Acest capitol analizează resursele umane și profilul profesional al
personalului căminelor cultur... more Acest capitol analizează resursele umane și profilul profesional al personalului căminelor culturale din mediul rural. Înainte de a detalia cum vor fi abordate aceste subiecte de-a lungul capitolului, este necesar să observăm contextul care a generat evoluția negativă a personalului specializat al căminelor culturale, atât din punct de vedere al numărului angajaților, cât și al experienței și nivelului de pregătire profesională ale acestora.
Informațiile prezentate în această secțiune contribuie la contextualizarea
datelor cantitative re... more Informațiile prezentate în această secțiune contribuie la contextualizarea datelor cantitative referitoare la distribuția, activitatea căminelor, investițiile și resursele umane alocate domeniului culturii în spațiul rural. În acest sens este urmărită una din coordonatele esențiale privitoare la viața culturală din mediul rural: spațiul fizic concret al instituției așezământului cultural și al desfășurării evenimentelor culturale. Aceste detalii sunt cu atât mai importante cu cât pentru ultimii 20 de ani există puține studii sistematice cu privire la infrastructura fizică a așezămintelor culturale din mediul rural. Astfel, chiar dacă în ultimii 15 ani au fost realizate investiții considerabile în infrastructura culturală rurală [#investiții], cel puțin prin intermediul fondurilor nerambursabile, informațiile despre starea actuală a căminelor culturale nu sunt centralizate și nici ușor accesibile.
Acest capitol urmărește investițiile în sectorul cultural rural prin
accesarea de fonduri nerambu... more Acest capitol urmărește investițiile în sectorul cultural rural prin accesarea de fonduri nerambursabile pentru infrastructura culturală din mediul rural. Alocarea resurselor financiare este un factor determinant în existența, menținerea/întreținerea infrastructurii culturale rurale, precum și în derularea activității culturale. Obiectivul de cercetare a fost identificarea nivelului de prioritizare a investițiilor pentru cultură la nivelul administrației publice locale prin măsurarea resurselor financiare alocate infrastructurii culturale din mediul rural. [#buget_cultură]. Totodată, prezentarea principalelor surse de finanțare nerambursabilă a proiectelor de infrastructură culturală rurală, precum și a modului în care acestea au fost accesate, constituie un istoric al evoluției mecanismelor de investiții în acest sector [#situația1989-2018]. Mai mult, capitolul oferă nu doar o perspectivă tehnică asupra detaliilor din documentele oficiale, ci și o analiză calitativă a procesului de implementare și a rezultatelor investițiilor, din punctul de vedere al reprezentanților autorităților locale și al responsabililor de cămine culturale din mediul rural implicați în procesul de contractare a fondurilor și/sau implementare a proiectelor cu finanțare externă.
Acest capitol, în strânsă legătură cu cel anterior, analizează traseul transformărilor cadrului d... more Acest capitol, în strânsă legătură cu cel anterior, analizează traseul transformărilor cadrului de reglementare și evoluția administrativă a căminelor culturale din mediul rural după anul 1989. Aspectele urmărite cu privire la acești ultimi 30 de ani sunt în principal legate de: legislație, resurse umane, starea infrastructurii fizice și, nu în ultimul rând, activitatea culturală și participarea cetățenilor.
Căderea comunismului și perioada de tranziție începută după 1989 au adus schimbări la toate nivelurile societății, cu variații ale ritmului de evoluție de la spontan, radical, la unul lent și cu polarizări sociale majore. Noua infrastructură legislativă a avut tendința de a muta inițiativa și responsabilitatea la nivel local, punând bazele pentru procesul incipient de descentralizare. Totodată, au început procesele de de-cooperativizare și dezindustrializare, care în scurt timp au generat o reacție în lanț în ce privește valorile şomajului şi emigrării. Astfel, mediul rural a devenit din ce în ce mai depopulat, fiind părăsit de tinerii forțați de noul context să apeleze la „tranziție socială prin migrație” în lipsa locurilor de muncă și a unei infrastructuri instituționale adaptate vremurilor și nevoilor.
Acest capitol analizează finanțarea publică a domeniului
cultural urmărind două segmente primare:... more Acest capitol analizează finanțarea publică a domeniului cultural urmărind două segmente primare:
1. Cheltuielile autorităților publice locale pentru Cultură, recreere și religie a. Evoluția acestor cheltuieli în perioada 2000-2018 b. Ponderea cheltuielilor autorităților publice locale din mediul rural din totalul cheltuielilor înregistrate la nivel național 2. Destinația cheltuielilor: a. Distribuția cheltuielilor în funcție de subcapitolele și indicatorii clasificațiilor bugetare detaliate ale autorităților publice locale din mediul rural b. Analiza achizițiilor publice de servicii și produse culturale realizate de entitățile publice (APL-uri și așezăminte culturale) din mediul rural prin Sistemul Electronic de Achiziții Publice2 pentru anii 2018 și 2019.
Acest capitol vizează activitatea așezămintelor culturale din mediul rural, fie că este vorba des... more Acest capitol vizează activitatea așezămintelor culturale din mediul rural, fie că este vorba despre situațiile în care evenimentele au loc în cadrul căminului cultural, fie despre cazurile în care personalul căminului cultural este implicat în derularea unor evenimente sau activități culturale pe raza unității administrative.
Analiza acestei teme este importantă din mai multe puncte de vedere: în primul rând, oferă o imagine a culturii în mediul rural, așa cum este practicată prin intervenția instituțională a așezămintelor culturale; în al doilea rând, scoate în evidență rolul și nevoile instituției căminului cultural în cadrul comunității rurale, precum și limitele acestei instituții; în al treilea rând, activitatea așezămintelor culturale evidențiază și practicile sociale dominante din mediul rural, preluate în manifestările culturale folclorice; în al patrulea rând, analizând activitatea căminelor culturale, se poate observa și funcționarea rețelelor instituționale de la nivel local, respectiv modul în care manifestările culturale sunt facilitate de o bună colaborare interinstituțională la nivel local.
The present paper is structured as a cultural dive into the political and the social of communist... more The present paper is structured as a cultural dive into the political and the social of communist Romania through political humour within the framework of joking relationship between state and its citizens. Taken as a total social fact and a cultural phenomenon in its essence, political humour not only offers a vivid insight into the " spirit of the Golden Age " , telling the stories behind history, but it also sheds light on the way citizens interiorised the political, mirroring thus shards of Romanian political culture. Moreover, this initiative can be considered an exercise of politics of memory through political humour which provides the advantage of having escaped the official historians' bias, though sacrificing a measure of accuracy in favour of originality in terms of methodology and content. The central idea that will be followed and debated throughout this paper is that in the context of communist Romania, political humour represented a particular factor in maintaining a relatively dynamic balance between state and citizenry, being instrumented as a catalyst for covert communication between these two entities. Maintaining and expressing in a relatively peaceful manner both the disjunction and the conjunction between state and citizenry, political humour had in fact helped avoiding an extreme evolution of this relationship. Therefore, in analysing the joking relationship between state and its citizens, political humour becomes both the object and the main instrument of this research. Empirically, this research is founded on the one hand on nine in-depth interviews with a relatively wide spectrum of subjects (ranging from the common plant worker to the Securitate Officer), and on the other hand on content analysis applied mainly to materials in Urzica magazine (from 1974 to 1989) and Moftul Român (1990). Historically, the paper is focused on the last 15 years of the Romanian socialist regime, as this period seems to gradually enter into oblivion as a result of a recurrent nostalgia for the communist past and of an ineffective management of the politics of memory. Summing up, without claims of exhaustivity, but rather of originality and deep insight, this paper will try to overcome the mystifying complex of recent Romanian history, while shedding some light on the power of political humour both as a research instrument and as a window towards understanding the political and the social.
East European Politics and Societies: and Cultures, 2020
Investment in an “education with an edge” in the form of costly extracurriculars is a growing phe... more Investment in an “education with an edge” in the form of costly extracurriculars is a growing phenomenon in urban post-socialist Romania. To a certain extent, this is a typical strategy of middle-class reproduction, more intensely pursued in contexts where middle-class reproduction is imagined as uncertain. However, in a post-socialist context, a sense of fragility permeates both the experience of the present and imaginings of the future. Despite its political idealisation and programmatic support, Romania’s middle class remains of modest dimensions and is extending itself to live a “good enough life.” Parents’ realisation that their children might experience even more difficulties than themselves prompt them to use their economic capital to acquire as many and varied cultural and social resources as possible. An ethnographic investigation of this experience from both the parents’ and children’s perspectives throws light on the ongoing processes of class formation under post-socialist conditions of possibility.
The Romanian Journal of Society and Politics, 2018
This paper focuses on the involvement of children in social science research projects in Romania.... more This paper focuses on the involvement of children in social science research projects in Romania. It draws upon the authors' experience of doing anthropological research with and about children. Through ethnographic vignettes, we explore the challenges of involving children in social science research, and we describe the solutions we used to address them. The analysis follows closely different research stages and their methodological and ethical aspects, from negotiating access and obtaining informed consent to issues of confidentiality and intimacy, and establishing connections and communicating with children. We underline the importance of adjusting research methods and instruments in order to fit the child's needs and interests, and to allow for the child to play an active role in the development of the research process. Furthermore, through an overview of the legal framework in Romania and the EU, we show that in Romania there is still an important gap concerning the legal and ethical provisions regarding children involved in research activities.
Acest articol abordează experienţa copilăriei în cadrul unui grup aparte de copii din mediul urba... more Acest articol abordează experienţa copilăriei în cadrul unui grup aparte de copii din mediul urban, şi anume copii din Bucureşti care participă la activităţi extracurriculare. Prima parte a articolului face o incursiune prin literatura de specialitate cu referire la trei teme centrale textului: cum definim şi înţelegem copiii şi copilăria ca obiect al cercetării; timpul şi spaţiul aşa cum sunt conceptualizate în legătură cu experienţa copilăriei; conexiunea copiilor ca actori sociali cu procese şi fenomene globale şi implicaţiile acestei conexiuni asupra modului în care este trăită copilăria. În a doua parte a articolului voi folosi date etnografice pentru a ilustra experienţa copiilor cu activităţi extracurriculare din Bucureşti. De asemenea, completez acest demers cu detalii din experienţele celorlalţi respondenţi – părinţi, psihoterapeuţi şi educatori – urmărind firul teoretic trasat în prima parte a articolului. Prin luarea în considerare a acestor perspective variate, articolul scoate în evidenţă agentivitatea tuturor celor implicaţi şi aduce în prim plan o lume comună a adulţilor şi copiilor. Astfel, arăt cum experienţa copilăriei se împleteşte cu experienţa muncii adulţilor, când instituţii ce aparent servesc creşterii copiilor răspund în acelaşi timp şi nevoii pieţei muncii pentru mai mult din timpul părinţilor. Cuvinte-cheie: copilărie în Bucureşti, educaţie, timp liber, piaţa muncii, extracurricular.
MemoScapes. Romanian Journal of Memory and Identity Studies, 2017
The aim of my article is to deconstruct the notion of 'nostalgia for communism' by undertaking et... more The aim of my article is to deconstruct the notion of 'nostalgia for communism' by undertaking ethnographical research on the nostalgia phenomenon related to the alimentation associated with the period in question. Focusing on food recall, I will try to demystify and clarify piece by piece the nostalgia for communism that has often been projected as an indicator of national political culture despite being researched or presented in a reductionist and superficial manner.
Având la bază un amplu proces de colectare, inventariere și structurare a datelor statistice și o... more Având la bază un amplu proces de colectare, inventariere și structurare a datelor statistice și o abordare metodologică mixtă – atât cantitativă cât și calitativă – Atlasul Culturii – Ediția 1. Așezămintele culturale în spațiul rural își propune să evalueze starea culturii urmărind aspecte precum: gradul de distribuție a elementelor de infrastructura culturală; cheltuielile și investițiile autorităților publice locale în cultură; profilul responsabililor de activități culturale la nivelul unei comunități; specificul evenimentelor culturale organizate.
Acest capitol analizează resursele umane și profilul profesional al
personalului căminelor cultur... more Acest capitol analizează resursele umane și profilul profesional al personalului căminelor culturale din mediul rural. Înainte de a detalia cum vor fi abordate aceste subiecte de-a lungul capitolului, este necesar să observăm contextul care a generat evoluția negativă a personalului specializat al căminelor culturale, atât din punct de vedere al numărului angajaților, cât și al experienței și nivelului de pregătire profesională ale acestora.
Informațiile prezentate în această secțiune contribuie la contextualizarea
datelor cantitative re... more Informațiile prezentate în această secțiune contribuie la contextualizarea datelor cantitative referitoare la distribuția, activitatea căminelor, investițiile și resursele umane alocate domeniului culturii în spațiul rural. În acest sens este urmărită una din coordonatele esențiale privitoare la viața culturală din mediul rural: spațiul fizic concret al instituției așezământului cultural și al desfășurării evenimentelor culturale. Aceste detalii sunt cu atât mai importante cu cât pentru ultimii 20 de ani există puține studii sistematice cu privire la infrastructura fizică a așezămintelor culturale din mediul rural. Astfel, chiar dacă în ultimii 15 ani au fost realizate investiții considerabile în infrastructura culturală rurală [#investiții], cel puțin prin intermediul fondurilor nerambursabile, informațiile despre starea actuală a căminelor culturale nu sunt centralizate și nici ușor accesibile.
Acest capitol urmărește investițiile în sectorul cultural rural prin
accesarea de fonduri nerambu... more Acest capitol urmărește investițiile în sectorul cultural rural prin accesarea de fonduri nerambursabile pentru infrastructura culturală din mediul rural. Alocarea resurselor financiare este un factor determinant în existența, menținerea/întreținerea infrastructurii culturale rurale, precum și în derularea activității culturale. Obiectivul de cercetare a fost identificarea nivelului de prioritizare a investițiilor pentru cultură la nivelul administrației publice locale prin măsurarea resurselor financiare alocate infrastructurii culturale din mediul rural. [#buget_cultură]. Totodată, prezentarea principalelor surse de finanțare nerambursabilă a proiectelor de infrastructură culturală rurală, precum și a modului în care acestea au fost accesate, constituie un istoric al evoluției mecanismelor de investiții în acest sector [#situația1989-2018]. Mai mult, capitolul oferă nu doar o perspectivă tehnică asupra detaliilor din documentele oficiale, ci și o analiză calitativă a procesului de implementare și a rezultatelor investițiilor, din punctul de vedere al reprezentanților autorităților locale și al responsabililor de cămine culturale din mediul rural implicați în procesul de contractare a fondurilor și/sau implementare a proiectelor cu finanțare externă.
Acest capitol, în strânsă legătură cu cel anterior, analizează traseul transformărilor cadrului d... more Acest capitol, în strânsă legătură cu cel anterior, analizează traseul transformărilor cadrului de reglementare și evoluția administrativă a căminelor culturale din mediul rural după anul 1989. Aspectele urmărite cu privire la acești ultimi 30 de ani sunt în principal legate de: legislație, resurse umane, starea infrastructurii fizice și, nu în ultimul rând, activitatea culturală și participarea cetățenilor.
Căderea comunismului și perioada de tranziție începută după 1989 au adus schimbări la toate nivelurile societății, cu variații ale ritmului de evoluție de la spontan, radical, la unul lent și cu polarizări sociale majore. Noua infrastructură legislativă a avut tendința de a muta inițiativa și responsabilitatea la nivel local, punând bazele pentru procesul incipient de descentralizare. Totodată, au început procesele de de-cooperativizare și dezindustrializare, care în scurt timp au generat o reacție în lanț în ce privește valorile şomajului şi emigrării. Astfel, mediul rural a devenit din ce în ce mai depopulat, fiind părăsit de tinerii forțați de noul context să apeleze la „tranziție socială prin migrație” în lipsa locurilor de muncă și a unei infrastructuri instituționale adaptate vremurilor și nevoilor.
Acest capitol analizează finanțarea publică a domeniului
cultural urmărind două segmente primare:... more Acest capitol analizează finanțarea publică a domeniului cultural urmărind două segmente primare:
1. Cheltuielile autorităților publice locale pentru Cultură, recreere și religie a. Evoluția acestor cheltuieli în perioada 2000-2018 b. Ponderea cheltuielilor autorităților publice locale din mediul rural din totalul cheltuielilor înregistrate la nivel național 2. Destinația cheltuielilor: a. Distribuția cheltuielilor în funcție de subcapitolele și indicatorii clasificațiilor bugetare detaliate ale autorităților publice locale din mediul rural b. Analiza achizițiilor publice de servicii și produse culturale realizate de entitățile publice (APL-uri și așezăminte culturale) din mediul rural prin Sistemul Electronic de Achiziții Publice2 pentru anii 2018 și 2019.
Acest capitol vizează activitatea așezămintelor culturale din mediul rural, fie că este vorba des... more Acest capitol vizează activitatea așezămintelor culturale din mediul rural, fie că este vorba despre situațiile în care evenimentele au loc în cadrul căminului cultural, fie despre cazurile în care personalul căminului cultural este implicat în derularea unor evenimente sau activități culturale pe raza unității administrative.
Analiza acestei teme este importantă din mai multe puncte de vedere: în primul rând, oferă o imagine a culturii în mediul rural, așa cum este practicată prin intervenția instituțională a așezămintelor culturale; în al doilea rând, scoate în evidență rolul și nevoile instituției căminului cultural în cadrul comunității rurale, precum și limitele acestei instituții; în al treilea rând, activitatea așezămintelor culturale evidențiază și practicile sociale dominante din mediul rural, preluate în manifestările culturale folclorice; în al patrulea rând, analizând activitatea căminelor culturale, se poate observa și funcționarea rețelelor instituționale de la nivel local, respectiv modul în care manifestările culturale sunt facilitate de o bună colaborare interinstituțională la nivel local.
The present paper is structured as a cultural dive into the political and the social of communist... more The present paper is structured as a cultural dive into the political and the social of communist Romania through political humour within the framework of joking relationship between state and its citizens. Taken as a total social fact and a cultural phenomenon in its essence, political humour not only offers a vivid insight into the " spirit of the Golden Age " , telling the stories behind history, but it also sheds light on the way citizens interiorised the political, mirroring thus shards of Romanian political culture. Moreover, this initiative can be considered an exercise of politics of memory through political humour which provides the advantage of having escaped the official historians' bias, though sacrificing a measure of accuracy in favour of originality in terms of methodology and content. The central idea that will be followed and debated throughout this paper is that in the context of communist Romania, political humour represented a particular factor in maintaining a relatively dynamic balance between state and citizenry, being instrumented as a catalyst for covert communication between these two entities. Maintaining and expressing in a relatively peaceful manner both the disjunction and the conjunction between state and citizenry, political humour had in fact helped avoiding an extreme evolution of this relationship. Therefore, in analysing the joking relationship between state and its citizens, political humour becomes both the object and the main instrument of this research. Empirically, this research is founded on the one hand on nine in-depth interviews with a relatively wide spectrum of subjects (ranging from the common plant worker to the Securitate Officer), and on the other hand on content analysis applied mainly to materials in Urzica magazine (from 1974 to 1989) and Moftul Român (1990). Historically, the paper is focused on the last 15 years of the Romanian socialist regime, as this period seems to gradually enter into oblivion as a result of a recurrent nostalgia for the communist past and of an ineffective management of the politics of memory. Summing up, without claims of exhaustivity, but rather of originality and deep insight, this paper will try to overcome the mystifying complex of recent Romanian history, while shedding some light on the power of political humour both as a research instrument and as a window towards understanding the political and the social.
East European Politics and Societies: and Cultures, 2020
Investment in an “education with an edge” in the form of costly extracurriculars is a growing phe... more Investment in an “education with an edge” in the form of costly extracurriculars is a growing phenomenon in urban post-socialist Romania. To a certain extent, this is a typical strategy of middle-class reproduction, more intensely pursued in contexts where middle-class reproduction is imagined as uncertain. However, in a post-socialist context, a sense of fragility permeates both the experience of the present and imaginings of the future. Despite its political idealisation and programmatic support, Romania’s middle class remains of modest dimensions and is extending itself to live a “good enough life.” Parents’ realisation that their children might experience even more difficulties than themselves prompt them to use their economic capital to acquire as many and varied cultural and social resources as possible. An ethnographic investigation of this experience from both the parents’ and children’s perspectives throws light on the ongoing processes of class formation under post-socialist conditions of possibility.
The Romanian Journal of Society and Politics, 2018
This paper focuses on the involvement of children in social science research projects in Romania.... more This paper focuses on the involvement of children in social science research projects in Romania. It draws upon the authors' experience of doing anthropological research with and about children. Through ethnographic vignettes, we explore the challenges of involving children in social science research, and we describe the solutions we used to address them. The analysis follows closely different research stages and their methodological and ethical aspects, from negotiating access and obtaining informed consent to issues of confidentiality and intimacy, and establishing connections and communicating with children. We underline the importance of adjusting research methods and instruments in order to fit the child's needs and interests, and to allow for the child to play an active role in the development of the research process. Furthermore, through an overview of the legal framework in Romania and the EU, we show that in Romania there is still an important gap concerning the legal and ethical provisions regarding children involved in research activities.
Acest articol abordează experienţa copilăriei în cadrul unui grup aparte de copii din mediul urba... more Acest articol abordează experienţa copilăriei în cadrul unui grup aparte de copii din mediul urban, şi anume copii din Bucureşti care participă la activităţi extracurriculare. Prima parte a articolului face o incursiune prin literatura de specialitate cu referire la trei teme centrale textului: cum definim şi înţelegem copiii şi copilăria ca obiect al cercetării; timpul şi spaţiul aşa cum sunt conceptualizate în legătură cu experienţa copilăriei; conexiunea copiilor ca actori sociali cu procese şi fenomene globale şi implicaţiile acestei conexiuni asupra modului în care este trăită copilăria. În a doua parte a articolului voi folosi date etnografice pentru a ilustra experienţa copiilor cu activităţi extracurriculare din Bucureşti. De asemenea, completez acest demers cu detalii din experienţele celorlalţi respondenţi – părinţi, psihoterapeuţi şi educatori – urmărind firul teoretic trasat în prima parte a articolului. Prin luarea în considerare a acestor perspective variate, articolul scoate în evidenţă agentivitatea tuturor celor implicaţi şi aduce în prim plan o lume comună a adulţilor şi copiilor. Astfel, arăt cum experienţa copilăriei se împleteşte cu experienţa muncii adulţilor, când instituţii ce aparent servesc creşterii copiilor răspund în acelaşi timp şi nevoii pieţei muncii pentru mai mult din timpul părinţilor. Cuvinte-cheie: copilărie în Bucureşti, educaţie, timp liber, piaţa muncii, extracurricular.
MemoScapes. Romanian Journal of Memory and Identity Studies, 2017
The aim of my article is to deconstruct the notion of 'nostalgia for communism' by undertaking et... more The aim of my article is to deconstruct the notion of 'nostalgia for communism' by undertaking ethnographical research on the nostalgia phenomenon related to the alimentation associated with the period in question. Focusing on food recall, I will try to demystify and clarify piece by piece the nostalgia for communism that has often been projected as an indicator of national political culture despite being researched or presented in a reductionist and superficial manner.
Având la bază un amplu proces de colectare, inventariere și structurare a datelor statistice și o... more Având la bază un amplu proces de colectare, inventariere și structurare a datelor statistice și o abordare metodologică mixtă – atât cantitativă cât și calitativă – Atlasul Culturii – Ediția 1. Așezămintele culturale în spațiul rural își propune să evalueze starea culturii urmărind aspecte precum: gradul de distribuție a elementelor de infrastructura culturală; cheltuielile și investițiile autorităților publice locale în cultură; profilul responsabililor de activități culturale la nivelul unei comunități; specificul evenimentelor culturale organizate.
Uploads
Papers by Alin Savu
personalului căminelor culturale din mediul rural. Înainte de a detalia cum vor fi abordate aceste subiecte de-a lungul capitolului, este necesar să observăm contextul care a generat evoluția negativă a personalului specializat al căminelor culturale, atât din punct de vedere al numărului angajaților, cât și al experienței și nivelului de pregătire profesională ale acestora.
datelor cantitative referitoare la distribuția, activitatea căminelor,
investițiile și resursele umane alocate domeniului culturii în spațiul rural. În
acest sens este urmărită una din coordonatele esențiale privitoare la viața
culturală din mediul rural: spațiul fizic concret al instituției așezământului
cultural și al desfășurării evenimentelor culturale.
Aceste detalii sunt cu atât mai importante cu cât pentru ultimii 20
de ani există puține studii sistematice cu privire la infrastructura fizică
a așezămintelor culturale din mediul rural. Astfel, chiar dacă în ultimii
15 ani au fost realizate investiții considerabile în infrastructura culturală
rurală [#investiții], cel puțin prin intermediul fondurilor nerambursabile,
informațiile despre starea actuală a căminelor culturale nu sunt centralizate și nici ușor accesibile.
accesarea de fonduri nerambursabile pentru infrastructura culturală din
mediul rural. Alocarea resurselor financiare este un factor determinant în
existența, menținerea/întreținerea infrastructurii culturale rurale, precum și
în derularea activității culturale. Obiectivul de cercetare a fost identificarea
nivelului de prioritizare a investițiilor pentru cultură la nivelul administrației
publice locale prin măsurarea resurselor financiare alocate infrastructurii
culturale din mediul rural. [#buget_cultură].
Totodată, prezentarea principalelor surse de finanțare nerambursabilă
a proiectelor de infrastructură culturală rurală, precum și a modului în care
acestea au fost accesate, constituie un istoric al evoluției mecanismelor
de investiții în acest sector [#situația1989-2018]. Mai mult, capitolul oferă
nu doar o perspectivă tehnică asupra detaliilor din documentele oficiale,
ci și o analiză calitativă a procesului de implementare și a rezultatelor
investițiilor, din punctul de vedere al reprezentanților autorităților locale și
al responsabililor de cămine culturale din mediul rural implicați în procesul
de contractare a fondurilor și/sau implementare a proiectelor cu finanțare
externă.
Căderea comunismului și perioada de tranziție începută după 1989 au adus schimbări la toate nivelurile societății, cu variații ale ritmului de evoluție de la spontan, radical, la unul lent și cu polarizări sociale majore.
Noua infrastructură legislativă a avut tendința de a muta inițiativa și responsabilitatea la nivel local, punând bazele pentru procesul incipient de descentralizare. Totodată, au început procesele de de-cooperativizare și dezindustrializare, care în scurt timp au generat o reacție în lanț în ce privește valorile şomajului şi emigrării. Astfel, mediul rural a devenit din ce în ce mai depopulat, fiind părăsit de tinerii forțați de noul context să apeleze la „tranziție socială prin migrație” în lipsa locurilor de muncă și a unei infrastructuri instituționale adaptate vremurilor și nevoilor.
Capitol din Atlasul Culturii – Ediția 1. Așezămintele culturale în spațiul rural, 2020 https://www.culturadata.ro/atlasul-culturii-editia-1-asezamintele-culturale-in-spatiul-rural/
cultural urmărind două segmente primare:
1. Cheltuielile autorităților publice locale pentru Cultură, recreere și religie
a. Evoluția acestor cheltuieli în perioada 2000-2018
b. Ponderea cheltuielilor autorităților publice locale din mediul rural din totalul cheltuielilor înregistrate la nivel național
2. Destinația cheltuielilor:
a. Distribuția cheltuielilor în funcție de subcapitolele și indicatorii
clasificațiilor bugetare detaliate ale autorităților publice locale
din mediul rural
b. Analiza achizițiilor publice de servicii și produse culturale realizate
de entitățile publice (APL-uri și așezăminte culturale) din mediul
rural prin Sistemul Electronic de Achiziții Publice2 pentru anii 2018
și 2019.
Capitol din Atlasul Culturii – Ediția 1. Așezămintele culturale în spațiul rural, 2020 https://www.culturadata.ro/atlasul-culturii-editia-1-asezamintele-culturale-in-spatiul-rural/
Analiza acestei teme este importantă din mai multe puncte de vedere: în primul rând, oferă o imagine a culturii în mediul rural, așa cum este practicată prin intervenția instituțională a așezămintelor culturale; în al doilea rând, scoate în evidență rolul și nevoile instituției căminului cultural în cadrul comunității rurale, precum și limitele acestei instituții; în al treilea rând, activitatea așezămintelor culturale evidențiază și practicile sociale dominante din mediul rural, preluate în manifestările culturale folclorice; în al patrulea rând, analizând activitatea căminelor culturale, se poate observa și funcționarea rețelelor instituționale de la nivel local, respectiv modul în care manifestările culturale sunt facilitate de o bună colaborare interinstituțională la nivel local.
Capitol din Atlasul Culturii – Ediția 1. Așezămintele culturale în spațiul rural, 2020 https://www.culturadata.ro/atlasul-culturii-editia-1-asezamintele-culturale-in-spatiul-rural/
Cuvinte-cheie: copilărie în Bucureşti, educaţie, timp liber, piaţa muncii, extracurricular.
Books by Alin Savu
https://www.culturadata.ro/atlasul-culturii-editia-1-asezamintele-culturale-in-spatiul-rural/
personalului căminelor culturale din mediul rural. Înainte de a detalia cum vor fi abordate aceste subiecte de-a lungul capitolului, este necesar să observăm contextul care a generat evoluția negativă a personalului specializat al căminelor culturale, atât din punct de vedere al numărului angajaților, cât și al experienței și nivelului de pregătire profesională ale acestora.
datelor cantitative referitoare la distribuția, activitatea căminelor,
investițiile și resursele umane alocate domeniului culturii în spațiul rural. În
acest sens este urmărită una din coordonatele esențiale privitoare la viața
culturală din mediul rural: spațiul fizic concret al instituției așezământului
cultural și al desfășurării evenimentelor culturale.
Aceste detalii sunt cu atât mai importante cu cât pentru ultimii 20
de ani există puține studii sistematice cu privire la infrastructura fizică
a așezămintelor culturale din mediul rural. Astfel, chiar dacă în ultimii
15 ani au fost realizate investiții considerabile în infrastructura culturală
rurală [#investiții], cel puțin prin intermediul fondurilor nerambursabile,
informațiile despre starea actuală a căminelor culturale nu sunt centralizate și nici ușor accesibile.
accesarea de fonduri nerambursabile pentru infrastructura culturală din
mediul rural. Alocarea resurselor financiare este un factor determinant în
existența, menținerea/întreținerea infrastructurii culturale rurale, precum și
în derularea activității culturale. Obiectivul de cercetare a fost identificarea
nivelului de prioritizare a investițiilor pentru cultură la nivelul administrației
publice locale prin măsurarea resurselor financiare alocate infrastructurii
culturale din mediul rural. [#buget_cultură].
Totodată, prezentarea principalelor surse de finanțare nerambursabilă
a proiectelor de infrastructură culturală rurală, precum și a modului în care
acestea au fost accesate, constituie un istoric al evoluției mecanismelor
de investiții în acest sector [#situația1989-2018]. Mai mult, capitolul oferă
nu doar o perspectivă tehnică asupra detaliilor din documentele oficiale,
ci și o analiză calitativă a procesului de implementare și a rezultatelor
investițiilor, din punctul de vedere al reprezentanților autorităților locale și
al responsabililor de cămine culturale din mediul rural implicați în procesul
de contractare a fondurilor și/sau implementare a proiectelor cu finanțare
externă.
Căderea comunismului și perioada de tranziție începută după 1989 au adus schimbări la toate nivelurile societății, cu variații ale ritmului de evoluție de la spontan, radical, la unul lent și cu polarizări sociale majore.
Noua infrastructură legislativă a avut tendința de a muta inițiativa și responsabilitatea la nivel local, punând bazele pentru procesul incipient de descentralizare. Totodată, au început procesele de de-cooperativizare și dezindustrializare, care în scurt timp au generat o reacție în lanț în ce privește valorile şomajului şi emigrării. Astfel, mediul rural a devenit din ce în ce mai depopulat, fiind părăsit de tinerii forțați de noul context să apeleze la „tranziție socială prin migrație” în lipsa locurilor de muncă și a unei infrastructuri instituționale adaptate vremurilor și nevoilor.
Capitol din Atlasul Culturii – Ediția 1. Așezămintele culturale în spațiul rural, 2020 https://www.culturadata.ro/atlasul-culturii-editia-1-asezamintele-culturale-in-spatiul-rural/
cultural urmărind două segmente primare:
1. Cheltuielile autorităților publice locale pentru Cultură, recreere și religie
a. Evoluția acestor cheltuieli în perioada 2000-2018
b. Ponderea cheltuielilor autorităților publice locale din mediul rural din totalul cheltuielilor înregistrate la nivel național
2. Destinația cheltuielilor:
a. Distribuția cheltuielilor în funcție de subcapitolele și indicatorii
clasificațiilor bugetare detaliate ale autorităților publice locale
din mediul rural
b. Analiza achizițiilor publice de servicii și produse culturale realizate
de entitățile publice (APL-uri și așezăminte culturale) din mediul
rural prin Sistemul Electronic de Achiziții Publice2 pentru anii 2018
și 2019.
Capitol din Atlasul Culturii – Ediția 1. Așezămintele culturale în spațiul rural, 2020 https://www.culturadata.ro/atlasul-culturii-editia-1-asezamintele-culturale-in-spatiul-rural/
Analiza acestei teme este importantă din mai multe puncte de vedere: în primul rând, oferă o imagine a culturii în mediul rural, așa cum este practicată prin intervenția instituțională a așezămintelor culturale; în al doilea rând, scoate în evidență rolul și nevoile instituției căminului cultural în cadrul comunității rurale, precum și limitele acestei instituții; în al treilea rând, activitatea așezămintelor culturale evidențiază și practicile sociale dominante din mediul rural, preluate în manifestările culturale folclorice; în al patrulea rând, analizând activitatea căminelor culturale, se poate observa și funcționarea rețelelor instituționale de la nivel local, respectiv modul în care manifestările culturale sunt facilitate de o bună colaborare interinstituțională la nivel local.
Capitol din Atlasul Culturii – Ediția 1. Așezămintele culturale în spațiul rural, 2020 https://www.culturadata.ro/atlasul-culturii-editia-1-asezamintele-culturale-in-spatiul-rural/
Cuvinte-cheie: copilărie în Bucureşti, educaţie, timp liber, piaţa muncii, extracurricular.
https://www.culturadata.ro/atlasul-culturii-editia-1-asezamintele-culturale-in-spatiul-rural/