Curs

MANAGEMENT FINANCIAR

Prof. univ. dr. Camelia Oprean-Stan

camelia.oprean@ulbsibiu.ro

„Managementul financiar este o artă

nu o ştiinţă exactă, ceea ce explică
de ce unii oameni sunt capabili
să o facă, iar alţii nu.”
David Davies
Sistemul de evaluare:

 Examen, cu o pondere de 50% din nota

finală;
 Parțial, cu o pondere de 20%;
 Activitate în timpul semestrului, cu o
pondere de 30% din nota finală.
 Management financiar - capitole
1. Elemente de bază în managementul financiar
2. Analiza situațiilor financiare
3. Diagnosticul rentabilității și riscului
4. Previziunea financiară
5. Managementul financiar al capitalului de lucru
6. Decizia de finanțare (pe termen scurt și pe termen mediu și lung)
7. Criterii de alegere a surselor de finanțare
8. Decizia de investiții în mediu cert și în mediu aleator
9. Decizia de dividend
10. Managementul investițiilor financiare
11. Gestiunea portofoliului de valori mobiliare: modelul Markowitz
 Curs 1
Elemente de bază în managementul
financiar
1. Definirea managementului financiar
2. Rolul managerului financiar
3. Obiectivele managementului financiar
4. Curente de gândire în teoria managementului
financiar
5. Principii de bază în finanțe
6. Funcțiile managementului financiar
7. Deciziile financiare
Definirea managementului
financiar
 este un subsistem al managementului general al
firmei;
 scop:
◦ asigurarea resurselor financiare necesare activităţii
firmei;
◦ alocarea şi utilizarea lor cât mai eficientă;
◦ asigurarea siguranţei patrimoniale şi creşterea valorii
firmei
 rol activ în formularea şi urmărirea strategiei şi
tacticii firmei.
Prin intermediul managementului financiar
putem răspunde la întrebările:
1. Cum se realizează gestionarea eficientă a activităţii
curente a întreprinderii?

2. Care sunt investiţiile pe care întreprinderea ar trebui

să le realizeze?

3. Care sunt sursele de finanţare la care întreprinderea

ar trebui să apeleze pentru finanţarea activităţii
curente, respectiv a investiţiilor?

4. Care este politica de repartizare a profiturilor ce ar

trebui adoptată de către întreprindere?
Obiectivul central
al managementului financiar

◦ Maximizarea profitului?
◦ Maximizarea fluxului de numerar (CF) generat?
◦ Minimizarea costurilor?
◦ Maximizarea cotei de piaţă?
◦ Maximizarea valorii de piaţă a acţiunilor?
◦ Satisfacţia angajaţilor?
◦ Protejarea intereselor tuturor partenerilor
întreprinderii?
Obiective (abordare istorică)

1. Maximizarea profitului

2. Maximizarea cash-flow-ului

3. Maximizarea averii proprietarilor

 Profit Cash-Flow
 Venituri – Cheltuieli  Încasări – Plăți
 Potențialitate contabilă  Mărime monetară efectivă

Pe termen lung: Profit = Cash-Flow

Pe termen scurt: Profitul diferă substanțial de CF

Ca urmare, poate apărea situația în care firma înregistrează profit, dar

poate intra în procedură de faliment pentru neonorarea obligațiilor
sale contractuale (ex. următor).
Luna Operația Efecte Efecte Observații
asupra asupra
contului de trezoreriei
rezultate
Sept. Un grup de întreprinzători Nu apar Încasare Întreprinzătorii investesc
constituie o firmă, subscriind și capitaluri în firmă, sperând să
vărsând la capitalul social al acsteia le recupereze repede
o sumă de 90.000 lei
Oct. Cheltuieli diverse cu achiziția de Cheltuieli Plăți (ieșiri de
materii prime, materiale, forță de (scăderea cash)
muncă: 80.000 lei profitului)
Nov. Se vând produsele finite prin Venituri Nimic încă Se așteaptă încasarea sumei
acordarea unui credit comercial, cu (creșterea
promisiunea că se vor încasa profitului)
100.000 lei
Dec. Rezultatul brut: 20.000 lei

Se calculează impozitul de plată: Cheltuială Plată Trebuie plătit

3.200 lei
Concluzia din contul de rezultate: Concluzia pe baza situației Incă se așteaptă încasarea
Venituri totale: 100.000 lei fluxurilor de numerar: sumei de la clienți
Cheltuieli totale: 83.200 lei Încasări din expl.: 0 lei
Rezultat net: 15.800 lei Plăți: 83.200 lei
Au de acoperit din banii
proprii: 83.200 lei
 Teoria financiară contemporană
recomandă drept obiectiv maximizarea
averii proprietarilor
 Abordări în estimarea averii
proprietarilor:
1. pe baza valorii patrimoniale
2. pe baza capitalizării bursiere
3. pe baza valorii financiare
 Curente de gândire în teoria
managementului financiar
1. Teoria portofoliului:

 H. Markowitz
 (1952: Portfolio Selection,
Journal of Finance):

◦ Ideea reducerii riscului o dată cu diversificarea investițiilor

◦ Oferă un mecanism de selecție a portofoliilor eficiente

1. Teoria portofoliului:

 W. Sharpe, 1964, CAPM (modelul de evaluare a

activelor pe piața de capital):
◦ Activ fără risc
◦ Model unifactorial

 Stephen Ross, 1976, APT Arbitrage pricing

theory – model multifactorial
 Curente de gândire (cont.)
2. Structura financiară optimă:
◦ Modelul Modigliani-Miller (1958): afirmă că, în condițiile unei economii
fără fiscalitate, valoarea unei firme nu este influențată de gradul său de
îndatorare

3. Evaluarea activelor financiare

◦ Identificarea unei valori juste asociate unei valori mobiliare, a.î. să se
vadă dacă este sub/supraevaluată
◦ Modelele de evaluare sunt bazate pe actualizarea CF viitoare
Curente de gândire (cont.)
4. Piața financiară eficientă
◦ There is an old joke about an economist strolling down the street
with a companion when they come upon a $100 bill lying on the
ground. As the companion reaches down to pick it up, the
economist says „Don’t bother — if it were a real $100 bill,
someone would have already picked it up”

◦ Eugene Fama (1970) a introdus acest concept, cu 3

forme de eficiență:
 Forma slabă (sunt integrate în curs toate informațiile din trecut
cu implicații asupra acestuia)
 Forma semiforte (cursul se ajustează instantaneu o dată cu
apariția unei noi informații relevante)
 Forma forte (cursul incorporează toate informațiile publice, dar
și private, cunoscute de către cei din interiorul firmei)
Principii de bază în finanțe
1. Prețul-timp al banilor:
◦ o sumă de bani primită astăzi valorează mai
mult decât aceeași sumă primită în viitor.
◦ rata normală de rentabilitate k, în funcție de
care se evaluează un proiect de investiții:
k = Rf + π
π = prima de risc a investiției
Rf = Rr + πinflație
2. Relația rentabilitate-risc –
fundamentală în finanțe
Fisher: 1+Rn=(1+Rr)(1+i)

E(R) a
A
OC
OP
p
Rf

Risc
Pentru titlurile riscante:
k = E(R)i = Rf + p
3. Fluxul net de trezorerie (CF) este
important, nu profitul:

◦ În evaluarea proiectelor de investiții se

consideră venituri viitoare cash-flow-rile
obtenabile, nu profiturile estimate
CF = (Profit + Amo) – Creștere ec.
op. de gest. curentă op. de capital
4. CF-uri marginale:

◦ Evaluarea investițiilor se face pe baza

diferenței dintre CF firmei cu proiect de
investiții și CF fără proiect:

∆CFinv = CFcu inv – CFfără inv

∆CFinv = ∆Profit + ∆Amo – ∆Creștere ec.
∆Profitinv = Profitcu inv – Profitfără inv ș.a.m.d.
 5. Rentabilitate nouă (+) și risc nou (+/-):
◦ Rentabilitatea marginală (a investițiilor noi) va
conduce la creșterea rentabilității firmei
◦ Riscul marginal se combină cu cel al firmei
Rcu inv = Rfără inv * ωi + Rinv * ωj
◦ ωi = ponderea AE al firmei fără investiție în AE
total după adoptarea investiției
◦ ωj = ponderea capitalului nou investit (I0) în AE
total după adoptarea investiției
σ2cu inv = σ2fără inv * ω2I + σ2inv * ω2j + 2* ωi *ωj *σfără inv *σinv *ρij

σ 2inv= riscul CF-urilor marginale ale noii investiții

Funcţiile managementului financiar
 previziunea necesităţilor, a resurselor şi a rezultatelor
financiare;
 organizarea activităţii financiare, respectiv a
structurilor, fluxurilor, circuitelor şi relaţiilor în care sunt
implicate valori materiale şi băneşti;
 coordonarea diferitelor activităţi, compartimente şi
persoane cuprinse în activitatea financiară;
 antrenarea, mobilizarea şi pregătirea angajaţilor în
vederea îndeplinirii sarcinilor ce le revin;
 controlul activităţii financiare, precum şi luarea
măsurilor de ajustare şi corecţie, atunci când este cazul.
 1. Previziunea financiară
 caracter prospectiv şi anticipativ
 identificarea unor obiective → evaluări privind posibilele venituri şi
cheltuieli (încasări şi plăţi).

 Principalele lucrări de previziune care se întocmesc în cadrul

firmei:
 Bugetele:
◦ în general pe un an
◦ generale (de venituri şi cheltuieli)
◦ parţiale (de producţie, de trezorerie, de investiţii etc.)
◦ previzionează veniturile, cheltuielile şi rezultatele (profit/excedent sau
pierdere/deficit)
◦ interesează proprietarii şi conducerea firmei
 Planurile financiare
◦ pe termen mediu şi lung (3-5 ani) - au caracter strategic
◦ fundamentează deciziile de finanţare pe termen mediu şi lung
◦ interesează proprietarii, conducerea şi investitorii
 Studiile de fezabilitate şi planurile de afaceri:
◦ lucrări de planificare complexe, incluzând şi importante analize şi
previziuni financiare
◦ în cazul proiectelor de investiţii de o mare complexitate, destinate
dezvoltării afacerilor firmei
◦ cuprind previziuni financiare ale investiţiei, dar şi previziuni tehnice,
comerciale, ecologice, de resurse umane etc.
◦ destinate în special finanţatorilor şi investitorilor

 Fluxurile de numerar (cash flows):

◦ lucrări de planificare a intrărilor şi ieşirilor de numerar efective
◦ întocmite pentru perioade scurte de timp (1-6 luni)
◦ în vederea evitării golurilor de lichidităţi pe termen scurt (lichidităţi
necesare achitării furnizorilor, salariaţilor, altor datorii curente).
2. Organizarea activităţii
financiare
 Departamentele şi principalele sectoare ale firmei:

◦ nonfinanciare (departamentul de producţie, departamentul de

concepţie, departamentul de marketing);

◦ financiare (departamentul de finanţe, departamentul de

contabilitate, comisia de cenzori).

 Departamentul financiar:
 determinarea resurselor financiare şi utilizarea lor cât mai eficientă;
 menţinerea echilibrului financiar la nivelul întregii firme
 obţinerea unui profit cât mai însemnat.
 Departamentul contabil:
 documentele de înregistrare
 întocmirea notelor şi dispoziţiilor contabile;
 evaluarea şi reevaluarea patrimoniului;
 întocmirea bilanţului contabil.
 Cum să organizaţi activitatea financiară in firma dvs.?

 Puneţi în practică principiile organizării, prin norme şi reguli clare, realiste şi

bine cunoscute de toată lumea:
◦ reduceţi nivelurile ierarhice, scurtaţi canalele şi timpii de comunicare, realizaţi
apropierea managerilor de ceilalţi salariaţi;
◦ optimizaţi şi fluidizaţi circuitele şi fluxurile de informaţii, documente, persoane şi valori
băneşti.

 Nu neglijaţi resursele umane, cea mai preţioasă resursă a firmei:

◦ acordaţi maximă atenţie proceselor de selecţionare, încadrare, instruire, evaluare,
motivare şi utilizare a oamenilor;
◦ definiţi cât mai exact fiecare post;
◦ prin normele de muncă, asiguraţi o încărcare optimă a fiecărui salariat cu sarcini,
atribuţii şi răspunderi;
◦ creaţi un mediu de muncă plăcut, prietenos, ce va stimula creativitatea salariaţilor şi va
duce la creşterea randamentului în muncă;
◦ folosiţi în mod corect pârghiile de evaluare, motivare şi stimulare materială şi morală,
promovare, dar şi sancţionare.
3. Coordonarea factorilor
implicaţi in activitatea financiară
 O bună coordonare între oameni şi compartimente presupune:
◦ realizarea la timp a lucrărilor şi operaţiunilor financiare
◦ continuitate în asigurarea resurselor financiare necesare
◦ promptitudine în informarea conducerii - lipsa de informaţii financiare
duce la luarea unor decizii eronate care pot avea ca rezultat chiar
falimentul firmei.
 Principalele compartimente ale firmei, care necesită o bună
coordonare din partea dvs. în calitate de manager financiar sunt
următoarele:
◦ Compartimentul analize economico-financiare
◦ Compartimentul previziune financiară
◦ Compartimentul decontări
◦ Compartimentul casierie
◦ Compartimentul salarizare
◦ Compartimentul preţuri şi tarife
◦ Compartimentul control financiar intern
4. Implicarea angajaţilor

 Implicarea cuprinde ansamblul proceselor

prin care personalul firmei este determinat să
contribuie la stabilirea şi realizarea obiectivelor
propuse.
 Fundamentul implicării îl reprezintă
motivarea:
◦ Motivarea pozitivă se bazează pe recompense
materiale, profesionale, sociale, morale etc., iar cea
negativă pe sancţiuni, pedepse, ameninţări etc.
◦ Se recomandă utilizarea de principiu a mijloacelor de
motivare pozitivă şi doar în cazuri extreme, de
excepţie, a celor de motivare negativă.
 5. Controlul şi evaluarea
activităţii financiare
 răspunde la întrebarea: "Cu ce rezultate s-a finalizat munca
depusă?“
 reprezintă ansamblul proceselor prin care:
◦ performanţele firmei sunt măsurate şi comparate cu obiectivele
stabilite iniţial prin lucrările de previziune,
◦ se determină cauzele care au generat abaterile negative constatate,
◦ se stabilesc responsabilităţile şi se efectuează demersurile pentru
recuperarea pagubelor şi pedepsirea vinovaţilor, dacă este cazul
(lipsuri imputabile, delapidări, sustrageri, fraude, înşelăciuni, furturi
etc.).

Pentru a fi eficiente, controlul şi evaluarea activităţii financiare trebuie să

se realizeze preventiv şi doar prin excepţie corectiv (adică după
producerea şi constatarea deficienţelor).
Deciziile financiare
 Decizia:
◦ cel mai puternic instrument de management
◦ este elaborată, luată şi implementată de către managerii
financiari, la diferite niveluri (inferioare, medii şi superioare).

 Din punct de vedere al naturii lor, deciziile financiare pot

fi clasificate în:

◦ decizii de finanţare, care se referă la modul de finanţare a

activelor, la sursele de procurare a capitalurilor necesare
finanţării;
◦ decizii de investiţii, care sunt decizii de plasamente ale capitalului
şi se referă la:
 procurarea de active corporale de natura activelor imobilizate;
 procurarea de active necorporale;
 procurarea de active financiare (acţiuni, obligaţiuni etc.).
◦ decizii de dividend.
 Provocare
 În calitatea dvs. de proaspăt manager financiar la o firmă
multinațională cu un capital semnificativ și cu numeroși
economiști în subordine, cum rezolvați câteva probleme pe
care vi le pun cei din jur?
1. Cursul bursier a scăzut! Ce facem?
2. Cumpărăm acțiuni emise de firma concurentă?
3. Distribuim dividende anul acesta? Dacă da, cât?
4. Ne mai permitem să ne îndatorăm?
5. Pentru finanțarea noii uzine emitem acțiuni sau obligațiuni?
Sau luăm și credit de la bancă?
6. Rata de rentabilitate financiară de 6% în termeni reali este
corespunzătoare?