aspru
Etimologie
Din neogreacă ασπρον (áspron).
Pronunție
- AFI: /'as.pru/
Substantiv
Declinarea substantivului aspru | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | aspru | aspri |
Articulat | asprul | asprii |
Genitiv-Dativ | asprului | asprilor |
Vocativ | asprule | asprilor |
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din latină asper.
Adjectiv
Declinarea adjectivului aspru | ||
Singular | Plural | |
Masculin | aspru | aspri |
Feminin | aspră | aspre |
Neutru | aspru | aspre |
- cu suprafața zgrunțuroasă care dă la pipăit o senzație specifică, neplăcută.
- (despre fire de păr) tare și țepos.
- (despre perii) cu firele tari și țepoase.
- (despre apă) care conține (din abundență) săruri calcaroase.
- (despre vin) care are gust înțepător; acru.
- (fig.) (adesea adverbial) mare, intens, puternic, înverșunat.
- Vânt aspru.
- care provoacă suferințe, greu de îndurat.
- Aspră robie.
- lipsit de indulgență, sever, neînduplecat, necruțător.
- Purtarea aspră.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online