In Vreme de Razboi

n vreme de razboi-Rezumat
de Ion Luca Caragiale Nuvela "n vreme de razboi" aparuta n 1898 este o opera realista cu adanci ecouri din sfera naturalismului. Tema acestei excelente nuvele desi autorul o subtitulase "Schita" este obsesia. Hangiul Stavrache, mostenitorul fratelui sau, preotul Iancu din Podeni, plecat pe front ca sa scape de urmarire, caci fusese capitanul unei bande de hoti, traieste la nceput, iluzia fugara ca fratele sau nu se mai ntoarce. Curnd, obsesia rentoarcerii fratelui pune stapnire pe el si-l devoreaza, pna la urma. n vreme de razboi este o proza de sondare psihologica a unei "fiinte auxioare, strivita n cele din urma de alienare, rezultata dintr-o evolutie tragica de tip apasator". Nebunia apare ca element concluziv, catastrofic: "cauzata de ticalosul Popa Iancu. La avertismentul dat de Iancu Georgescu ("Gndeai c-au murit, neica ?") ritmul lui de viata, se precipita, alienndu-l". Nebunia lui Stavrache, ajunsa n final la forme paroxiste, se afla n el nsusi, iar situatiile exterioare, create prin prezenta fratelui sau Popa Iancu, au rolul de a declansa rostogolirea iminenta spre drama neasteptata. Traseul epic al nuvelei urmeaza linia unei compozitii clasice, iar cele trei capitole, urmarind cresterea obsesiei lui Stavrache si transformarea ei n nebunie,creaza o tipologie si compune un destin uman tragic aflat sub stapnirea neiertatoare a unei tare ereditare. Primul capitol al nuvelei se constitue ca o adevarata expozitiune, n care se precizeaza datele esentiale despre cele doua personaje, aflate n relatie de rudenie: Hangiul Stavrache este negustor si proprietarul unei pravalii, iar fratele sau este preotul Iancu din Podeni dar si conducatorul unei bande de hoti n final prinsa de stapnire. Pentru a se salva Popa Iancu se nroleaza ca voluntar si pleaca la razboi, averea sa ramnnd n mostenire lui Stavrache. Momentul intriga i constitue gndul care-l chinuie pe Stavrache n legatura cu ntoarcerea fratelui sau, desi o scrisoare primita l asigurare ca acesta a murit. Actiunea nuvelei creste treptat n tensiune, urmarindu-se obsesiile lui Stavrache, cosmarurile pe care le traieste, terorizat de imaginea fratelui, de presupusa replica a acestuia, care devine laitmotiv: "Gndeai c-am murit,neica ?". n capitol al doilea aflam ca, o data cu mostenirea averii, Stravache este chinuit de vedenia fratelui mort. n acest capitol se insista asupra nvalmaselilor de gnduri, se trece mereu din realitate n vis, nct se confunda planurile, sugerndu-se degenerarea psihica a lui Stavrache, proiectata pe fundalul unui mediu social bntuit de anomalii, caruia fratele sau i apare cnd n haine de ocnas, cnd mbracat militar, dar totdeauna gata sa-l ucida. Punctul culminant si deznodamntul conflictului, prezentate n capitolul al treilea , l reprezinta momentul ntlnirii reale dintre cei doi frati. Cnd popa Inacu i cere lui Stavrache sa-l ajute cu
o suma de bani pe care acesta i delapidase din banii regimentului, hangiul, ajuns la capatul ncordarii psihice, nebunneste. Replica lui popa Iancu, usor modificata fata de aceea din starile halucinatorii ale lui Stavrache ("Ma credeai mort, nu-i asa ?"), vine ca o extraordinata lovitura peste mintea buimacita a hangiului. Cu o arta desavrsita autorul analizeaza acum reactiile organice, atitudinea si comportarea eroului. Lantrile cauzale snt ntr-o ordine crescnda si radata de la simpla criza, psihologica de la nceput care abia se nfiripa, ea se adncese mereu si teptat sus imperiul obsesiilor, conducnd la trecerea de la starile halucinatorii la starea explosiva si violenta, premergatoare nebuniei, declansnd iremediabil dementa, iar actiunile eroului snt dirijate treptat de presimtirea ca popa Iancu nu e mort, de obsesia ntoarcerii fratelui si de starea de violenta din momentul confruntarii directe cu acesta. Autorul prezinta astfel, un caz patologic, o fisa clinica, ce are ca mobil patima navutirii. Stavrache este, n acelasi timp, un negustor necinstit, avar si nemilos, plasat fiind n contextul unui mediu social, n care setea de mbogatire are consecinte nefaste asupra individului, dezumanizndu-l. Natura joaca si ea un rol important n nuvela. Ea este perceputa att vizual ct si auditiv. ntmplarile se petrec noaptea si ntr-un cadru de toamna si iarna. Personajul principal al nuvelei este surprins att din perspectiva sugerata prin descrierea cadrului natural, deci din perspectiva povestitorului - narator, ct si din perspectiva relatiei directe cu celelalte personaje - prin dialog - si al confruntarii cu sine prin monolog.

In Vreme de Razboi

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

In Vreme de Razboi

Încărcat de

Informații document

Descriere originală:

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

In Vreme de Razboi

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

n vreme de razboi-Rezumat

S-ar putea să vă placă și