PAUL CONSTANTINESCU

Compozitor i profesor, n. 30 iunie 1909, Ploieti -- m. 20 decembrie 1963, Bucureti. Date biografice Studiile muzicale le-a nceput la Ploieti (1919-1929) cu Boris Koffer, Traian Elian, Ioan Christu Danielescu, continundu-le la Conservatorul din Bucureti (1929-1933) cu Faust Niculescu (teorie, solfegiu), Alfonso Castaldi (armonie), Constantin Briloiu (istoria muzicii), George Breazul (enciclopedie i pedagogia muzicii), D. Cuclin (estetic, forme muzicale), M. Jora (contrapunct, compoziie ) .a. S-a perfecionat la Viena (1933-1935), cu Franz Schmidt, Oskar Kabasta i Joseph Marx (compoziie), i la Bucureti (1936-1937) cu Mihail Jora (compoziie). Violonist i dirijor de cor ceremonial n Ploieti (1927-1934), dirijor la Asociaia Filarmonic din Ploieti (1933-1934), profesor de muzic n Lugoj (1935-1936), dirijor al corului Bisericii Visarion din Bucureti, profesor de armonie, contrapunct i compoziie religioas la Academia de muzic religioas din Bucureti (1937-1941), profesor la Liceul militar muzical din Bucureti (1941-1944), profesor de armonie la Cons. Bucureti (1941-1963). Pe lng activitatea componistic, a ntreprins culegeri de folclor. A susinut prelegeri, conferine, emisiuni de radio i televiziune. A fost consilier pentru secia de cinematografie n Ministerul Propagandei Naionale i la Radiodifuziunea Romn. A ntreprins cltorii de studii n Austria, Frana, URSS, Germania, Anglia, Turcia etc. A fcut parte din jurii de concursuri naionale i internaionale. A fost distins cu Premiul II (1932), Meniunea a II-a (1934) i Premiul I (1938) de compoziie George Enescu, Premiul Anhauch (1937), Premiul de Stat, cls. II (1954), titlul de Maestru emerit ai artei (1955), Premiul Academiei Romne (1956), Ordinul Muncii, cls. II (1959), Diploma de onoare a Festivalului de la Karlovy-Vary (1959), titlul de Membru corespondent al Academiei Romne (1963). Paul Constantinescu se nscrie printre cei mai de seam i totodat tipici exponeni ai colii muzicale naionale de la mijlocul veacului XX. Motenirea sa creatoare se sprijin pe cteva partituri de referin n repertoriul romnesc, devenite dup numai un sfert de veac de la dispariia compozitorului lucrri clasice. Oratoriile bizantine (creaia vocal-simfonic), comedia muzical O noapte furtunoas, Concertul pentru orchestr de coarde (muzica simfonic), Triplul Concert (muzica concertant), Mioria (muzica coral), Gornistul (muzica vocal), Toccata pentru pian (miniatura instrumental) sunt suficiente pentru a contura imaginea acestui multilateral compozitor. Un merit excepional al compozitorului, care a deschis perspective fructuoase n ultimele decenii colii noastre naionale, rmne tratarea melosului bizantin i psaltic de pe poziiile artistului modern, eliberat de prejudeci limitative. Practic, Paul Constantinescu a demonstrat prin abordarea tuturor formelor clasice (sonat, balad, oper, trio, concert) c din muzica psaltic se poate face orice, cu respectarea latenelor sonore specifice ritmico-melodice, modale etc. P. Constantinescu pare un Ianus al muzicii romneti de la mijlocul veacului XX, care -- n vrtejul mijloacelor de expresie i limbaj actuale -- a privit cu atenie n ambele direcii, att spre sursele trecutului ancestral al muzicii autohtone, ct i spre cuceririle novatoare de ultim moment, dar a tiut s nving cu ndrzneal prejudecile, modele pasagere i experimentele moderne, printr-o atitudine ferm de promovare a marii muzici. Opere alese Compoziii muzicale: o A scris muzic de teatru (O noapte furtunoas, oper comic n 2 acte pe libretul compozitorului dup piesa lui I. L. Caragiale, 1934, rev. 1959; Nunt n Carpai, poem coregrafic, 1938); o muzic vocal-simfonic (Ryga Crypto i lapona Enigel, versuri de Ion Barbu, 1936, rev. 1951; Patimile i nvierea Domnului, oratoriu bizantin de Pati pe texte medievale traduse i ngrijite de I. D. Petrescu, 1943, rev. 1948, n Bizantinisches Passions und Osteroratorium. Kassel: Brenreiter Verlag, 1971; Naterea

Domnului, oratoriu bizantin de Crciun, 1947, n Bizantinische Weinachtsoratorium. Kassel: Brenreiter Verlag, 1969); o muzic simfonic (Suit romneasc, 1930-1936, reorch. 1942; Simfonieta, 1937; Concert pentru orchestr de coarde, 1955); o muzic concertant (Variaiuni libere asupra unei melodii bizantine din secolul XIII, 1946, reorch. 1951, pentru violoncel i orchestr, Viena: Universal Edition (versiune pentru violoncel i pian), 1943; Concert pentru pian i orchestr, 1952; Concert pentru vioar i orchestr, 1957; Concert pentru harp i orchestr, 1960; Triplu concert pentru vioar, violoncel, pian i orchestr, 1964; o muzic de film documentar (Romnia, 1946) i artistic (O noapte furtunoas, regia Sic Alexandrescu i Victor Iliu, 1952; Moara cu noroc, regia Victor Iliu, 1956); o muzic de camer (Dou studii n stil bizantin, pentru vioar, viol i violoncel, 1929; Sonatina bizantin pentru violoncel (viola) solo, 1943; Concert pentru cvartet de coarde, 1947; Balad haiduceasc pentru violoncel i pian, 1950); o muzic pentru pian (Trei piese pentru pian, 1951; Toco-Toccatina, 1957); o muzic coral (Mioria, 1952); o muzic vocal (4 Madrigale pe versuri de Mihai Eminescu, 1954; Gornistul, versuri de Al. O. Teodoreanu, 1955). Muzicologie: o Studii i articole n Muzica, Probleme de muzic, Muzic i Poezie .a.

Bibliografie parial a. Articole lexicografice: o Grove's Dictionary of Music and Musicians. Vol. 2. (C-E). London: Macmillan, 1954; o Andr Coeroy. Dictionnaire critique de la musique ancienne et moderne. Paris: Payot, 1956; o Enciclopedia dello Spettacolo. Vol. 3. Roma: Le Maschere, 1956; o Larousse de la musique. Dictionnaire encyclopdique. 2 Vols. Paris, 1957; o Franois Michel et al. Encyclopdie de la musique. Vol. 1 (A-E). Paris: Edit. Fasquelle, 1958; o Oscar Thompson, rev. N. Slonimsky; o O. Thompson, R. Sabin International Cyclopedia of Music and Musicians. New York: Dodd, Mead & Co. 1958, 1964; o Horst Seeger. Musiklexicon. Vol. 1-2. Leipzig: VEB Deutscher Verlag fr Musik, 1966; o Guido Gatti, A. Basso. La Musica. Dizionario I (A-K). Torino: Unione Tipografico Editrice, 1968; o John Vinton. Dictionary of 20th Century Music. London, 1974; o Sohlmans Musiklexicon. Vol. 2. Stockholm: Sohlmans Frlag AB, 1975; o Baker's Biographical Dictionary of Music. London: Collier Macmillan, 1978; o Alan Pedigo. International Encyclopedia of Violin-Keyboard Sonatas. Bonneville: Arriaga Publications, 1979; o Viorel Cosma. Constantinescu, Paul, n The New Grove's Dictionary of Music and Musicians. Ed. S. Sadie. London: Macmillan, 1980; o Viorel Cosma. Muzicieni romni. Lexicon. Bucureti: Ed. Muzical, 1999. b. Articole bio-bibliografice: o Costin Tuchil. O capodoper: Patimile i nvierea Domnului de Paul Constantinescu, n Adevrul Literar i Artistic. Bucureti, 4. nr. 414, 21 IV 1998; o Grigore Constantinescu. Oratoriul bizantin de Pati. O capodoper semicentenar uitat, n Rampa. Bucureti, nr. 50 (180), 22 IV 1998; o Dr. Vasile Tomescu. Oratoriul bizantin de Crciun, n Radio Romnia. Bucureti, nr. 105, 14 XII 1998; o Dieter Nowka. George Enescu und die Entwicklung der rumnischen Musik. Sinzhein: Pro Universitate Verlag, 1998.

Compozitor i profesor, n. 30 iunie 1909, Ploieti -- m. 20 decembrie 1963, Bucureti.

Date biografice Studiile muzicale le-a nceput la Ploieti (1919-1929) cu Boris Koffer, Traian Elian, Ioan Christu Danielescu, continundu-le la Conservatorul din Bucureti (1929-1933) cu Faust Niculescu (teorie, solfegiu), Alfonso Castaldi (armonie), Constantin Briloiu (istoria muzicii), George Breazul (enciclopedie i pedagogia muzicii), D. Cuclin (estetic, forme muzicale), M. Jora (contrapunct, compoziie ) .a. S-a perfecionat la Viena (1933-1935), cu Franz Schmidt, Oskar Kabasta i Joseph Marx (compoziie), i la Bucureti (1936-1937) cu Mihail Jora (compoziie). Violonist i dirijor de cor ceremonial n Ploieti (1927-1934), dirijor la Asociaia Filarmonic din Ploieti (1933-1934), profesor de muzic n Lugoj (1935-1936), dirijor al corului Bisericii Visarion din Bucureti, profesor de armonie, contrapunct i compoziie religioas la Academia de muzic religioas din Bucureti (1937-1941), profesor la Liceul militar muzical din Bucureti (1941-1944), profesor de armonie la Cons. Bucureti (1941-1963). Pe lng activitatea componistic, a ntreprins culegeri de folclor. A susinut prelegeri, conferine, emisiuni de radio i televiziune. A fost consilier pentru secia de cinematografie n Ministerul Propagandei Naionale i la Radiodifuziunea Romn. A ntreprins cltorii de studii n Austria, Frana, URSS, Germania, Anglia, Turcia etc. A fcut parte din jurii de concursuri naionale i internaionale. A fost distins cu Premiul II (1932), Meniunea a II-a (1934) i Premiul I (1938) de compoziie George Enescu, Premiul Anhauch (1937), Premiul de Stat, cls. II (1954), titlul de Maestru emerit ai artei (1955), Premiul Academiei Romne (1956), Ordinul Muncii, cls. II (1959), Diploma de onoare a Festivalului de la Karlovy-Vary (1959), titlul de Membru corespondent al Academiei Romne (1963). Paul Constantinescu se nscrie printre cei mai de seam i totodat tipici exponeni ai colii muzicale naionale de la mijlocul veacului XX. Motenirea sa creatoare se sprijin pe cteva partituri de referin n repertoriul romnesc, devenite dup numai un sfert de veac de la dispariia compozitorului lucrri clasice. Oratoriile bizantine (creaia vocal-simfonic), comedia muzical O noapte furtunoas, Concertul pentru orchestr de coarde (muzica simfonic), Triplul Concert (muzica concertant), Mioria (muzica coral), Gornistul (muzica vocal), Toccata pentru pian (miniatura instrumental) sunt suficiente pentru a contura imaginea acestui multilateral compozitor. Un merit excepional al compozitorului, care a deschis perspective fructuoase n ultimele decenii colii noastre naionale, rmne tratarea melosului bizantin i psaltic de pe poziiile artistului modern, eliberat de prejudeci limitative. Practic, Paul Constantinescu a demonstrat prin abordarea tuturor formelor clasice (sonat, balad, oper, trio, concert) c din muzica psaltic se poate face orice, cu respectarea latenelor sonore specifice ritmico-melodice, modale etc. P. Constantinescu pare un Ianus al muzicii romneti de la mijlocul veacului XX, care -- n vrtejul mijloacelor de expresie i limbaj actuale -- a privit cu atenie n ambele direcii, att spre sursele trecutului ancestral al muzicii autohtone, ct i spre cuceririle novatoare de ultim moment, dar a tiut s nving cu ndrzneal prejudecile, modele pasagere i experimentele moderne, printr-o atitudine ferm de promovare a marii muzici. Opere alese Compoziii muzicale: o A scris muzic de teatru (O noapte furtunoas, oper comic n 2 acte pe libretul compozitorului dup piesa lui I. L. Caragiale, 1934, rev. 1959; Nunt n Carpai, poem coregrafic, 1938); o muzic vocal-simfonic (Ryga Crypto i lapona Enigel, versuri de Ion Barbu, 1936, rev. 1951; Patimile i nvierea Domnului, oratoriu bizantin de Pati pe texte medievale traduse i ngrijite de I. D. Petrescu, 1943, rev. 1948, n Bizantinisches Passions und Osteroratorium. Kassel: Brenreiter Verlag, 1971; Naterea Domnului, oratoriu bizantin de Crciun, 1947, n Bizantinische Weinachtsoratorium. Kassel: Brenreiter Verlag, 1969); o muzic simfonic (Suit romneasc, 1930-1936, reorch. 1942; Simfonieta, 1937; Concert pentru orchestr de coarde, 1955); o muzic concertant (Variaiuni libere asupra unei melodii bizantine din secolul XIII, 1946, reorch. 1951, pentru violoncel i orchestr, Viena: Universal Edition

(versiune pentru violoncel i pian), 1943; Concert pentru pian i orchestr, 1952; Concert pentru vioar i orchestr, 1957; Concert pentru harp i orchestr, 1960; Triplu concert pentru vioar, violoncel, pian i orchestr, 1964; o muzic de film documentar (Romnia, 1946) i artistic (O noapte furtunoas, regia Sic Alexandrescu i Victor Iliu, 1952; Moara cu noroc, regia Victor Iliu, 1956); o muzic de camer (Dou studii n stil bizantin, pentru vioar, viol i violoncel, 1929; Sonatina bizantin pentru violoncel (viola) solo, 1943; Concert pentru cvartet de coarde, 1947; Balad haiduceasc pentru violoncel i pian, 1950); o muzic pentru pian (Trei piese pentru pian, 1951; Toco-Toccatina, 1957); o muzic coral (Mioria, 1952); o muzic vocal (4 Madrigale pe versuri de Mihai Eminescu, 1954; Gornistul, versuri de Al. O. Teodoreanu, 1955). Muzicologie: o Studii i articole n Muzica, Probleme de muzic, Muzic i Poezie .a.

Bibliografie parial a. Articole lexicografice: o Grove's Dictionary of Music and Musicians. Vol. 2. (C-E). London: Macmillan, 1954; o Andr Coeroy. Dictionnaire critique de la musique ancienne et moderne. Paris: Payot, 1956; o Enciclopedia dello Spettacolo. Vol. 3. Roma: Le Maschere, 1956; o Larousse de la musique. Dictionnaire encyclopdique. 2 Vols. Paris, 1957; o Franois Michel et al. Encyclopdie de la musique. Vol. 1 (A-E). Paris: Edit. Fasquelle, 1958; o Oscar Thompson, rev. N. Slonimsky; o O. Thompson, R. Sabin International Cyclopedia of Music and Musicians. New York: Dodd, Mead & Co. 1958, 1964; o Horst Seeger. Musiklexicon. Vol. 1-2. Leipzig: VEB Deutscher Verlag fr Musik, 1966; o Guido Gatti, A. Basso. La Musica. Dizionario I (A-K). Torino: Unione Tipografico Editrice, 1968; o John Vinton. Dictionary of 20th Century Music. London, 1974; o Sohlmans Musiklexicon. Vol. 2. Stockholm: Sohlmans Frlag AB, 1975; o Baker's Biographical Dictionary of Music. London: Collier Macmillan, 1978; o Alan Pedigo. International Encyclopedia of Violin-Keyboard Sonatas. Bonneville: Arriaga Publications, 1979; o Viorel Cosma. Constantinescu, Paul, n The New Grove's Dictionary of Music and Musicians. Ed. S. Sadie. London: Macmillan, 1980; o Viorel Cosma. Muzicieni romni. Lexicon. Bucureti: Ed. Muzical, 1999. b. Articole bio-bibliografice: o Costin Tuchil. O capodoper: Patimile i nvierea Domnului de Paul Constantinescu, n Adevrul Literar i Artistic. Bucureti, 4. nr. 414, 21 IV 1998; o Grigore Constantinescu. Oratoriul bizantin de Pati. O capodoper semicentenar uitat, n Rampa. Bucureti, nr. 50 (180), 22 IV 1998; o Dr. Vasile Tomescu. Oratoriul bizantin de Crciun, n Radio Romnia. Bucureti, nr. 105, 14 XII 1998; o Dieter Nowka. George Enescu und die Entwicklung der rumnischen Musik. Sinzhein: Pro Universitate Verlag, 1998. Compozitor i profesor, n. 30 iunie 1909, Ploieti -- m. 20 decembrie 1963, Bucureti. Date biografice Studiile muzicale le-a nceput la Ploieti (1919-1929) cu Boris Koffer, Traian Elian, Ioan Christu Danielescu, continundu-le la Conservatorul din Bucureti (1929-1933) cu Faust Niculescu (teorie, solfegiu), Alfonso Castaldi (armonie), Constantin Briloiu (istoria muzicii), George Breazul (enciclopedie i pedagogia muzicii), D. Cuclin (estetic, forme muzicale), M. Jora (contrapunct, compoziie ) .a. S-a perfecionat la Viena (1933-1935), cu Franz Schmidt, Oskar Kabasta i Joseph Marx (compoziie), i la Bucureti (1936-1937) cu Mihail Jora (compoziie).

Violonist i dirijor de cor ceremonial n Ploieti (1927-1934), dirijor la Asociaia Filarmonic din Ploieti (1933-1934), profesor de muzic n Lugoj (1935-1936), dirijor al corului Bisericii Visarion din Bucureti, profesor de armonie, contrapunct i compoziie religioas la Academia de muzic religioas din Bucureti (1937-1941), profesor la Liceul militar muzical din Bucureti (1941-1944), profesor de armonie la Cons. Bucureti (1941-1963). Pe lng activitatea componistic, a ntreprins culegeri de folclor. A susinut prelegeri, conferine, emisiuni de radio i televiziune. A fost consilier pentru secia de cinematografie n Ministerul Propagandei Naionale i la Radiodifuziunea Romn. A ntreprins cltorii de studii n Austria, Frana, URSS, Germania, Anglia, Turcia etc. A fcut parte din jurii de concursuri naionale i internaionale. A fost distins cu Premiul II (1932), Meniunea a II-a (1934) i Premiul I (1938) de compoziie George Enescu, Premiul Anhauch (1937), Premiul de Stat, cls. II (1954), titlul de Maestru emerit ai artei (1955), Premiul Academiei Romne (1956), Ordinul Muncii, cls. II (1959), Diploma de onoare a Festivalului de la Karlovy-Vary (1959), titlul de Membru corespondent al Academiei Romne (1963). Paul Constantinescu se nscrie printre cei mai de seam i totodat tipici exponeni ai colii muzicale naionale de la mijlocul veacului XX. Motenirea sa creatoare se sprijin pe cteva partituri de referin n repertoriul romnesc, devenite dup numai un sfert de veac de la dispariia compozitorului lucrri clasice. Oratoriile bizantine (creaia vocal-simfonic), comedia muzical O noapte furtunoas, Concertul pentru orchestr de coarde (muzica simfonic), Triplul Concert (muzica concertant), Mioria (muzica coral), Gornistul (muzica vocal), Toccata pentru pian (miniatura instrumental) sunt suficiente pentru a contura imaginea acestui multilateral compozitor. Un merit excepional al compozitorului, care a deschis perspective fructuoase n ultimele decenii colii noastre naionale, rmne tratarea melosului bizantin i psaltic de pe poziiile artistului modern, eliberat de prejudeci limitative. Practic, Paul Constantinescu a demonstrat prin abordarea tuturor formelor clasice (sonat, balad, oper, trio, concert) c din muzica psaltic se poate face orice, cu respectarea latenelor sonore specifice ritmico-melodice, modale etc. P. Constantinescu pare un Ianus al muzicii romneti de la mijlocul veacului XX, care -- n vrtejul mijloacelor de expresie i limbaj actuale -- a privit cu atenie n ambele direcii, att spre sursele trecutului ancestral al muzicii autohtone, ct i spre cuceririle novatoare de ultim moment, dar a tiut s nving cu ndrzneal prejudecile, modele pasagere i experimentele moderne, printr-o atitudine ferm de promovare a marii muzici. Opere alese Compoziii muzicale: o A scris muzic de teatru (O noapte furtunoas, oper comic n 2 acte pe libretul compozitorului dup piesa lui I. L. Caragiale, 1934, rev. 1959; Nunt n Carpai, poem coregrafic, 1938); o muzic vocal-simfonic (Ryga Crypto i lapona Enigel, versuri de Ion Barbu, 1936, rev. 1951; Patimile i nvierea Domnului, oratoriu bizantin de Pati pe texte medievale traduse i ngrijite de I. D. Petrescu, 1943, rev. 1948, n Bizantinisches Passions und Osteroratorium. Kassel: Brenreiter Verlag, 1971; Naterea Domnului, oratoriu bizantin de Crciun, 1947, n Bizantinische Weinachtsoratorium. Kassel: Brenreiter Verlag, 1969); o muzic simfonic (Suit romneasc, 1930-1936, reorch. 1942; Simfonieta, 1937; Concert pentru orchestr de coarde, 1955); o muzic concertant (Variaiuni libere asupra unei melodii bizantine din secolul XIII, 1946, reorch. 1951, pentru violoncel i orchestr, Viena: Universal Edition (versiune pentru violoncel i pian), 1943; Concert pentru pian i orchestr, 1952; Concert pentru vioar i orchestr, 1957; Concert pentru harp i orchestr, 1960; Triplu concert pentru vioar, violoncel, pian i orchestr, 1964; o muzic de film documentar (Romnia, 1946) i artistic (O noapte furtunoas, regia Sic Alexandrescu i Victor Iliu, 1952; Moara cu noroc, regia Victor Iliu, 1956); o muzic de camer (Dou studii n stil bizantin, pentru vioar, viol i violoncel, 1929; Sonatina bizantin pentru violoncel (viola) solo, 1943; Concert pentru cvartet de coarde, 1947; Balad haiduceasc pentru violoncel i pian, 1950); o muzic pentru pian (Trei piese pentru pian, 1951; Toco-Toccatina, 1957);

muzic coral (Mioria, 1952); muzic vocal (4 Madrigale pe versuri de Mihai Eminescu, 1954; Gornistul, versuri de Al. O. Teodoreanu, 1955). Muzicologie: o Studii i articole n Muzica, Probleme de muzic, Muzic i Poezie .a.

o o

Bibliografie parial a. Articole lexicografice: o Grove's Dictionary of Music and Musicians. Vol. 2. (C-E). London: Macmillan, 1954; o Andr Coeroy. Dictionnaire critique de la musique ancienne et moderne. Paris: Payot, 1956; o Enciclopedia dello Spettacolo. Vol. 3. Roma: Le Maschere, 1956; o Larousse de la musique. Dictionnaire encyclopdique. 2 Vols. Paris, 1957; o Franois Michel et al. Encyclopdie de la musique. Vol. 1 (A-E). Paris: Edit. Fasquelle, 1958; o Oscar Thompson, rev. N. Slonimsky; o O. Thompson, R. Sabin International Cyclopedia of Music and Musicians. New York: Dodd, Mead & Co. 1958, 1964; o Horst Seeger. Musiklexicon. Vol. 1-2. Leipzig: VEB Deutscher Verlag fr Musik, 1966; o Guido Gatti, A. Basso. La Musica. Dizionario I (A-K). Torino: Unione Tipografico Editrice, 1968; o John Vinton. Dictionary of 20th Century Music. London, 1974; o Sohlmans Musiklexicon. Vol. 2. Stockholm: Sohlmans Frlag AB, 1975; o Baker's Biographical Dictionary of Music. London: Collier Macmillan, 1978; o Alan Pedigo. International Encyclopedia of Violin-Keyboard Sonatas. Bonneville: Arriaga Publications, 1979; o Viorel Cosma. Constantinescu, Paul, n The New Grove's Dictionary of Music and Musicians. Ed. S. Sadie. London: Macmillan, 1980; o Viorel Cosma. Muzicieni romni. Lexicon. Bucureti: Ed. Muzical, 1999. b. Articole bio-bibliografice: o Costin Tuchil. O capodoper: Patimile i nvierea Domnului de Paul Constantinescu, n Adevrul Literar i Artistic. Bucureti, 4. nr. 414, 21 IV 1998; o Grigore Constantinescu. Oratoriul bizantin de Pati. O capodoper semicentenar uitat, n Rampa. Bucureti, nr. 50 (180), 22 IV 1998; o Dr. Vasile Tomescu. Oratoriul bizantin de Crciun, n Radio Romnia. Bucureti, nr. 105, 14 XII 1998; o Dieter Nowka. George Enescu und die Entwicklung der rumnischen Musik. Sinzhein: Pro Universitate Verlag, 1998.

Nume: CONSTANTINESCU Prenume: Paul Loc nastere: Ploiesti (Romania) Data nastere: 30/06/1909 Loc deces: Bucuresti (Romania) Data deces: 20/12/1963 Nationalitate: romana Activitate: Compozitor roman. Si-a inceput studiile la Ploiesti (1919) cu Boris Koffer, Traian Elian, Ioan Christu Danielescu si le-a continut la Conservatorul din Bucuresti, unde mai tarziu va fi profesor. Se prefectioneaza la Viena, intre anii 1933 si 1935, cu Franz Schmidt, Oskar Kabasta si Josef Marx la compozitie. In perioada 1936-1937 aprofundeaza compozitia, la Bucuresti, cu Mihail Jora. Creatia lui Constantinescu, reprezentata prin numeroase lucrari, cuprinde aproape toate genurile de compozitie. Intemeiata pe folosirea muzicii populare, opera sa vadeste un talent autentic si o bogata experienta componistica. A scris muzica simfonica, de camera, muzica de opera ("O noapte furtunoasa", scrisa in 1935 si refacuta in 1950 si "Pana Lesnea Rusalim" - 1955), piese instrumentale si vocale, muzica pentru film ("Toamna in Delta"), coruri, dansuri populare pentru orchestra simfonica, cate un concert

pentru: orchestra de coarde (1948), pian si orchestra (1952), vioara si orchestra (1957) si harpa si orchestra (1960). A scris culegeri de folclor, a sustinit prelegeri, emisiuni de radio si televiziune. In perioada 1927-1934 a fost violonist si dirijor de cor ceremonial in Ploiesti, dirijor la Asociatia Filarmonica din Ploiesti (1933-1934) si profesor de muzica in Lugoj (1935-1936). A fost profesor de armonie, contrapunct si compoztie religioasa la Academia de muzica religioasa din Bucuresti (1937) si profesor de armonie la Liceul militar muzical din Bucuresti (1941-1944). In ultimii ani de viata a abordat teme legate de istoria miscarii muncitoresti din Romania (ciclul de cantece "Ulita noastra" 1959 - pe versuri de Cicerone Theodorescu). Un merit exceptional al compozitorului ramane tratarea melosului bizantin si psaltic de pe pozitiile artistului modern, eliberat de prejudecatile limitative. Observatii: A fost distins cu Premiul II (1932), Mentiunea a II-a (1934) si Premiul I (1938) de compozitie George Enescu, Premiul Anhauch (1937), Premiul de Stat, cls. II (1954), titlul de Maestru emerit al artei (1955), Premiul Academiei Romane (1956), Ordinul Muncii, cls II (1959), Diploma de onoare a Festivalului de la Karlovy-Vary (1959), titlul de Membru corespondent al Academiei Romane ( (1963).

Paul Constantinescu

(1909-1963, n. Ploiesti), compozitor roman. Prof. univ. la Bucuresti. Creatia sa muzicala, moderna ca tehnica a compozitiei, fructifica datele folclorului romanesc. Muzica vocalsimfonica ("Patimile si Invierea Domnului", "Nasterea Domnului", "Ryga Crypto si lapona Enigel"), opere ("O noapte furtunoasa", "Pana Lesnea Rusalim"), muzica de film ("O nopate furtunoasa", "Moara cu noroc"), muzica corala ("Miorita), muzica vocala (colinde, madrigale, cantece pe versuri de Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Alexandru O. Teodoreanu, s.a.), muzica de camera. Membru corespondent in Academia Romana. Vezi Folclorul romanesc!

Secolul 19
Concert de camera

O privire atenta asupra muzicii clasice romanesti conduce la concluzia ca aceasta isi are sursa de inspiratie in vechea muzica populara romaneasca, precum si in muzica bizantina si a psalmilor. Aceste din urma surse stau la baza genului de muzica religioasa.
Lautari

Scolile componistice importante au aparut in secolul al XIX-lea in Moldova, acolo unde isi desfasurau activitatea Gavriil Musicescu, Ciprian Porumbescu, Eusebie Mandicevschi, si in Transilvania si Banat, acolo unde creau Gheorghe Dima, Iacob Muresianu si Ion Vidu.
Ciprian Porumbescu

Inspiratia folclorica

Adevarata muzica de inspiratie folclorica precum si tonalitatile sublime ale muzicii bizantine, eliberata de influentele sonore si ritmice proprii scolilor componistice romantice din Germania si Franta, patrund odata cu infiintarea Coralei "Carmen", la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea, o societate muzicala preocupata de creatiile cu adevarat valoroase. In acest cadru isi incep activitatea D. G. Kiriac si George Cucu.

Generatia frontului
Acum se manifesta asa-numita "generatie a frontului", generatia care a luptat pe front in Al doilea razboi mondial pentru a crea Romania Mare, asa cum era firesc sa fie sau, altfel spus, pentru a crea acea Romania in care civilizatia si cultura vechii Dacia Romane, urmau a fi pastrate cu orice pret. Aceasta generatie a purtat geniul tutelar a lui George Enescu si a inclus in randurile ei talente componistice de exceptie cum au fost Mihail Jora, Mihail Andricu, Sabin Dragoi, Dimitrie Cuclin, Martian Negrea, Constantin Dimitrescu.

Urmasii generatiei
Urmasii generatiei de compozitori aflate sub geniul muzical enescian, au contribuit deopotriva la perfectionarea scolii componistice romanesti. Ei sunt Paul Constantinescu, Sigismund Toduta, Zeno Vancea, Ion Dumitrescu si Gheorghe Dumitrescu, Alfred Mendelsohn, Constantin Silvestri, Tudor Ciortea, Theodor Rogalski. Generatia poetului Nicolae Labis numara compozitori de marca ca Tiberiu Olah, Stefan Niculescu, Aurel Stroe, Anatol Vieru, Dumitru Capoianu, Pascal Bentoiu, Theodor Grigoriu, Cornel Taranu, si ulterior Nicolae Brandus, Liviu Glodeanu, Mihai Moldovan, Octavian Nemescu, Corneliu Cezar.

Concluzii
Sergiu Celibidache

Am amintit aproape intreaga scoala componistica romaneasca cu adevarat valoroasa. Stilul de creatie al acesteia este divers, plecand de la mijloace de expresie prezente in muzica occidentala, luate ca teza, pana la cele intalnite in muzica populara, luate ca antiteza, ajungand astfel la o sinteza originala. Creatiile compozitorilor romani s-au desavarsit sub minunatul indemn al istoricului Nicolae Iorga: "Viata este un dar, restituiti- l cu respectul cuvenit si deplina recunostinta".

Domenii
Scurta istorie a Operei Nationale Romane Traditia teatrului liric romanesc numara mai mult de doua secole. Inca din 1772, la bucuresti, era semnalata prezenta unei trupee de opera. b\21.jpg@Opera romana din Bucuresti In 1836, concertul de sfarsit de an, dat de elevii Scolii de Muzica si Declamatie, atrageea atentia nu doar asupra frumusetii muzicii de opera ci si a unor tinere talente precum Eufrosina Vlasto, care avea sa faca o cariera internationala. In cea de a doua jumatate a secolului al XIX-lea multi alti interpreti romani si-au castigat celebritatea pe renumite scene ale lumii. Faima unor interpreti ca Elena Teodorini, Haricleea Darclee, Margareta Iamandi-Nuovina, Zina de Nori, Grigore Gabrielescu, Dimitrie Popovici Bayreuth s-a creat intr-un spatiu cultural care a inclus Scala din Milano, Opera din Paris, Metropolitan - House sau Opera din Petersburg.

Baletul Operei Romane

Prima companie romaneasca de opera se datoreaza insa lui George Stephanescu. Incepand din 1885, ea a functionat ca o sectie a Teatrului National. Din pacate,lipsita fiind de un sprijin material oficial, aceasta companie si-a incetat activitatea in 1902. Companii particulare infiintate de elevi ai lui George Stephanescu, dar si catareti de renume, romani si straini, stagiune dupa stagiune, au intretinut insa pasiunea publicului pentru arta lirica. Prezenta spectacolelor de opera s-a impus de la sine, ca o necesitate culturala. Infiintarea, in 1919, a "Societatii lirice" care, doi ani mai tarziu, trecand sub obladuirea statala, a devenit Opera Romana, marca sfarsitul unei etape framantate si, totodata, inceputul unei activitati stabile. Spectacolul inaugural al noii institutii a fost, el insusi, un eveniment deosebit, la 20 deecembrie 1921 cu opera "Lohengrin" de Wagner, sub bagheta lui George Enescu. Jean Athanasiu, George Folescu, George Niculescu-Basu, Emilia Gutzianu, Florica Cristoforeanu, Traian Grozavescu, Viorica Ursuleac, Margareta Metaxa, Marta Cebotari, Constantin Stroescu, Dimitrie Onofrei sunt doar cativa dintre cei care au conferit stralucire spectacolelor romanesti. Eforturile artistilor lirici de a da forma concreta unui teatru de opera au fost sustinute de compozitorri importanti, creatori ai muzicii unor spectacole de rasunet. Printre ei - Eduard Caudella, Constantin Dimitrescu, Tiberiu Brediceanu, Mihail Jora, Paul Constantinescu. Succesul s-a datorat su unor mari dirijori ca George Georgescu, Ionel Perlea, Alfred Alessandrescu, Egizio Massini, Jean Bobescu s.a. De 75 de ani incoace, prima scena lirica a tarii a cunoscut o activitatee intensa. Repertoriul a cuprins mai mult de 150 de tirluri de opere si de balet, de o mare varietate, insumand marele repertoriu universal. O atentie deosebita a fost acordata si creatiei romanesti, care a cunoscut o remarcabila dezvoltare datorita creatiei unor compozitori precum George Enescu, Gheorghe Dumitrescu, Alfred Mendelsohn, Zeno Vancea, Mircea Kiriac, Cornel Trailescu, Laurentiu Profeta s.a. Noul local al Operei Romane, ridicat in 1953, a oferit un cadru mai somptuos unei activitati deja existente si deosebit de bogate. Pentru prima oara insa, Opera devenea o institutie in sine, desprinsa de spectacolele de opereta sau de teatru, impreuna cu care functionase pana atunci. Continuand acele frumoase si indelungate traditii la care ne refeream, an de an, generatie dupa generatie, atat pe scenele romanesti cat si pe acelea straine. Cantareti ca Petre Stefanescu-Goanga, Zenaida Pally, Nicolae Herlea, Arta Florescu, Elena Cernei, Octav Enigarescu, Magda Ianculescu, Valentin Teodorian, Mihail Arnautu, David Ohanesian, Nicolae Florei, Garbis Zobian, Cornel Stavru, Dan Iordachescu, Teodora Lucaciu, Lella Cincu, Iulia Buciuceanu sau balerini ca Irinel Liciu, Gabriel Popescu, Valentina Massini, Gh. Cotovelea, Alexa Mezincescu, Ileana Iliescu, Magdalena Popa, Gelu Barbu, Eugen Marcui, Ioan Tugearu s.a. au dus departe in lume renumele talentelor romanesti. Participarea la mari concursuri internationale cum sunt acelea de la Geneva, Toulouse, Vercelli, Verviers, Sofia, Moscova sau Salzburg, ca si numeroase turnee peste hotare, au configurat rezultate cu totul deosebite. Numerosi artisti de mare talent si faima isi desfasoara activitatea in cadrul Operei Romane care, de cativa ani incoace, a devenit o institutie de rang national. Numarul lor estte deosebit de mare si nu putem. in spatiul acestor randuri, sa-i mentionam pe toti. Ei asigura insa, seara de seara, continuitatea unei stralucite traditii.