Introducere in boema lui

Constant Tonegaru
-- ENERAnA UTERARA A RAZaoTULUI

d r in perioada aceasta devme mal acut, mal evident. Poetii

a ta 0 aWl estetlca:
cau Vezi inn stau nerni in semi eeT, / Unde, Imgurita de argint
" onogram, / eade in linie dreapta, f acolo, sub alta mare,
101

(1.! ma$1 / mare rastumata cum sint ea$hle de porn pier / gloria
aceeru· a"teapta" (Tnste/rle omlllui medloen/).
tare ~ •
Depoetizarea aceasta este m fond un fel de poehzare, un alt
mod Iiric.
Culegerea din 1969 echivaleazA cu 0 ade\'aratil edilie critlca,
mpleta, a operei lui Tonegaru. cuprinzind eele doua volume,
Despre Constant Tonegaru (1919-1952) s-a scris, mai ales in
ultimii ani, eind, discutindu-se aportul poeplor din deeeniul al :'uJ antum, Plmlla/ii, $i altu) postum, StemlG Venerii, dar $1 18
V-lea, a ineeput sii fie citat alMuri de Dimitrie Stelaru, Geo Du­ poeme rlt2le~e. Auto~ $i-a ingrijit .s~gur manuscrisul. definiti­
mitrescu, Ion uraion ~i $tefan Aug. Doina~. Mulp ii mai ~tiu fl­ "indu-I $i chlar opennd unele modlflCan
gura boemii ~i statura inalt~, mulp ~i-l mai amintesc din ~edin. Ond apareau, in 1945, Plantatllie au stirrut mare vilva ~i au
tele cenaclului Sburiitorul din 1946, pupni insA ii au volumul de creat 0 voga poetica, pe care Tonegaru a alimentat-o si printr-o
debut, Planlafii (1945), premiat de Fundatia pentru UteraturA ~i trnire autentica a boemei sale. Des1gur, era 0 manifestare mai
rtA Regele Carol al II-lea, intitulat inilial Plantafii:l de cuie. vlOlent~ a unei nOI expresii poetJce, expreSle care n-a atins in~
E cu atH mai merituoasa grija editorului sau postum, Barbu profunzimea drama tied a contemporanulul sau de genera~ie, Ion
Cioculeseu, de a adauga la Steaua Vellerii, \'olum ramas in rna­ CaralOn. Apreciat de cei mal reprezentatl\i eTltlcl romani, dintre
nuseris, ~i ciclul prin care poetul s-a impus.1 care atam pe Serban Cioculescu 5i Vladimir Stremu, Constant
Tonegaru, ca ~i Ion Caraion, Mireea Popovici, MihaiJ Crama. Tonegaru dE"·ine, prm Plantatll, un poet .11 unel alte sensibHita!i,
ea ~i semnatarul acestor rinduri, a debutat in timpul razboiului (aruia nU-I hpseau apelahvele de trubadur cltadin contemporan·
$i a traH in mod esential toata drama ultimului fJagel. Poezia sa ..El, Tanegaru, alchimlst al dararilor de platinA ! amint~te-ft
se afirma ea un protest la adresa Iiteraturii de razboi, la adresa dedansul de peste v:mu, peste zodil.'/ dincolo de pulpe, fengele
unei mentalitali: cresteau miraculos, / pind la pieptul unde saltau doul! rodll"'
lila zece pa~i de mine, domnul eaporal / i~i daesona prelung (SalalHeea).
eu pompa biliarli, I patrula nimicita la asalt." Suprarealismul, de care a fast acuz~t uneon poetul, e numai
Versurile tradue un sentiment ironic ~i acu.zator. Q intenlie: poezia sa e cursiY.1 chiar atunCl cind devine dicteu:
Tonegaru a a\'ut un temperament de poet complex, identifi­ "Incert, mil plimbam prin eertltudim, mormilind ca un 'tub de
cmdu-se uneori cu un cavaler demodat al poeziei. lneadrarea sa orgll / la salahoni ce aruncau pe cheiul din Bahia dte un cub de
intr-o zona romantica, tinind seama de toate dispensele ~i amen­ piatril ea pe un zar / ~i prin minte padurea tropicala InU scinee
darile posibile aduse acestui concept, nu constituie eroare, ~i cri­ ca 0 vialcl intr-un dine / ce cauta omul cu miros de scrumbie, cit
tica I-a intuit just din aeest punet de vedere. 5-a spus adesea (~ o cat~dralll gotIC3 de bazar·' (Fantotllh 1111 OSil'nld) E aceea:;;i past,
generalia sa, cel putin pentru 0 parte din peelii ei reprezentath·i Poeticll (mal vialentll 1n expresie) ca-I) J:o!>a"elc lui Mircea Po­
(din care nu lipse$te, desigur, Tonegaru), a atras poezia spre teh­ PO\-ici.
niciJe ziaristicii, a "despodobit" -0. lnsolite sinl asoeiatiile eromatice si slmbolurile compuse din
DepoetiUlTea, ca protest antitradiponalist, este insa un fent)­ mat~TJale lirice exotlc~, ce readuc pe planuJ mspiratiel, adaptate
men mai vechi, cultivat $i de Minuleseu $i de Arghezi intr-un fe\. el
un . aJte faze, vechi exohsme la moda in toate timpunle. Un
onJrle eu febrl! potabJlil, amalor de alegorii in care ",pozea2il" ca
1 Steal/a Vrllerii, edi~ie ingrijita ~j prefa!at:i de Barbu Cioculescu . : preshdigltator. Tonegaru ne ofera lin mediu lunatic de \'is 51
1969, e aVentura a cu\"inlelor Cit de exact ~l-a definit paezia in acea
102 EMIL MANU GENERA nA LITERARA A R.AzBOIULur 103

.,introducere in poezia cuvintelor": "Incercarea de a da 0 defim· ion, opozitia dintre "tavernal" $i .,lWlar" a altora, ca Ben Corla­
he poeziel inseamnii a ponde un abur CU 0 plas3 de f1uturi". ciu, N. Manolescu ii define$le autenticitatea lllanai pnn felul
Romantismul toneganan, de care se vorbe$te convmgiitor original de a col porta motive lirice din poepi generatiei sale, dar
mai ales aeum, nu se slIbllltlea::a, ci mai mult se rl!:~{letlzl1 in ero­ 9i din poetii mai virstnici: Ion Minulescu, Tnstan Tzara, Adrian
lisme mmnne Primul valum inscne un singur poem de dragoste M~u, Demostene Botez. Emil Botta, AI. O. Teodoreanu. Deta­
(~ acesta prea tirzlU), in Stetllln Venerii, ins 11 , eXlstli un fel de febrA $<3rea iromcl, poza, inchipuirile, gluma absurda sint insli 13 acest
erotlci'i, un fel de nostalgle a unor impresii inaccesibilei numal poet jocun ~i nu avel1turi spiritua/e, drame all' existentei. E 0 ca­
ulhmul nelu, embnanul posibll al unUl volum, contine dte\'a racterlStictl a poeziel contemporane in aceastA minimalizare
cintece erohce, in care donuni'i gustul de le~ie, tristetea, deseom­ \'oitA, acest refuz al ..fioruJui metafizic". Evadarea din rigori,
punerea, inadaptarea.lubita trece fari'i sa-I cunoasca ~i numai eu protestul ~ anticonformismuJ (uneori caligrafic) a1 poeti1or din
jumatatea ei vie i~i strigi'i dragostea, cButindu-l pini'i in zan; iubi­ aeest deceniu sint comune $i lui Tonegaru. Dar nu toti au nos­
rile sint ni~te ruim, conservate in filozofii triste; patul curtezanei talgii mmore de plan existential. Poza vestimentarll ~i mai ales
e acum un teren "iran; cu miinile intmse, femeia iubita se pierde "poza" spirituaJlI, dorinta de a le~i din comun, versifiearea unor
pe strazi; pe fruntea ei c1ocot~te un eeuator de pahmi; in trupul paradoxuri, paradoxarea infecundll, tifla, sofismul conceput ca 0
ei s-a faeut seari'i; lumea e panerohci'i la modul tragic; crinii sint diaJecticA antiburghezi'i sint moravurile poetice ale generaliei pe
ObOSlti de dragoste, Jar mirosullor tulburator ucide zborul pllsa­ care, cum bine s-a spus, Je rezum:. pe rind toti poetii. La Tone­
relelor imperecheate. garu nu credem ell aceste poze treceau din viatll in poezie, mai
Aceste madrigaluri disperate au in ele ceya din nelini~tea degraba din poezie in viatll. Tonegaru inventa mai intii mental 0
trubadurului, ultimul trubadur. pe care lumea 11 refuzi'i ~i care nu anumitll bufonerie, 0 anumitll pozll ironica, 0 anumitli petardll
mal gi'iseste Iini~te dedt in Yis. \'erbala - inven~ii pe care Ie adapta la propria-i existentA repe­
lala un protest la adresa unei iubite ce nu mai $Iie sa asculte tindu-Ie. Poezia lui Tonegaru nu e suprarealistli, dar comporla­
cintece: "Pleacll, am zis, ademenit de ruine]e toate / itl dau ina­ rea sa in sodetate era de multe ori un fel de suprarealism social.
poi toate urmele / cu turma plecatll nevazutll / dnd ti se face de imi amintesc ironiile, comentariiJe ~i mai ales gesturile eu care
m - / $i am deschis sertarul cu dune de cenU$e - / itl tai pa­ nega unele "producte poetice" citite la cenaclul Lovinescu (pos­
rul care cre$te neincetat din fotografie / daca nu "rei sa-!i spun ), fiind unul din membrii gaJeriei boerne a cenadului. In jlll'­
un vechi cintec de iubire" (CIII'!CZOn17). nallll sAu, Eugen Barbu ii acord:' cite\'a pagini 'in aeeastA posturll.
Reactua lizat, Tonegaru intrege~te peisajul liric din decemuJ Nu se paate vorbi de un proces complicat in poezia acestei
poetic de care \'orbeam ~I ne pnleiUle~te, dincolo de meditapa re­ generapi, complicat prin afiliatii $i asernanliri, prin coinddente $i
trospech\'a, 0 explicare a atitor tonuri ~j moduri lirice din poena paralelisme. Procesul constll nun1ai in llSimi!area a tot ce era mai
contemporan~, ~odernist $i ce ducea in mod evident la depoetiV/re, la despodo­
orne I Regman l ~i apol Nicolae Manolescu (Constallt Tone­ blre. AnticalofilismuJ acestei generatii era, alaturi de refuzul ,,fi­
garu: .. Stcall17 VelJerii" in COlltemp(1rr1l1ul, nr. 39 (1196) vineri 16 orului metafizie", a doua caracleristidi a poeziei ce se forma.
septembrie. 1969) i-au sernnalat intluenta: imagini, atitudinJ, DaeA Ion Caraion adapta supta.realismulla un simbolism pur $i
atmosfera ~i chiar mai mult - rezumindu-~l generatla, ca spiri­ ducea dialectul poetic (suprarealist) la 0 esentializare. la 0 detec­
tualitate poehCi'i, Tonegaru "repetll pe scurt expenenta poeti~" t~re a izvoareJor poeziei, dacll Geo Dumitrescu simplifica totul
a celorlalli: "bufoneria sumbra" sau "apostrofeJe teribiltc:te' p~1a la limilele absolute ale "stilului" poetic, Constant Tonega
all' lUI Dimitrie Stelaru, "demlstlficanle" lUI Geo Dumitresc u. a I'apta aventura oniriea a romanticilor la simpla epatare lexicali'i.
"macabrul feeric" $1 "absurdHatea intentionata" ale lui Ion Cara- P ma de senzatli sonice.
at Tonegaru a promovat 0 "frond!! poeticil", atitudine care ne
I Cornel Regman, Cmstan! n'I't:';:ilrll, in Cnrf1. nH!rr1. tmdlll ce~lagle
larJp h
luarea-aminte mai mult azi, decit in timpuJ sau. EI, ca $i
·
1967" • . oe l • clta\1, a dus rnai departe 0 experienta poehel! a
104 EMIL MANU

modemi.!}tilor interbelici, nu a reedital.-o prin simplA copieff!

cum au facllt-o multi din poepi de dup! eJ. •
Trebuie subliniat fapml ell aces! mod. de bufonerie ostenta.
tiva, de.!}i rafinata, e proprie poeziei muntene, .!}i din acesl punet
de vedere Tonegaru se subordoneazc\ spiritului muntean, avind
precursori in Minulescu, Arghezi, Anion Pann .!}i contemporani
ca Ceo Dumitrescu, Mircea POPO,'iCI .!}i mai t1rziu in Marin
Sorescu .!}i Adrian Paunescu.
Eseurile lui Tonegaru, ce1e mai mulle necunoscute inca, ii de­
finesc personalitatea, cu care g-a impus mai ales in poezie. De
altfel. eseistica poetului a rAmas risipiUi in reviste sau in manu_
scrise.