic : 157.
Milne G. : 63. d'Ohsson : 158.
Milo Enacache, staroste Cernauti : Oltenia : 225.
15, 37. Onciul D.: 224.
Minea I. : 284. Onciul, staroste Cernauti : 19.
Mintici capitan : 22. Onciul Iurascovici, staroste Cernauti
mir, amir, emir : 161. t4, 31.
Mircea Ciobanul : 48, 49 Onciul fiul lui Gheorghe, staroste Cer-
Mircea, fiul lui Mihnea cal Rau : 53, 56. nauti : 31.
Mironescu Isar, capitan de Sinehau : 22. Onciul soltuz : 28.
Misail dela Vacaresti : 211, 214. onomastica : 219.
Mladenov St. : 45. Onufras : 28.
Mogos spatarul : 55. Onutul-de-sus, mosie : 26.
Moisil Const. : 212, 217. Oprea logof. sol la Sibieni : 5o.
Moldova : 17 ; Bughdan 151-152 ; Ak- Oraseni sat : 20, 27.
Bughdan, Kara-Bughdan, 151-153 ; Orechovo : 64.
Bughdan diari, Diar -l- Bughdan, 153. ortogratia: 290.
Monaco Sandul : 27. Ostrogotii, sefii for : 67.
mon to : circulatia, v. Emil Condurachi.
Mongolii, sefii for : 80-84. Pahomie dela Stavropoleos : 211, 215.
Monte Lattaro, batalie : 67. Panaitescu P. P. : 44, 45
Mortet Ch. : 91 :. Pantazi vames : 27.
Moshu loan vistier : 211, 216. Pantelei Gligoras : 28, 29.
Motoc Gh. : 22. Papacostea Victor : 267.
Movila, Alex. I.: 229. Para Dumitru, staroste Cernauti : 39.
Movila Constantin Vvd. : 15. Parciu Alexa. 28, 29.
Munteanu Neculai vames : 27. Partenie patriarh Constantinopol : 27.
Murgulet Savin qi Nicolae starosti de Parthenie al Vierosului : 211, 215.
Cernauti : 14-15, 29, 32. Parvul Gheorghe, capitan : 20.
Musteata, staroste Cernauti : 14, 31. Paucesti : 25.
bliologie -
Muster H. Dumitru : Bibliogratie - bi-
biblioteconomie. Limuriri
i precizciri : 107-118.
Paul, omul Sibienilor : 51.
Paun, staroste Cernauti : 38.
Paunel Eugen : 86.
Nacul Dumitrasco, staroste : 33. Pausesti-Maglasi (Valcea) : 225.
%Oda : 154. Pautalia : 64.

www.dacoromanica.ro
INDICE GENERAL 301

Perdicari loan vel stolnic : 216. Regleanu, M. G.: 210.

Petre, loan St. : 227-229. Regulamentul Organic : starea civila :-
Petrovici Ion, ministru : reinfiinteazt. 126-133.
scoala de Arhivistica : It, 217, 289. Rentios Teodor : 268-269, 270.
Petru Aron Vvd. : 18. Resid Pasa : 151.
Petru Cazacul Vvd. : 163. Rigas : 267.
Philippe de Valois : 65. Robcenita Nastasia : 39, 40.
Piller Iosef si loan : 218. Roma : 63, 65.
Pilutio Vito : 94. Roman Voevod (1392) : 4.
Pinelli : 268. Romani : 225.
Pitei Stefan : 28. romdnisme : 54.
Plaisorul, munte : 204. Romanitis Grigorie : 211, 216.
Plantini Christophe : 91. Ropota Grigorie soltuz : 28.
Plevna (Pleven) : 63. Roset loan vel comis : 212, 216.
plicattira : go. Roset Iordache, staroste Cernauti : 34-
Pobrata, m-re : 15. Rouveyre Ed. : 91.
Podolia : 16. ruder:tile : 133 137.
Polonia : 16, 17, 19, 150. Rugina Simion : 28.
Popa Iordachi vames : 27. Rugina Tanase : 29.
Portugalia : 150. Rum : v. Grecia.
Potlog Dumitrasco : 24. Rumelia : 153.
Prietenii arhivelor : v. arhive. Rusia : 150.
Principatele Romane, turc. Memle-
ketein : 153. Sacerdoteanu Aurelian : 278, 279, 284,
Priscornita : 40. 287, 288, 289. Alt cuvdnt preliminar,
Probus : 63, 64. 5-12. Cdteva note cu privire la cer-
Protasie egum. Sf. Gheorghe : 211, 214. cetdrile genealogice ronidnesti, 119
Prutul : 18. -138. Problema top nime/or noastre,
Puscariu Ion : 58. 219 224. t Henri Stahl, 224 225.
Putila : 15. t Dragon P. Petrosattu, 225. t A-
urelia I. Comdnescu, 225 226. Par-
quaternus : 90. tea administrativd a scoalei, 231
-274. Informalii, 275-290.
Racovita Radu, staroste Cernauti : Sad, sat : 55.
15, 35. Salih Pasa : 156.
Racovita Mihai Vvd. : 15. Sarni, istoric : 154.
Racovita Mihalache : 215. saneac : 154 ; v. si steagul.
Radauti, episc. 13. Sarafidi, Dr. H. : 210.
Radu dela Afutnati : 45, 49, 51. sasdra am : r47.
Radu cel F/111110S : 45, 154. Savin, staroste Cernauti : 15, 32.
Radu cel Mare : 56. Scaraotschi, Petre, staroste Cernauti :
Radu Paisie : 50, 51. 14, 31.
Radu-Vod5. m-re : 205. Scarlat staroste Cernauti : 35.
Radul logof.: 52. Scoala de Arhivisticci : desfiintarea, 5 ;
Radulescu-Motru C.: 9. opinia specialistilor, 6 12 ;. Gursu-
Rahovo : 66. rile, 12 ; scopul ei, 217-218 ; legea
Ralet Constandin vel clucer : 216. Petrovici, 236-238 ; profesori, 238-
Ralet Dimitrie vel hatman : 216. 274 ; salarii, taxe, burse, 275 ; camin,
Rali Grigorie vornic : 215. 289 ; studenti mobilizati, refugiati,
Ralis loan staroste Cernauti : 35. 276 ; reinfiintarea, 277-278 ; cate-
Rasti Costache vel logof. : 211, 215. dre vacante : 280 ; cronica 1941-42,
recto : 88. 275-289.
Refid Ahmed : 151. Scurte Dragomir, sol la Sibieni : 50.

www.dacoromanica.ro
302 HRISOVUL. II

Secuieni : 57. Sturdza, D. A.: 41.

Securiceni : 25. Sturza Constantin, staroste Cernauti :
Semseddin Sarni, istoric : 199. 38.
Septelici Ilie, staroste Cernauti : 32. Sturza, Ion Sandu Vvd.: 156.
Serban mare ban al Craiovei : 55. substratul nostru : 223.
serbest : v. Tara libera. Suceava, Dar-iil-miilk : 153
Serbia, Sarb : 152. Suevii, 9efii for : 70.
Serdica : 63. Suhoverh - Cernauti : 22.
serhadd : 156. Siileyman I : 149.
Sesan, dr. Mihan V. : 230. Siileyman Pa9a : 156.
Severina : 64. Siileyman Pa9a : 156.
Sevki, istoric : 154. sultani, titulatura : 143.
Sf. loan, m-re Bucure9ti : 206. sultan (foltuz): 28.
Sibiu : v. arhivele Transilvaniei. S0061 Const. : Mihail Vvd. : 208.
Sidorie, staroste de Cernauti : 30.
sigilii : v. Emil Virtosu. Tabara Dumitra9co : 29.
signature: 88. Tabara Ionia n.amesnic : 19, 25, 26.
Silion Constantin, staroste Cernauti : Tab'ara Stefan capitan : 17.
15, 35. tagavor, taver : 158.
Simonescu Dan : Din vechile relafii cul- Tagina batalie : 67.
turale romdno-germane, 218-219. takavor 149.
Sinehau, capitan de - : 22. Tara liberd" ( serbest) : 178.
Siraco (Saracu) sat : 267. Tara Romaneasca : B6yiik-Eflac Va-
Siren Polihron : v. Damian P. Bogdan. lahia Mare : 152-153. Eflac - ul-
Sirmium : 65. kesi, 153. Eflac, 151, Eflac - diary,
Siruni, II. Dj. : 212 ; Hc4metlit. Pe Diar -1 -Eflac = Tara valah5., 153.
marginea titulaturii Domnilor romani Kara-Eflac, 152. Kiicilk-Eflac Va-
in cancelaria otomanci, 139-202. lahia Mica : 153.
Siscia : 63, 65. Tarragona : 63.
Si9tov : 208. Tautul Ion : 271, 272, 273.
Sluhaico (Slupico) Vasile pargar : 28, 29 tchar : 149.
Slupico 9oltuz : 28. Teatin, staro9ti de - : 14.
Sofia, muzeul din - 64. tektur, tekiur : 149, 158.
Sofianos Mihail : 268 269, 270. Telega ocna : 205.
Solakzade : 154. Teodosie Vvd. : 55.
spila de neam : 125 ; spije, 134. ternus, ternio, terniones : go.
Stahl Henri : 9, 224-225. tevki, tevkiyi 140.
star a civild : 122, 123, 126, 137-138. Theoclit egum. Radu Voda : 211, 214.
staroste, atributii, subalterni : 14-26 ; Theodorescu Barbu : 85-86.
v. 9i Cernauti. Thessalonic : 63, 65.
steagul, sanac, bairac, alem : 166. t imar : 157.
Stefan Vvd. (1434) : 18. Timurid, imperiul : 84.
Stefan-cel-Mare : 13, 18. Tineretul Romdn, organizare : 276.
Stefatte9ti sat : 25. Tismana m-re : 204.
Stefani vel clucer : 212, 216. Toader, staroste Cernauti : 32.
Stenner, arhivar Brasov : 42. Tocilescu, Gr. G. : 41, 43, 46, 47.
Stirbei Potache : 215. Topa : 22.
Stirbei Iordache stolnic : 215, 216. toponimia : v. A. Sacerdoteanu.
Stoici Ionita comis : 17. Toporauti : 25.
Stroescul Ion, staroste Cernauti : 33. Toporucivca sat : 14.
Stroescul Toader : 14. Transilvania : 121, 219 ; v. 9i arhivele.
Stroici Dumitru : 33. Trasnea Nicolae vel clucer : 216.
Strut Iacob : 24. Treveri : 63.

www.dacoromanica.ro
INDICE GENERAL, 303

tughra, tughraku : 140. Villaras loan : 267.

tuiu/ : 166. Viminacium : 64, 66.
Turcia : 140. Virtosu Emil : 284, 288. Sigilii ro-
Turcul Constantin : staroste Cerna- nuine0i cu legenda In limba turcea-
uti : 20, 33. sat : 203-216.
Turnavitu : 267. Vizigotii, sefii for : 68-69.
Tzigara-Samurcas Al. : Jo, 86. vezir, vezir, cubbe-veziri, coltuc-veziri :
147.
Tlidesti : 25. Vlad Calugarul : 49.
Ungaria : 15o. Magar, 152. Vlad Dracul : 49, 56.
unvan : 141, 143-147. Vlad Tepes : 154.
tisktif : v. cuca. Vladimirescu Tudor : 271.
VacArescul Barbul ban : 21r, 215. Vlaghi rang& Teba : 268.
Vacarescu Elena : 212. Vlahos Gherasim : 268.
Vacarescul Ianache : 94. Vlaiculesti : 36.
Vacarescu Nicolae : 212. Voica Doamna : 56.
voivoda : 158.
Valahia : v. Tara Romineasca.
Vandalii sefii Tor, 69-70. Volcinschi Grigore : 36.
Va.rasti, M-re : 205.
Vonifatie al Sa'rindarului : 211, 215.
Vouille batalie : 68.
Vartholomei dela Alihai-Voda. : 211, Vranik : 63.
214.
Vrankamen : 61.
Vasile Lupu Vvd. : 156, 203, 204, 208. Vulpe Radu : 10, 286.
Vasileu sat : 27.
Vaslauti sat : 32.
Verbauti sat : 24. Xeres, batalie 69.
Verenceanca sat : 25.
Veriba Stefan : 28. Zaim : 157.
verso : 88. ziamet 157.
Vespasian : 66. Zimmermann. Franz : 45.
Vidali Petrache, staroste Cernauti : Zirenco Ion : 40.
15. 38. Zota : 4o
Viforata m-re : 205. Zota Vasile : 25.
vilayet : 155. Zota Stefan : 25.

www.dacoromanica.ro
 TABLA FIGURILOR
Pagina
1. Sigiliul lui Roman Voevod, 1392 (desen) 2
2. Idem (autotip.) 3
3. Sigiliul inelar al lui Grigore Ghica Voevod, 1661 (Fig. I) 205
4. Idem, 1672 (Pig. 2) 205
5. Idem, 1672 (Pig. 3) 206
6. Idem, 1662 (Fig. 4) 206
7. Sigiliul inelar al lui Grigore Ghica Voevod. 1826 (Fig. 5) 209
8. Sigiliul inelar al Beizadelei Costache Ghica, 1825 (Fig. 6) 2139
9. Sigiliul lui Ibrahim Celebi, 1609 (Fig. 7) 211

TABLA PLAMELOR
Pagina

I. Tab lou de narimea formatelor intrebuintate in sec. XVIXVIII 1o6

IL Samngturile boierilor pe documentul din 1823 (fragment) 216-

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL
Paging

A. Sacerdoteanu, All cuvant preliminar 5 12

I. Studii.
Const. I. Andreescu, Inseninciri de pre finutul Cerndi r 13 40
Damian P. Bogdan, 0 edzfie de documente slavo-muntene din arliivele
Sibiului Brapvului a lui Sircu, necunoscraci la not . . . . 41 59
Dm. Condurachi, Fenomene prenzedievale in circulatta mon lard ro-
n and din regiunea dundreand 61 66
Radu Greceanu, Li to de seti barbari in evul n diu 67 84
Al. Iordan, Ce este foinzatul de carte 85 Io6
Dumitru H. Muster, Bibliografie bibliolo ie biblz teconon .e. Ld
murtri >S pre i dri 107 118
Aurelian Sacerdoteanu, Cat va note cu privire la cerc tdrile genealo ice
ron an ti 119 138
H. Dj. Siruni, Ha,inetlic. Pe marginea litulaturtz Don tutor ron dni in
cancelaria of niand 139 202
Emil Virtosu, Sigilii r manesti cu legenda in lin ba turcea cd . . . . 203 216.

II. Note ai comunicari.

Red., 5coala de Ailsivisticci 217 218
Dan Simonescu, Din v chile relatii cult urale roman germane . 218 219
A. Sacerdoteanu, Problerna toponimelor noastre 219 224
A. S., t Henri Stahl 224 225
A. S., t Dr r,o P. Petroanu 225
A. S., t Aurelia I. Conidnescu 225 226.

III. Note bibliografice.

I. Ddri de seam d.
Nicolae Costin, Letopi qui Idrii Moldovei (de Const. Grecescu) . 227-229
I. Ionascu, Catagralia eparliiei Arge,5 la 1824 de A. S.) 229
Alexandru I. Movila, Cum trebue organi atd o cancelarie de preturd
(de A. S.) 229
Dr. Milan V. *esan, Familia 5esan (de A. S. 23o
Hrisovul II. 20

www.dacoromanica.ro
306 IIRISOVUL. II

Pag.

2. Cdr/i przrzz1e. 230

IV. Partea administrative

de A. Sacerdot.anu 231 274
_ a ti
I. St _s__ea Anul al XVIII len, 1941-1942) 231 236
1. Adnizni Irat a p selvtc ul 231
2. Corpul d dart c 231
3. Depiamatet , oal t 232
4. Elevii coalez, 1941 1942 232
5. Lista ab olventtior coalei (1925 1942) 232 233
6. Lista absolventil r cursului de experti d graficd (1927 1941) 233 234
7. Li to absolv ntilor unui an at cursului de expert: d graft d
1926 1940) 234 235
8. Lista certzft atelor eliberate 1929 1941) 235 236
II. Material doeumentar 236 274
[2. Legs, regulamente si decizii 236 238
3. Corpul didactic 238 274

V. Informaiii
(de A. S.) 275 290
1. Cronica 0100111 2 Sept. 1941 31 Aug. 5942) 275 289
2. Diverse 289 290

Indice de documente (A. S.) 111-222

Indice general (A. S.) 222 222
Tabla figurilor 22 333
Tabla planselor 444 444
Cuprinsul 555 355

www.dacoromanica.ro
ACEST VOLUM S'A TIPARIT
IN ATELIERELE S. A. R.
CARTEA ROMANEASCA" DIN
BUCURESTI B-DUI, REGELE
CAROL I, Nr. 3. REG. CO-
MERTULUI Nr. 311/931 SOC.
ILFOV, IN LUNA IUNIE 1943

www.dacoromanica.ro
 I I"

PRETUL 800 LEI -; IL`:

1:

TIPARUL CARTEA ROMANEASCA", S. A. BUCURESTI

www.dacoromanica.ro