In Vreme de Razboi - Firul Epic

n vreme de rzboi
de Ion Luca Caragiale
Nuvela n vreme de rzboi aprut n 1898 este o oper realist cu adnci ecouri din sfera naturalismului. Tema acestei excelente nuvele desi autorul o subtitulase Schit este obsesia. Hangiul Stavrache, mostenitorul fratelui su, preotul Iancu din Podeni, plecat pe front ca s scape de urmrire, cci fusese cpitanul unei bande de hoti, trieste la nceput, iluzia fugar c fratele su nu se mai ntoarce. Curnd, obsesia rentoarcerii fratelui pune stpnire pe el si-l devoreaz, pn la urm. n vreme de rzboi este o proz de sondare psihologic a unei fiinte auxioare, strivit n cele din urm de alienare, rezultat dintr-o evolutie tragic de tip apstor. Nebunia apare ca element concluziv, catastrofic: cauzat de ticlosul Popa Iancu. La avertismentul dat de Iancu Georgescu (Gndeai c-au murit, neic ?) ritmul lui de viat, se precipit, alienndu-l. Nebunia lui Stavrache, ajuns n final la forme paroxiste, se afl n el nsusi, iar situatiile exterioare, create prin prezenta fratelui su Popa Iancu, au rolul de a declansa rostogolirea iminent spre drama neasteptat. Traseul epic al nuvelei urmeaz linia unei compozitii clasice, iar cele trei capitole, urmrind cresterea obsesiei lui Stavrache si transformarea ei n nebunie,creaz o tipologie si compune un destin uman tragic aflat sub stpnirea neierttoare a unei tare ereditare. Primul capitol al nuvelei se constitue ca o adevrat expozitiune, n care se precizeaz datele esentiale despre cele dou personaje, aflate n relatie de rudenie: Hangiul Stavrache este negustor si proprietarul unei prvlii, iar fratele su este preotul Iancu din Podeni dar si conductorul unei bande de hoti n final prins de stpnire. Pentru a se salva Popa Iancu se nroleaz ca voluntar si pleac la rzboi, averea sa rmnnd n mostenire lui Stavrache. Momentul intrig i constitue gndul care-l chinuie pe Stavrache n legtur cu ntoarcerea fratelui su, desi o scrisoare primit l asigurare c acesta a murit. Actiunea nuvelei creste treptat n tensiune, urmrindu-se obsesiile lui Stavrache, cosmarurile pe care le trieste, terorizat de imaginea fratelui, de presupusa replic a acestuia, care devine laitmotiv: Gndeai c-am murit,neic ?. n capitol al doilea aflm c, o dat cu mostenirea averii, Stravache este chinuit de vedenia fratelui mort. n acest capitol se insist asupra nvlmselilor de gnduri, se trece mereu din realitate n vis, nct se confund planurile, sugerndu-se
degenerarea psihic a lui Stavrache, proiectat pe fundalul unui mediu social bntuit de anomalii, cruia fratele su i apare cnd n haine de ocnas, cnd mbrcat militar, dar totdeauna gata s-l ucid. Punctul culminant si deznodmntul conflictului, prezentate n capitolul al treilea , l reprezint momentul ntlnirii reale dintre cei doi frati. Cnd popa Inacu i cere lui Stavrache s-l ajute cu o sum de bani pe care acesta i delapidase din banii regimentului, hangiul, ajuns la captul ncordrii psihice, nebunneste. Replica lui Iancu, usor modificat fat de aceea din strile halucinatorii ale lui Stavrache (M credeai mort, nu-i asa ?), vine ca o extraordinat lovitur peste mintea buimcit a hangiului. Cu o art desvrsit autorul analizeaz acum reactiile organice, atitudinea si comportarea eroului. Lantrile cauzale snt ntr-o ordine crescnd si radat de la simpla criz, psihologic de la nceput care abia se nfiripa, ea se adncese mereu si teptat sus imperiul obsesiilor, conducnd la trecerea de la strile halucinatorii la starea explosiv si violent, premergtoare nebuniei, declansnd iremediabil dementa, iar actiunile eroului snt dirijate treptat de presimtirea c popa Iancu nu e mort, de obsesia ntoarcerii fratelui si de starea de violent din momentul confruntrii directe cu acesta. Autorul prezint astfel, un caz patologic, o fis clinic, ce are ca mobil patima navutirii. Stavrache este, n acelasi timp, un negustor necinstit, avar si nemilos, plasat fiind n contextul unui mediu social, n care setea de mbogtire are consecinte nefaste asupra individului, dezumanizndu-l. Natura joac si ea un rol important n nuvela. Ea este perceput att vizual ct si auditiv. ntmplrile se petrec noaptea si ntr-un cadru de toamn si iarn. Personajul principal al nuvelei este surprins att din perspectiva sugerat prin descrierea cadrului natural, deci din perspectiva povestitorului - narator, ct si din perspectiva relatiei directe cu celelalte personaje - prin dialog - si al confruntrii cu sine - prin monolog.

In Vreme de Razboi - Firul Epic

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

In Vreme de Razboi - Firul Epic

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

In Vreme de Razboi - Firul Epic

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

n vreme de rzboi

de Ion Luca Caragiale

S-ar putea să vă placă și