fericit

From Wiktionary, the free dictionary
Jump to navigation Jump to search

Romanian

[edit]

Etymology

[edit]

Past participle of ferici (to make happy).

Pronunciation

[edit]
  • IPA(key): /fe.riˈt͡ʃit/
  • Audio:(file)
  • Audio:(file)

Adjective

[edit]

fericit m or n (feminine singular fericită, masculine plural fericiți, feminine and neuter plural fericite)

  1. happy (enjoying peace, comfort, etc; contented, joyous)
    Synonyms: bucuros, vesel
    Antonym: trist

Declension

[edit]
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative/
accusative
indefinite fericit fericită fericiți fericite
definite fericitul fericita fericiții fericitele
genitive/
dative
indefinite fericit fericite fericiți fericite
definite fericitului fericitei fericiților fericitelor

Derived terms

[edit]