Location via proxy:   [ UP ]  
[Report a bug]   [Manage cookies]                
Vare le yelbulo

Wa

Yizie Wikipiideɛ
Wa
city, administrative centre
ContinentAfrica Maale eŋ
CountryGhana Maale eŋ
Capital ofUpper West Region Maale eŋ
Located in the administrative territorial entityUpper West Region Maale eŋ
Coordinate location10°4′0″N 2°30′0″W Maale eŋ
Twinned administrative bodyYpres Maale eŋ
Official websitehttps://wamunicipal.gov.gh Maale eŋ
Map

Wa e la teŋkpoŋ ane Wa Munisipal Desekyere kapital ane a Ɔpa Wɛse Irigyiŋ Gaana.[1] Be ka a Wa Naayiri a be. Nemboorɔ yaga la lantaa a zie ŋa. Sissaaleba, Dagaaba, Goŋgyare ane Waaleba naŋ e yaga telaare. O taa la 200,672 noba semmo a tuuro a 2021 zusɔre.[2][3]

A teŋɛ e la sotu sokyare ko a Ɔpa Wɛse Irigyin, ne sozuri ka kaŋa gɛrɛ Hamile o sapare seŋ, ane o sapare-goɔŋ seŋ Tumu ane a Ɔpa Isi Irigyiŋ. Aloopɛle sigi zie meŋ be la be, ba naŋ boɔlɔ Wa Aloopɛle leebo zie.[4]

Dakroŋ Yele

[maaleŋ | Maale eŋ yizie]

Wa e la Dagbani yelbiri, ka a tɛgɛ la te wa kaa yeng seore ('Te waɛ la ka te wa kaa seɛre parɛɛ').[5]

Piiloŋ/Meɛbo

[maaleŋ | Maale eŋ yizie]

A Lobis la noba naŋ daŋ zeŋ a zie ŋa sɛre (pampana naŋ e Wa). Ka o baa leɛ da di nimizie sensoga a yi o naŋ peɛle a Black Volta. A teŋɛ meŋ da la zie a Waala paaloŋ yaga zie naŋ da be.

A Northern Protectorates puliŋ, a teŋɛ nyɛ la zimeɛre fẽẽ lɛ a yi a nansaale peɛne naaŋ naŋ gyɛ o bare.[6]

Naaloŋ Ane a Yiri Kaabo Yele

[maaleŋ | Maale eŋ yizie]

Wa taa la Naa neŋkpoŋ-kansil gɔmenante na tɔ. A teŋɛ kansil, a Wa Munisipal Asɛmbole la maŋ kaa iri bee sage a Naakpoŋ. A Wa Nakpoŋ pampana la Tahiru Issahaku Moomin.[7]

A Noba Koɔbo Yele

[maaleŋ | Maale eŋ yizie]

Ane ka o e la teŋkpoŋ, Wa vori yaga poɔ e la koɔbo laŋyiri, ka a noba yaga zie be dakoroŋ koɔbo poɔ. A nimize-boŋkoɔre mine la kamaana, Kyi, waare, saaloŋ ane seŋkãã. Ba koɔrɔ la libibɔ boŋkoɔre meŋɛ, ka ana la bɛŋkali, mui ane semmie.[8][3]

Wa Yuori Piiloŋ Yele

[maaleŋ | Maale eŋ yizie]

A yuoni 1880 poɔ, a da wuli ka Wa taa la noba ta ŋa 8,000. A yagroŋ ŋa wuli ka o da ŋmaa sigi are la 2,000, 1900 poɔ. A yuoni 1921 zusɔre poɔ, a teŋɛ noba semmo da e la 2,806. A noba semmo da zɛge do la 5,207 noba 1931 poɔ. Ana yuoni na ne o zu, a Wa Desekyere, naŋ pãã da poɔ a Wala Native Authority da taa la noba semmo naŋ e 13,025. 1948 poɔ, Wa da taa la noba semmo naŋ e 14,406 kyɛ ka a Desekyere da taa 15,827 noba. A yuoni1960 poɔ, a noba semmo da e la 14,406. 1970 poɔ a noba semmo da zɛge do are la 13,740.[9][6] A yuoni 2000 zusɔre eŋɛ, a teŋɛ noba semmo da e la 66,644 kyɛ ka a 2010 zusɔre poɔ, ka a noba da e 125,479.[10][11]

Kamori "Islam" la ŋmempuori naŋ e kpoŋ a teŋɛ poɔ a kɔlage a noba 65.9% semmo. Kiritaaloŋ la tu a ŋaaŋ puoriŋ ne (29%), sããkoŋ ŋmempuori (4.1%) ane ŋmempuori mine meŋ (0.4%).[3] Bale zuri mine naŋ zeŋ Wa poɔ la Waala, Sisaala, ane Dagaaba.[12]

Sori Tuubu

[maaleŋ | Maale eŋ yizie]

Bɔnne sotu lɔɛ bebe la a yi Wa kyɛ gɛrɛ tenzuri aseŋ Accra; Kumasi, Mim, Ahafo; Cape Coast, Sunyani; Tamale; Tema; Ho; Bolgatanga; Elubo; Aflao, ane Techiman.[3]

Teŋgane Waaloŋ

[maaleŋ | Maale eŋ yizie]
Another picture of the pathway for Dam water

Wa bezie be la a Gaana sapare-doloŋ seŋ. O taa la yɛloŋ naŋ kɔlage teŋgane gbaŋgbale naŋ e 579.86 km2 (223.89 sq mi). A teŋɛ teŋgane yɛloŋ na baŋ e ŋa o seŋ la 160 mm (0.52 ft) ane 300 mm (0.98 ft) kpakyaga do gaŋ mane bɔge.[6] A munisipal ne ziiri ama la eŋ toribogiri Daffiama-Bussie-Issa Desekyere a o north-west, Nadowli-Kaleo Desekyere a o sapare-goɔŋ Wa Goɔŋ Desekyere a o goɔŋ ane a o west ane south seŋ Wa West Desekyere.[3]

Wa taa la savanna toloŋ kpaŋkpaŋ kilamate (Köppen climate classification Aw), ne seɛŋ ane uoni saŋa ka a toloŋ meŋ maŋ e kpaŋkpaŋ a yuoni gbuli zaa poɔ. A seɛŋ saŋa gbɛɛ yaga maŋ e la Kyɛpire te tɔ September kyɛ ka a uoni saŋa meŋ e November te tɔ March. A toloŋ manne duobo na baŋ yi la 34–40 °C (93–104 °F) kyɛ ka a toloŋ manne sigibu na baŋ ta la 29 °C (84 °F). Ka kyuu-gbuli meɛloŋ leebo maŋ are 40.67% seŋ.[13]

Climate data for Wa
Kyuu Jan Feb Mar Apr May Jun Jul Aug Sep Oct Nov Dec Year
Record high °C (°F) 38.9

(102.0)

40.0

(104.0)

41.7

(107.1)

41.7

(107.1)

39.4

(102.9)

37.2

(99.0)

33.9

(93.0)

34.1

(93.4)

34.4

(93.9)

36.7

(98.1)

38.9

(102.0)

38.0

(100.4)

41.7

(107.1)

Mean daily maximum °C (°F) 34.4

(93.9)

35.9

(96.6)

36.1

(97.0)

34.8

(94.6)

32.8

(91.0)

30.5

(86.9)

29.1

(84.4)

28.8

(83.8)

29.5

(85.1)

32.4

(90.3)

34.5

(94.1)

33.8

(92.8)

32.7

(90.9)

Daily mean °C (°F) 26.9

(80.4)

29.1

(84.4)

30.0

(86.0)

29.1

(84.4)

27.8

(82.0)

26.1

(79.0)

25.0

(77.0)

24.5

(76.1)

24.7

(76.5)

26.5

(79.7)

27.5

(81.5)

26.7

(80.1)

27.0

(80.6)

Mean daily minimum °C (°F) 19.4

(66.9)

21.7

(71.1)

23.7

(74.7)

24.0

(75.2)

23.1

(73.6)

22.0

(71.6)

21.6

(70.9)

21.3

(70.3)

21.2

(70.2)

21.6

(70.9)

21.2

(70.2)

19.4

(66.9)

21.7

(71.1)

Record low °C (°F) 12.8

(55.0)

15.6

(60.1)

18.9

(66.0)

18.9

(66.0)

18.9

(66.0)

19.6

(67.3)

18.9

(66.0)

18.3

(64.9)

18.9

(66.0)

18.9

(66.0)

17.2

(63.0)

12.2

(54.0)

12.2

(54.0)

Average precipitation mm (inches) 3

(0.1)

14

(0.6)

41

(1.6)

94

(3.7)

131

(5.2)

139

(5.5)

149

(5.9)

192

(7.6)

215

(8.5)

81

(3.2)

17

(0.7)

6

(0.2)

1,082

(42.6)

Average precipitation days (≥ 0.3 mm) 1 2 4 8 10 12 13 16 18 7 2 1 92
Average relative humidity (%) (at 15:00) 16 18 28 44 55 63 66 69 68 51 33 19 44
Mean monthly sunshine hours 285.2 265.6 266.6 225.0 266.6 228.0 207.7 176.7 189.0 285.2 279.0 297.6 2,972.2
Mean daily sunshine hours 9.2 9.4 8.6 7.5 8.6 7.6 6.7 5.7 6.3 9.2 9.3 9.6 8.1
Source: Deutscher Wetterdienst[14]

A Wa Naa Zage, naŋ be Wa, e la naa yiri (Wa Naa) ko a Waala noba. Nii e la bondaanloŋ damannaa a teŋɛ poɔ ane wagere kaŋa ba maŋ de a la kyɛre ne pɔge.[15]

A Damba tigiri e la yuoni yuoni tigiri ba naŋ maŋ di yuoni zaa a teŋɛ poɔ ane Northern Gaana meŋ poɔ. Gbɛɛ yaga ba maŋ e o la Sentɔmbare baaraaŋ.[16] A Dumba tigiri e la a yuoni yuoni tigiri na kaŋa ba naŋ maŋ di a teŋɛ. Gbɛɛ yaga ba maŋ di o la September bee Ɔɔtoobare kyuu poɔ.[17]

Bondi-parɛɛ

[maaleŋ | Maale eŋ yizie]

Atekele meŋɛ: Gaana bondi-parɛɛ

Nensaaleba Tontoneba

[maaleŋ | Maale eŋ yizie]
The regional hospital for the Upper West Region

Wa taa la laanfeeloŋ ziiri 26 noɔre zaa lantaa, a poɔ laŋyiri laanfeɛ naroo kaabo ane sommeŋɛ ziiri anaare.[6] Asibiti kpoŋ naŋ be a teŋɛ la a Wa Irigyinal asibiti. O e la 160-gado zimeɛraa ba naŋ yuoni 2019 poɔ ne yelnyɔgeraa sane naŋ e GH₵5,254,500,000 (US$339 million).[18]

A teŋɛ la a Irigyin ganzanne pare. Yuniveniti ko Development Studies, Nusrat Jahan Ahmadiyya karemamine kɔlaagyi ane Wa Polytechnic taa la ulii bee be la Wa poɔ.[6] A Wa Technical Yuniveniti, naŋ da e Wa Polytechnic, da piili la 1999 poɔ a erɛ o zannoo yelnyɔgere a yuoni 2004 poɔ. Pampana 600 sakubiiri la be a sakuuri poɔ.[19]

A ama naŋ tu e la ganzanne ziiri naŋ be Wa poɔ:[20]

Siinia Haae Sakue
Kolaagyiri/Yunivenitiri

Muuli Kyɛ Meŋ Nyɛ

[maaleŋ | Maale eŋ yizie]

Sommo Yizi

[maaleŋ | Maale eŋ yizie]
  1. "Campaign on effective handling of food items held in Wa". Graphic Online. Retrieved 20 May 2021.
  2. "Ghana Districts: A repository of all Local Assemblies in Ghana". GhanaDistricts. Retrieved 23 August 2023.
  3. 3.0 3.1 3.2 3.3 3.4 "2010 Population and Housing Census - Wa Municipal" (PDF). Ghana Statistical Service. Retrieved 20 July 2024.
  4. Touring Ghana – Upper West Region. touringghana.
  5. Awedoba, A. K. (2009). An Ethnographic Study of Northern Ghanaian Conflicts. Sub-Saharan Publishers. ISBN 9789988647384.
  6. 6.0 6.1 6.2 6.3 6.4 Ahmed, A.; Korah, P.; Dongzagla, A.; Nunbogu, A.; Niminga-Beka, R.; Kuusaana, E.; Abubakari, Z. (2020). "City profile: Wa, Ghana". Cities. 97 102524. doi:10.1016/j.cities.2019.102524. Retrieved 19 July 2024.
  7. "Upper West Regional Peace Council". National Peace Council, Ghana. Retrieved 11 August 2024.
  8. Naazie, G.; Agyemang, I.; Tampah-Naah, A. (2024). "Characterization of urban agriculture and farmers' climate change adaptation: the case of Urban Wa, Ghana". Discover Sustainability. 5 (58). Bibcode:2024DiSus...5...58N. doi:10.1007/s43621-024-00227-0. Retrieved 20 July 2024. ...The Wa Municipality has about 200,672 residents with 143,358 urban dwellers. Also, out of about 70% who engage in agricultural activities, only 30.2% are direct food crops...'
  9. Wilks, Ivor (4 July 2002). Brown, Carolyn; Anderson, David (eds.). Wa and the Wala: Islam and Polity in Northwestern Ghana. Cambridge University Press. ISBN 9780521894340.
  10. "2000 population & housing census - special report on urban localities". Ghana Statistical Service. Retrieved 20 July 2024.
  11. "Population of Regions and Districts Report (2010)" (PDF). Ghana Statistical Service. p. 107. Retrieved 12 July 2024.
  12. Awedoba, A. K. (2009). An Ethnographic Study of Northern Ghanaian Conflicts. Sub-Saharan Publishers. ISBN 9789988647384
  13. Bessah, E.; Amponsah, W.; Ansah, S.; Afrifa, A.; Yahaya, B.; Wemegah, C.; Tanu, M.; Amekudzi, L.; Agyare, W. (2022). "Climatic zoning of Ghana using selected meteorological variables for the period 1976–2018". Meteorological Applications. 29 (1): 2049. Bibcode:2022MeApp..29.2049B. doi:10.1002/met.2049.
  14. "Klimatafel von Wa / Ghana" (PDF). Baseline climate means (1961-1990) from stations all over the world (in German). Deutscher Wetterdienst. Retrieved 18 October 2016.
  15. Wilks, Ivor (4 July 2002). Brown, Carolyn; Anderson, David (eds.). Wa and the Wala: Islam and Polity in Northwestern Ghana. Cambridge University Press. ISBN 9780521894340.
  16. "Damba as a festival and dance form". Arts Ghana. 11 July 2014. Retrieved 6 March 2021.
  17. "At the peak of Dumba Festival". Graphic Online. Retrieved 27 August 2020.
  18. "Nana Addo commissions Upper West Regional Hospital". Citi Newsroom. 18 August 2019. Retrieved 22 July 2024.
  19. "Where's Wa?". Saskatchewan Polytechnic. Retrieved 22 July 2024.
  20. "Senior High Schools in Upper West Region of Ghana". schoolsingh.com. Archived from the original on 6 May 2024.