Persenon
Articul por Ladin Val Badia |
Articul per Ladin Gherdëina |
Persenon / Porsenù Brixen (de) Bressanone (it) | |
---|---|
L dom de Persenon | |
Raion | |
Stat | Talia |
Region | Trentin-Südtirol |
Provinzia | Südtirol |
Comunità raion | Val dl Isarch |
Geografia | |
Coordinedes | 46°42'59.576"N, 11°39'28.264"E |
Autëza | 560 m sëura l livel dl mer |
Spersa | 84,7 km²[1] |
Demografia | |
Populazion | 22 816 ab. (1 jené 2023)[2] |
Grupes linguistiches (cumpededa dl 2011) |
1,2 % ladin 73,1 % tudësch 25,7 % talian |
Densità | 269,4 ab./km² |
Politica | |
Ambolt | Peter Brunner (SVP) (2020) |
Auter | |
Codesc de la posta | 39042 |
Prefis dl telefon | 0472 |
Targa de l'auto | BZ |
Codesc ISTAT | 021011 |
Plata internet | www |
Cherta | |
Posizion de Persenon te Südtirol | |
Persenon / Porsenù (gherdëina: Persenon (pronunzià [pəʀsəˈnɔŋ]), badiot: Porsenú, tudësch: Brixen (pronunzià [ˈbʀɪksn̩]), talian: Bressanone (pronunzià [bressaˈnone])) é na zité y n comun dla provinzia Autonoma de Bulsan. Ai 1 jené 2023 ova l chemun na populazion de 22 816[2] persones sun na spersa de 84,7 km². Persenon ie cunlieda ala ferata dl Prëner tres la stazion de Persenon.
Geografia
[mudé | muda l codesc]Tlima
[mudé | muda l codesc]Aldò de la mesures dl tëmp danter l 1951 y l 2010 fova la mesaria dl mëns plu frëit jené a Persenon −2,0 °C; la mesaria dl mëns plu ciaut lugio fova de +19,2 °C.[3] La mesures te la perioda dal 2001 al 2010 ntant mostra su na mesaria de jené de +0,1 °C y na mesaria de lugio de +21,2 °C.
La mesaria de la prezipitazions a l'ann ie de 700 mm, che toma te zirca 85 dis. L inviern ie sciche tl rest de Südtirol normalmënter l tëmp plu sut. La prezipitazions d'inviern ie datrai te la forma de nëif. La majera prezipitazions ie d'instà, canche la frecuenza de temporai ie ënghe plu auta.[4]
Temperatures mesanes y prezipitazions per Persenon
Funtana: Temperatures al mëns und Prezipitazions al mëns. Servisc meteo y levines de la provinzia autonoma de Bulsan - Südtirol (Perioda 2001–2010)
|
Storia
[mudé | muda l codesc]Dal 1027 al 1803 fova Persenon la capitela dl Prinzipat dl Vëscul de Persenon, n prinzipat etlesiastich (tudësch: Hochstift) dl San Mper Roman. L prinzipat etlesiastich ne ie nia la medema cossa sciche na diozeja, sun chëla che n prinz vëscul à mé la autorità etlesiastica de n vëscul normal.
Persenon ie la zità plu vedla dl Tirol, bonamënter ovela bele ravises pre-romanes, aldò dla tuedes de Adrian Egger tl raion de Stufels (nce tlamà Alt-Brixen).
Dla zità medievela se à cunservà na pert dla muredes y dla portes (Michaelstor, Säbener Tor, Kreuz-Tor).
L ciastel dl vescul fova uriginariamenter sun plaza, plu tert iel deventà sënta dl capitan dla zità. Pona ie l ciastel unì frabicà da nuef tla luegia da śën y l ie n palaz n pert renaissance y n pert baroch, cun de bela arcades y figures de tieracueta di Habsburger. L museum diozejan ie aldidancuei tla sales de chësc palaz.
L majer giuel artistich dla zità ie bën la pitures a frësch dla chëurt a arcades dl dom (Domkreuzgang). L dom nstës ie na costruzion barochiseda sun na catedrala romanica plu antica. Da amiré iel i revëuc depënc de M.Günther.
Daujin iel la dliejia de pluania de San Michiel de stil gotich tardif. Tla vedla curtina danter l dom y dlieja San Michiel iel l monumënt de Oswald von Wolkenstein, che ël ova ulù per se nstës y che l prejentea coche ciavalier dla Crëusc (Kreuzritter).
I liams de Persenon cun la valedes ladines ie scialdi antics, davia che na gran pert dla Ladinia fova storicamënter sota l vescul de Persenon.
Mo aldidancuei iel na bela cumpëida de ladins che vif a Persenon y che se à urganisà tla Union di Ladins de Persenon.
Trasport
[mudé | muda l codesc]Ferata
[mudé | muda l codesc]Persenon ie cunlieda al trasport sun scines tres la stazion de Persenon che ie sun la trata de ferata dl Prëner.
Cumenanza
[mudé | muda l codesc]Lingaz
[mudé | muda l codesc]Lingaz de apartenënza (zensimënt 2011) |
1,2 % ladin |
73,1 % tudësch | |
25,7 % talian |
Svilup de la populazion
[mudé | muda l codesc]Cumpededa de la populazion
Galaria dales fotografies
[mudé | muda l codesc]-
L zënter de Persenon
-
Ududa panorama de Persenon
-
L Isarch a Persenon
Referënzes
[mudé | muda l codesc]- ↑ "Superficie di Comuni Province e Regioni italiane al 9 ottobre 2011". Istitut naziunel talian de statistica. Trat ite ai 16 merz 2019.
- ↑ 2,0 2,1 https://demo.istat.it/?l=it.
- ↑ Bressanone Varna – Brixen Vahrn Temperaturen (PDF; 39 kB), Daten der Autonomen Provinz Bozen.
- ↑ Bressanone Varna – Brixen Vahrn Niederschläge (PDF; 26 kB), Daten der Autonomen Provinz Bozen.
Feldthurns | Funes | Laion | Lujon | Mühlbach | Natz-Schabs | Olaneres | Persenon | Perbian | Pruca | Redant | Tluses | Vahrn | |