38 Elaborai, n aproximativ dou pagini, un eseu despre proiecte politice romneti din epoca modern, avnd n vedere: - menionarea

a dou proiecte politice elaborate de romni n epoca modern; - precizarea secolului n care romnii au pus n aplicare, n plan intern, una dintre ideile proiectelor politice menionate i prezentarea unui fapt istoric n acest sens; - menionarea a dou aciuni desfurate de Romnia n cadrul crizei orientale; - formularea unui punct de vedere referitor la importana proiectelor politice interne n evoluia statului romn n epoca modern i susinerea acestuia printr-un argument istoric.

Statul roman modern, inainte de a fi o realitate istorica, a fost imaginat ca proiect politic de generatii intregi de oameni politici. Acesta a inceput sa se contureze in secolul al xviii-lea si a devenit din ce in ce mai complex, pe masura ce diferite idealuri treceau din planul ideilor in cel al realizarilor efective. Daca secolul al XVIII-lea a fost un secol al afirmarii, prin redactarea documentului Supplex Libellus Vallachorum in Trasilvania si a memoriilor boierimii pamantene din Moldova si Tara Romaneasca, care isi doreau inlaturarea domniilor fanariote, secolul al xixlea venea cu o revolutie, Revolutia lui Tudor Vladimirescu din 1821, care marca sfarsitul regimului fanariot. Dupa aceasta intr-un singur an boierii au redactat alte 75 de memorii prin care cereau insistent inlaturarea acestui regim, dorinta ce va fi indeplinita in luna septembrie 1822. Initiativele politice din acest secol au venit si pe plan intern. Astfel, in acelasi an, Ionica Tautu redacta, in Moldova, Constitutia Carvunarilor. Prin aceasta, el propunea principii iluministe precum: autonomia Moldovei, principiul separarii puterilor in stat, libertatea cetateanului, libertatea presei, egalitatea in fata legii, acordarea functiilor politice in functie de capacitati. Chiar daca a fost refuzata, aceasta aducea principii moderne in spatiul romanesc. In 1838, si in Tara Romaneasca erau redactate 2 proiecte politice de catre Ion Campineanu. Primul era Act de unire si independenta, prin care se dorea inlaturarea suzeranitatii otomane, unirea Principatelor intr-un Regat al Daciei si alegerea unui domn ereditar. Cel de-al doilea,Osabitul act de numire a suvarnului romanilor, avea principii asemanatoare cu Constitutia carvunarilor: separarea puterilor in stat, libertatea cetateanului, egalitatea in fata legii, libertatea presei, acordarea functiilor dupa merit. Anul 1848 marca declansarea revolutiilor europene, spatiul romanesc fiind ultima veriga din acest lant. Revolutiile declansate in Principate si Transilvania au oglindit situatia

romanilor din fiecare provincie, iar programele revolutiei au proiectat in timp obiectivele nationale si sociale ale romanilor: autonomie, unire, independenta, domn ereditar, principiul separarii puterilor in stat, libertatea, egalitatea sociala, impozit general, rezolvarea problemei taranesti improprietarirea taranilor cu sau fara despagubire, desfiintarea clacii, armata nationala, invatamant general, libertatea tiparului. Obiectivele acestea au fost indeplinite treptat in functie de contextul istoric favorabil. In 1856, in cadrul Congresului de pace de la Paris, contele Waleski, ministru de externe francez, venea cu propunerea unirii Principatelor, ca solutie la problema orientala. Intrucat existau voci antiunioniste, se decidea consultarea romanilor. Astfel, in anul urmator, vor avea loc Alegerile ad-hoc, prin care acestia isi vor exprima dorinta ferma de a se uni. La 1858, Conventia de la Paris prevedea o unire formala, dar romanii incalca prevederile acesteia, prin dubla alegere a lui AL. I Cuza la 5 si 24 ianuarie in Moldova si Tara Romaneasca, punand Europa in fata faptului implinit. Se crea, astfel, statul modern roman. In 1866, in urma unui complot al monstruoasei coalitii, Cuza este silit sa abdice. Clasa politica romaneasca trebuia sa actioneze rapid, intrucat unirea nu era prevazuta decat in timpul domniei lui Cuza. Astfel, se decidea aducerea unui principe strain: Carol de Hohenzollern. Acesta accepta tronul Romaniei si noua schimbare impune adoptarea unei constitutii. Astfel, in secolul al xix-lea, era elaborata prima constitutie interna romaneasca, ce prevedea principii moderne, precum cele cerute in proiectele politice anterioare: principiul separarii puterilor in stat, al libertatii persoanei etc. Constitutia din 1866 avea ca model pe cea belgiana din 1831, considerata la acea vreme cea mai liberala din Europa, fapt ce asigura drumul Romaniei spre modernizare. In cele 8 titluri si 133 de articole, prima constitutie romaneasca consacra faurirea statului modern roman, Romania fiind titlul folosit pentru prima oara in mod oficial, proclama monarhia constitutionala pe temeiul separarii puterilor in stat, precum si drepturile si libertatile cetatenesti. Desi statul roman nu era inca independent, constitutia nu facea referire la suzeranitatea otomana sau la garantia marilor puteri. De aceea, ea era un veritabil act de independenta. Ea cuprindea principii democratice, precum: separarea puterilor in stat: puterea executiva era exercitata de domn si guvern, puterea legislativa era detinuta de domn, care avea drept de veto absolut, si Reprezentatiunea Nationala, o institutie bicamerala, iar puterea judecatoreasca era reprezentata de curti si tribunale, instanta suprema fiind Inalta Curte de Justitie si Casatie de la Focsani; responsabilitatea ministeriala, prin care orice act semnat de domn era contrasemnat de un ministru, pentru a avea valabilitate. Constitutia prevedea si alte drepturi, precum cel la azil politic si la libertatea cuvantului.

Intr-un astfel de cadru, romanii continua sa isi urmareasca obiectivele nationale. Urmatorul pas era obtinerea independentei. Participand la Razboiul din Balcani alaturi de Rusia, Romaniei i se recunostea, in cadrul Congreselor de la San Stefano si Berlin, independenta. Fiind un stat independent, isi va modifica forma de guvernamant, devenind in 1881 Regat, iar Carol devine Alteta Regala. Cu un astfel de statut, statul roman isi cauta aliati si in 1883, cand Romania va incheia o alianta secreta cu Tripla Alianta, singura alianta politico-militara de pe continent. Insa obiectivele expansioniste ale aliantei au determinat racirea relatiilor cu aceasta. La inceputul secolului al XX-lea declansarea primului razboi mondial determina Romania in adoptarea unei atitudini in functii de propriile interese. Astfel o gasim colaborand din 1916 cu puterile Antantei si initiind un razboi de reintregire nationala. Contextul creat la sfarsitul conflictului prin destramarea monarhiei Austro-Ungare si prabusirea Imperiului rus a determinat infaptuirea unitatii nationale in anul 1918 prin unirea Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei cu Romania. Astfel ultimul pas fusese infaptuit, se realiza Romania Mare. In concluzie, consider ca proiectele politice romanesti au avut un impact semnificativ asupra evolutiei statului roman, proiectand modernizarea acestuia, chiar si cand nu au fost acceptate. Un exemplu relevant in acest sens este Constitutia Carvunarilor, care venea pentru prima data cu ideea de autonomie, separare a puterilor in stat, libertate, egalitate etc. Desi domnul a acceptat-o ea nu a trecut de stadiul de proiect datorita opozitiei Rusiei si Turciei. Ea e vazuta insa de istoricii de mai tarziu drept cea dintai intrupare a unei gandiri constitutionale A. D. Xenopol