Fire de tort
()
Informații despre cartea electronică
Nu-ti plac ochii verzi? Ei, iaca!
Uite-ai mei! Nu te uita
Prea cu dor, ca pot sa-ti placa!
O, sunt tineri zeci si sute
Cari ar vrea sa mi-i sarute,
Si eu ba!
Hotule! Te uiti la mine;
Stiu eu ce gandesti acum,
Ca de-
Citiți mai multe din George Cosbuc
Nunta Zamfirei Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriPomul Craciunului Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriCântece de vitejie Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluări
Legat de Fire de tort
Cărți electronice asociate
Craii de Curtea Veche Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriTănase Scatiu Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriDoina Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriLa hanul lui Mânjoală şi alte nuvele Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriRusoaica Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriSuferințele tânărului Werther Evaluare: 5 din 5 stele5/5Sanziana si Pepelea Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriAcvila strabună Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriMicuţa Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriCântec sfânt Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriCântece istorice. Balade populare românești Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriIubire Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriGorila Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriSub pecetea tainei Evaluare: 5 din 5 stele5/5Fragmente dintr-un carnet găsit Evaluare: 3 din 5 stele3/5Verișoara Bette Evaluare: 5 din 5 stele5/5Mite. Bălăuca Evaluare: 5 din 5 stele5/5Ciocoii vechi şi noi Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriRomanțe pentru mai târziu Evaluare: 5 din 5 stele5/5Craii De Curtea Veche Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriConu Leonida față cu reactiunea Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriFabule şi Satire Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriDama de pică și alte povestiri Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriNe cheamă pământul Evaluare: 4 din 5 stele4/5Geniu pustiu Evaluare: 5 din 5 stele5/5Șatra Evaluare: 4 din 5 stele4/5Litera stacojie Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriGura satului şi alte nuvele Evaluare: 5 din 5 stele5/5Anii Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriAccidentul Evaluare: 5 din 5 stele5/5
Poezie pentru dvs.
Suflet de femeie Evaluare: 5 din 5 stele5/5Poezii Evaluare: 5 din 5 stele5/5Sărmanul Dionis Evaluare: 5 din 5 stele5/5Geniu pustiu Evaluare: 5 din 5 stele5/5Dactilografa de noapte Evaluare: 4 din 5 stele4/5Spitalul manechinelor Evaluare: 4 din 5 stele4/5Riduri Evaluare: 4 din 5 stele4/5Ochiul Lui Dumnezeu Evaluare: 5 din 5 stele5/5Inima ca un pumn de boxeur Evaluare: 4 din 5 stele4/5Cele mai frumoase poezii ale anului. Antologie Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriTrepte Spre Rai Evaluare: 5 din 5 stele5/5Am ales iubirea: Poeme Evaluare: 4 din 5 stele4/5Sînge albastru Evaluare: 5 din 5 stele5/5Doruri Sfinte-Poezii Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriIeudul fără ieșire Evaluare: 5 din 5 stele5/5Testele De Incultura Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriDragoste n-are plural Evaluare: 4 din 5 stele4/5Toamna se numără copacii Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriSolitudinea e țara mea Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriNon Stress Evaluare: 3 din 5 stele3/5Erotikon Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriSave Point Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluărifoarte foarte aproape Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriFemeilor regina Evaluare: 5 din 5 stele5/5Enșpe mii de dimineți Evaluare: 4 din 5 stele4/5Condițional optativ Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriNebunii Orbi Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluăriDespre Taine Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluărimandala Evaluare: 3 din 5 stele3/5Expiratie Evaluare: 0 din 5 stele0 evaluări
Recenzii pentru Fire de tort
0 evaluări0 recenzii
Previzualizare carte
Fire de tort - George Cosbuc
Din viață
Mama
În vaduri ape repezi curg
Și vuiet dau în cale,
Iar plopi în umedul amurg
Doinesc eterna jale.
Pe malul apei se-mpletesc
Cărări ce duc la moară
Acolo, mamă, te zăresc
Pe tine-ntr-o căscioară.
Tu torci. Pe vatra veche ard,
Pocnind din vreme-n vreme,
Trei vreascuri rupte dintr-un gard.
Iar flacăra lor geme:
Clipește-abia din când în când
Cu stingerea-n bătaie,
Lumini cu umbre-amestecând
Prin colțuri de odaie.
Cu tine două fete stau
Și torc în rând cu tine;
Sunt încă mici și tată n-au
Și George nu mai vine.
Un basm cu pajuri și cu zmei
Începe-acum o fată,
Tu taci ș-asculți povestea ei
Și stai îngândurată.
Și firul tău se rupe des,
Căci gânduri te frământă.
Spui șoapte fără de-nțeles,
Și ochii tăi stau țântă.
Scapi fusul jos; nimic nu zici
Când fusul se desfiră...
Te uiți la el și nu-l ridici,
Și fetele se miră.
...O, nu! Nu-i drept să te-ndoiești!
La geam tu sari deodată,
Prin noapte-afară lung privești
Ce vezi? întreab-o fată.
Nimic... Mi s-a părut așa!
Și jalea te răpune,
Și fiecare vorbă-a ta
E plâns de-ngropăciune.
Într-un târziu, neridicând
De jos a ta privire:
Eu simt că voi muri-n curând,
Că nu-mi mai sunt în fire...
Mai știu și eu la ce gândeam?
Aveți și voi un frate...
Mi s-a părut c-aud la geam
Cu degetul cum bate.
Dar n-a fost el!... Să-l văd venind,
Aș mai trăi o viață.
E dus, și voi muri dorind
Să-l văd o dată-n față.
Așa vrea poate Dumnezeu,
Așa mi-e datul sorții,
Să n-am eu pe băiatul meu
La cap, în ceasul morții!
Afară-i vânt și e-nnorat,
Și noaptea e târzie;
Copilele ți s-au culcat
Tu, inimă pustie,
Stai tot la vatră-ncet plângând:
E dus și nu mai vine!
Ș-adormi târziu cu mine-n gând
Ca să visezi de mine!
Lupta vieții
Copiii nu-nțeleg ce vor:
A plânge-i cuminția lor.
Dar lucrul cel mai laș în lume
E un bărbat tânguitor.
Nimic nu-i mai de râs ca plânsul
În ochii unui luptător.
O luptă-i viața; deci te luptă
Cu dragoste de ea, cu dor.
Pe seama cui? Ești un nemernic
Când n-ai un țel hotărâtor.
Tu ai pe-ai tăi! De n-ai pe nimeni,
Te lupți pe seama tuturor.
E tragedie nălțătoare
Când, biruiți, oștenii mor,
Dar sunt eroi de epopee
Când brațul li-e biruitor.
Comediant e cel ce plânge,
Și-i un neom, că-i dezertor.
Oricare-ar fi sfârșitul luptei,
Să stai luptând, căci ești dator.
Trăiesc acei ce vreau să lupte;
Iar cei fricoși se plâng și mor.
De-i vezi murind, să-i lași să moară,
Căci moartea e menirea lor.
Ștefăniță-Vodă
Cu grabnicele sărituri
A sprintenei lăcuste
Apare-un cal, la cotituri.
Nechezul înspumatei guri
Speria tăcerea din păduri
Și pacea văii-nguste.
În gura văii, lângă pod
Boierii stau cu frică;
Ei par o gloată de norod,
Pe cai pitici și plini de glod
În scări temutul voievod
Cu hohot se ridică.
Strângea de frâu și tremura:
Iar calul, ud de cale,
Pământu-n loc îl frământa
Și spuma alb-o mărita
Cu sânge roș ce picura
Din strânsele zăbale.
Când vrei să-i afli, nu-i aduni!
Boieri, nu vi-e rușine?
Vă văd așa de-atâtea luni,
N-aveți acasă cai mai buni?
Ori cum? Boieri, sunteți nebuni?
Vă bateți joc de mine?
E grea ocara ce ne-o faci
Spătarul îi răspunde.
Dar țara-i suptă de haraci,
De greci nebuni și de cazaci;
Săracă țara, noi săraci,
Și cai voinici, de unde?
N-ai bani de-un cal? Ia calul meu!
Boierii-n tremurare
Dau slujbe-n gând lui Dumnezeu,
Spătarul suflă des și greu,
Se pipăie la cap mereu
Să vadă de-l mai are.
Măria ta, vorbim și noi.
Ei, las-o încurcată!
Vă văd așa de rupți și goi
De latră câinii după voi!
Sânteți boieri, ori marțafoi?
Spătare, hai odată!
Și vodă sare jos din șea,
De frâu, fugaru-și ține.
Spătaru-ngălbenit privea,
Vedea ce e, și nu vedea,
Spătarul asta n-o credea
Spătaru-n urmă vine.
Așa, jupâne, ești cinstit,
Și-al tău să fie darul.
Dar frâul nu! Mi l-am oprit
Și vodă frâul l-a smuncit
Și-apoi cu frâul a lovit
Ponciș în ochi fugarul.
Cu ochii-nchiși și fulgerat
De spaima loviturii,
Se nalță roibu-nviforat,
S-azvârle-n lături și, turbat,
Ia câmpu-n goană, îndreptat
Spre râpele pădurii.
Se duce-orbiș, fără stăpân,
Cu vuiet ca furtuna.
Boierii-ncremeniți rămân
Iar coama calului păgân
Cu barba bietului bătrân
S-amestecă, sunt una.
Boieri! Mai ziceți-mi apoi,
Că vodă nu v-ajută!
Sunteți săraci, flămânzi și goi;
Dar fiecărui dintre voi
Eu am să-i dau un cal de soi,
Că-n grajd mai am o sută!
Sub patrafir
Și n-am ce spune.
N-aveam nici vreme. Tata-i mort Și mama-i cu copii, sarmana. Ei de la mine-așteaptă hrană, Și grija numai eu le-o port De-acum ei singuri să și-o poarte ! Mi-e milä de durerea lor, De ei mi-e jale, nu că mor. Dar cum e scris Că sunt dator
Și eu c-o moarte.
EU mă cunosc ; sunt păcătos, Că prea am dus-o-n râs și-n glume… Prea drag mi-a fost să fiu în lume, Și-am prea iubit ce-a fost frumos ! Pe lângă vin, voinicii roată, Și chiote pe deal în zori, Și ziua luncile cu flori, Și hora noaptea-n șezători,
Și viața toată !
Și mi-a plăcut în jurul meu