UNIVERSITATEA BABEs BOLYAI

FACULTATEA DE sTIINE ECONIMICE sI GESTIUNEA AFACERILOR

SPECIALIZAREA FINANE BNCI
CLUJ NAPOCA
Lucrare de licenta
Coordonator stiintific:


Student

2008
UNIVERSITATEA BABEs BOLYAI
FACULTATEA DE sTIINE ECONIMICE sI GESTIUNEA AFACERILOR
SPECIALIZAREA FINANE BNCI
CLUJ NAPOCA
Lucrare de licenta
Titlul lucrarii: Contabilitatea si gestiunea stocurilor, recunoastere, evaluare si tratament contabil
Coordonator stiintific:


Student

2008
CUPRINS
1. Capitolul 1.Prezentarea unitatii SC MOBISAL SA....................................................5

1.1. Scurt istoric................................................................................................................5
1.2. Profilul societatii........................................................................................................6
1.3. Structura organizatorica.............................................................................................6
1.4. Indicatori de analiza...................................................................................................8
1.5. Organizarea contabilitatii.........................................................................................10
2. Capitolul 2.Reglementari privind stocurile n contextul reglementarilor internationale
...................................................................................................................20
2.1. Definirea si clasificarea stocurilor .............................................................................20
2.2. Principii si reguli privind recunoasterea stocurilor.....................................................22
2.3. Politici contabile adoptate la evaluarea stocurilor......................................................26
2.4. Informatii de prezentat n situatiile financiare............................................................33
2.5. Sistemul documentelor utilizat in evidenta operativa a stocurilor..............................35
3. Capitolul 3.Contabilitatea operatiunilor privind stocurile, produsele fabricate si deprecierea
stocurilor......................................................................................................39
3.1. Contabilitatea operatiunilor privind stocurile.............................................................39
3.1.1. Contabilitatea si gestiunea materiilor prime si materialelor.............................39
3.1.2. Contabilitatea si gestiunea marfurilor si ambalajelor......................................45
3.1.3. Monografie contabila privind stocurile...........................................................49
3.2. Contabilitatea operatiilor privind produsele fabricate...............................................58
3.2.1. Contabilitatea si gestiunea produselor............................................................58
3.2.2. Contabilitatea si gestiunea produselor n curs de executie.............................61
3.2.3. Monografie contabila privind produsele........................................................62
3.3. Deprecierea stocurilor...............................................................................................66
3.3.1. Deprecierea - caracterizare n viziunea normelor internationale...................66
3.4. Contabilitatea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor si a productiei n curs de
executie.....................................................................................................................68
3.4.1. Monografie contabila privind deprecierea stocurilor.....................................69
4. Capitolul 4.Concluzii si propuneri................................................................................72
Bibliografie............................................................................................................................78
1. CAPITOLUL I. PREZENTAREA UNITII S.C. "MOBILSAL" S.A.
1.1. SCURT ISTORIC
Prelucrarea lemnului are o traditie seculara n orasul Salonta, astfel n secolul XIX si n prima jumatate a secolului XX, tmplarii si cautau asigurarea
existentei lor si a familiilor n capitalele Europei ca Bucuresti, Budapesta, Viena sau Berlin. In aceasta perioada activitatile productive se desfasurau n
ateliere de productie formate din 3 pna la 24 tmplari si calfe.
Societatea se nfiinteaza la 1 octombrie 1949 n Salonta, pe str. Republicii nr. 53, ca filiala a Cooperativei de Productie "LEMNUL" Oradea, cuprinznd un
numar de 50 de membri.
La 1 aprilie 1951 filiala din Salonta devine Cooperativa Mestesugareasca "MOBILA" Salonta cu sediul pe str. Republicii nr. 46, cuprinznd 3 ateliere cu
profilul de productia si desfacerea mobilierului din lemn: mese de birouri, dulapuri, scaune cu finisaj luciu, rame oglinzi, produse destinate pietei interne.
Organul tutelar UNIUNEA REGIONAR A COOPERATIVELOR MEsTEsUGREsTI Oradea, de comun acord cu Sfatul Popular al Regiunii Crisana si
cu consimtamntul membrilor Cooperatori la adunarea generala din 1 noiembrie 1959 transforma cooperativa n ntreprindere de Stat de interes Rainal de
Industrie Locala "MOBILA" Salonta, cu acelasi sediu, str. Republicii nr. 46, comasnd si o sectie de pe strada Piata Democratiei nr. 6, ajungnd la 270 de
angajati. Prin reorganizare se formeaza 2 sectii de baza pentru productia n serie, o sectie de tapiterie si o sectie de prestari de servicii pentru populatia
orasului.
Se trece la productia de serii de dormitoare si sufragerii, promovnd tehnologie de finisare cu lacuri nitrocelulozice, carbamidice si poliesterice.
n 1963 mobilierul realizat se promoveaza la export, iar ncepnd din anul 1968 se lucreaza n exclusivitate pentru export n tari ca fosta U.R.S.S.,
Cehoslovacia, Germania, Marea Britanie, S.U.A., Olanda si Suedia.
n aprilie 1973 n cadrul industriei locale are loc o reorganizare si ntreprinderea se transforma n sectia ntreprinderii de industrie locala "METALUL"
Salonta, iar ulterior, printr-o noua reorganizare este preluata de Combinatul de Prelucrare a Lemnului Oradea, ncepnd din 1 septembrie 1977, a carei sectie
ramne pna la 23 noiembrie 1990. n aceasta perioada se realizeaza produse de uz casnic cu furnire exotice: nuc American, mahon, Mutenye cu finisaj
luciu, mobilier rustic din stejar.
Pe baza legii nr. 15 si 31 din 1990 ncepnd din 23 noiembrie 1990, sectia Mobila a fostei C.P.L. Oradea se transforma n S.C. "MOBILSAL" S.A. Salonta,
redobndind personalitatea juridica si avnd un capital integral de stat si un numar total de 340 salariati, pentru ca n anul 1992 sa devina societate cu capital
integral privat cu un numar de 314 angajati, avnd sediul social pe str. Piata Democratiei nr.6.
1.2. PROFILUL SOCIETII
Profilul societatii este de productie si desfacere de mobila corp si tapitate, productia realizata fiind compusa din programul "stil rustic scandinav" cu
elemente de sculptura (mobilier pentru dormitoare, sufragerii, camere de zi) si din mobilier cu finisaje speciale (mobilier pentru sufragerii, camere de zi, cu
finisaj mat n natur si n diferite culori). Productia este realizata n marea majoritate pentru export, pe baza contractelor si a comenzilor clientilor externi din
Olanda, Germania, Marea Britanie.
1.3. STRUCTURA ORGANIZATORIC
Societatea este organizata pe o platforma cu trei ateliere de productie, un atelier mecano-energetic, un grup de uscare, o centrala termica, parcul pentru
utilajele de transport intern si depozitele de cherestea, prefabricate si produse.
Firma are un capital social subscris si varsat n suma de 50.000 lei, divizat ntr-un numar de 10.000 actiuni cu o valoare nominala de 5 lei/actiune, detinute
de personalul angajat al unitatii.
Activitatea desfasurata de societate se realizeaza cu un numar de 314 angajati, majoritatea fiind muncitori calificati, personal cu studii superioare si personal
cu diferite specializari pe categorii de activitati specifice prelucrarii lemnului
Situatia creantelor societatii la 31.12.2004 se ridica la valoarea totala de 12441 lei reprezentata prin clienti n suma de 7076 lei si TVA de ncasat n suma de
5364 lei.
n ceea ce priveste datoriile societatii, acestea sunt n valoare totala de
249.378 lei fiind reprezentate prin mprumuturi bancare pe termen scurt n suma de
173.587 lei si furnizori n suma de 75,790 1ei. Datoriile societatii catre bugetul de
stat si bugetul local sunt n valoare totala de 12.379 lei, din care 6.682 lei-impozit
pe salarii iar 5.697 lei-fonduri speciale.
Firma SC "MOBILSAL" S.A. produce exclusiv pentru export. Datorita calitatii exceptionale si datorita imaginii firmei, mobila produsa la firma salontana
SC "MOBILSAL" S.A. are o larga piata de desfacere si pentru Rusia si SUA.Produsele realizate sunt de o calitate superioara, satisfacnd toate cerintele si
nevoile partenerilor, unde sunt exportate aceste mobiliere.Totodata modelele pe care le fabrica aceasta firma sunt renumite si datorita design-ului deosebit.
Unii clienti care importa marfurile produse de aceasta firma prefera produse de uz casnic cu furnire exotice cum ar fi: nuc American, mahon Mutenye, cu
intarzii si finisaj, luciu si mobilier rustic din stejar.Alti clienti importa mobilier realizat din rasinoase, prin mongolez, brad, molid acestea fiind produse
indigene, realizate n exclusivitate pentru piete de devize convertibile.arile vestice importa programele stil rustic, scandinav cu elemente de sculptura
compus din : dormitoare, sufragerii, camere de zi cu finisaje speciale, sufragerii, camera de zi cu finisaj mat n natura si n diferite culori.
Firma include contracte ferme cu clienti, acestea fiind respectate ntocmai. Poate si din aceasta cauza firma si-a format o imagine buna peste granitele tarii.
Unele programe au un anumit termen de garantie. Produsele realizate detin certificate de calitate, prin care se atesta calitatea produselor.
Datorita realizarilor, firma a investit numeroase sume n modernizarea si echiparea fabricii cu o tehnologie si utilaje performante. Totodata firma a creat
numeroase locuri de munca, asigurnd astfel traiul mai multor familii.
Pentru lansarea unor noi programe mobiliere, firma salontana efectueaza o testare a produselor n legatura directa cu cerintele pieteii, si participnd la
diverse trguri internationale de profil.
Firma dispune de un birou de marketing, care n functie de rezultatele testarii actioneaza asupra proiectului trimitndu-1 spre fabricare, iar daca rezultatele
nu au efectul dorit, biroul executa cercetari, tinnd cont de cerintele pietei, dupa care o noua testare.
1.4. INDICATORI DE ANALIZ
Principalul indicator de analiza a stocurilor care sta si la baza analizei datelor din situatiile financiare ale firmei S.C. "MOBILSAL" S.A., este
Cifra de afaceri
Viteza de rotatie = ------------------------------
Stoc mediu
Graficul 1. Evolutia vitezei de rotatie

Graficul 2. Evolutia duratei n zile a unei rotatii

Tabelul 1.
Nr.
crt
Anii Cifra de afaceri Stoc mediu Viteza de
rotatie
Durata n
zile a unei
rotatii
1 2005 2.138.700 2.683.30 7.97040 45.1670
2 2006 2.627.800 3.291.65 7.98320 45.0946
3 2007 3.473.300 4.594.321.015 7.559985 47.6191
Se constatata ca n anul 2006 fata de anul 2007 creste ponderea stocurilor si n acelasi timp creste si viteza de rotatie ceea ce nseamna ca nu se lucreaza
benefic avnd n vedere ca la cresterea stocului de la o perioada la alta ar trebui ca viteza de rotatie sa scada. Faptul ca firma nu lucreaza eficient ne arata si
numarul de zile care scade n anul 2006 fata de anul 2005.
n anul 2007 firma lucreaza mai eficient avnd n 636h73g vedere perioada anterioara, acest lucru fiind aratat de faptul ca odata cu cresterea stocurilor viteza
de rotatie scade ceea ce nseamna ca s-a lucrat eficient cu acelasi volum de activitate. Eficienta firmei este data si de scaderea numarului de rotatii de la o
perioada la alta.
Unele dintre masurile care ar trebui luate pentru accelerarea vitezei de rotatie a stocurilor ar fi:
n faza de aprovizionare si depozitare se urmareste aprovizionarea ritmica resurselor materiale si dimensionarea optima a stocurilor prin: selectia
furnizorilor si stabilirea retelei de aprovizionare, asigurarea unei aprovizionarii ritmice cu materii prime si materiale prin ncheierea de contracte cu
furnizorii n care sa fie prevazute clauze ferme cu privire la termenele de livrare, asigurarea unui stoc permanent de materii prime si materiale,
aprovizionarea sa se realizeze de la sursele cele mai apropiate cu cheltuieli de transport ct mai mici, reducerea cheltuielilor de depozitare, pastrare
manipulare si receptia cantitativa si calitativa a materialelor.
n faza de productie se urmareste reducerea costurilor de fabricatie si a ciclului de fabricatie care se realizeaza prin: perfectionarea, modernizarea si
nnoirea tehnologiilor de fabricatie, reproiectarea, modernizarea si nnoirea produselor, folosirea integrala a timpului de munca, ridicarea calificarii
personalului, ncadrarea n normele de consum.
n faza de desfacere accelerarea vitezei de rotatie presupune reducerea stocurilor de produse finite printr-o buna corelare a ritmului de productie cu
cel de livrare care se poate realiza primanticiparea comenzilor cu o acoperire mai buna a programului de fabricatie, asigurarea desfacerii rpin
respectarea clauzelor contractuale, optimizarea relatiilor cu beneficiarii si unitatile de transport, organizarea compartimentului de livrari, evitarea
unor produse fara desfacere asigurata.
1.5 ORGANIZAREA CONTABILITII SINTETICE sI ANALITICE A STOCURILOR
Evidenta constituirii si miscarii stocurilor si productiei n curs de executie se realizeaza prin conturile ce formeaza continutul clasei a-3-a din Planul de
conturi general, denumita "Conturi de stocuri si productie n curs de executie".
Clasa a-3-a
Conturi de
stocuri
si
productie n curs
de executie
30 Stocuri de materii prime si materiale
Acestea sunt conturi de bilant sau de inventar, care furnizeaza informatia de reflectare si control gestionar
privind situatia si miscarea stocurilor si productiei n curs de executie. Soldul lor debitor se preia n activul
bilantului. Aceste conturi asigura:
Conditii pentru organizarea contabilitatii activelor circulante de natura materiala, pe structura,
categorii de stocuri prevazute de regulamentul pentru aplicarea legii contabilitatii.
Realizarea normelor specifice de gestiune a stocurilor pentru:
o Stocurile din depozitele proprii;
o Stocurile aflate la terti;
o Decalajele ntre aprovizionarea si receptia bunurilor; Decalajele ntre vnzarea si livrarea bunurilor;
o Bunurile aprovizionate sau vndute cu clauze de rezerve de proprietate
Aplicarea regulilor contabile la evaluarea si nregistrarea stocurilor;
Promovarea principiului prudentei la inventarierea si evaluarea prin bilant a activelor circulante
La organizarea contabilitatii sintetice a stocurilor poate fi adoptata una din cele doua metode recomandate de normele de aplicare a Legii contabilitatii.
Metoda inventarului permanent
n cazul utilizarii inventarului permanent n contabilitate, n conturile de stocuri se nregistreaza toate operatiile de intrare si iesire a stocurilor cantitativ si
valoric, ceea ce permite stabilirea si cunoasterea n orice moment a stocurilor, att cantitativ ct si valoric.
Conform normelor contabile din tara noastra, n conditiile utilizarii inventarului permanent, unitatile patrimoniale si pot organiza contabilitatea analitica a
stocurilor n functie de specificul activitatii si de necesitatile proprii.
n cazul utilizarii inventarului permanent, conturile de stocuri se debiteaza cu intrarile de bunuri si se crediteaza cu iesirile din stoc aferente perioadei de
gestiune. La sfrsitul exercitiului financiar soldurile conturilor de stocuri sunt comparate cu stocurile faptice stabilite prin inventariere. Daca exista diferente
n plus sau minus la inventar, acestea se vor regulariza aducndu-se stocurile la nivelul lor real.
n principiu, evaluarea intrarilor n stoc trebuie sa se faca la costul istoric dat de costul efectiv de productie, n cazul stocurilor provenite din productie
proprie, iar iesirile din stoc la costurile la care au fost evaluate la intrare elementele destocate. Evaluarea iesirilor din stoc se poate face dupa multiple
metode dintre care cele mai uzuale sunt: CMP, FIFO, LIFO.
Reglementarile contabile romnesti dau posibilitatea unitatilor patrimoniale, de a continua practica contabila anterioara de a evalua att intrarile ct si iesirile
din stoc la preturi standard sau prestabilite, denumite si preturi de nregistrare. Acceptarea continuarii acestei practici a impus instituirea n contabilitatea
generala a conturilor de diferente de pret care sa reflecte distinct:
La intrarea elementelor n stoc, diferentele dintre costul istoric si preturile de nregistrare;
La iesirea elementelor din stoc, repartizarea diferentelor de pret asupra valorii de nregistrare a elementelor iesite, cu ajutorul
coeficientului K.
(Si+Rc) cont de diferente de pret
K=________________________________________
(Si+Rd) cont de stoc la pret de inregistrare
33 Productia n curs de executie
34 Produse
35 Stocuri aflate la terti
36 Animale
37 Marfuri
38 Ambalaje
39 Provizioane pentru deprecierea
stocurilor si productiei n curs de executie
Coeficientul K se aplica asupra valorii elementelor iesite din stoc, la pret de nregistrare.
Metoda inventarului permanent este utilizata de unitatile mari si mijlocii, si consta n utilizarea conturilor de stocuri pentru a determina si urmari n
permanenta stocul scriptic al acestora dupa fiecare operatie de intrare si de iesire, astfel, contabilitatea sintetica a stocurilor va reflecta:
stocul initial, de la nceputul lunii, care va fi cel final din luna precedenta si care nu poate fi dect debitor,
intrarile n cursul lunii, pe baza documentelor de intrare, care se vor nregistra n debitul contului,
iesirile din cursul lunii, pe baza documentelor de iesire, vor forma rulajul creditor al contului,
n baza elementelor mentionate: stoc initial, intrari, iesiri - se va stabili n permanenta stocul scriptic al bunurilor, care vor putea n perioadele de
inventariere cu stocurile faptice, din a caror comparare se pot stabili plusuri sau minusuri la inventar.
Folosirea acestei metode presupune:
utilizarea fiecaruia dintre preturile de nregistrare a stocurilor,
folosirea conturilor de diferente de pret aferente stocurilor,
conducerea unei contabilitati analitice a stocurilor prin adoptarea uneia dintre metodele de contabilitate analitica.
Metoda inventarului permanent, presupune un volum mai mare de munca, dar asigura o mai riguroasa cunoastere, n orice moment a marimii stocurilor si un
mai bun control al integritatii lor.
Metoda inventarului intermitent
Unitatile patrimoniale pot opta si pentru inventarul permanent al stocurilor, cu conditia ca inventarul permanent al acestora sa fie condus n contabilitatea de
gestiune, n cazul ntreprinderilor mari, sau extracontabil n cazul ntreprinderilor mici si mijlocii.
Aceasta metoda presupune stabilirea iesirilor si nregistrarea lor n contabilitate pe baza inventarierii lor la finele fiecarei luni. In acest caz, iesirile se
determina ca diferenta ntre valoarea stocurilor initiale plus valoarea intrarilor, pe deoparte si valoarea stocurilor finale stabilite prin inventariere, pe de alta
parte. Relatia de calcul a iesirilor ar putea fi urmatoarea:
E = Si + I - S f
n cazul utilizarii acestei metode, se renunta la utilizarea n cursul lunii a conturilor de stocuri pentru evidentierea intrarilor si , respectiv, a recalcularii
stocurilor scriptice dupa fiecare intrare. Prin urmare conturile de stocuri se utilizeaza numai la nceputul si sfrsitul lunii, iar intrarile de stocuri, din timpul
lunii sunt contabilizate direct n conturile de cheltuieli corespunzatoare, la cost de achizitie, pret de factura sau pret prestabilit, dupa caz. La sfrsitul fiecarei
luni se stabilesc stocurile finale prin inventariere si se nregistreaza n conturile de stocuri initiale ale lunii urmatoare si ele se vor anula prin includerea lor pe
cheltuieli la nceputul lunii urmatoare.
Metoda inventarului intermitent consta n:
nregistrarea tuturor intrarilor de stocuri, din cursul unui exercitiu financiar, direct n conturile de cheltuieli privind consumul acestor stocuri,
regularizarea stocurilor la finele exercitiului financiar pe baza de inventare faptice prin:
destocarea stocului initial reprezentat de soldul contului de stocuri, sub premiza ca acesta s-a consumat n cursul exercitiului financiar,
restocarea stocului faptic determinat pe baza inventarului de la finele exercitiului financiar, prin corectarea cheltuielilor privind consumurile de
stocuri.
n urma acestei tehnici de nregistrare, conturile de stocuri reflecta marimea reala a acestora, iar conturile de cheltuieli privind consumurile de stocuri
reflecta cheltuielile efective cu aceste consumuri.
Metoda inventarului intermitent poate fi utilizat de unitatile mici si mijlocii, si consta n neurmarirea prin contabilitatea sintetica a intrarilor si iesirilor de
stocuri n cursul perioadelor. Conturile de stocuri se utilizeaza numai la finele perioadelor de gestiune cnd se debiteaza cu soldurile finale existente la
locurile de depozitare stabilite prin inventariere. Miscarile de stocuri din cursul perioadei nu afecteaza conturile de stocuri, ci direct conturile de cheltuieli.
Tehnica aplicarii inventarului intermitent difera la stocurile procurate din afara unitatii fata de cele provenite din productia proprie si anume:
a) pentru stocurile aprovizionate din afara unitatii se parcurg urmatoarele etape:
se storneaza stocurile initiale ale perioadei din conturile de stocuri pentru a reveni asupra conturilor de cheltuieli, unde au fost nregistrate
la nceput;
achizitiile de bunuri efectuate de la furnizori se nregistreaza direct asupra conturilor de cheltuieli;
la finele perioadei se inventariaza bunurile aprovizionate sau provenite din perioada precedenta, neconsumate, cu care se degreveaza
cheltuielile prin trecerea lor asupra conturilor de stocuri.
Prin parcurgerea acestor etape, soldurile conturilor de cheltuieli reflecta bunurile consumate n timpul perioadei, calculate dupa relatia:
Iesiri = Stoc initial + Intrari - Stoc final
n perioada urmatoare operatiile descrise mai sus se repeta.
b) pentru stocurile provenite din productie proprie se parcurg urmatoarele etape:
se storneaza stocurile initiale ale perioadei din conturile de stocuri pentru a anula veniturile constituite cu acestea la finele perioadei
precedente;
bunurile obtinute din productie proprie nu se nregistreaza n contabilitatea sintetica, ci numai n evidenta operativa de la locurile de
depozitare;
pe masura vnzarii stocurile se vor nregistra asupra conturilor de venituri, fara sa fie nevoie destocarea lor;
la finele perioadei se inventariaza bunurile obtinute din productie proprie, inclusiv cele provenite din perioada precedenta, dar nevnduta, si
se nregistreaza asupra conturilor de venituri din productia stocata.
Prin parcurgerea acestor etape, soldurile conturilor de venituri reflecta bunurile produse n unitate, calculate dupa relatia:
Intrari = Stoc initial +Vnzari - Stoc final
n perioada urmatoare operatiile descrise mai sus se repeta.
c) pentru productia n curs de executie, determinarea ei se face numai la sfrsitul perioadei prin metode diferite si se nregistreaza n contabilitate ca stocuri
la costurile corespunzatoare, dar la nceputul perioadei urmatoare operatia respectiva se storneaza n "rosu".
Folosirea acestei metode presupune:
utilizarea ca preturi de nregistrare n contabilitate a stocurilor, a costului
de achizitie pentru bunurile achizitionate din afara unitatii si respectiv a preturilor de productie pentru bunurile obtinute din productie
proprie;
nu trebuie utilizate conturi de diferente de pret aferente stocurilor;
nu este necesara organizarea unei contabilitati analitice a stocurilor.
Metoda inventarului intermitent ar aduce simplificari n munca de contabilitate, daca inventarierile faptice ar fi efectuate anual si nu lunar. Ea nu permite,
nsa, un control riguros al gestionarii si al asigurarii integritatii lor.
Organizarea contabilitatii analitice a stocurilor, se realizeaza la ntreprinderile mari si mijlocii, care folosesc metoda inventarului permanent pentru
contabilitatea sintetica a stocurilor. Contabilitatea analitica a stocurilor trebuie astfel organizata nct sa permita cunoasterea acestora cantitativ si valoric pe
fiecare loc de depozitare n parte si pe feluri de materiale, produse marfuri
Contabilitatea analitica este o evidenta completa, ntruct se foloseste att etalonul valoric ct si etalonul cantitativ, spre deosebire de evidenta operativa a
depozitelor, care utilizeaza numai etalonul cantitativ.
Contabilitatea analitica se poate tine n functie de specificul activitatii si necesitatile proprii ale ntreprinderii, dupa una din urmatoarele metode:
Cantitativ-valorica;
Operativ-cantitativa;
Global valorica.
Indiferent de metoda de lucru adoptata, contabilitatea analitica trebuie sa asigure o concordanta deplina cu contabilitatea sintetica.
Metoda cantitativ valorica (pe fise de conturi analitice)
n cazul utilizarii acestei metode la locul de depozitare se tine evidenta cantitativa pe categorii de bunuri, iar n contabilitatea generala se tine o evidenta
cantitativ valorica, care prezinta urmatoarele caracteristici:
Documentele de intrare si iesire se nregistreaza mai nti cantitativ n fisele de magazie, care se tin la locurile de depozitare;
Aceleasi documente, grupate pe operatii de intrare si iesire, se nbordereaza separat si mpreuna cu acesta se predau la biroul contabilitatii
stocurilor si materialelor;
La biroul contabilitatii materialelor aceste documente se prelucreaza conform necesitatilor, sunt evaluate cantitatile la pretul de nregistrare si
se stabilesc conturile n care urmeaza sa se nscrie operatiile respective;
Dupa prelucrarea datelor din documente, materialele se nregistreaza cantitativ si valoric n fisele de conturi analitice, deschise pe feluri de
materiale si pe locuri de depozitare;
O data cu consemnarea n fisele contabile a intrarilor si iesirilor se obtine si centralizatorul de materiale, zilnic pentru intrari si lunar pentru
iesiri.
Verificarea concordantei dintre datele nregistrate n conturile sintetice si cele analitice de materii si materiale se realizeaza la sfrsitul lunii prin compararea
datelor nregistrate n fisele de magazie cu cele din fisele de cont analitic din contabilitate si ntocmirea balantelor de verificare a conturilor analitice.
Metoda operativ-cantitativa (pe solduri)
n cazul utilizarii acestei metode, la locul de depozitare se, tine evidenta cantitativa a bunurilor materiale pe categorii, n contabilitatea generala se tine
evidenta valorica pe gestiuni, iar n cadrul gestiunilor pe grupe si subgrupe de bunuri. Verificarea exactitatii si concordantei nregistrarilor din evidenta
depozitelor cu cele din contabilitatea generala se face lunar prin evaluarea stocurilor cantitative transcrise din fisele de magazie n registrul stocurilor.
Tehnica de lucru este urmatoarea:
Documentele justificative sunt nregistrate de gestionar n fisele de magazie, stabilind stocul dupa fiecare operatie;
Serviciul contabil, verifica periodic nregistrarile facute n fisele de magazie si preia documentele respective, mpreuna cu borderourile
ntocmite de gestionar, care sunt centralizate pe grupe de materiale si pe conturi corespondente
Totalurile stabilite se nscriu n "Situatia de miscari", ntocmita separat pentru intrari si pentru iesiri.
La sfrsitul fiecarei luni se totalizeaza situatiile si se stabilesc doua categorii de totaluri, pe gestionari si pe grupe de materiale, att la intrari ct
si la iesiri, iar stocurile din fisele de magazie se nscriu n Registrul stocurilor si se nmultesc cu pretul lor. Existentele fizice nscrise n acest
registru trebuie sa concorde cu stocul stabilit prin fisele de magazie, iar soldurile pe grupe si gestiuni cu valorile din Situatia de miscari lunara,
care trebuie sa concorde cu contabilitatea sintetica.
Metoda global-valorica
n cazul utilizarii acestei metode, evidenta se tine numai valoric, att la nivelul gestiunii, ct si n contabilitate, iar periodic se face controlul concordantei
nregistrarilor din evidenta lor.
Potrivit acestei metode, fisele de magazie sunt nlocuite cu Registru de gestiune, n care zilnic sunt nregistrate valoric intrarile si iesirile, pe baza
documentelor justificative si se stabileste soldul la sfrsitul zilei. Raportul de gestiune se ntocmeste zilnic, iar, mpreuna cu documentele justificative, sunt
transmise la compartimentul de contabilitate.
La serviciul de contabilitate se verifica legalitatea si realitatea documentelor nscris n raportul de gestiune, preturile, precum si evaluarea mpreuna cu
celelalte calcule, astfel ca dupa ce se constata corecta si legala lor alcatuire le vizeaza si le nregistreaza n fisa contabila analitica tinuta pentru fiecare
gestiune n parte.
Controlul concordantei nregistrarilor din evidenta gestiunii, cu cea din contabilitate se face periodic, prin confruntarea soldurilor din raportul de gestiune eu
soldurile din fisa contabila analitica.
CAPITOLUL 2. DELIMITRI PRIVIND STOCURILE N CONTEXTUL REGLEMENTRILOR INTERNAIONALE
2.1 DEFINIREA sI CLASIFICAREA STOCURILOR
n contabilitatea financiara a ntreprinderii stocurile sunt clasificate si delimitate n functie de patru criterii: fizic, destinatie, faza ciclului de exploatare si
locul de creare a gestiunilor.
Stocurile reprezinta ansamblul bunurilor si serviciilor care intervin n cadrul ciclului de exploatare, fie pentru a fi vndute n aceeasi stare sau la terminarea
procesului de productie, fie pentru a fi consumate cu ocazia primei utilizari.
Stocurile sunt active detinute pentru a fi vndute n cursul normal al activitatii; n curs de productie, pentru o astfel de vnzare; sub forma de materii prime
sau furnituri care trebuie sa fie consumate n procesul de prestare de servicii.
Aceasta definitie nu tine cont de natura elementului considerat, ci de destinatia acestuia, care este puternic influentata de activitatea ntreprinderii care detine
bunurile. De exemplu terenurile si constructiile constituie imobilizari n majoritatea ntreprinderilor, dar ele sunt stocuri pentru un comerciant de bunuri
imobiliare.
De asemenea, stocurile pot sa aiba o natura necorporala. Astfel, n ntreprinderile prestatoare de servicii, lucrarile realizate si nefacturate, la nchiderea
exercitiului constituie stocuri.
Dupa natura lor, de obicei, sunt delimitate patru categorii de stocuri:
marfurile cumparate si revndute fara nici o transformare;
materiale si furnituri, care intra n productia de bunuri fabricate;
produsele finite, obiecte fabricate de ntreprindere;
lucrarile n curs de executie, produse sau servicii care au atins un stadiu intermediar de fabricatie.
Conform IAS 2 stocurile sunt definite ca toate activele obtinute n scopul revnzarii pentru desfasurarea normala a activitatii, inclusiv terenurile si alte
mijloace fixe. Un activ achizitionat n alte scopuri dect vnzarea n desfasurarea normala a activitatii nu devine stoc n baza unei decizii ulterioare de
vnzare a acestuia.
1

n principiu stocurile sunt clasificate n bilant conform naturii si destinatiei lor sau a ordinii cronologice n care apar, n cadrul ciclului de exploatare.
O buna gestiune a stocurilor solicita ca: natura bunurilor sa fie indicata cu precizie; intrarea n stoc sa fie nregistrata n momentul transferului de proprietate;
evaluarea intrarilor si iesirilor de bunuri n si din stoc sa fie definita cu exactitate si sa ramna invariabila.
Natura bunurilor stocate este definita printr-o nomenclatura interna ntreprinderii si trebuie sa fie armonizata cu o nomenclatura macroeconomica a
produselor si activitatilor.
n modelul bilantier din tara noastra, sunt individualizate urmatoarele categorii de
bunuri:
materiile prime participa direct la fabricarea produselor si se regasesc n produsul finit integral sau partial, fie n starea lor intiala, fie
transformata
materiale consumabile (materiale consumabile, combustibili, materiale pentru ambalat, piese de schimb, seminte si materiale de plantat, furaje
si alte materiale consumabile) participa sau ajuta la desfasurarea procesului de productie sau, n general, de exploatare, fara a se regasi, de regula,
n produsul finit.
materiale de natura obiectelor de inventar reprezinta bunuri cu o valoare mai mica dect limita prevazuta de lege, pentru a fi considerate
mijloace fixe, indiferent de durata lor de serviciu, sau o durata mai mica de un an, indiferent de valoarea lor, precum si bunurile asimilate
acestora (echipamentul de protectie, echipamentul de lucru, mbracamintea speciala, mecanismele, dispozitivele, verificatoarele, aparatele de
masura si control, matritele folosite la executarea anumitor produse si alte obiecte similare). In tarile cu sisteme contabile evoluate, categoria de
obiecte de inventar nu este contabilizata si prezentata n categoria stocurilor. Criteriile precise de delimitare ntre imobilzarii, stocuri si cheltuieli
fac ca bunurile de natura obiectelor de inventar, deci bunuri de valoare mica si al caror consum este destul de rapid sa fie considerat ca integral
consumate n exercitiul lor n serviciu.
stocuri aflate la terti reperezinta diferitele materiale de natura stucurilor aflate n curs de aprovizionare, trimise spre prelucrare la terti, aflate n
custodie sau consignatie la terti. In fapt ele sunt stocuri de materii si materiale, de obiecte de inventar, de produse, de animale, de marfuri si de
ambalaje, care patrimonial apartin ntreprinderii, dar fizic se gasesc la terti sau sunt n curs de aprovizionare.
productia n curs de executie este productia care nu a parcurs toate fazele de prelucare, prevazute n procesul tehnologic, precum si produsele
nesupuse probelor si receptiei tehnice sau necompletate n ntregime. De asemenea ea include si lucrarile, serviciile, precum si studiile n curs de
executie sau neterminate.
semifabricatele sunt produsele al caror proces tehnologic a fost terminat pentru o faza de fabricatie si care vor continua procesul de fabricatie n
alte sectii, pentru parcurgerea celorlalte faze, sau vor fi vndute tertilor.
produsele finite sunt produsele care au parcurs toate fazele procesului de fabricatie si au fost depozitate, n vederea vnzarii, sau au fost livrate
direct clientilor.
produsele reziduale sunt elementele secundare rezultate din procesul de fabricatie: rebuturi, materiale recuperabile, deseuri.
animalele: post care se refera la animalele nascute sau cele tinere de orice fel, cele crescute si folosite pentru reprodutie, cele puse la ngrasat
pentru a fi valorificate, cele crescute pentru productia de lna, lapte si blana, precum si coloniile de albine.
marfurile sunt acele bunuri care au fost achizitionate pentru a fi revndute n aceeasi stare sau dupa ce au suportat o foarte usoara transformare.
ambalajele sunt bunurile necesare pentru protectia materialelor si marfurilor pe timpul transportului si depozitarii sau pentru o ct mai buna
prezentare comerciala a acestora. Este vorba de ambalaje re folosibile achizitionate goale sau o data cu materialele si marfurile aprovizionate,
ambalajele confectionate de unitate si cele restituite de clienti, n conformitate cu contractele ncheiate cu acestia. Ambalajele si materialele de
ambalat fabricate n sectiile de productie ale ntreprinderii pentru a fi vndute ca atare, fac parte din categoria stocurilor de produse finite.
Materialele de ambalat care nu pot fi gestionate ca ambalaje sunt incluse n categoria materialelor consumabile.
2.2 PRINCIPII sI REGULI PRIVIND RECUNOAsTEREA STOCURILOR
Recunosterea, masurarea si evaluarea stocurilor este determinarea valorii la care acestea vor fi recunoscute n bilant si vor influenta contul de profit si
pierdere, oferind o altenativa acelor tratamente contabile care, prin cresterea si descresterea valorii stocului, determinate de acestea, ajusteaza profiturile n
concordanta cu ceea ce este avantajos pentru conducere.
IAS 2 trateaza evaluarea si contabilizarea stocurilor, respectiv determinarea valorii la care stocurile se nregistreaza la categoria activelor, ca active curente,
recunoscute n situatiile financiare, valoare ce va fi raportata pna n momentul realizarii acestora ca venit din vnzarii. Ca atare, Standardul vizeaza
evaluarea stocurilor n bilant, preciznd care sunt cheltuielile ce vor fi luate n considerare pentru calculul costului acestora, fixnd astfel reguli de evaluare
la nchiderea exercitiului.
Recunosterea structurilor n situatiile financiare este procesul ncorporarii n bilant sau n contul de profit si pierdere a unui element care ndeplineste
criteriile de recunoastere.
Un element care corespunde definitiei unei structuri a situatiilor financiare trebuie recunoscut n cazul n care:
este probabil ca orice beneficiu economic viitor asociat sa intre sau sa iasa n sau din ntreprindere
elementul are un cost sau o valoare, care poate fi evaluata n mod credibil.
Conceptul de probabilitate se refera la gradul de certitudine sau de incertitudine n realizarea unor beneficii viitoare asociate unui element. In acest context,
evaluarea acestui grad se face n functie de informatiile disponibile, n momentul ntocmirii situatiilor financiare.
Un element de activ, respectiv de stoc, nu se recunoaste n bilant daca este imposibil ca acesta sa genereze beneficii economice viitoare pentru
ntreprindere.Recunoasterea unui activ, respectiv a unui element de stoc n bilant sau n contul de profit si piedere este legata de existenta unui cost sau a
unei valori ce trebuie determinata credibil. Recunoasterea presupune, n aceste conditii, estimarea unui cost sau a unei valori. Daca aceste estimari sunt
rationale, adica rezonabile, atunci ele nu influenteaza credibilitatea informatiilor contabile si a situatiilor financiare.
Stocurile sunt recunoscute ca si active, deoarece acestea au ncorporate beneficii economice viitoare.
Beneficiile economice viitoare reprezinta potentialul stocurilor de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de numerar si echivalentele n numerar catre
ntreprindere. Acest potential poate fi unul productiv, fiind parte a activitatii de exploatare a ntreprinderii.
Stocurile reprezinta active, respectiv active de natura activelor curente.
Un activ este un activ curent cnd se asteapta ca, n perioada urmatoare, acesta sa fie realizat, adica urmeaza sa fie vndut sau consumat n cursul normal al
ciclului de exploatare.
Sintetiznd, recunoasterea unui activ, respectiv a unui activ curent de natura stocurilor este procesul includerii n bilant a elementelor de stoc, n conditiile n
care se respecta simultan prevederile de utilitate, ceea ce reda capacitatea acestora de a genera sau diminua beneficii economice viitoare si de cuantificare
monetara, adica li se pot atasa valori ce pot fi estimate n mod credibil.
n acest context, obiectivul fundamental enuntat, cuantificarea costului stocurilor n momentul recunoasterii activului, determina o serie de probleme ce fac
subiectul abordarilor n standard.
Recunoasterea stocului ca activ, conform definitiei date anterior, presupune capacitatea acestora de a genera beneficii economice viitoare, ca urmare a
potentialului lor productiv, dar si posibilitatea stabilirii, pentru acestea, a unor valori sau costuri credibile.
3

In cazul stocurilor, beneficiile economice viitoare ncorporate pot intra n ntreprindere prin utilizarea separata sau mpreuna cu alte active pentru prestarea
de servicii sau realizarea productiei de bunuri destinate vnzarii, schimbul cu alte active sau utilizarii pentru stingerea unor datorii.
Prezentarea conceptelor, conventiilor, principiilor si metodelor de evaluare. Standardul se bazeaza pe conceptele, conventiile si principiile privind
recunoasterea initiala, ulterioara si prezentarea stocurilor la nivelul situatiilor financiare. Totodata precizeaza metodele de evaluare agregate si recomandate
de Standard, grupndu-le n tratamente de baza si alternative.
Principiile contabile sunt o modalitate de concretizare a obiectivului contabilitatii, adica furnizeaza informatii utile pentru fundamentarea deciziilor
economice si asigura reprezentarea unei imagini fidele. Realizarea imaginii fidele are la baza o serie de principii: independenta exercitiilor, consecventa
prezentarii, pragul de semnificatie si cumulare, compensarea, prudenta, continuitatea activitatii. Acestea au drept scop reprezentarea fidela a tranzactiilor si
evenimentelor desfasurate la nivelul unei ntreprinderi.
Independenta exercitiilor implica nregistrarea n contabilitate a operatiilor n momentul n care ele au loc, fara a se tine cont de data decontarii, aceasta n
conditiile decuparii activitatii la nivelul exercitiului contabil.
Asigurarea independentei exercitiilor contabile, respectiv delimitarea exercitiului curent de exercitiile anterioare si urmatoare presupune recunoasterea
elementelor de stocuri n bilant, recunoasterea veniturilor si cheltuielilor generate de stocuri ca elemente ale contului de profit si pierdere, corectarea
cheltuielior cu veniturile si luarea n considerare a evenimentelor ulterioare nchiderii exercitiului.
Consecventa prezentarii se refera la aceeasi clasificare si prezentare a elementelor n situatiile financiare de la un exercitiu la altul, pe considerente de
comparabilitate a informatiilor prezentate, implicit a celor legate de stocuri.
Consecventa prezentarii presupune asigurarea continuitatii n ceea ce priveste aplicarea regulilor si procedeelor contabile, evaluarea activelor, implicit a
stocurilor, dar si a conectarii cheltuielilor si veniturilor generate de acestea, prezentarea situatiei patrimoniale a rezultatelor si a notelor n aceeasi structura.
Pragul de semnificatie si cumulare presupune ca orice element semnificativ trebuie prezentat separat n situatiile financiare, n timp ce valorile
nesemnificative trebuie cumulate cu valorile generate de aceeasi natura si functie.
Compensarea implicit necompensarea. S-a impus aceasta asociere deoarece n contextul IAS 2 nu se regasesc situatii de compensare, ele facnd obiectul
tranzactiilor cu active imobilizate, inclusiv investitii financiare.
Potrivit principiului necompensarii, nu se pot compensa active cu datorii si cheltuieli cu venituri dect n cazurile mentionate expres de IAS 1. Respectarea
acestui principiu se impune n tranzactiile cu stocuri, deoarece realizarea compensarii fie la nivelul contului de profit si pierdere, fie n bilant micsoreaza
capacitatea utilizatorilor de informatii de a ntelege tranzactiile realizate si de a evalua viitoarele fluxuri de numerar ale ntreprinderii.
Prudenta nseamna includerea unui grad de precautie, n exercitarea rationamentelor, pentru a face estimarile cerute n conditiile de incertitudine,
astfel nct activele si veniturile sa nu fie supraevaluate, iar datoriile si cheltuielile sa fie subevaluate. In esenta prudenta consta n contabilizarea oricaror
deprecieri, riscuri si pierderi probabile si n necontabilizarea profiturilor, chiar daca acestea sunt foarte probabile.
Continuitatea sau discontinuitatea activitatii ntreprinderii determina, la nivelul situatiilor financiare, abordari diferite, generate de modificari ale metodelor
de evaluare utilizate pentru prezentarea conturilor.
Continuitatea activitatii este o stare de fapt care conduce la evaluarea bunurilor, si implicit a stocurilor, n functie de utilitatea lor, presupunnd ca
dimensiunea activitatii ntreprinderii se va mentine n aceeasi limite, fara o reducere semnificativa ntr-un viitor previzibil.
In conditii de continuitate se impune evaluarea elementelor de stocuri, cu ocazia inventarierii si nchiderii exercitiului, la valori actuale sau de utilitate. In
cazul noncontinuitatii se renunta la aplicarea principiului prudentei, independentei exercitiilor si consecventei prezentarii informatiilor ceea ce presupune
evaluarea elementelor de stoc la valori lichidative.
Determinarea marimii costului stocului, conform metodelor de determinare si precizarea cheltuielilor ce sunt luate n calcul, dar si cele ce nu sunt
imputabile costului, pentru care se prezinta modul lor de tratare.
Determinarea marimii costului unui element de stoc se realizeaza prin evaluare. Evalurea este procesul prin care se determina valorile la care stocurile vor fi
recunoscute n situatiile financiare, n momentul aprovizionarii sau n productie. In ceea ce priveste evaluarea la iesire, n conditiile elementelor de stoc
neindentificabile, pentru care sunt prezentate tratamente speciale.
Recunoasterea ulterioara a acestor stocuri drept cheltuieli si asocierea cheltuielilor cu veniturile aferente n conformitate cu aplicarea principiului conectarii
cheltuielilor la venituri.
Recunoasterea ulterioara a oricarei reduceri a valorii stocului pna la valoarea realizabila neta si conditiile utilizarii acestei valori.
Conservarea costului determinat la recunoasterea initiala si prezentarea regulilor de evaluare a stocului la sfrsitul exercitiului.
2.3 POLITICI CONTABILE ADOPTATE LA EVALUAREA STOCURILOR
Stocurile trebuie evaluate la cea mai mica valoarea dintre cost si valoarea neta de
realizare.
a) Costul stocurilor se refera la costurile de achizitie, costurile de transformare si alte costuri angajate pentru a aduce bunurile n locul si n starea n care ele
se gasesc.
Costurile de achizitie cuprind:
pretul de cumparare
taxele vamale si alte taxe (altele dect taxele recuperabile ulterior de ntreprindere de la administratia fiscala)
cheltuielile de transport, de manipulare si alte costuri direct imputabile achizitiei de marfuri, materiale si servicii
Cum taxa pe valoarea adaugata este n mod normal recuperabila, cea mai mare parte dintre stocuri sunt evaluate n afara taxelor. Stocurile ntreprinderii
pentru care taxa nu este deductibila sunt evaluate incluznd n cost TVA.
Reducerile comerciale, rabaturi comerciale, remize si alte elemente similare sunt deduse din costul de achizitie. Pentru reducerile financiare, n general
motivate de o plata anticipata (sconturile de decontare si o alta solutie de ncadrare), solutia retinuta trebuie sa fie coerenta cu cea adoptata pentru
contabilizarea cumpararilor .
Costul de achizitie poate sa includa diferente de curs direct atribuibile achizitiei stocurilor. Marimea lor este limitata prin prevederile normei IAS 21
"Efectele variatiilor cursurilor straine". Aceste diferente de curs sunt limiate la cele care provin dintr-o devalorizare sau o depreciere puternica a monedei,
mpotriva careia nu exista nici un mijloc practic de asigurare, care afecteaza datoriile care nu pot fi decontate si care survin cu ocazia achizitionarii recente a
stocurilor.
Costurile de transformare cuprind:
cheltuielile directe legate de unitatile produse, precum manopera directa
o cota parte din cheltuielile indirecte de productie, fixe si variabile, ocazionate de transformarea materiilor prime n produse finite.
IASC insista asupra distinctiei ntre cheltuielile fixe si cheltuielile variabile. Primele ramn relativ constante, indiferent care este volumul productiei, este
vorba, n mod esential de amortizari si de cheltuieli de mentinere a cladirilor si instalatiilor de productie. Celelalte variaza n functie de volumul productiei,
ca de exemplu consumurile directe de materiale si de manopera.
Obligatia de a include o cota parte din cheltuielile indirecte de productie interzice, n principiu, limitarea valorii stocurilor numai la costurile directe sau
variabile. Ca atare, ntreprinderile a caror contabilitate de gestiune se bazeaza pe calculul costurilor partiale nu pot, n mod normal, sa utilizeze aceste costuri
pentru evaluarea stocurilor n bilant.
Afectarea cheltuielior generale fixe de productie costurilor de transformare este bazata pe capacitatea normala a instalatiilor de productie. Capacitatea
normala este productia medie ce se asteapta sa se realizeze pe un anumit numar de exercitii sau de sezoane, n circumstante normale, tinnd cont de
pierderea de capacitate ce rezulta din ntretinerea planificata. Este posibil sa se retina nivelul real de productie, daca acesta este mai apropiat de capacitatea
normala de productie. Marimea cheltuielior generale fixe afectate fiecarei unitatii produse nu este majorata ca urmare a unei scaderi de productie sau a unui
utilaj de productie neutilizat. Cheltuielile generale neafectate sunt contabilizate.
n perioada de productie anormal de ridicata, marimea cheltuielior generale fixe afectate fiecarei unitati produse este astfel diminuata nct stocurile sa nu fie
evaluate la o marime superioara costului lor. Cheltuielile generale variabile de productie sunt afectate fiecarei unitati produse, pe baza utilizarii efective, a
instalatiilor de productie.
Alte costuri
Celelalte costuri nu sunt incluse n costul stocurilor dect n masura n care ele sunt angajate pentru a aduce stocurile la locul si n starea n care ele se
gasesc. De exemplu, poate sa fie adecvat sa se includa n costul stocurilor alte cheltuieli generale dect cele de productie sau costurile de conceptie aferente
unor produse destinate unor clienti speciali.
Norma IAS 2 ofera exemple de costuri excluse din costul stocurilor si contabilizate la cheltuielile exercitiului n cursul careia acestea sunt angajate:
marimile anormale de deseuri de fabricatie, de manopera sau de alte costuri de productie;
costurile de stocaj, exceptnd situatia cnd aceste costuri sunt necesare procesului de productie, n mod prealabil, la o noua etapa a
productiei;
cheltuielile generale administrative care nu contribuie la aducerea stocurilor n locul si n starea n care ele se gasesc;
cheltuielile de comercializare
n circumstante limitate, costurile mprumuturilor sunt incluse n costurile stocurilor. Aceste circumstante sunt identificate n cealalta metoda autorizata a
normei IAS 23.
a) evaluarea produselor legate si a subproduselor
Unele procese de productie conduc la fabricarea simultana a mai multor produse sau la un produs principal si unul sau mai multe subproduse.
Atunci cnd aceste produse nu sunt identificabile separat, costurile de transformare trebuie sa fie repartizate ntre aceste produse n functie de o regula logica
si permanenta, bazata, de exemplu, pe valoarea comerciala a fiecaruia dintre ele
b)costul stocurilor unui prestator de servicii
Costul stocurilor unui prestator de servicii se compune, n principal, din manopera si alte cheltuieli de personal, direct angajate pentru furnizarea serviciului,
inclusiv personalul de supervizare si cheltuielile generale atribuibile. Manopera si celelalte costuri, relative si la personalul administrativ general nu sunt
incluse, dar sunt contabilizate la cheltuielile exercitiului n cursul caruia ele au fost angajate.
Tehnicile de evaluare a costului stocurilor, precum metoda costului standard sau metoda pretului de vnzare cu amanuntul pot fi utilizate, din ratiuni
practice, daca aceste metode conduc la rezultate apropiate de cost. Costurile standard tin de nivelurile normale de utilizare a materiilor prime si furniturilor, a
manoperei, de eficienta si de capacitate. Ele sunt n mod regulat reexaminate si, daca este cazul, revizuite, tinnd cont de conditiile actuale.
Metoda pretului de vnzare este utilizata, adesea, n activitatea de distributie cu amanuntul, pentru evaluarea stocurilor formate din cantitati mari de articole
cu o rotatie rapida, care au marje similare si pentru care nu este posibil sa se utilizeze alte metode privind evaluarea costurilor. Costul stocurilor este
determinat prin deducerea din valoarea de vnzare a stocurilor a procentajului adecvat de marja bruta. Procentajul utilizat tine cont de stocurile care au fost
marcate sub pretul lor initial de vnzare. Adesea, este aplicat un procentaj mediu pentru fiecare raion.
Metodele de determinare a costului
Costul stocurilor de elemente care nu sunt n mod obisnuit confundabile si al bunurilor sau serviciilor produse si afectate proiectelor specifice trebuie sa fie
determinat printr-o identificare distincta a costurilor lor individuale.
Evaluarea stocurilor de bunuri perfect identificabile, adica ale caror costuri specifice pot fi imputate n mod individual, trebuie sa se faca pe baza costurilor
individuale.
Identificarea distincta a costului presupune ca astfel de costuri distincte sunt atribuite elementelor identificabile ale stocurilor. Acesta este un tratament
adecvat pentru elementele care sunt afectate unui proiect specific, indiferent ca ele au fost cumparate sau produse. Totusi, identificarea distincta a costurilor
nu este adecvata, atunci cnd exista un numar mare de elemente ale stocurilor care sunt n principiu confundabile. n astfel de circumstante, modul de
selectare a elementelor care ramn n stocuri ar putea fi utilizat pentru obtinerea unor efecte predeterminate privind rezultatul net al exercitiului.
Tratamentul contabil de baza
5
agregat de standard recomanda, pentru evaluarea stocurilor care nu se pot distinge n mod substantial unele de altele metoda
"primul - intrat primul-iesit" (FIFO) si metoda "costului mediu ponderat".
Stocurile care au carcteristici similare n ceea ce priveste natura si utilzarea lor trbuie evaluate utiliznd aceeasi metoda de determinare a costului.
Standardele nu prevad aplicarea obligatorie a unei metode , ce posibilitatea utilizarii metodei celei mai adegvate n functie de caracteristicile diferite ale
stocurilor.
In cazul utilizarii la iesire a uneia sau mai multor metode trebuie specificate n situatiile financiare.
Tratamentul contabil alternativ este acel tratament permis a se utiliza, dar mai putin agreat, n contextul aplicarii standardelor. Utilizarea sa persupune
obligativitatea comunicarii la nivelul situatiilor financiare a unor informatii suplimentare si chiar comparative n raport cu tratamentul de baza.
Evaluarea stocurilor de bunuri confundabile, adica a bunurilor cumparate si vndute n cantitati mari si care nu permit o identificare a costurilor specifice
pentru articolul vndut, se face prin recursul la diverse metode autorizate. Aceste metode sunt legate de fluxul factorilor costurilor; de exmplu: metoda
"primului intrat- primului iesit" (FIFO), metoda costului mediu ponderat, metoda "ultimului intrat - primului iesit" (LIFO).
Metoda FIFO considera ca elementele ies din stoc n ordinea intrari lor, n consecinta, stocul de la sfrsitul perioadei este constituit din elementele cele mai
recente.
Metoda costului mediu ponderat tine cont de toate intrarile si de toate iesirile exercitiului. El poate sa fie calculat periodic sau cu ocazia receptiei fiecarei noi
livrari, n functie de situatia particulara a ntreprinderi
Metoda LIFO presupune ca elementele stocului care au fost achizitionate sau fabricate ultimele sunt vndute primele si, ca atare, elementele care ramn n
stoc la sfrsitul exercitiului sunt primele cumparate sau primele fabricate. Este metoda preferata de ntreprinderi n perioadele de crestere a preturilor,
deoarece aceasta modalitate de evaluare conduce la cresterea valorii consumurilor, iesirilor si la micsorarea valorii stocurilor finale.
Atunci cnd costul stocurilor este determinat cu ajutorul metodei LIFO, ca tratament alternativ, situatiile financiare trebuie sa contina informatii
suplimentare, care sa prezinte diferenta dintre valoarea stocurilor specificata n bilant si una dintre urmatoarele valori: valoarea cea mai mica dintre valoarea
determinata folosind metoda LIFO si valoarea realizabila neta; valoarea cea mai mica dintre costul curent la data bilantului si valoarea realizabila neta.
Textele nu precizeaza conditiile de utilizare a cestor dieferite metode autorizate. Ele indica numai faptul ca metoda de retinut este cea care permite sa se
reflecte cel mai bine venitul perioadei.
Totusi, la acest nivel, consideratiile de ordin fiscal nu sunt neutre. Astfel pentru administratia fiscala americana, daca o ntreprindere recurge, n
contabilitate, la metoda LIFO, ea este obligata sa o utilizeze si din punct de vedere fiscal. ntr-o perioada de crestere a preturilor si de stocuri care nu se
micsoreaza, se va obtine un rezultat mai mic, ceea ce conduce la o reducere a impozitului.
Totodata se poate mentiona ca numeroase ntreprinderi ce aplica metoda LIFO furnizeaza n raportul anual o informare privind diferentele rezultate ca
urmare a folosiri metodelor FIFO si LIFO, ceea ce permite analistilor, daca este cazul, sa retrateze rezultatul.
Practicile n diferite tari dezvoltate ale lumii sunt diverse si cu justificari variate. Astfel, ntreprinderile britanice prefera utilizarea metodei FIFO, deoarece
ea corespunde cel mai bine fluxurilor reale de epuizare a stocurilor. ntreprinderile americane prefera metoda LIFO, deorece aceasta masoara fluxurile
costurilor ct mai aproape de realitate, acesta metoda fiind admisa de administratia fiscala americana. Organismul international de normalizare, n contextul
proiectului sau de reducere a optiunilor, vizase interzicerea metodei LIFO deoarece ea nu este cu adevarat compatibila cu principiul costurilor istorice.
Totusi, pentru a se asigura comparabilitatea ntre cele doua referentiale international recunoscute (international si american), s-a renuntat la eliminarea
metodei LIFO. n Franta, metoda LIFO nu poate fi utilizata, din motive fiscale, pentru ntocmirea situatiilor financiare individuale, dar, n mod logic,
utilizarea ei este permisa n cazul situatiilor financiare consolidate. Se cunoaste ca Directiva a IV -a prevede cele trei metode, fara sa exprime vreo preferinta
privind utilizarea unei metode sau alta.
b) Valoarea neta de realizare
La nchiderea exercitiului, stocurile trebuie sa fie evaluate la costul lor sau la valoarea lor realizabila neta, daca aceasta din urma este mai mica.
Estimarea valorii realizabile nete trebuie sa tina cont de destinatia elementului considerat. Astfel, elementele care fac parte din clauzele unui contract de
vnzare sau de prestare de servicii deja ncheiat, trebuie sa fie evaluate n functie de pretul stipulat n contract.
Pe de alta parte, materialele sau furniturile nu trebuie sa se deprecieze, atta timp ct produsele, pentru care ele vor fi vndute la un pret mai mare sau egal
dect cu costul lor.
Totusi daca o scadere a preturilor arata ca marimea costului produselor finite va fi mai mare dect valoarea neta de realizare, materiile prime vor fi aduse la
valoarea neta de realizare. ntr-un astfel de caz, costul de nlocuire al materiilor prime poate sa fie cea mai buna masura disponbila a valorii nete de realizare.
n mod normal, valoarea neta de realizare trebuie sa fie determinata separat pentru fiecare articol. Totusi, pot fi realizate regrupari de elemente asemanatoare
sau care au legatura ntre ele. Este cazul elementelor care apartin aceleiasi linii de produse, ce au scopuri sau utilizari asemanatoare, fabricate si
comercializate n aceeasi zona geografica si care nu pot fi evaluate separat de celelate elemente ale aceleasi linii de produse.
n unele circumstante, se ntlneste situatia n care costul stocurilor sa nu fie recuperabil, daca aceste elemente au fost deteriorate, daca ele au devenit
complet sau partial demodate sau daca pretul lor de vnzare a suportat o reducere. De asemenea, costul stocurilor poate sa nu fie recuperabil, n conditiile n
care costurile estimate, necesare pentru a realiza vnzarea au crescut.
Practica de depreciere a stocurilor sub nivelul costului, pentru a le aduce la valoarea lor neta de realizare, este adaptata principiului conform caruia activele
nu trebuie sa figureze la o valoare mai mare dect cea care se asteapta sa fie obtinuta din vnzarea lor sau din utilizarea lor.
Estimarile valorii nete de realizare sunt fundamentate pe elementele probante cele mai fiabile, disponibile la data la care sunt efectuate respectivele operatii.
Aceste estimari tin cont de fluctuatiile de preturi sau de costuri direct legate de evenimentele care survin dupa nchiderea exercitiului, n masura n care
astfel de evenimente confirma conditiile existente la sfrsitul exercitiului.
Estimarile valorii nete de realizare iau n considerare scopul pentru care stocurile sunt detinute. De exemplu, valoarea neta de realizare a cantitatilor detinute
n stocuri, pentru realizarea contractelor ferme de vnzare sau de servicii, este bazata pe pretul specificat n contract. n situatia n care cantitatile specificate
n contract sunt mai mici dect cantitatile detinute n stoc, valoarea neta de realizare a cantitatilor excedentare este bazata pe preturile generale de vnzare.
Pierderile eventuale din contracte de vnzare ferme care depasesc cantitatile detinute n stoc, ct si pierderile eventuale din contracte de cumparare ferme
sunt tratate n conformitate cu norma IAS 10 "Eventualitati si evenimente ce survin dupa nchiderea exercitiului".
Cu ocazia fiecarui exercitiu urmator, este efectuata o evaluare noua a valorii nete de realizare. Atunci cnd circumstantele care justifica evaluarea stocurilor
sub nivelul costului nu mai exista, valoarea deprecierii trebuie sa fie reluata, astfel nct noua valoare contabila sa fie cea mai mica valoare dintre cost si
valoarea neta de realizare revizuita. Acesta este cazul atunci cnd un element al stocurilor care este contabilizat la valoarea neta de realizare, deoarece pretul
sau de vnzare a scazut, este nca disponibil cu ocazia unui exercitiu ulterior si pretul sau de vnzare a crescut.
2.4. INFORMAII DE PREZENTAT N SITUAIILE FINANCIARE
Situatiile financiare trebuie sa prezinte informatii relevante, credibile, inteligibile si comparabile cu privire la evolutia stocurilor n decursul perioadei
contabile. Aceste informatii vor avea n vedere:
politici contabile de evaluare a stocurilor
metode de determinare a costului
valoarea contabila a stocurilor pe total si pe categorii
valoarea stocurilor evaluate la valoarea realizabila neta
valoarea stornarilor si diminuarilor de valoare, inclusiv cauzele acestora
valoarea stocurilor gajate n contul datoriilor.
Prezentarea n notele explicative a unor informatii suplimentare referitoare la stocuri este necesara utilizatorilor. ntruct n celelalte componente ale
situatiilor financiare care fac referire la stocuri sau sunt influentate de fluxul stocurilor (bilant, cont de profit si piedere, situatia fluxurilor de trezorerie),
informatiile sunt prezentate doar valoric, fara a se face o prezentare cantitativa si de multe ori grupat, acestea sunt insuficiente pentru a obtine o imagine ct
mai completa referitor la activitatea unei ntreprinderi, drept pentru care trebuie prezentate informatii detaliate n notele explicative.
Rationamentul dupa care se stabileste daca o informatie trebuie sau nu sa fie prezenta n situatiile financiare se bazeaza pe caracterul semnificativ al
stocurilor, pe functia si importanta pe care o au stocurile n cadrul ntreprinderi.
Informatiile ce vizeaza valorile contabile ale diferitelor categorii de stocuri, ct si marimea variatiilor acestor active sunt utile destinatarilor situatiilor
financiare. Clasificarile obisnuite ale stocurilor sunt: marfurile, furniturile de productie, materiile prime, lucrarile n curs si produsele finite. Stocurile unei
prestari de servicii pot sa fie desemnate, pur si simplu, prin termenul lucrarii n curs.
n cazul n care costul stocurilor este determinat cu ajutorul metodei LIFO, ntreprinderea trebuie sa indice si diferenta ntre valoarea stocurilor ce figureaza
n bilant si:
fie valoarea ce rezulta din aplicarea valorii minimale, dintre costul mediu ponderat, metoda FIFO si valorea realizabila neta;
fie cea mai mica valoare dintre costul actual la data nchiderii si valoarea neta de realizare.
n contul de profit si pierdere trebuie sa figureze:
fie consumurile de stocuri ale perioadei;
fie cheltuielile de exploatare aplicabile veniturilor exercitiului, clasificate dupa natura.
Costul stocurilor contabilizat la cheltuielile exercitiului se compune din costurile anterior cuprinse n evaluarea elementelor de stocuri vndute si a
cheltuielior generale de productie neafectate si din costurile de productie ale stocurilor de o marime anormala.
Particularitatile fiecarei ntreprinderi pot sa justifice, de asemenea, includerea altor stocuri precum costurile de distribuire.
Unele ntreprinderi adopta un format diferit pentru contul de profit si pierdere care conduce la prezentarea altor valori dect costul stocurilor contabilizat la
cheltuieli n cursul exercitiului. In functie de acest format diferit, o ntreprindere mentioneaza marimea costurilor de explotare, aplicabile veniturilor,
clasificate dupa natura. In acest caz, ntreprinderea mentioaneaza costurile contabilizate la cheltuieli, referitoare la materii prime si materiale consumabile,
manopera si alte costuri de exploatare ct si marimea variatiei nete a stocurilor, la nivelul exercitiului n cauza.
O depreciere a valorii nete de realizare poate sa fie de o semnificatie, de o incidenta sau de o natura astfel nct aceasta sa impuna furnizarea de informatii
conform normei IAS 8.
2.5 SISTEMUL DOCUMENTELOR UTILIZAT N EVIDENA OPERATIV A STOCURILOR
n cadrul ntreprinderii, stocurile ocazioneaza numeroase operatii care pot fi grupate dupa continutul lor n operatii de aprovizionare si conservare, operatii
de eliberare din depozite, inventariere.
Aceste operatiuni sunt consemnate n diferite documente si evidente operative specifice.
Tabel 2 : Sistemul documentelor privind evidenta operativa a stocurilor
Intrarea n patrimoniu Iesirea din patrimoniu
Achizitie:
factura
aviz de nsotire a marfii
bon comanda chitanta
Vnzare:
factura
aviz de nsotire a marfii
borderou de vnzare
Productie:
rapoarte de productie
bon de predare- transfer-
restituire
Consum:
bon de consum
fisa limita de consum
Aport:
proces verbal de predare primire
Minus la inventar :
lista de inventariere
proces verbal de inventariere
Donatie:
proces verbal de donatie
Date le terti:
aviz de nsotire a marfii
Plus la inventar:
proces vrebal de inventariere
liste de inventariere
Obiecte de inventar date n folosinta:
fisa de evidenta a obiectelor de
inventar n folosinta
Revenite la terti:
aviz de nsotire a marfii
Factura
Formular cu regim special, serveste ca: document pe baza caruia se ntocmeste instrumentul de decontare a produselor si marfurilor livrate, a lucrarilor
executate sau a serviciilor prestate; document de nsotire a marfii pe timpul transportului; document justificativ de nregistrare n contabilitatea furnizorului
si a cumparatorului.
Se ntocmeste manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, n trei exemplare, n momentul livrarii bunurilor, constituind, pe lnga functia de intrare-iesire din
gestiune, pe cea de act justificativ pentru decontarea (ncasarea-plata) contravalorii bunurilor sau serviciilor consemnate.
Avizul de nsotire
Formular cu regim special, serveste ca document de nsotire a marfii pe timpul transportului; document ce sta la baza ntocmirii facturii; dispozitie de
transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta, dispersate teritorial, la aceleasi unitatii; document de primire n gestiunea cumparatorului sau n
gestiunea primitoare din cadrul aceleasi unitatii.
Se ntocmeste n trei exemplare de catre unitatile care nu au posibilitatea ntocmirii facturii n momentul livrarii produselor, marfurilor si altor valori
materiale, datorita unor conditii obiective si cu totul exceptionale, facndu-se obtiunea urmeaza factura.
Se emite, pe masura livrarii, de catre compartimentul desfacere, care semneaza pentru ntocmire.
Pe avizul de nsotire a marfii, pentru valori materiale trimise pentru prelucrare la terti sau pentru vnzare n regim de consignatie, se face mentiunea "pentru
prelucare la terti" sau "pentru vnzare n regim de consignatie", dupa caz.
In celelalte situatii dect cele prevazute mai sus se face mentiunea cauzei pentru care s-a ntocmit avizul de nsotire a marfii si nu factura.
Bon de predare transfer restituire folosit pentru predarea la magazie a stocurilor (produse, semifabricate, etc) obtinute prin productie proprie sau pentru
transmiterea bunurilor de la un loc de depozitare la altul n cadrul aceleasi unitati. Nu serveste ca document pe timpul transportului.
Serveste ca document de predare la magazie a produselor finite, a materialelor refolosibile, a semifabricatelor rezultate din productie; document justifiactiv
pentru ncarcarea n gestiune; document justificativ de nregistrare n evidenta magaziei si n contabilitate; sursa de date pentru urmarirea realizarii
productiei; sursa de date pentru calculul si plata salariilor; dispozitie de transfer a valorilor materiale; dispozitie de restituire la magazie a valorilor materiale
ne folosite; document justificativ pentru scaderea din gestiunea predatorului si de ncarcare n gestiuneea primitorului. Se ntocmeste n doua exemplare pe
masura predarii la magazie a produselor, a materialelor refolosibile, a semifabricatelor de catre sectii, ateliere; pe masura ce se efectueaza transferuri, de
catre organul care dispune transferul; pe masura restituiri la magazie a valorilor materiale.
Bon de comanda- chitanta formular cu regim special de tiparire, nseriere si numerotare.
Serveste ca document pentru: contractarea serviciilor, confirmarea primirii si evaluarea obiectului de executat sau de reparat, dupa caz, ncasarea sumei de la
client, determinarea volumului serviciilor prestate si a materialelor consumate. Se ntocmeste n trei exemplare de catre unitatea prestatoare.
Circula la compartimentul financiar-contabil exemplarul 1 , exemplarul 2 se preda clientului, exemplarul 3 ramne n carnet.
Fisa de magazie a formularelor cu regim special de tiparire, nseriere si numerotare.
Serveste ca document de evidenta la locul de depozitare a intrarilor, iesirilor si stocurilor de valori materiale; document de contabilitate analitica n cadrul
metodei oparative-contabile; sursa de informatii pentru controlul operativ curent si contabil al stocurilor de valori materiale. Se ntocmeste ntr-un exemplar,
separat pentru fiecare fel de material si se completeaza de catre compatimentul financiar contabil pentru deschiderea fisei si la verificarea nregistrarilor;
gestionar sau persoana desemnata.
Pentru valori materiale primite spre prelucrare de la terti sau n custodie se ntocmesc fise distincte care se tin separat de cele ale valorilor materiale proprii.
In scopul tinerii corecte a evidentei la magazie, persoanele desemnate de la compartimentul financiar-contabil verifica inopinant, cel putin o data pe luna,
modul cum se fac megistrarile n fisele de magazie.
Fisa de evidenta a obiectelor de inventar n folosinta
Serveste ca document de evidenta a obiectelor de inventar de mica valoare sau scurta durata, a echipamentului si materialelor de protectie date n folosinta
personalului, pna la scoaterea lor din uz.
Se ntocmeste ntr-un exemplar, pe masura darii n folosinta a bunurilor pe fiecare persoana, de gestionarul care elibereaza obiectele respective sau de
persoana desemnata sa tina evidenta acestora.
Declaratia vamala utilizata pentru declararea n detaliu a bunurilor clasificate n tariful vamal, cu ocazia efectuarii unor operatiuni de import sau de export si
care dovedeste efectuarea propriu-zisa a operatiunii de import sau de export, dupa caz, n conditii egale.
CAPITOLUL 3. CONTABILITATEA OPERAIILOR PRIVIND STOCURILE , PRODUSELE FABRICATE sI DEPRECIEREA
STOCURILOR
3.1 CONTABILITATEA OPERAIILOR PRIVIND STOCURILE CUMPARATE
3.1.1 Contabilitatea si gestiunea materiilor prime si materialelor
Materiile prime sunt reprezentate prin bunuri , care participa direct la fabricarea produselor si se regasesc n produsul finit integral sau partial, n stare
initiala sau transformata.
Materialele consumabile cuprind doua structuri:
materiale consumabile (furniturile) reprezinta bunurile care participa sau ajuta indirect procesul de exploatare fara a se regasi de regula n produsul
rezultat sub forma de materiale auxiliare, combustibili, piese de schimb, seminte, furaje, etc.
materiale de natura obiectelor de inventar, cuprind bunuri de mica valoare sau de scurta durata destinate utilizarii repetate n mai multe cicluri de
fabricatie
nregistrarea n contabilitate a mijloacelor materiale se face la valoarea de achizitie, de productie sau la valoarea de piata, dupa caz. Aceasta nseamna ca n
conditiile liberalizarii si negocierii preturilor, un rol important revine si modului de reflectare n contabilitate a valorii elementelor natural - cantitative de
mijloace circulante.
Cantitatile de materiale intrate n urma proceselor de aprovizionare sunt evaluate la pretul de cumparare sau de facturare. Daca ele se procura din import
atunci pretul de facturare se suplimenteaza cu o serie de taxe. Dar pentru acest proces se mai efectueaza o serie de cheltuieli specifice de transport -
aprovizionare (taxe vamale, comisioane, perisabilitati pe timpul transportului) care trebuie si ele calculate si urmarite separat pentru ca mpreuna pretul de
cumparare sa permita ajungerea la pretul de aprovizionare (pretul total efectiv).
n cazul materialelor obtinute evaluarea se va face la nivelul costului efectiv n doua etape, si anume: n timpul lunii costul prestabilit prin norme care se
recorecteaza si la sfrsitul lunii ca diferenta dintre totalul costurilor efective si cele antecalculate. O problema este evaluarea iesirilor care pot proveni dintr-o
multitudine de intrari cu preturi diferite. Astfel evaluarea consumurilor trebuie sa se faca la un anume pret, sau ntr-o forma care sa permita stabilirea
contravalorii stocului final ct mai corect, si diversele influente conjuncturale de consumuri si de preturi sa fie transferate integral asupra perioadei de
gestiune care se ncheie. Este deci posibil sa folosim un pret mediu de aprovizionare sau un pret mediu de consum care trebuie recorectate cu o cota din
cheltuielile de transport -aprovizionare pe baza principiului directiei proportionalitatii sau aceste cheltuieli pot fi imputate direct costurilor de exploatare. Dar
mergnd din medie n medie, n conditiile unei variatii sensibile a preturilor de facturare de la o perioada la alta n cazul cheltuielilor de transport -
aprovizionare se poate sa ne ndepartam de valoarea reala a stocurilor. De aceea, cel putin la finele perioadei de bilant, este necesara inventarierea si
evaluarea mijloacelor circulante materiale aflate n stoc. Evaluarea n conditiile liberalizarii si a fluctuatiilor preturilor, are scopul de a aduce valoarea
activelor ct mai aproape de valoarea lor reala, iar a pasivelor n stare sa contina si coeficientii asiguratori necesari prentmpinarii riscului.
Pentru contabilitatea sintetica a intrarilor si iesirilor de materii prime si materiale se folosesc conturile din grupa 30 "Stocuri de materii prime si materiale",
respectiv conturile sintetice de gradul I: 301 "Materii prime"; 302 "Materiale cfonsumabile" si 308 " Diferente de pret la materii prime si materiale".
Continutul si functiunea acestor conturi sunt influentate de metodele de contabilitate a stocurilor folosite - metoda "inventarului permanent" sau cea a
"inventarului intermitent" - ca si de pretul de nregistrare folosit.
Contul de materii prime evidentiaza existenta si miscarea stocurilor de materii prime care participa n procesul de fabricatie sau exploatare fara a se regasi,
de regula, n produsul finit, integral sau partial, fie n starea lor initiala, fie transformata, precum si cele necesare procesului de circulatie aflate n
patrimoniul ntreprinderii.
n sfera acestor active circulante materiale se nscrie o gama larga de elemente care se diferentiaza n anumite limite prin caracteristicile comportamentale
cum sunt: materiale auxiliare, combustibil, piese de schimb, seminte, materiale de plantat, furaje, materiale de ambalat si altele.
Contul 301 " Materiale consumabile" functioneaza n mod similar cu contul 300 " Materii prime".
In cazul aplicarii inventarului intermitent, n contul de materii prime si materiale se nregistreaza valoarea la pret de nregistrare a materiilor prime si
materiale intrate n gestiunea unitatii (achizitionate de la furnizori, aduse ca aport n natura la capital, constatate plusuri la inventar etc) precum ti pretul de
inregistrare a materiilor prime si materiale iesite din gestiune (incluse pe cheltuielile exercitiului, retragerea aportului de capital, lipsuri de inventar si
perisabilitati, date spre prelucrare la terti etc).
Contul 308 "Diferente de pret la materii prime si materiale", tine evidenta diferentelor dintre pretul standard si pretul efectiv de cumparare sau pentru
evidentierea celorlalte componente ale costului de achizitie(taxe vamale, transport, manipulare, comisioane si alte taxe nedeductibile).
Materiile prime au o importanta deosebita n procesul tehnologic de obtinere al unui produs. De calitatea, structura si proprietatile lor depind in mod
hotartor atributele pe care si le vor insusi produsele a caror fabricare este mijlocita de acestea.
Materiile prime reprezinta punctul de plecare al oricarei industrii, fundamentul pe care se dezvolta orice ramura industriala. Marea problema cu care se
confrunta nsa industria, n acest sens este raritatea, caracterul limitat al majoritatilor materii prime.
In desfasurarea procesului de aprovizionare a ntreprinderii pot intervenii situatii n care materiile prime si materialele receptionate de catre cumparator la
sediul furnizorului sa ramna, datorita lipsei de spatii de depozitare sau a mijloacelor de transport, temporar n depozitele furnizorului pna cnd se creaza
conditii pentru expediere.
Bunurile achizitionate fiind receptionate devin proprietate a cumparatorului si trebuie achitate furnizorului astfel ca se creaza obligatia de plata fara ca
bunurile sa fie n depozitele ntreprinderii.
Anumite materiale, prin structura si compozitia lor, cer, prin normele de receptie calitativa, sa se faca analize de laborator care dureaza mai multe zile astfel
ca loturile sosite n ultimele zile ale exercitiului (lunii) nu se pot receptiona si preda depozitelor la sfrsitul perioadei.
In unele situatii anumite materiale sunt eliberate din depozite n afara ntreprinderii, fara a fi vndute ele continund sa ramna n patrimoniul ntreprinderii
care le retine, astfel:
materialele trimise la alte unitati cu scopul de a fi prelucrate dupa cerintele productiei cnd ntreprinderea care le detine nu dispune de utilajele
necesare sau organizarea prelucrarii nu este economica, dat fiind volumul mai redus si ntmplator al acestora (carton, etichete, documente, otel,
fonta, bronz expediate pentru confectionarea unor piese de schimb la ntreprinderi specializate sau care dispun de utilaje necesare acestor prelucrari).
materialele aflate n custodie pentru prezentarea n standuri, la expozitii sau vnzare la o anumita data.
Materiile prime si materialele sunt achizitionate n vederea prelucrarii si ncorporarii n produse finite sau pentru consumul lor n alte activitati. Exista
situatii n care unele cantitati de materii prime si materiale devin disponibile si ele se valorifica prin vnzare catre terti, fara a fi prelucrate. Prin decizia de
vnzare se schimba destinatia data initiala acelor bunuri. Este necesar sa se delimiteze, prin redistribuire, trecerea lor n categoria marfurilor, categorie
definita prin bunuri achizitionate n scopul revnzarii n aceiasi stare. Ca urmare contabilitatea va nregistra iesirea acestor valori din gestiunea si
contabilitatea materiilor prime si materialelor si trecerea n gestiunea marfurilor.
Obiectele de inventar sunt bunuri materiale asimilate activelor circulante, cu o valoare mai mica dect limita legala stabilita pentru a putea fi considerate
mijloace fixe, indiferent de valoarea lor de serviciu sau cu o durata mai mica de un an, indiferent de valoarea lor, precum si bunurile asimilate acestora
(echipamentul de protectie, echipamentul de lucru, mbracamintea speciala, mecanismele, dispozitivele, verificatoarele, aparatele de masura si control,
matritele folosite la executarea anumitor produse si alte obiecte similare). Clasificarea obiectelor de inventar:
Obiecte de inventar de uz general, care se folosesc la mai multe produse, lucrari, servicii a caror valoare se include n cheltuieli, fie integral la
darea lor n folosinta, fie ntr-o perioada de cel putin trei ani.
Obiecte de inventar cu destinatie speciala din care fac parte: scule, dispozitive si verificatoare cu destinatie speciala(SDV-uri), aparate de masura si
control(AMC-uri) ce se folosesc fie la fabricarea anumitor produse n serie sau n masa, fie la fabricarea anumitor comenzi individuale. Valoarea lor
se includ pe cheltuieli pe toata durata participarii la fabricarea produselor n cauza, prin intermediul unor cote de uzura stabilite pe unitatea de produs
fabricat.
Echipamentul de protectie care se utilizeaza pentru protejarea sanatatii corporale a personalului din unitate. Valoarea lui se include pe cheltuieli fie
integral, la darea n folosinta, fie esalonat n intervalul duratei normale de serviciu, dar care nu trebuie sa depaseasca trei ani.
Echipamentul de lucru, numit si echipamentul de uzura, care cuprinde acel echipament care se distribuie muncitorilor de la locurile de munca unde
se impune utilizarea unui anumit fel de echipament sau unde mbracamintea proprie ar fi expusa unei uzuri premature.
Materii prime si auxiliare folosite sunt:
cherestea rasinoase (brad)
cherestes foioase (fag)
PAL (placi din aschii de lemn)
placaj plop furnir brad
aracet (pentru ornamente)
urelit rece (adeziv pentru diverse imbunatatiri)
urelit cald (adeziv pentru furnire)
hrtie de slefuit (slefuit suprafete plane) pnza de slefuit (slefuit profile, canturi)
feronerii: balamale pentru usi, sild pentru chei, chei, broasca aplicata, zavor pentru inchidere
bait (pentru colorarea materialelor lemnoase)
lac incolor (pentru finisarea suprafetelor)
suruburi (diferite dimensiuni pentru fixarea feroneriilor)
diluant (pentru diluarea lacului daca este necesar)
Cei mai importanti furnizori ai societatii sunt reprezentati prin:
S.C. "FORTIUS" S.R.L. Rogojel, jud. Cluj - cherestea.
S.C. "KOBER" S.R.L. Turturesti, jud. Neamt - lacuri, bait.
S.C. "AMUR SYSTEM" S.R.L. Oradea, jud. Bihor - carton.
S.C. "FERONERIA PROD" SA. Arad, jud. Arad - feronerie pentru mobilier.
S.C. "STRATUS MOB" SA. Blaj, jud. Cluj - pal, furnir,placaj.
Aprovizionarea firmei cu materii prime si materiale se efectueaza in cele mai bune
conditii, tinandu-se mare cont de calitatea lor.
Materiile prime cu care se aprovizioneaza firma nsumeaza mari cantitati.
Stocurile de materii prime si materiale se asigura n general prin aprovizionarea de la furnizori din tara si de peste hotare, prin productie proprie si prin aport.
Exista situatii cnd unele dintre aceste materiale pot fi vndute, fiind excedentare, trecnd n categoria marfurilor, unele sunt trimise spre prelucrare la terti,
altele sunt n custodie, situatia normala fiind cea a consumului, cnd materiile prime si materialele se scot din gestiunea stocurilor, incluzndu-se n
cheltuielile productiei de baza directe sau indirecte.
Materia prima de baza o reprezinta cheresteaua, astfel SC Mobilsal SA se aprovizioneaza cu cherestea de la firma SC FORTIUS SRL Rogojel, din judetul
Cluj.
Fiind un client fidel al acestei firme, si cumparnd o cantitate mare de cherestea , firma salontana beneficiaza de o reducere de 5 %, la o cantitate de 100
m
3
cumparata.
SC Koker SRL din Turturesti, jud Neamt, e o alta firma cu care colaboreaza firma salontana.
Aceasta firma aprovizioneaza S.C. "MOBILSAL" SA. cu lacuri si baituri.
Firma SC Amur System SRL furnizeaza firmei de mobila carton.
De la SC Feroneria Prod SA Arad se aprovizioneaza cu feronerie pentru mobilier.
SC Status Mol SA , din Blaj, jud Cluj asigura firmei cantitati mari de pal , furnir si
placaj.
S.C. "MOBILSAL" SA. a incheiat cu toate aceste firme contracte, prin care sunt specificate felufcalitatea modelului si modalitatea de plata a materiilor
prime si materialelor.
Acesti furnizori au fost alesi prin ofertele dispuse de acestia la sediul firmei, iar apoi o comisie de specialitate a analizat ofertele tinnd cont de cantitate,
calitate si pret.
Aprovizionarea se face cu resurse nsemnate de materii prime. Materialele si materiile prime sunt transportate de furnizorii la sediul firmei, unde are loc
receptia calitativa si cantitativa, dupa care se stivuiesc n stive pe categorii de grosime si lungime.
Materiile prime si materialele sunt nsotite de Avize de nsotire a Marfii, dupa receptia acestora are loc facturarea materiei prime si a materialelor.
3.1.2 Contabilitatea si gestiunea marfurilor si ambalajelor
Marfurile reprezinta ansamblul bunurilor economice cumparate de unitatile patrimoniale n vederea desfacerii lor catre consumatorii finali, precum si
produsele finite obtinute, vndute prin magazinele proprii de desfacere cu amanuntul.
Dupa destinatia si locul de gestionare marfurile se mpart n urmatoarele categorii:
marfuri aflate n magazine de prezentare si desfacere ale unitatii producatoare
marfuri aflate n depozite cu ridicata destinate vnzarii catre potentalii beneficiari in loturi mari
marfuri aflate n unitatile cu amanuntul destinate desfacerii n cantitati mici catre consumatorii individuali
Dupa sursa de provenienta marfurile pot proveni de la furnizor sau din diverse stocuri ale unitatii (materii prime, materiale, obiecte de inventar, produse
finite) destinate vnzarii cu amanuntul. Evidenta marfurilor se tine la cost de achizitie, iar unele unitati pot tine evidenta la pret standard.
Organizarea contabilitatii marfurilor este influentata de mai multi factori. Un prim factor l reprezinta forma circulatiei: cu ridicata (en gross) sau cu
amanuntul (en detail). n cazul circulatiei marfurilor en-gross, vnzarea se face pe baza de documente, ncasarea urmnd a se realiza ulterior, prin virament.
n cazul circulatiei en detail, vnzarea se face, de regula, cu plata imediata, n numerar.
Un alt factor de influenta l constituie metoda de contabilitate a stocurilor folosita: inventarul permanent sau inventarul intermitent. n cazul inventarului
permanent, contul de marfuri este folosit pe masura ce au loc operatiuni cu marfuri, evidentiind toate intrarile si iesirile, astfel nct, n orice moment, acest
cont indica valoarea marfurilor n stoc, permitnd controlul gestionar, daca n acest scop se efectueaza si invenatrierea faptica a stocurilor. n cazul
inventarului intermitent contul de marfuri intevine numai la sfrsitul lunii, cnd pe baza inventarului faptic se determina valoarea marfurilor n stoc,
diminundu-se cheltuielile cu marfuri, nregistrate la un cont anume, destinat acestui scop, cu ocazia intrarilor de marfuri. La nceputul exercitiului urmator
intervine din nou contul de marfuri n care se inregistreaza valoarea stocului initial fiind preluata din nou de contul de cheltuieli privind marfurile.
Metoda de contabilitate analitica a stocurilor de marfuri - evidenta cantativ-valorica pe feluri de marfuri sau evidenta global valorica la nivel de gestiune -
influenteaza de asemenea, organizarea contabilitatii sintetice a marfurilor, prin preturile diferite utilizate ca preturi de nregistrare a marfurilor. Astefl n
cazul n care evidenta analitica se tine cantitativ- valoric, se poate utiliza ca pret de nregistrare pretul de cumparare a marfurilor sau costul de achizitie, n
schimb n cazul care evidenta analitica se tine global-valoric, la nivelul gestiunii (asa cum se procedeaza n comertul cu amanuntul), pentru nregistrare se
utilizeaza pretul cu amanuntul, inclusiv TVA.
Potrivit regulamentului de aplicare a legii contabilitatii, marfurile la fel ca si celelalte categorii de bunuri materiale, la intrarea n patrimoniu, n speta, n
depozitele en-gross trebuie sa se evalueze si sa se nregistreze n contabilitate la costul de achizitie format din pretul de cumparare si cheltuielile accesorii de
aprovizionare (cheltuieli de transport, de ncarcare-descarcare, prime de asigurare, comisioane, TVA si alte taxe nerecuperabile, etc).
n cazul inventarului permanent modalitatile de nregistrare a starii si miscarii marfurilor sunt: la cost de achizitie, la pret de vnzare si la pret de vnzare cu
TVA.
Potrivit metodei evaluarii si nregistrarii marfurilor la cost de achizitie evaluarea stocurilor si miscarii marfurilor se face la cost de achizitie fluctuant pentru
aceleasi marfuri, motiv pentru care se calculeaza costul de achizitie al marfurilor vndute potrivit metodei cost mediu ponderat sau FIFO.
n contul de marfuri potrivit acestei metode se nregistreaza intrarile de marfuri la pret de nregistrare prin cumparare, aport n natura, aduse de la terti, plus
de inventar, primite cu titlu gratuit, la care se adauga adaosul comercial si TVA neexigibila daca nregistrarea se face la pret cu amanuntul. Iesirile din
gestiune a marfurilor se face prin vnzare, minus la inventar, retrageri de aport.
Potrivit metodei evaluarii si nregistrarii marfurilor la pret de vnzare evaluarea stocurilor, intrarilor si iesirilor de marfuri se face la pret de vnzare care este
format din cost de achizitie la care se adauga marja bruta. Marfurile intrate n gestiune se nregistreaza la pretul de vnzare al lor, iar iesirile din patrimoniu
al marfurilor se nregistreaza la pret de vnzare.
Diferentele de pret aparute la marfuri sunt nregistrate n contul 378 "Diferente de pret la marfuri" care reflecta marja aferenta marfurilor.
Daca ntreprinderea practica un coeficient de adaos, denumit marja bruta aferenta iesirilor, se calculeaza la fiecare iesire aplicnd coeficientul redus,
determinat prin procedeul sutei majorate, la pretul de vnzare al marfii iesite.
% marja bruta*100
Rabat comercial = _________________
100+ % marja bruta
Daca ntreprinderea practica coeficienti pe feluri de marfa, marja aferenta iesirilor se caculeaza la sfrsitul perioadei pe baza coeficientului de repartizare K.
(Si+Rc) cont de diferente de pret
K=________________________________________
(Si+Rd) cont de stoc la pret de inregistrare
Potrivit metodei evaluarii si nregistrarii marfurilor la pret de vnzare inclusiv TVA n cazul n care evidenta analitica se tine dupa metoda cantitativ-
valorica, se poate utiliza ca pret de nregistrare pretul de cumparare al marfurilor, n schimb, n cazul n care evidenta analitica a marfurilor se tine global-
valoric, la nivelul gestiunii, pentru nregistrare se utilizeaza pretul cu amanuntul (pret de vnzare inclusiv TVA).
Pretul cu amanuntul cu TVA = Cost de achizitie + Adaos comercial + TVA neexigibila
Adaos comercial = Costul de achizitie x Cota de adaos comercial (%)
TVA neexigibila = (Costul de achizitie + Adaos comercial) x 19%
Deoarece n practica sunt mai multe cote de adaos comercial, n practica este dificil de a urmari vnzarile pe fiecare cota procentuala.
Din acest motiv, teoria contabila vine n sprijinul societatilor de distributie, prin calculul unui adaos comercial mediu aferent stocurilor de marfuri intrate n
patrimoniul unitatii, cu ajutorul unui coeficient de repartizare a diferentelor de pret, determinat astfel :
(Si+Rc) cont de diferente de pret
K=_______________________________
(Si+Rd) cont de marfuri - (Si+Rc) cont de diferente de pret
Printre cei mai reprezentativi clienti ai firmei se numara:
KASTEL MEUBEL OLANDA.
SPRANKEL MEUBEL OLANDA.
TIMGRO IM-EXPORT OLANDA
FORTUNA MOBEL LUANDEL GERMANIA.
FAVORIT SERVICE GERMANIA

Stocurile de ambalaje sunt bunuri de natura activelor circulante ce ndeplinesc functia de ambalaje destinate protectiei marfurilor pe timpul prezentarii,
vnzarii, transportului si depozitarii. Ele sunt bunuri fungibile, neidentificabile unitate cu unitate, rezultate din productie proprie sau achizitionate de la terti.
Clasificarea ambalajelor dupa modul de participare la circuitul economic cuprinde urmatoarele categorii:
a) ambalaje recuperabile pe care furnizorul se angajeaza sa le recupereze de la terti (sticle, borcane, navete plastic, lazi, butoaie etc)
b) ambalaje nerecuperabile vndute clientilor odata cu marfa si incluse n pretul marfurilor (hrtie de ambalat, pungii, cutii carton, sfoara etc.)
c) ambalaje mixte care n anumite conditii pot fi recuperabile, iar n altele nerecuperabile.
Normele contabile din tara noastra prevad atunci cnd anumite bunuri ndeplinesc functia de ambalaje sa fie contabilizate nu ca ambalaje ci ca o forma
particulara de stocuri, astfel:
ambalaje de tipul materialelor de natura obiectelor de inventar folosite n interiorul unitatii patrimoniale sunt nregistrate ca materiale de natura
obiectelor de inventar
ambalaje si materiale de ambalat obtinute din productie proprie spre a fi vndute sunt nregistrate ca produse finite
materiale de ambalat care nu se pot gestiona ca ambalaje se nregistreaza ca alte materiale consumabile
Contabilitatea sintetica a ambalajelor se tine cu ajutorul contului 381 "Ambalaje". Ambalajele intrate in gestiune prin achizitionare de la furnizori, avansuri
de trezorerie, aport n natura, aduse de la terti, nerestituite furnizorilor, plusuri la inventar, obtinute din productie proprie sau cu titlu gratuit sunt nregistrate
la pret de imtegistrare. In cazul ambalajelor iesite din gestiune prin retragerea aportului n natura, vndute, lipsuri de inventar, trimise la clienti, pierderi din
calamitati sunt nregistrate la pretul de nregistrare n momentul iesirilor.
Daca nregistrarea ambalajelor se face la pretul standard , atunci se utilizeaza si contul 308 "Diferente de pret la ambalaje", n care se nregistreaza diferenta
ntre pretul prestabilit si costul de achizitie.
n cazul n care ambalajele recuperabile nu sunt vndute propriu-zis o data cu marfa, sunt restituite furnizorului dupa un anumit timp. Pretul ambalajului este
trecut n factura de vnzare n mod distinct, fara TVA daca ambalajele sunt deteriorate sau clientul doreste sa le cumpere, aceasta prefacturare se transforma
ntr-o operatie de vnzare de ambalaje pentru care se ntocmeste o factura complementara n care este inclus si TVA.
Fiscal, ambalajele n regim de restituire se factureaza si se supun TVA la livrare urmnd ca la restituire suma impozabila sa fie redusa corespunzator.
Materiale folosite la ambalaj:
aracet (pentru nchiderea cutiilor de carton)
carton 5 rnduri (3 rnduri)
banda adeziva (scoth)
banda polipropilena (strnge cutia de carton pentru a nu se deschide)
folie nylon (pentru infasurarea elementelor de mobilier din interiorul cutiei de carton)
srma poligrafica (pentru capsarea cutiei de carton)
3.1.3 Monografie contabila privind stocurile
l.n data de 06.03.2008 societatea se aprovizioneaza de la SC Fortius SRL Rogojel
cu 57mc de cherestea de rasinoase la cost de achizitie de 0,33 lei/mc, cheltuieli de transport 480 lei, T.V.A. 19%.
% = 401 "Furnizori"

301"Materii prime"

22,38
308"Diferente de pret la materii
prime"

18,81
4426"TVA deductibila"

3,57
1.1. La data de 07.02.2008 pe baza bonului de consum se elibereaza din gestiune, pentru consum, 21 mc de cherestea din rasinoase.

Intrari Iesiri Stoc Pret Valoare
02.03.07 - - 347 320 111.040
06.03.07 57 -

330 18.810
07.03.07 - 21

321 6.741
Si+Vi 111.040 + 18.810
CMP = ______ = ________________ = 321
qs+qi 347+57

K= 321* 21=6741
1.2. Determinarea diferentelor de pret aferente materiilor prime iesite din gestiune.
(Si+Rd) Ct 308 1.701,43+480
K = _______________ = ___________________ = 0,012812
(Si+Rd) Ct 301 151.450,73+18.810
K * Val materiilor prime iesite in consum = 0,012812*6741 = 863,65
601 " Cheltuieli cu materii
prime"
= 308"Diferente de pret
lamaterii prime si
materiale
863,65
2. La data de 02.03.2007- societatea are n stoc 24mc panouri din rasinoase (materie prima) la cost de achizitie 15.01lei/mc.
2.1.n data de 08.03.2008 societatea se aprovizioneaza de la SC Robei SA Bucuresti cu 12mc de panouri din rasinoase la cost de achizitie de 1.525 lei/mc,
cheltuieli de transport 1120 lei, T.V.A. 19%.
% = 401 "Furnizori" 23.110
301 "Materii prime"

18.300
308"Diferente de pret la
materii prime"

1.120
4426"TVA deductibila"

3.690
2.2 La data de 13.02.2008 pe baza bonului de consum se elibereaza din gestiune, pentru consum, 7mc de panouri din rasinoase.

Intrari Iesiri Stoc Pret Valoare
02.03.07 - - 24 1.501 36.024
06.03.O7 12 -

1.525 18.300
07.03.07 - 7

1509 10.563
Si+Vi 36.024+18.300
CMP = ______ = ________________ = 1.509
qs+qi 24+12
K= 1.509*7=10.563
601 " Cheltuieli cu materii
prime"
= 301"Materii prime " 10.563
2.3. Determinarea diferentelor de pret aferente materiilor prime iesite din
gestiune:
(Si+Rd) Ct 308 1.701,43+1.120
K = _______________ = ___________________ = 0,016621
(Si+Rd) Ct 301 151.450,73+18.300
K * Val materiilor prime iesite in consum = 0,016621*10.563=175,56
601 " Cheltuieli cu materii
prime"
= 308"Diferente de pret
lamaterii prime si
materiale
175,56
3.Pe baza extrasului de cont primit de la banca si a dispozitiei de plata, se nregistreaza plata sumei catre furnizorul de materii prime, SC Fortius SRL
Rogojel, emitndu-se fila CEC seria AB
401'Furnizori" = 5121 "Conturi la banci n
lei"
175,56
5. n data de 26.03.2008 societatea trimite spre prelucrare la terti 9mc cherestea brad (din cauza unor defectiuni survenite n sala de masini a societatii):
9mc x 321=2.889 lei
351"Materii si materiale la = 301 "Materii prime 2.889
terti"

4.1 n data de 27.03.2008-se aduce materia prima prelucrata de la terti.
301"Materii prime" = 351 "Materii si 2.889

materiale la terti

4.2 Conform facturii primite se nregistreaza costul prelucrarii materiei prime n valoare de 1.74 lei, TVA 19%.
% = 401 "Furnizori" 207,06
301"Materii prime"

174
4426"TVA deductibila"

33,06
5. n data de 25.03.2008 societatea achita din contul de disponibil la banca n lei, contravaloarea furnizorului de panouri din rasinoase SC Robei SA
Bucuresti, cu ordin de plata
401 "Furnizori" = 5121 "Conturi la banci n
lei"
23.110
6. n data de 13.03.2008 casieria societatii acorda soferului unitatii un avans spre decontare n suma de 1.500 lei n vederea deplasarii la Timisoara pentru
achizitionarea unor rulmenti necesari masinilor de frezat din cadrul societatii
581 "Viramente interne" = 5311 "Casa n lei" 1.500
542"Avansuri de trezorerie" = 581 "Viramente interne" 1.500
6.1 n data de 02.03.2008 stocul la piese de schimb era de 12bucati rulmenti 6210, la cost de achizitie de 216 lei/buc.
La data de 13.03.2008 se cumpara 4bucati rulmenti 6210 (pentru masinile de frezat), la pret de achizitie de 231lei/buc, TVA 19%.
% == 401 "Furnizori" 1.099,56
3024"Piese de schimb"

924
4426"TVA deductibila"

175,56
6.2 Se achita contravaloarea facturii emise de furnizor din avansul de trezorerie.
401 "Furnizori"

542"Avansuri de
trezorerie"
1.099,56
6.3 La ntoarcerea soferului din deplasare, n 14.02.2008 se restituie casieriei suma necheltuita n valoare de 398,42 lei.
581 "Viramente interne" = 542"Casa n lei" 398,42
5311 "Casa n lei" =5 581 "Viramente interne" 398,42
6.4 n data de 15.02.2008 se elibereaza n consum pe baza bonului de consum 11 bucati rulmenti 6210.

Intrari Iesiri Stoc Pret Valoare
02.03.07-

- 12 216 2.592
13.03.07 4 -

231 924
15.03.07 - 11

220 2.420
Si+Vi 2.592+924
CMP = ______ = ________________ = 220
qs+qi 12+4
K= 220*11=2.420
6024 " Cheltuieli privind piesele
de schimb"
= 3024"Piese de schimb " 2.420
7. n data de 02.03.2007 stocul de materiale auxiliare al societatii era de 117kg vopsea grund, cost de achizitie de 11 .60 lei/kg.
7.1.n data de 14.03.2008 societatea achizitioneaza pe baza de factura fiscala, de la SC Dragustin SRL Salonta, 27kg vopsea grund la pret de achizitie de
11,60 lei/kg, TVA 19%.
% = 401 "Furnizori" 373,35
3021 "Materiale auxiliare"

313,74
4426"TVA deductibila"

59,61
7.2. In data de 15.02.2008 se elibereaza din gestiune pe baza de bon de consum 22kg vopsea grund necesare fluxului de productie

Intrari Iesiri Stoc Pret Valoare
02.03.07-

- 117 11,59 1.356,03
14.03.07 27 -

11, 62 313,74
15.03.07 - 22

11,60 255,20
Si+Vi 1.356,03+313,74
CMP = ______ = ________________ = 11,60
qs+qi 117+27



K= 11,60*22=255,20
8. n data de 02.03.2008 societatea avea n stoc 2151itri combustibil lichid (motorina), cost de achizitie 3,95 lei/litru
8.1 n data de 20.03.2008 societatea cumpara de la SNP Petrom SA Salonta 241itri motorina la pret de achizitie de 3,98 lei/litru, TVA 19%.
% = 401 "Furnizori" 1.138,68
3022"Combustibil"

956,88
4426"TVA deductibila"

181,80
9. n baza contractului de sponsorizare ncheiat ntre SC Mobilsal SA si Asociatia Sportiva Shotokan Salonta, societatea sponsorizeaza clubul sportiv cu 2mc
de cherestea din rasinoase (pentru reamenajarea salii de antrenamente): 2mc x 321lei/mc = 642 lei.
6582"Cheltuieli privind = 301 "Materii prime" 6.42
donatii si subventii"

10 . n data de 03.03.2008 societatea nregistreaza vnzace de produse, n valoare de 2 lei prin magazin propriu:
371 "Marfuri" = 345 "Produse finite" 642
11. n data de 03.03.2008 se nregistreaza obtinerea de ambalaje, pentru protectia marfurilor din productie proprie de forma cutiilor de scanduri:
381 "Ambalaje" = 711 "Variatia
stocurilor"
642
12. n data de 10.03.2007 societatea vinde 72 buc de dulapuri pentru dormitoare:
411 "Clienti" = 707 "Venituri din
vanzarea marfurilor"
642
13. n data de 16.03.2007 se ncaseaza contravaloarea dulapurilor vandute prin contul de disponibil din banca:
5121 "Conturi la banci in lei" = 411 "Clienti" 642
14. n data de 17.03.2007 se nregistreaza consumul de ambalaje necesar pentru ambalarea produselor, pe baza bonului de consum
608 "Cheltuieli privind
ambalajele"
= 381 "Ambalaje" 12.347
15.n data de 22.03.2008 societatea vinde marfuri unui client caruia i acorda un rabat pentru defecte de calitate de 6%, remiza pentru fidelitatea
clientului 10% si scont de decontare pentru plata nainte de scadenta de 2 %.
6021 "Cheltuieli cu materiale = 3 021 "Materiale 255,20
auxiliare" auxiliare"
Valoarea bruta a marfurilor vndute
Rabat 1(8.567* 6 % )
8.567
514
Remiza 2 (8.052* 10 % ) 8.052 805,20
Net comercial
Scont decontare (* 2 %)
7.246,80144,93
Net financiar 7.101,87
TVA deductibil 1.349,35
Total factura 8.451,22
411 "Clienti" = % 8.451.22

707 " Venituri din
vnzarea marfurilor"
7.101,87

4427 "TVA colectata" 1.349,35
16. Societatea SC Mobilsal SA n data de 16.03.2008 efectueaza
un export de mobila pentru camere de zi n comision, facturnd marfurile clientului extern la pret de livrare de 18000 euro. Comisionul societatii este de 8%
din valoarea externa. Cursul de schimb valutar fiind de 3.75 lei
4111 "Clienti" = % 67.500

401 "Furnizori" 62.100

704 "Venituri din 5.400

lucrari executate si


servicii prestate"

17. n data de 17.03.2008 se nregistreaza ncasarea clientului extern, prin disponibilul din banca n valuta
5124 "Conturi la banci n = 4111 "Clienti" 67.500
valuta"

18. Se nregistreaza scaderea din gestiune a marfurilor vndute
Cont Sold initial Sold initial Rulaj Rulaj

debitor creditor debitor creditor
371 58.965 - 254.657 105.257
378 - 87.856 -

Si378+Rc378 87.856+0
Kr = _______________ = ___________________ = 0,212406
Si371+Rd371 158.965+254.657
S378 =Rc371+Kr378= 105257*0.212406=22.357,21
% = 371 "Marfuri" 105.257
607 "Cheltuieli privind

81.550,44
667"Cheltuieli privind sconturile acordate" = 411 "Clienti" 144,93
marfurile"

378 "Diferente de pret la

22.357,21
marfuri"

4428 "TVA neexigibila"

1.349,35
3.2 CONTABILITATEA OPERAIILOR PRIVIND PRODUSELE FABRICATE
3.2.1.Contabilitatea si gestiunea produselor
Activitatea desfasurata de unitatile patrimoniale cu caracter productiv se concretizeaza n obtinerea de produse, de natura semifabricatelor, produselor finite
si a produselor reziduale.
Semifabricatele reprezinta bunuri al caror proces de productie s-a ncheiat (terminat) ntr-o sectie sau faza de fabricatie si care urmeaza sa-si continue
procesul tehnologic n alte sectii sau faze de fabricatie, sau urmeaza sa fie livrate tertilor.
Produsele finite reprezinta bunurile care au parcurs n ntregime fazele procesului de productie urmnd a fi depozitate n vederea livrarii lor catre clienti.
Produsele reziduale sunt reprezentate de rebuturi, materiale recuperabile sau deseuri, care urmeaza a fi valorificate, n aceasta stare, catre terti.
Potrivit Planului de conturi general, contabilitatea stocurilor de produse fabricate se realizeaza cu ajutorul urmatoarelor conturi din grupa 34"Produse":
341"Semifabricate".
345"Produse finite".
346"Produse reziduale".
348"Diferente de pret la produse".
Dupa ce au fost obtinute si stocate, produsele fabricate sunt vndute catre terte persoane (clienti), veniturile obtinute ncadrndu-se n categoria veniturilor
generatede activitatea de baza, fiind legate n mod direct de profilul principal de activitate al agentilor economici. Sunt considerate deci venituri din
activitatea de exploatare, reprezentnd cea mai mare pondere n totalul acestora.
Produsele fabricate sunt destinate vnzarii, ceea ce presupune un flux material al acestora, prezentat n figura urmatoare:
PRODUCTIE STOCARI VANZARI
nregistrarea n contabilitate a operatiunilor de obtinere, stocare si vnzare a produselor se poate realiza n functie de tipul de inventar utilizat si anume,
inventar permanent sau inventar intermitent.
n cazul utilizarii inventarului permanent, toate operatiile privind intrarea de produse finite se nregistreaza la costuri de productie efective sau la preturi
prestabilite (standard), n contul 345"Produse finite".
a. nregistrarea n contabilitate a produselor finite n cazul utilizarii costurilor de
productie efective.
Aceasta varianta este utilizata mai rar, deoarece presupune cunoasterea costurilor de productie efective a produselor n timpul lunii, n momentul
obtinerii lor.
b. nregistrarea n contabilitate a produselor finite n cazul utilizarii preturilor
prestabilite (standard).
De regula, costurile de productie efective se determina la sfrsitul perioadei de gestiune (cu ajutorul contabilitatii de gestiune), deci pentru produsele finite
obtinute n cursul perioadei de gestiune, nu se cunoaste costul de productie efectiv n momentul obtinerii lor din procesul de productie, fiind necesara
nregistrarea lor la preturi prestabilite (standard). La sfrsitul perioadei se vor calcula diferentele dintre costurile de productie efective si preturile
prestabilite, care se vor nregistra n conturile de diferente.
n cazul utilizarii inventarului intermitent, se schimba functia conturilor de stocuri, acestea functionnd doar la nceputul si sfrsitul perioadei de
gestiune. Daca conturile de produse prezinta sold la nceputul exercitiului financiar, se considera ca aceste produse existente n stoc sunt destinate vnzarii n
perioada de gestiune si se nregistreaza destocarea sau iesirea din gestiune prin contul 711 "Variatia stocurilor"
n timpul perioadei de gestiune, obtinerea de produse nu se nregistreaza n conturile de produse, considerndu-se ca acestea sunt destinate vnzarii n
aceeasi perioada si nu stocarii. La sfrsitul perioadei de gestiune se stabileste prin inventariere stocul de produse finite existente n depozit, care se va
nregistra n contul 711 "Variatia stocurilor"
nregistrarea n contabilitate a operatiunilor de obtinere, stocare si vnzare a produselor se poate realiza n functie de tipul de inventar utilizat si anume,
inventar permanent sau inventar intermitent.
Montarea n produse se face n flux continuu, n linii de montare, n care se folosesc repere din lemn masiv, panouri si rame, rezultate din procesul de
fabricatie, precum si alte repere si subansambluri, procurate prin cooperarea n productie (sertare, accesorii si feronerii, materiale pentru tapiterie etc.)
ntr-un proces de fabricatie modern, sectiile de prelucrari mecanice ale reperelor din lemn masiv lipsesc, acestea procurndu-se prin cooperarea de la unitati
de productie specializate. La fel se procedeaza si cu panourile din PAL, PFL, placaj, furnire, componente de sertare etc.
Se poate organiza astfel o productie diversificata de mobila, pentru mobilarea camerelor de zi, camerelor de dormit, tineret etc.
Ca urmare a practicarii pe scara larga a cooperarii si specializarii n productie, procesul de fabricatie la o mobila corp cuprinde urmatoarele tehnologii
(procese tehnologice): calibrarea panourilor la grosime, furniruirea, prelucrarea mecanica a panourilor, pregatirea pentru finisare si finisarea, asamblarea,
receptia si ambalarea. Tehnologia de prelucrare se desfasoara n flux continuu, folosind liniile de prelucrare semiautomate si automate.
Procesul de productie pentru reperele si subansamblele produsului "Dulap cu 3 usi Hacienda" cuprinde urmatoarele faze.
Croit masive: se ia materia prima din uscatorie si se croieste dupa dimensiunile stabilite n fisa de croire, iar aceste repere croite la dimensiuni
brute trec la rindeluire pe cele patru fete. De aici urmeaza croirea (dimensionarea) la dimensiunile nete. Reperele din care se executa tabliile
dulapurilor se trec la masinile de frezat panouri, iar apoi la calibrarea grosimii. Toate aceste repere urmeaza fluxul tehnologic din sectorul II -
prelucrari macanice- unde se executa profilarea, gaurirea si montarea de proba.
Urmatoarea faza prin care trec aceste repere este slefuirea cu o granulatie dura, umectarea (se sterg reperele cu fase umede pentru a ridica fibra
lemnului,iar la urmatoarea slefuire aceasta se taie) si n final slefuirea cu o granulatie fina.
Se trece la urmatoarea faza si anume la asamblarea subansamblelor si a corpurilor (faza executata n sectorul IV.a), tot aici avnd loc si pregatirea
pentru finisaj (se iau muchiile canturilor, se slefuiesc profilele si se executa mici reparatii, daca sunt necesare).
Urmatoarea faza prin care trec produsele se executa n sectorul montaj-finisaj (sectorul V.a), unde se aplica baituirea si lacuirea precum si feroneria
aferenta fiecarui reper.
Montarea finala si retusul dupa lacuire se executa n sectorul V.b si reprezinta una dintre ultimele si cele mai importante faze de fabricatie.
-n ultima faza a procesului de productie se executa ambalarea produselor n vederea livrarii acestora catre clienti
3.2.2Contabilitatea si gestiunea productiei n curs de executie
Stocurile de productie n curs de executie reprezinta productia care nu a trecut prin toate fazele (stadiile) de fabricatie prevazute n procesul tehnologic,
precum si produsele nesupuse probelor si receptiei tehnice sau necomplete n ntregime. n cadrul productiei n curs de executie se cuprind, de asemenea,
lucrarile si serviciile precum si studiile n curs de executie sau neterminate.
Determinarea productiei neterminate se face prin inventariere la sfrsitul perioadei de gestiune (lunii), iar evaluarea si nregistrarea se face la cost de
productie.
n practica contabila romneasca normele recomanda determinarea valorii productiei n curs de executie fie prin inventarierea productiei neterminate la
finele perioadei, prin metode tehnice de constare a stadiului sau gradului de efectuare a operatiilor tehnologice, fie prin metoda contabila, valoarea productiei
n curs de executie fiind egala cu dieferenta ntre totalul cheltuielilor de productie obtinute, n cel de-al doilea caz fiind obligatorie inventarierea productiei n
curs la finele exercitiului.
Stocurile de productie n curs de executie nu sunt nscrise direct n contul de rezultate ci doar diferenta ntre stocul final si stocul initial aferente acestor
stocuri.
n fapt, productia n curs de executie se caracterizeaza, din punct de vedere contabil n cheltuieli. Cu ocazia ntocmirii bilantului contabil se impune
"stocarea" cheltuielilor aferente productiei neterminate, n vederea oglindirii acestora n contul de bilant patrimonial. n consecinta conturile de stocuri de
productie n curs de executie au o existenta efemera, ele utilizndu-se numai pentru a "stoca" cheltuielile aferente productiei neterminate n ultima zi a
exercitiului financiar expirabil, urmnd ca ele sa se nchida prin articole contabile inverse n prima zi a exercitiului financiar urmator.
Potrivit Planului de conturi general, contabilitatea stocurilor de productie n curs de executie se realizeaza cu ajutorul urmatoarelor conturi din grupa
33"Productia n curs de executie".
. 331 "Produse n curs de executie".
. 332 "Lucrari si servicii n curs de executie".
Cu ajutorul contului 331"Produse n curs de executie" se tine evidenta stocurilor de produse n curs de executie existente la sfrsitul perioadei, dupa
continutul economic fiind un cont de active circulante, care nu a parcurs toate stadiile de prelucrare, nefiind terminate la finele perioadei de gestiune.
Produsele n curs de executie obtinute, la sfrsitul peroadei stabilite pe baza de inventar sunt nregistrate la cost de productie ele vor iesi din gestiune la
nceputul perioadei urmatoare.
n concordanta cu principiul independentei exercitiilor financiare, fluxurile contabile privind destocarea\ restocarea intermitenta a productie n curs de
executie genereaza urmatoarele fluxuri contabile:
destocarea la nceputul perioadei a referinta, de regula la nceputul exercitiul financiar, a stocurilor de productie n curs de executie provenite
din perioada precedenta.
stocarea la sfrsitul perioadei de referinta, de regula la sfrsitul excercitiului expirabil, a productiei n curs de executie determinata pe baza de
inventarefizice.
3.2.3.Monografie contabila privind produsele
1. Se nregistreaza n contabilitate operatiile aferente obtinerii din productie proprie a 100 bucati dulapuri "Dulap cu 3 usi Hacienda", pe baza comenzii din
03.03.2005, cu scopul livrarii acestor produse catre firma TIMGRO din Olanda
1.1 n data de 24.03.2008 se obtin din productie proprie 100 bucati dulapuri, la pretul de productie standard (prestabilit) de 1.254 lei/bucata. Pretul standard
total al produselor fabricate este n valoare de 125.400 lei (100 bucati x 1.254 lei/bucata).
345 "Produse finite" = 711 "Variatia
stocurilor"
125.400
Pretul de productie standard a fost determinat pe baza antecalculatiei de pret, efectuate de societate n momentul lansarii comenzii (celor 100 bucati
dulapuri) n productie
Antecalculul de pret a fost realizat asupra unei bucati din comanda respectiva, prin aceasta urmarindu-se ncorporarea tuturor cheltuielilor necesare obtinerii
productiei celor 100 bucati dulapuri.
n data de 25.31.2007 pe baza bonului de predare se nregistreaza intrarea produselor finite (100 bucati dulapuri "Dulap cu 3 usi Hacienda") obtinute din
productie proprie, n gestiunea unitatii, la pretul de nregistrare de 1.254 lei.
innd cont de faptul ca produsele obtinute sunt destinate exportului, vom lua n considerare cursul de schimb al valutei cu care se opereaza produsele pe
piata externa (cursul de schimb al monedei EURO din data n care a fost nregistrata intrarea produselor n gestiunea unitatii si n contabilitate), stabilindu-se
astfel pretul unitar n valuta al produselor.
-Curs de schimb al monedei EURO la 25.01.2008 : 3.48 lei/EURO.
- Pret prestabilit al produselor : 1254
________________________________________________________
- Pret in valuta al unui produs: 1254/3.48 = 360,34 EURO
1.2 La data de 28.03.2007 n cadrul compartimentului pregatire-programare-lansare din cadrul societatii, se determina costul efectiv de productie al unui
produs, n valoare totala de 1174 lei/bucata, prin nsumarea tuturor cheltuielilor efectuate n decursul lunii, aferente obtinerii produselor (cheltuieli materiale,
salariale, cheltuieli comune ale sectiei, de desfacere).
Vom determina n continuare diferenta de pret dintre pretul prestabilit (standard) si costul efectiv de productie.
-Valoarea la pret standard 1000 buc*1254=125.400 lei
- valoarea la cost de productie 1000 buc*1174=117.400 lei
________________________________________________________
- Diferenta de pret aferenta intrarilor in gestiune 8000 lei
Diferenta de pret aferenta intrarilor n gestiune este favorabila deoarece pretul prestabilit (standard) este mai mare dect costul efectiv de productie si va fi
nregistrata n contabilitate astfel:
348"Diferente de pret la produse" = 711 "Variatia 8000

stocurilor"
1.3. n data de 29.03.2008 societatea vinde produsele obtinute din productie proprie, pe baza comenzii lansate de firma TIMGRO din Olanda, la pretul de
vnzare de 124.690
-cantitate livrata 100 buc
- pretul produs n valuta 360,34 EURO/ buc
- curs de schimb euro la 29.01.2008 3,35 lei/EURO
________________________________________________________
- valoarea totala a produselor n valuta 36.034 EURO
- valoarea totala a produselor n lei 120.713,90 lei
nregistrarea n contabilitate a livrarii produselor catre clientul extern se va realiza
astfel:
411 "Clienti" = 701 "Venituri din vnzarea produselor 120.713,90

finite"

Cheltuielile de transport precum si asigurarea bunurilor pe timpul transportului sunt suportate n totalitate de beneficiar, societatea fiind raspunzatoare de
integritatea produselor pna n momentul ncarcarii acestora n mijloacele de transport si a efectuarii controlului vamal din punctul vamal teritorial Salonta.
1.4 Societatea descarca gestiunea pentru produsele finite vndute, astfel:
100 bucati dulapuri x 1254lei/buc. = 125.400 lei
711"Variatia = 345"Produse finite" 125.400
stocurilor"

Concomitent se determina diferenta de pret aferenta iesirilor din gestiune cu ajutorul coeficientului de repartizare (K), care se determina prin formula:
Dif. Pret initiale (Sid 348)-Dif.pret pentru intrari (Rd348)
K = _________________________________________________________________
Val.stoc initial la pret standard (Sid 345)+ Val. Intrari la pret standard (Rd 345)
Pentru aceasta vom trece la preluarea soldurilor initiale ale conturilor 345"Produse finite" si 348"Diferente de pret la produse" din balanta de verificare.
-Sold initial debitor cont 348 145,56
-Sold initial debitor cont 345 174.609,93
- Rulaj debitor cont 348 8000
- Rulaj debitor cont 345 125.400
145,56+8000
K = ___________________ = 0.027150
174.609,93+125.400
n continuare aplicam coeficientul de repartizare K asupra descarcarii de gestiune la pretul standard (prestabilit), astfel: 0.027150*125.400=3.404,61
Aceasta suma reprezinta diferenta de pret aferenta iesirilor de produse din gestiunea societatii, diferenta care n aceasta situatie este favorabila si care va fi
nregistrata n contabilitate astfel:
71 l"Variatia stocurilor" = 348"Diferente de 3.404,61

pret la produse"

2. n data de 30.03.2008 societatea MOBILSAL ncaseaza contravaloarea facturii din 29.01.2008, n valoare totala de 36.034 EURO, prin contul de
disponibil la banca n valuta, la cursul de schimb de 3,60 lei/EURO.
- curs de schimb la livrare 3,35 lei/ EURO 1.207,90 lei
- curs de schimb la incasare 3,60 lei/EURO 129722,40 lei
___________________________________________________________________
- diferente curs favorabile 3,48 EURO*(3.60-3.35)= 9008,5
- valoarea totala a produselor n lei 120.713,90 lei
5124"Conturi la banci n = % 129.722,24
valuta"
411 "Clienti" 1.2071,90
765"Venituri din diferente de 9.008,5
curs valutar"
3.3 DEPRECIEREA STOCURILOR
3.3.1 Deprecierea - caracterizare n viziunea normelor internationale
Un provizion ar trebui recunoscut numai cnd ntreprinderea are o obligatie curenta generata de un eveniment anterior este probabil; ca o iesire de resurse
care sa afecteze beneficiile economice sa fie necesara pentru a onora obligatia respectiva si poate fi realizata o buna estimare a valorii obligatiei
Conditiile de risc si incertitudine n care sunt gestionate stocurile de bunuri impun ca masura de prevenire crearea unor provizii la dispozitia ntreprinderii,
pentru acoperirea eventualelor pierderi prin depreciere. Aceste provizii se constituie la sfrsitul fiecarui an, urmnd a fi utilizate n anul urmator la
constatarea deprecierii.
Provizioanele sunt obligatii reale, nsa se refera la sume sau momente incerte, ceea ce le confera si semnificatia de obligatii estimate.
La nchiderea exercitiului valoarea de intrare a stocurilor si productiei n curs de executie se compara cu valoarea actuala fiind retinuta pentru nregistrarea
n contabilitate numai situatia n care valoarea de intrare este superioara valorii actuale, diferenta impunnd constituirea unui provizion pentru deprecierea
stocurilor si productiei n curs de executie.
6

Determinarea valorii bilantiere se face n mod separat penrtu fiecare categorie de stocuri si productie n curs de executie, constituindu-se daca este cazul,
provizioane distincte pentru deprecierea materiilor prime, materialelor consumabile, obiectelor de inventar, productiei n curs de executie, produselor,
stocurile aflate la terti, animalelor, marfurilor.
Natura economica si tehnica contabila a acestor provizioane este similara cu cea a celorlalte provizioane pentru deprecierea bunurilor.
Constituirea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor se face pe calea autofinantarii, adica prin includerea unor cote parti n cheltuielile de exploatare.
In principiu la nchiderea exercitiului financiar, cu ocazia inventarierii, valoarea de intrare n gestiune a stocurilor si productiei n curs de executie se
compara cu valoarea de inventar a acestora. Valoarea de inventar este data de pretul pietei si de utilitatea bunurilor respective.
Daca valoarea de intrare este mai mare dect valoarea de inventar, aceasta se nregistreaza n contabilitate, iar pentru diferenta dintre valoarea contabila de
intrare si valoarea de inventar firma poate constitui un provizion.
n afara provizioanelor pentru deprecierea stocurilor se pot constitui si provizioane reglementate n baza unor dispozitii legale exprese, deocamdata
neexistente n tara noastra. Legislatia si practica contabila franceza opereaza cu doua tipuri de asemenea provizioane si anume: provizioane pentru cresterea
de pret si provizioane pentru fluctuatii de curs, fiind interzis cumulul acestor doua provizioane.
Tehnica de nregistrare contabila este asemanatoare cu a celorlalte provizioane reglementate.
Provizionaele pentru majorarea preturilor au fost instituite pentru a permite ntreprinderilor sa deduca din bazele de impozitare o fractiune din beneficiile
afectate pentru reconstituirea stocurilor, n caz de crestere importanta de preturi.
Textele legale franceze prevad ca atunci cnd pentru un material sau pentru un produs dat se constata, pe parcursul unei perioade care nu poate depasi doua
exercitii succesive, o crestere de preturi superioara procentului de 10%, ntreprinderea este ndreptatita sa constituie un provizion corespunzator fractiunii
care depaseste limita de 10%.
Provizioanele pentru fluctuatii de cursuri. Legislatia franceza admite, ca n cazul materialelor achizitionate pe teritoriul national si pentru care preturile sunt
strns legate de variatia preturilor internationale sau n cazul n care ntreprinderea executa prima transformare a materialelor achizitionate pe pietele
internationale, sa se constituie provizioane pentru fluctuatii de cursuri.
Marimea cheltuielior anuale cu aceste provizioane este limitata de marimea beneficiului exercitiului considerat.
Asa cum se subliniaza n literatura de specialitate, notiunea de provizioane pentru deprecierea stocurilor comporta o dubla interpretare.
interpretare economica, potrivit careia aceste provizioane reprezinta o cheltuiala la constituire sau majorare, respectiv un venit la diminuare sau
anulare.
interpretare contabila, pe baza careia provizioanele pentru deprecierea stocurilor constituie o modalitate de rectificare a valorii acestor elemente
patrimoniale de valoarea lor bruta la valoarea neta.
Ca tehnici practica franceza utilizeaza doua metode: metoda generala si metoda crearii si anularii globale a provizioanelor.
Metoda generala consta n crearea si cresterea provizoanelor nregistrndu-se totodata o crestere a cheltuielilor, si diminuarea sau anularea lor, prin virarea
partiala sau totala a acestora la venituri din provizioane; metoda poate fi aplicata pe categorii de stocuri sau pe ansamblu.
Normalizatorii contabili romni recomanda delimitarea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor si productiei n curs de executie pe feluri de
provizioane.
3..3.2. Contabilitatea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor si a productiei n curs de executie
Provizioanele pentru fluctuatii de cursuri, ca si cele pentru cresterea preturilor sunt constituite n legatura cu renoirea stocurilor deja existente si au caracter
de provizioane reglementate. Provizioanele pentru fluctuatii de curs valutar se deosebesc de provizioanele constituite pentru pierderi din schimb valutar, care
sunt provizioane pentru riscuri si cheltuieli create ca urmare a constatarii unor pierderi latente rezultate din conversia unor elemente patrimoniale respectiv
creante si datorii evaluate n devize.
Pentru deprecierea stocurilor de marfuri, materii prime si materiale, materiale de natura obiectelor de inventar, produse si alte bunuri materiale, precum si a
productiei n curs de executie, de regula, la finele exercitiului financiar, cu ocazia inventarierii, se constituie provizioane pe seama cheltuielilor.
n perioada urmatoare la finele fiecarui exercitiu financiar sau la iesirea din patrimoniu a bunurilor respective, provizioanele constituite se suplimenteaza, se
diminueaza sau se anuleaza astfel:
n situatia n care deprecierea este superioara provizionului constituit se constituie un provizion suplimentar
n cazul n care deprecierea constatata este superioara provizionului constituit, diferenta se deduce din provizionul constituit si se nregistreaza
la venituri
cu ocazia anularii unui provizion, la iesirea din patrimoniu a stocurilor, provizioanele constituite se nregistreaza la venituri
Metoda anularii si crearii globale a provizioanelor: provizioanele aferente stocurilor initiale sunt anulate prin virarea lor la venituri iar provizioanele
corespunzatoare stocurilor finale sunt create prin majorarea concomitenta a cheltuielilor.
Cheltuielile ocazionate de constituirea si suplimentarea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor si productiei n curs de executie sunt nregistrate n
contul 6814 "Cheltuieli de exploatare privind provizioane pentru deprecierea activelor circulante"
Diminuarile si anularile de provizioane aferente stocurilor si productiei n curs de executie constau n virarea acestora, partiala sau totala, la venituri si sunt
registrate an contul 7814 "Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante".
3.3.3 Monografie contabila privind deprecierea stocurilor
1. La sfarsitul lunii, o data cu ocazia inventarierii, comisia pentru inventariere constata stocuri de materii prime care au suferit o depreciere reversibila.
Pentru deprecierea stocurilor de materii prime s-au constituit provizioane de 10.000 lei, pe seama cheltuielilor de exploatare.
6841=391 10.000
2. Aceste provizioane nu s-au folosit pana la sfarsitul anului, deci se anuleaza, constituind realizarea unor venituri.
391=7814 10.000
3. Cu ocazia inventarierii se constata deprecieri la marfuri in valoare de 20.000 si se constituie provizion.
6814=397 20.000
4. La sfarsitul anului se constata ca provizionul constituit nu a fost stabilit corespunzator , putandu-se utiliza urmatoarele situatii:
a) se diminueaza provizionul constituit la nceputul anului cu suma de 5.000 lei
397 "Provizioane pt = 7814,, Venituri din 5.000
deprecierea

provizioane pt

marfurilor"

deprecierea activelor


circulante"

b) se anuleaza provizionul constituit si se constituie un nou provizion
anulare
397 "Provizioane pt = 7814,, Venituri din 20.000
deprecierea

provizioane pt

marfurilor"

deprecierea activelor


circulante"

constituire
6814 "cheluieli de
exploatare privind
provizioanele pentru
deprecierea activelor
circulante
= 397 "Provizioane pentru
deprecierea marfurilor"
15.000
5. Se constituie un provizion pentru deprecierea produselor n suma de 8.000 lei
6814 "Cheltuieli de = 394 "Provizioane pt 8.000
exploatare privind deprecierea
produselor"

provizioanele pt
deprecierea activelor
circulante"
6. Se suplimenteaza provizionul constituit cu suma de 1.000

CAPITOLUL 4 CONCLUZII sI PROPUNERI
Pe baza legii nr. 15 si 31 din 1990 ncepnd din 23 noiembrie 1990, sectia
Mobila
a fostei C.P.L. Oradea se transforma n S.C. "MOBILSAL" S.A. Salonta, redobndind
personalitatea juridica si avnd un capital integral de stat si un numar total de 340 salariati,
pentru ca n anul 1992 sa devina societate cu capital integral privat cu un numar de 314
angajati, avnd sediul social pe str. Piata Democratiei nr.6.
Profilul societatii este de productie si desfacere de mobila corp si tapitate, productia realizata fiind compusa din programul "stil rustic scandinav" cu
elemente de sculptura (mobilier pentru dormitoare, sufragerii, camere de zi) si din mobilier cu finisaje speciale (mobilier pentru sufragerii, camere de zi,
cu finisaj mat n natur si n diferite culori). Productia este realizata n marea majoritate pentru export, pe baza contractelor si a comenzilor clientilor
externi din Olanda, Germania, Marea Britanie.
Firma SC "MOBILSAL" S.A. produce exclusiv pentru export. Datorita calitatii exceptionale si datorita imaginii firmei, mobila produsa la firma salontana
SC "MOBILSAL" S.A. are o larga piata de desfacere si pentru Rusia si SUA.
Produsele realizate sunt de o calitate superioara, satisfacnd toate cerintele si nevoile partenerilor, unde sunt exportate aceste mobiliere.
Totodata modelele pe care le fabrica aceasta firma sunt renumite si datorita design-ului deosebit.
Stocurile reprezinta ansamblul bunurilor si serviciilor care intevin n cadrul ciclului de exploatare, fie pentru a fi vndute n aceeasi stare sau la terminarea
procesului de productie, fie pentru a fi consumate cu ocazia primei utilizari.
Stocurile sunt active detinute pentru a fi vndute n cursul normal al activitatii; n curs de productie, pentru o astfel de vnzare; sub forma de materii prime
sau furnituri care trebuie sa fie consumate n procesul de prestare de servicii.
393 "Provizioane pt = 7814 " Venituri din 1.000
deprecierea

provizioane pt

productiei n curs de

deprecierea activelor

executie"

circulante"

Conform IAS 2 stocurile sunt definite ca toate activele obtinute n scopul revnzarii pentru desfasurarea normala a activitatii, inclusiv terenurile si alte
mijlooace fixe. Un activ achizitionat n alte scopuri dect vnzarea n desfasurarea normala a activitatii nu devine stoc n baza unei decizii ulterioare de
vnzare a acestuia.
n modelul bilantier din tara noastra, sunt individualizate urmatoarele categorii de bunuri:
materiile prime participa direct la fabricarea produselor si se regasesc n produsul finit integral sau partial, fie n starea lor intiala, fie transformata
materiale consumabile participa sau ajuta la desfasurarea procesului de productie sau, n general, de exploatare, fara a se regasi, de regula, n
produsul finit.
Materiale de natura obiectelor de inventar reprezinta bunuri cu o valoare mai mica dect limita prevazuta de lege, pentru a fi considerate mijloace
fixe, indiferent de durata lor de serviciu, sau o durata mai mica de un an, indiferent de valoarea lor, precum si bunurile asimilate acestora. .
Stocuri aflate la terti reprezinta diferitele materiale de natura stocurilor aflate n curs de aprovizionare, trimise spre prelucrare la terti, aflate n
custodie sau consignatie la terti. n fapt ele sunt stocuri de materii si materiale, de obiecte de inventar, de produse, de animale, de marfuri si de
ambalaje, care patrimonial apartin ntreprinderii, dar fizic se gasesc la terti sau sunt n curs de aprivizionare.
Productia n curs de executie este productia care nu a parcurs toate fazele de prelucare, prevazute n procesul tehnologic, precum si produsele
nesupuse probelor si receptiei tehnice sau necompletate n ntregime.
Semifabricatele sunt produsele al caror proces tehnologic a fost terminat pentru o faza de fabricatie si care vor continua procesul de fabricatie n
alte sectii, pentru parcurgerea celorlalte faze, sau vor fi vndute tertilor
Produsele finite sunt produsele care au parcurs toate fazele procesului de fabricatie si au fost depozitate, n vederea vnzarii, sau au fost livrate
direct clientilor.
Produsele reziduale sunt elementele secundare rezultate din procesul de fabricatie: rebuturi, materiale recuperabile, deseuri.
Animalele: post care se refera la animalele nascute sau cele tinere de orice fel, cele crescute si folosite pentru reprodutie, cele puse la ngrasat
pentru a fi valorificate, cele crescute pentru productia de lna, lapte si blana, precum si coloniile de albine.
Marfurile sunt acele care au fost achizitionate pentru a fi revndute n aceeasi stare sau dupa ce au suportat o foarte usoara transformare.
Ambalajele sunt bunurile necesare pentru protectia materialelor si marfurilor pe timpul transportului si depozitarii sau pentru o ct mai buna
prezentare comerciala a acestora.
Recunosterea, masurarea si evaluarea stocurilor este determinarea valorii la care acestea vor fi recunoscute n bilant si vor influenta contul de profit si
pierdere, oferind o altenativa acelor tratamente contabile care, prin cresterea si descresterea valorii stocului, determinate de acestea, ajusteaza profiturile n
concordanta cu ceea ce este avantajos pentru conducere.
Stocurile trebuie evaluate la cea mai mica valoarea dintre cost si valoarea neta de
realizare.
a)Costul stocurilor se refera la costurile de achizitie, costurile de transformare si
alte costuri angajate pentru a aduce bunurile n locul si n starea n care ele se gasesc.
Costurile de achizitie cuprind:
pretul de cumparare
taxele vamale si alte taxe (altele dect taxele recuperabile ulterior de ntreprindere de la administratia fiscala)
cheltuielile de transport, de manipulare si alte costuri direct imputabile achizitiei de marfuri, materiale si servicii
Alte costuri
Celelalte costuri nu sunt incluse n costul stocurilor dect n masura n care ele sunt angajate pentru a duce stocurile la locul si n starea n care ele se gasesc
Costurile de transformare cuprind:
cheltuielile directe legate de unitatile produse, precum manopera directa
cota parte din cheltuielile indirecte de productie, fixe si variabile, ocazionate
de transformarea materiilor prime n produse finite.
b)Valoarea neta de realizare
La nchiderea exercitiului, stocurile trebuie sa fie evaluate la costul lor sau la valoarea lor realizabila neta, daca aceasta din urma este mai mica.
Estimarea valorii realizabile nete trebuie sa tina cont de destinatia elementului considerat. Astfel, elementele care fac parte din clauzele unui contract de
vnzare sau de prestare de servicii deja ncheiat, trebuie sa fie evaluate n functie de pretul stipulat n contract.
La organizarea contabilitatii sintetice a stocurilor poate fi adoptata una din cele doua metode recomandate de normele de aplicare a Legii contabilitatii
Metoda inventarului permanent
n cazul utilizarii inventarului permanent n contabilitate, n conturile de stocuri se nregistreaza toate operatiile de intrare si iesire a stocurilor cantitativ si
valoric, ceea ce permite stabilirea si cunoasterea n orice moment a stocurilor, att cantitativ ct si valoric.
Metoda inventarului intermitent
Aceasta metoda presupune stabilirea iesirilor si nregistrarea lor n contabilitate pe baza inventarierii lor la finele fiecarei luni.
Contabilitatea analitica se poate tine n functie de specificul activitatii si necesitatile proprii ale ntreprinderii, dupa una din urmatoarele metode:
. Cantitativ-valorica;
. Operativ-cantitativa;
. Global valorica.
Metoda cantitativ valorica (pe fise de conturi analitice)
n cazul utilizarii acestei metode la locul de depozitare se tine evidenta cantitativa pe categorii de bunuri, iar n contabilitatea generala se tine o evidenta
cantitativ valorica.
Metoda operativ-cantitativa (pe solduri)
n cazul utilizarii acestei metode, la locul de depozitare se tine evidenta cantitativa a bunurilor materiale pe categorii, n contabilitatea generala se tine
evidenta valorica pe gestiuni, iar n cadrul gestiunilor pe grupe si subgrupe de bunuri.
Metoda global-valorica
n cazul utilizarii acestei metode, evidenta se tine numai valoric, att la nivelul gestiunii, ct si n contabilitate, iar periodic se face controlul concordantei
nregistrarilor din evidenta lor.
Contabilitatea materiilor prime si materiale
nregistrarea n contabilitate a mijloacelor materiale se face la valoarea de achizitie, de productie sau la valoarea de piata, dupa caz.
Cantitatile de materiale intrate n urma proceselor de aprovizionare sunt evaluate la pretul de cumparare sau de facturare. Daca ele se procura din import
atunci pretul de facturare se suplimenteaza cu o serie de taxe. n cazul materialelor obtinute evaluarea se va face la nivelul costului efectiv n doua etape, si
anume: n timpul lunii costul prestabilit prin norme care se recorecteaza si la sfrsitul lunii ca diferenta dintre totalul costurilor efective si cele antecalculate.
Materiile prime cu care se aprovizioneaza firma nsumeaza mari cantitati. Stocurile de materii prime si materiale se asigura n general prin aprovizionarea de
la furnizori din tara si de peste hotare, prin productie proprie si prin aport.
Exista situatii cnd unele dintre aceste materiale pot fi vndute, fiind excedentare, trecnd n categoria marfurilor, unele sunt trimise spre prelucrare la terti,
altele sunt n custodie, situatia normala fiind cea a consumului, cnd materiile prime si materialele se scot din gestiunea stocurilor, incluzndu-se n
cheltuielile productiei de baza directe sau indirecte.
Contabilitatea si gestiunea marfurilor si ambalajelor.
Marfurile reprezinta ansamblul bunurilor economice cumparate de unitatile patrimoniale n vederea desfacerii lor catre consumatorii finali, precum si
produsele finite obtinute, vndute prin magazinele proprii de desfacere cu amanuntul.
Dupa destinatia si locul de gestionare marfurile se mpart n urmatoarele categorii:
marfuri aflate n magazine de prezentare si desfacere ale unitatii producatoare
marfuri aflate n depozite cu ridicata destinate vnzarii catre potentalii beneficiari n loturi mari
marfuri aflate n unitatile cu amanuntul destinate desfacerii n cantitati mici catre consumatorii individuali
Organizarea contabilitatii marfurilor este influentata de mai multi factori. Un prim factor l reprezinta forma circulatiei: cu ridicata (en gross) sau cu
amanuntul (en detail). Un alt factor de influenta l constituie metoda de contabilitate a stocurilor folosita: inventarul permanent sau inventarul intermiten
Majoritatea marfurilor fabricate de SC.MOBILSAL sunt destinate exportului.
Stocurile de ambalaje sunt bunuri de natura activelor circulante ce ndeplinesc functia de ambalaje destinate protectiei marfurilor pe timpul prezentarii,
vnzarii, transportului si depozitarii. Contabilitatea produselor
Produsele finite reprezinta bunurile care au parcurs n ntregime fazele procesului de productie urmnd a fi depozitate n vederea livrarii lor catre clienti.
Produsele reziduale sunt reprezentate de rebuturi, materiale recuperabile sau deseuri, care urmeaza a fi valorificate, n aceasta stare, catre terti.
Semifabricatele reprezinta bunuri al caror proces de productie s-a ncheiat (terminat) ntr-o sectie sau faza de fabricatie si care urmeaza sa-si continue
procesul tehnologic n alte sectii sau faze de fabricatie, sau urmeaza sa fie livrate tertilor. Montarea n produse se face n flux continuu, n linii de montare, n
care se folosesc repere din lemn masiv, panouri si rame, rezultate din procesul de fabricatie, precum si alte repere si subansambluri, procurate prin
cooperarea n productie (sertare, accesorii si feronerii, materiale pentru tapiterie etc.)
ntr-un proces de fabricatie modern, sectiile de prelucrari mecanice ale reperelor din lemn masiv lipsesc, acestea procurndu-se prin cooperarea de la unitati
de productie specializate. La fel se procedeaza si cu panourile din PAL, PFL, placaj, furnire, componente de sertare etc.
Se poate organiza astfel o productie diversificata de mobila, pentru mobilarea camerelor de zi, camerelor de dormit, tineret etc.
Ca urmare a practicarii pe scara larga a cooperarii si specializarii n productie, procesul de fabricatie la o mobila corp cuprinde urmatoarele tehnologii
(procese tehnologice): calibrarea panourilor la grosime, furniruirea, prelucrarea mecanica a panourilor, pregatirea pentru finisare si finisarea, asamblarea,
receptia si ambalarea. Tehnologia de prelucrare se desfasoara n flux continuu, folosind liniile de prelucrare semiautomate si automate.
Stocurile de productie n curs de executie reprezinta productia care nu a trecut prin toate fazele (stadiile) de fabricatie prevazute n procesul tehnologic,
precum si produsele nesupuse probelor si receptiei tehnice sau necomplete n ntregime.
Determinarea productiei neterminate se face prin inventariere la sfrsitul perioadei de gestiune (lunii), iar evaluarea si nregistrarea se face la cost de
productie.
Un provizion ar trebui recunoscut numai cnd ntreprinderea are o obligatie curenta generata de un eveniment anterior este probabil; ca o iesire de resurse
care sa afecteze beneficiile economice sa fie necesara pentru a onora obligatia respectiva si poate fi realizata o buna estimare a valorii obligatiei
Provizioanele sunt obligatii reale, nsa se refera la sume sau momente incerte, ceea ce le confera si semnificatia de obligatii estimate.
La nchiderea exercitiului valoarea de intrare a stocurilor si productiei n curs de executie se compara cu valoarea actuala fiind retinuta pentru nregistrarea
n contabilitate numai situatia n care valoarea de intrare este superioara valorii actuale, diferenta impunnd constituirea unui provizion pentru deprecierea
stocurilor si productiei n curs de executie.
BIBLIOGRAFIE
Cretoiu, Gh.& Bucur I.(2003), Contabilitate.Fundamentele si noul cadru juridic, Editura All Beck, Bucuresti
Feleaga, N (2002), Sisteme contabile comparate, vol. 1 si 2, Editura Economica, Bucuresti
Feleaga N.& Malciu L. (2002), Politici si optiuni contabile, Editura Economica, Bucuresti
Feleaga N.& Ionascu I. (2002), Contabilitate financiara, vol. II, Editura Economica, Bucuresti
Matis, D. & Pop, A (2008), Contabilitate financiara, Editura Alma Mater Cluj Napoca
Matis, D (2005), Bazele contabilitatii, aspecte teoretice si practice, Editura Alma Mater Cluj Napoca
Ristea Mihai (2004), Contabilitate financiara, pag 159, Editura Universitara Bucuresti
Ristea Mihai (2002), Optiuni si metode contabile de intreprindere , Editura Tribuna Economica, Bucuresti
XXX - OMFP 1752 din 17.11.2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, publicat in MO nr.1080 din
30.11.2005
XXX - OMFP 1753 din 22.11.2004 pentru aprobarea normei privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de activ si pasiv, publicat in MO
nr.11174 din 13.12.2004
XXX - Ordinul 94/2001 privind intreprinderile mari. Pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a VI a Comunitatilor
Economice Europene si cu Standardele internationale de contabilitate
XXX - Ordinul 306/2002, privind intreprinderile mici si mijlocii. Pentru aprobarea Reglementarilor contabile simplificate, armonizate cu directivele
europene