bura
Vezi și : bură |
Etimologie
Din bură.
Pronunție
- AFI: /buˈra/
Verb
Conjugarea verbului bura | |
Infinitiv | a bura |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(pers. 3) burează |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să bureze |
Participiu | burat |
Conjugare | I |
Sinonime
Cuvinte apropiate
Traduceri
a ploua mărunt și des
Etimologie
Din franceză bourrer.
Verb
Conjugarea verbului bura | |
Infinitiv | a bura |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
burez |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să bureze |
Participiu | burat |
Conjugare | I |
- (v.tranz.) a astupa cu un material de buraj (argilă, nisip etc.) spațiul gol, neocupat de explozive, dintr-o gaură de mină sau dintr-o sondă de minare.
- a îndesa balastul sub traversele unei linii de cale ferată.
Sinonime
- (înv.) (se) lupta
Cuvinte apropiate
Traduceri
a astupa cu un material inert o încărcătură de exploziv pentru a mări efectul de distrugere
Etimologie
Din bură.
Pronunție
- AFI: /ˈbu.ra/
Substantiv
- forma de singular articulat pentru bură.
Referințe
(magyar)
Etimologie
Etimologie lipsă. (Ajută)
Pronunție
- AFI: /ˈbuːrɒ/
Substantiv
bura, pl. burák