Documentul prezintă câteva trăsături ale speciilor literare precum proza romantică, proza realistă, proza fantastică și basmul cult. Sunt exemplificate unele opere literare care aparțin fiecărei specii și sunt enumerate caracteristicile fiecăreia.
0 evaluări0% au considerat acest document util (0 voturi)
428 vizualizări75 pagini
Documentul prezintă câteva trăsături ale speciilor literare precum proza romantică, proza realistă, proza fantastică și basmul cult. Sunt exemplificate unele opere literare care aparțin fiecărei specii și sunt enumerate caracteristicile fiecăreia.
Documentul prezintă câteva trăsături ale speciilor literare precum proza romantică, proza realistă, proza fantastică și basmul cult. Sunt exemplificate unele opere literare care aparțin fiecărei specii și sunt enumerate caracteristicile fiecăreia.
Documentul prezintă câteva trăsături ale speciilor literare precum proza romantică, proza realistă, proza fantastică și basmul cult. Sunt exemplificate unele opere literare care aparțin fiecărei specii și sunt enumerate caracteristicile fiecăreia.
Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
Descărcați ca doc, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 75
1. Prezinta trasaturile prozei romantice, prin referire la o opera literara studiata.
Trasaturile prozei romantice sunt :
- inspiratia din istoria nationala - personaje exceptionale in situatii exceptionale - destinul de exceptie al personajului principal - personajul principal este alcatuit din contraste puternice - seria de antiteze - culoarea epocii - spectaculosul gesturilor, replicilor si al scenelor Opera literara Alexandru Lapusneanul, de Costache Negruzzi apartine prozei romantice deoarece intruneste toate trasaturile mai sus enumerate. Se inspira din istoria nationala, prezentandu-ne cei ani ai celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanu dintre !"#-!"$. Ne prezinta un personaj exceptional a%lat in situatii exceptional, cu un destin neo&isnuit. 'ersonajul este alcatuit din contraste puternice, cum ar %i &landete %ata de sotia sa si tiranie, cruzime( schingiuieste si ucide &oierii), siretenie si respecul %ata de cu*antul dat. Antiteza cea mai puternica este intre domnitor si sotia sa, +uxanda. ,l este tiran si crud, aprig si sangeros, pe cand +uxanda este &landa si gingasa. Culoarea epocii este realizata prin detalii *estimentare si prin descrierea o&iceiurilor ( in special in scena din &iserica), care ne introduc in atmos%era timpului. Cate*a replici spectaculoase sunt chiar motto-urile nu*elei: : - .aca *oi nu ma *reti, eu *a *reau /, - Ai sa dai sama, doamna /, - Capul lui 0otoc *rem /, - .e ma *oi scula, pre multi am sa popesc si eu /. Scene memora&ile ar %i : intalnirea dintre &oieri si Alexandru Lapusneanul de la inceputul nu*elei, cand &oierii incearca sa-l con*inga sa se intoarca, dar domnitorul nu se lasa induplecat 1 scena din &iserica, unde Lapusneanul reuseste sa disimuleze cainta pentru toate %aptele sale si sa-i pacaleasca pe &oieri, scena ospatului, in care domnitorul porunceste ca toti cei #2 de &oieri sa %ie macelariti, iar din capetele acestora %ace o piramida. 3n gest spectaculos este acela in care Lapusneanul isi in*ita sotia sa asiste la acest spectacol grotesc, precum si acela in care il arunca pe 0otoc in mainile multimii pentru a %i s%asiat. 2. Prezinta trasaturile prozei realiste, prin referire la o opera literara studiata. Trasaturile prozei realiste sunt : - inspiratia din realitate - prezentarea *eridica si o&iecti*a a lumii - naratorul este omniscient (stie tot ce gandesc si simt personajele sale) - se prezinta personaje cu o trasatura dominanta de caracter - o&iecti*itatea naratiunii - se respecta tiparele scrisului con*entional
+omanul 0ara, de 4oan Sla*ici apartine prozei realiste, deoarece se inspira din *iata targurilor de pro*incie , a &reslelor din ardeal, de la s%arsitul secolului al 545-lea. Tema romanului este prezentarea e%orturilor unei %emei *adu*e dintr-un targ transil*anean, +adna, de a o&tine o pozitie sociala pri*ilegiata intre micii negustori ai locului, prin harnicie si perse*erenta, pentru a asigura un trai mai &un copiilor sai, 'ersida si Trica. Naratiunea este realizata la persoana a 444-a, din perspecti*a unui narator o&iecti*, omniscient. 'ersonajul principal, 0ara, este tipul *adu*ei intreprinzatoare si aprige, sau tipul %emeii capitalist.,a este energica, optimista, a&ordand orice noua situatie cu increderea in s%arsitul &un. 6iica ei, 'ersida, este acelasi tip ca si mama ei, - o 0ara ju*enila /, cum o&ser*a Nicolae 0anolescu. +omanul are doua planuri : planul 0arei si planul iu&irii dintre 'ersida si Natl. 7iata de %amilie a 'ersidei este prezentata in alternanta cu *iata lui Trica in %amilia lui 8ocioaca, starostele cojocarilor. 3. Exemplifica trasaturile prozei fantastice, prin referire la o opera literara studiata. 'roza %antastica are urmatoarele trasaturi : - aparitia &rusca a unui element misterios, inexplica&il, care pertur&a ordinea %ireasca a realitatii - nelinistea si spaima personajelor, care se straduiesc sa inteleaga ce se intampla si sa gaseasca o justi%icare a e*enimentelor - nici o explicatie nu se do*edeste pana la urma pe deplin satis%acatoare - alternanta celor doua planuri : real si ireal pe tot parcursul naratiunii - disparitia limitelor de timp si spatiu - intretinerea tensiunii epice - %inalul am&iguu - ezitarea eroului si a cititorului de a opta pentru o explicatie a e*enimentelor Nu*ela La tiganci, de 0ircea ,liade apartine prozei %antastice, deoarece tema acestei opere este iesirea din timp. 'ersonajul principal penduleaza intre real(spatiul &ucurestean) si ireal ( gradina tigancilor, &ordeiul si casa cea mare). a.Nu*ela incepe cu o calatorie o&isnuita, repetata de 9 ori pe saptamana, de pro%esorul de pian, :a*rilescu. &.Al doilea episod marcheaza intrarea personajului in planul ireal (cand :a*rilescu intra in &ordeiul tigancilor). Aici dispar limitele de timp si spatiu. :a*rilescu tre&uie sa ghiceasca tiganca din cele trei : o tiganca, o grecoaica, o e*reica. ,sueaza, insa, pentru ca se rataceste in amintire, aducandu-si aminte de logodnica sa din tinerete, ;ildegard, pe care o parasise, insurandu-se cu ,lsa. c.:a*rilescu re*ine in realitate si constata cu stupoare ca trecusera !< ani. Nu gaseste nici o explicatie pentru ne%irescul e*enimentelor
d.'ersonajul se reintoarce la tiganci, in ireal, se reintalneste cu ;ildegard si, impreuna calatoresc spre moarte 6inalul nu*elei este am&iguu, o alta trasatura a %antasticului. 4.Argumenteaza apartenenta la specia literara basm cult a unui text narativ studiat. 8asmul cult - este o specie narati*a ampla, cu numeroase personaje purtatoare ale unor *alori sim&olice, cu actiune implicand %a&ulosul. - Con%lictul dintre &ine si rau se incheie prin *ictoria %ortelor &inelui - 'ersonajele indeplinesc o serie de %unctii( antaganistul, ajutoarele, donatorii), ca in &asmul popular, dar sunt indi*idualizate prin atri&ute exterioare si prin lim&aj. - +eperele temporale si spatiale sunt *agi - 4n &asmul cult, stilul este ela&orat, se im&ina naratiunea cu dialogul si cu descrierea - ,xistenta unui tipar narati* care consta in : a. o situatie initiala de echili&ru &. un e*eniment care deregleaza echili&rul initial c. aparitia donatorilor si a ajutoarelor d. actiunea reparatorie (trecerea pro&elor) e. re%acerea echili&rului si rasplata eroului 8asmul - 'o*estea lui ;arap Al& /, de 4on Creanga este un &asm cult deoarece indeplineste toate criteriile de mai sus. +especta un tipar narati*, care cuprinde : a. Situatia initiala de echili&ru : existenta a doi imparati %rati, unul a*and trei %eciori, celalalt trei %ete &. Aparitia %actorului pertur&ator : - cartea / primita de la 4mparatul 7erde, care, nea*and %ete, are ne*oie de un mostenitor la tron. c. Aparitia primelor ajutoare : calul nazdra*an si s%anta .uminica. d. Actiunea reparatorie : calatoria lui ;arap-Al& si parcurgerea pro&elor : aducerea salatelor din gradina ursului, aducerea pielii cer&ului si aducerea %etei imparatului +osu. Acum apar si celelalte ajutoare : :erila, 6lamanzila, Setila, Ochila, 'asari-Lati-Lungila. Si imparatul +osu il supune pe ;arap Al& la cate*a pro&e : casa de arama, alegerea macului de nisip, ghicitul %etei. Acum inter*in si %urnicile si al&inele, alte ajutoare. e. +e%acerea echili&rului si rasplata eroului = ;arap Al& este decapitat de Sp>n si in*iat de %ata 4mparatului rosu cu apa *ie si apa moarta. Sp>nul este ucis de cal, iar eroul rasplatit primind tronul si pe %ata 4mparatului +osu, cu care se casatoreste in %inal. ?'o*estea lui ;arap Al&@ este un &asm cult prin re%lectarea conceptiei despre lume a scriitorului, umanizarea %antasticului, indi*idualizarea personajelor, umorul si speci%icul lim&ajului 5.lustreaza modalitale de caracterizare a eroului dintr!un basm cult studiat.
Ca orice &asm, A'o*estea lui ;arap-Al&A ilustreazB o alt lume dect cea real, personajele %iind CmpBraDi Ei crai, S%>nta .uminicB, animale Ei g>ze %ermecate, eroi cu trsturi fabuloase, alBturi de personaje realiste aduse de 4on CreangB din ;umuleEtiul natal, ceea ce-i con%erB acestei creaDii originalitate incon%unda&ilB. 8asmul cultiv nalte principii morale ca adevrul, dreptatea, cinstea, prietenia, rbdarea, ospitalitatea, generozitatea, curajul, vitejia prin personajele pozitive i comdamn nedreptatea, rutatea, minciuna ntruchipate de zmei, balauri sau spni. Personajele sunt reale i fabuloase, acestea din urmB a*>nd puteri supranaturale Ei put>ndu-se metamor%oza Cn animale, plante, insecte sau o&iecte ori pot sB reCn*ie, prin leacuri miraculoase, pe cei care sunt omor>Di. ;arap-Al&, %ecior de crai, este un 6Bt-6rumos din &asmele populare, destoinic Ei curajos, dar rBm>ne Cn zona umanului, %iind prietenos, cuminte Ei ascultBtor, ca un %lBcBu din ;umuleEti. ,l este un personaj poziti* Ei CntruchipeazB Cnaltele principii morale culti*ate de orice &asm, ca ade*Brul, dreptatea, cinstea, prietenia, ospitalitatea, curajul, *itejia, trBsBturi ce reies indirect din Cnt>mplBri, %apte, din propriile *or&e Ei g>nduri Ei direct din ceea ce alte personaje spun despre el. CBlBtoria pe care o %ace pentru a ajunge CmpBrat este o ini"iere a %lBcBului n vederea formrii lui pentru a de*eni conducBtorul unei %amilii, pe care urmeazB sB Ei-o Cntemeieze. ,l parcurge o perioadB de a deprinde Ei alte lucruri dec>t cele o&iEnuite, de a Cn*BDa Ei alte aspecte ale unei lumi necunoscute p>nB atunci, experienDB necesarB *iitorului adult. Semnificaia numelui reiese din scena Cn care sp>nul Cl pBcBleEte pe %iul craiului sB intre Cn %>nt>nB: A6iul craiului, &o&oc Cn %elul sBu latre&i de aieste, se potri*eEte Sp>nului Ei se &agB Cn %>nt>nB, %BrB sB-! trBsneascB prin minte ce i se poate Cnt>mplaA. #aiv, lipsit de experien"$ %i excesiv de credul, %iul craiului CEi schim&B statutul din nepot al CmpBratului 7erde Cn acela de slugB a Sp>nului, numele lui poate %i un oximoron, ;arap-Al& put>nd Cnsemna Anegru al&A, deoarece AharapA CnseamnB Anegru, ro&A. 6aptele eroului rBm>n Ei ele Cn limita umanului, probele care dep$%esc sfera realului fiind trecute cu a&utorul celorlalte persona&e, Cnzestrate cu puteri supranaturale. Codrul Cn care se rBtBceEte sim&olizeazB lumea necunoscutB %lBcBului, care greEeEte pentru prima oarB, neDin>nd cont de s%atul tatBlui sBu, de a se %eri de omul sp>n. .eEi cuminte %i ascult$tor de %elul sBu, nesocotirea acestei restricDii declanEeazB asupra %lBcBului un Eir nes%>rEit de Cnt>mplBri neplBcute Ei periculoase, care-i pun deseori *iaDa Cn primejdie. 'ipsit de experien"$, A&o&oc Cn %elul sBu la tre&i de aieste,A, mezinul craiului de*ine sluga sp>nului, CEi asumB Ei numele de ;arap-Al&, do*edind Cn acelaEi timp loialitate %i credin"$ %aDB de stBp>nul sBu, Cntruc>t jurase pe paloE, (%i respect$ cuv)ntul dat, rod al unei solide educaDii cBpBtate Cn copilBrie, de a %i integru %i demn, capa&il sB-Ei asume *ino*BDia, cu toate urmBrile ce decurg din %aptul cB nu urmase s%atul tatBlui. *instit din fire, ;arap-Al& nu-! trBdeazB niciodatB pe sp>n, deEi un stBp>n tiran ca acesta ar %i meritat. .e pildB, atunci c>nd se Cntoarce spre CmpBrBDie cu pielea Ei capul cer&ului %a&ulos, Apiatra cea mare din capul cer&ului strBluceaA at>t de tare, Cnc>t mulDi crai Ei CmpBraDi Cl rugarB sB-i Adeie &BnBret c>t a cere el, altul sB-i deie %ata Ei jumBtate din CmpBrBDie, altul sB-i deie %ata Ei CmpBrBDia CntreagBA, dar ;arap-Al& Ei-a urmat calea %BrB sB clipeascB, duc>nd &ogBDia CntreagB stBp>nului. O singurB datB a Eo*Bit *oinicul, atunci c>nd, CndrBgostindu-se de %ata CmpBratului +oE, Amai nu-i *enea s-o ducBA sp>nului. Probele la care Cl supune sp>nul sunt menite a-! deprinde pe %lBcBu cu greutBDile *ieDii, cu %aptul cB omul trebuie s$ (nving$ toate piedicile ivite (n via"a sa, pregBtindu-l pentru *iitor, c>nd *a tre&ui sB- Ei conducB propria gospodBrie, propria %amilie. Ca Ei Cn *iaDa realB, %lBcBul este ajutat de cei mai &uni prieteni, calul %a&ulos Ei de S%>nta .uminicB. ;arap-Al& este umanizat, el se teme, se pl>nge de soartB, cere numai ajutorul acelora Cn care a*ea Cncredere, semn cB Cn*BDase ce*a din experienDa cu sp>nul. .epBEind cu &ine toate pro&ele, %lBcBul demonstreazB cB e Asoi &unA (:.CBlinescu) prin *alorile morale care compun codul comportamentului DBrBnesc: inteligen"a, bun$tatea, perseveren"a, r$bdarea, capacitatea de adaptare la di*erse situaDii ale *ieDii. .e asemenea, altruismul, sufletul lui bun, dragostea pentru al&ine Ei %urnici Cl %ac sB le ocroteascB Ei sB le ajute atunci c>nd le Cnt>lneEte Cn drumul sBu, chiar dacB pentru asta tre&uie sB treacB prin apB ori sB zB&o*eascB pentru a le construi un adBpost. Sigur cB &inele pe care ;arap-Al& Cl %ace se Cntoarce atunci c>nd el CnsuEi se a%lB Cn impas, crBiasa %urnicilor Ei cea a al&inelor sal*>ndu-i, de asemenea, *iaDa. O experienDB determinantB pentru maturizarea lui o constituie Cnt>lnirea cu omul roE, care este un alt pericol de care ar %i tre&uit sB se %ereascB, aEa cum Cl s%Btuise tatBl. Episodul cltoriei spre curtea CmpBratului +oE este un necontenit prilej de iniiere a %lBcBului (cltoria este un mijloc de cunoatere, deprinz>nd acum Cn*BDBtura cB orice om, c>t de neCnsemnat ori de ciudat ar pBrea, poate %i de %olos, t>nBrul deprinz>nd experienDB mai ales Cn cunoaEterea speciei umane. ;arap-Al& are capacitatea de a!%i face prieteni adev$ra"i, loiali, care sB-! ajute Cn orice Cmprejurare di%icilB a *ieDii sale, aceEtia %olosindu-Ei tocmai trBsBturile dominante, de*enite - la ne*oie - ade*Brate talente: Atot omul are un dar Ei un amar, Ei unde prisoseEte darul, nu se mai &agB Cn samB amarulA. Fn aceastB perioadB a iniDierii, ;arap-Al& cunoaEte dragostea aprinsB pentru o %atB de CmpBrat, care *ine, aEadar, din aceeaEi lume cu el, pregBtindu-! pentru cBsBtorie, unul dintre reperele %inale ale de*enirii sale. Probele de la CmpBrBDia %etei trimit spre ritualurile rneti ale peitului, Cntre care CnsoDirea mirelui de un alai de tineri, trecerea lor prin %oc, alegerea moti*atB a miresei, ospBDul o%erit de gazdB sunt tot at>tea CncercBri la care Cl supune *iitorul socru Ei cBrora mirele tre&uie sB le %acB %aDB. 3ltima pro&B la care Cl supune %ata este, de data aceasta, o demonstrare a calitBDilor *iitoarei soDii, care *a Eti sB ai&B grijB de &Br&atul ei, sB-i stea aproape la &ine Ei la rBu, acest %apt %iind ilustrat atunci c>nd ea Ci sal*eazB *iaDa, trezindu-! din morDi. AceastB Cnt>mplare sim&olizeazB ideea cB acum ;arap-Al& redevine el (nsu%i, %iul craiului, scBp>nd de po*ara jurBm>ntului %Bcut sp>nului, acela cB Ci *a %i slugB Ap>nB c>nd *a muri Ei iar *a Cn*iaA. Ca Ei NicB, +arap!Alb parcurge o perioad$ de formare a personalit$"ii, care, deEi Cnzestrat cu importante calitBDi, are slB&iciuni omeneEti, momente de tristeDe Ei disperare, de satis%acDii ale Cn*ingBtorului, toate conduc>nd la desB*>rEirea lor ca oameni. ,.Prezinta constructia subiectului -actiune, conflict, relatii temporale si spatiale. intr!un basm cult studiat. Actiune: %aptele , intamplarile e*enimentele, perpetiile caresesucced intr-o opera literara. Constructia su&iectului: ,xpozitiune : relatii temporale si spatiale: Timp %a&ulos si spatiu mitic: GAmu cica era odata@un crai care a*ea 9 %eciori si un singur %rate care era imparat Gintr-o tara mai indepartata@, Gtocmai la o margine a pamantului@ 4ntriga - 7erde 4mparat ii cere %ratelui sau, craiul, sa-4 trimita cel mai *rednic dintre %ii pentru a-l lasa mostenitor, caci el a*ea numai %ete. .es%asurarea actiunii (con%lictul intre %ortele &inelui H;arap-Al& si %orte male%ice HSpanul) 6iul cel mic -1 span- 4mp 7erde. :radina 3rsului, 'adurea Cer&ului, %ata 4mparatului +os. :erile, 6lamanzila, Setila, Ochila, 'asari-Lati-Lungila.Casa de arama, macul si nisipul, pazirea %etei imparatului, alegerea dintre %ete., calul si turturica 'unctul culminant: moare ;arap -1Al&, moare Spanul, in*ie ;arap-Al& .eznodamantul: nunta imparateasca. / Prezinta tipurile de persona&e dintr!un basm cult studiat.
'o*estea lui ;arap-Al&, de 4on Creanga Clasi%icarea personajelor se poate %ace in %unctie de mai multe criterii: %#s<9sx !. poziti* (;arap-Al&, S%. .uminica)Inegati* (Spanul, 4mparatul +os) <. real (;arap-Al& nu are nici o calitate supranaturala)I%a&ulos(:erila, Setila) 9. principal (;arap-Al&)Isecundar (Spanul)Iepisodic(S%. .uminica, 4mparatul 7erde, Craiul) #. 'rotagonist(;arap-Al&)I antagonist(Spanul) . +otund (complex, cu insusiri poziti*e si negati*e)Iplat(Spanul) ;arap-Al& este un personaj rotund, deoarece nu este doar %iu de imparat, ci si o %iinta complexa, cu de%ecte si calitati. 4n*ata din greseli si progreseaza, %iind supus unui proces initiatic. Criticul 7ladimir 'ropp, in 0or%ologia &asmului, identi%ica sapte mari tipuri de personaje: !. +au%acatorul - Spanul1 <. .onatorulI6urnizorul -1 S%. .uminica1 9. Ajutorul -1 calul1 #. 6ata de imparat si tatal ei -1 %ata imparatului +os1 . Trimitatorul -1 Spanul1 ". ,roul -1 ;arap-Al&1 2. 6alsul erou -1 %ratii. ;arap-Al& este personajul principal, poziti*, protagonist si eponim(da titlul operei). 0.lustreaza conceptul operational povestire, prin referire la o opera literara studiata. 'o*estirea este o specie a genului epic in proza, in care naratiunea este relatata din perspecti*a unui narator martor sau participant la %apte. Trasaturi: -se &azeaza pe oralitate si pe relatia explicita dintre po*estitor si ascultator prin adresarea directa catre ascultator -presupune un anumit ceremonial sau cod al zicerii prin atmos%era spectaculoasa, spatiul si timpul actiunii legate de un trecut indepartat -interesul se mani%esta mai mult %ata de actiunea narata -implicarea intensa a naratorului -relatarea la persoana 4 -impresia de autenticitate ?6antana dintre plopi@, %ace parte din ciclul de po*estiri ?;anu Ancutei@, de 0ihail Sado*eanu si este o po*estire in rama. 'o*estirile sale se situeaza intr-un plan al trecutului, principala lor caracteristica %iind e*ocarea unei lumi apuse, a ?celeilalte Ancute@. Timpul naratiunii este magic pentru ca reconstituie o lume ce sta su& semnul *arstei de aur: ?o departata *reme, demult@. Spatiul po*estirii are *aloare mitica, %iind o imagine a paradisului pierdut. ;anul este loc de popas si de petrecere. ?6antana dintre plopi@ are ca tema iu&irea tragica, iar ca personaj narator pe capitanul Neculai 4sac.
Naratorul e*oca o intamplare traita de el in tinerete. Atmos%era po*estirii tine de modul in care naratorul stie sa creeze suspansul, sa mentina tensiunea, captand atentia ascultatorilor. ,l po*esteste cum se indragosteste de o tigancusa, 0arga. ,i se intalnesc la %antana dintre plopi si %ata ii spune ca tiganii planuiesc sa-l omoare si sa-i ia &anii, rolul ei %iind sa-l seduca. Tanarul reuseste sa scape, dar 0arga este ucisa. Autenticitatea naratiunii este sustinuta prin relatarea la persoana 4 si prin inter*entia Ancutei, unul dintre ascultatori, care ade*ereste intamplarea stiuta de la mama ei. +elatia dintre narator si ascultator este stransa. Naratorul se adreseaza interlocutorilor intr-un mod ceremonios. 1. Exemplific2 tr2s2turile nuvelei, prin referire la o oper2 literar2 studiat2 Nu*ela este o creatie epicJ Cn prozJ de dimensiuni medii cu un singur %ir narati* si cu un con%lict concentrat la care iau parte putine personaje cJrora li se realizeazJ un portret complex. Nu*ela psihologica are urmatoarele trasaturi: -tema psihologica -un con%lict interior -prezentarea unor tensiuni su%letesti -trans%ormari su%letesti, morale, comportamentale su%erite de personaje in e*olutia lor -e*olutia raporturilor dintre personaje -mijloace de in*estigatie psihologica ?0oara cu noroc@, de 4oan Sla*ici, este o nu*ela psihologica prin tematica, modalitati de caracterizare a personajului si de in*estigare psihologica, natura con%lictului interior. Tema o reprezinta e%ectele ne%aste si dezumanizante ale dorintei de ina*utire. Nu*ela prezinta incercarea lui :hita de a-si schim&a statutul social. Scriitorul considera ca goana dupa a*ere zdruncina tihna su%leteasca si duce la pierzanie. Nu*ela prezinta con%lictul interior trait de ghita care este s%asiat de dorinte contradictorii: dorinta de a ramane un om cinstit, pe de o parte si dorinta de a se im&ogati alaturi de Lica, pe de alta parte. Cizmar sarac, dar onest, harnic si muncitor, :hita ia in arenda carciuma de la 0oara cu noroc, pentru a castiga rapid &ani. Aparitia lui Lica Samadaul la 0oara cu noroc, se%ul porcarilor si al turmelor de porci din imprejurimi, tul&ura echili&rul %amiliei. .in acel moment incepe procesul iremedia&il de instrainare a lui :hita %ata de %amilie, de*enind lacom de &ani si impulsi*. Se implica in a%acerile murdare ale lui Lica si ajunge, in cele din urma sa o arunce pe Ana, sotia sa, in &ratele lui Lica. 4n su%letul sau se da un con%lict puternic intre dorinta de ina*utire si %ondul sau cinstit, dorind sa renunte la legaturile cu Lica, sa se schim&e. ,l, insa, ajunge sa-si ucida sotia, dupa care este impuscat de oamenii lui Lica.
13.lustreaza conceptual operational povestire in rama, prin referire la o opera literara studiata. 'o*estirea Cn ramJ este o categorie a genului epic numitJ si po*estirea Cn po*estire sau po*estirea cu cadru, %orma de Cncardare a uneia sau mai multor naratiuni Cntr-o altJ naratiune. ?'o*estirea Cn ramJ@ &ene%iciazJ si de un spatiu pri*ilegiat si ocrotitor (un topos), Cn care mai multi po*estitori relateazJ Cnt>mplJri pilduitoare, respect>nd un ceremonial presta&ilit si des%Jsur>nd o artJ a discursului memora&il. 6antana dintre plopi, 0. Sado*eanu-este po*estire in rama deoarece: - se incadreaza intr-o po*estire mai mare, este una dintre cele $ po*estiri cuprinse in G;anu Ancutei@ -spatiu des%asurarii actiunii este unul pri*ilegiat si ocrotitor (un topos = hanul Ancutei,) in care mai multi po*estitori (printre care si capitanul de mazili Necuial 4sac) relateaza intamplari pilduitoare, respectand un ceremonial presta&ilit (se strang laolalta, Ancuta le toana *in etc) si des%asurad o arta a discursului memora&ila. -Timpul narati* se situeaza intr-un plan al trecutului (Gdemult, pe *remea celeilalte Ancute@, iar principala modalitate de expunere este e*ocarea.@) 11.*aracterizeaza persona&ul preferat dintr!o nuvela studiata. Caracterizarea lui 0otoc 'u&licata in primul numar al re*istei ,,.acia Literara@ (!K#L), nu*ela istorica ,,Alexandru Lapusneanul@ este considerata o capodopera a literaturi romane. 0otoc este un personaj secundar %iind %olosit de 7oda pentru a-si pune in practica planurile dia&olice. ,l este o personalitate istorica atestata documentar de cronica lui :rigore 3reche, trans%igurat in personaj literar prin %antezia autorului, pentru a de*eni o intruchipare romantica a &oierului slugarnic, ipocrit si las, %iind %oarte &ine de%init si conturat. 4n cronica lui :rigore 3reche, 0otoc este omorat in 'olonia la porunca lui Alexandru Lapusneanu. Acest destin tragic al lui 0otoc a existat in realitate (istorie) dar &oierul se numea 8atista 7eleli. 'ersonajul este surprins in primul an de domnie al lui Alexandru Lapusneanul (!"#-!"$) in mai multe locuri: dum&ra*a Tecuci, in palatul domnesc de la 4asi, in sala de ospete si la poarta cetatii cand este s%asiat de multime. 7ornicul 0otoc este caracterizat in mod direct de catre narator. Naratorul nu isi exprima atitudinea %ata de personaj dar se re%era la gesturile acestuia prin care *rea sa %ie remarcat de Lapusneanu ,,silindu-se a ride@, dar in realitate el isi ,,simtea parul z&urlindu-i-se pe cap@ si dintii sai clantanind, ,,striga ticalosul@. 4nsusirile lui 0otoc sunt e*identiate si indirect prin %apte, care *or ajunge pana la disperare, 0otoc nemaistiind ce sa %aca pentru a scapa de moarte: ,,plangea, tipa, suspina@, ,,&oci ca o muiere@, ,,isi smulgea &ar&a@. 7ornicul 0otoc este %olosit ca un instrument de catre Alexandru Lapusneanu pentru a-si pune in practica planurile male%ice. .in punct de *edere al mijloacelor de expresi*itata artistica, antiteza romantica domina textul, pusa mai ales in e*identa prin relatiile dintre personaje: Lapusneanul-0otoc (Calaul si *ictima) si Lapusneanul-+uxandra (.emonul si ingerul). 7ornicul 0otoc ramane intruchiparea acelei &oierimi insetate de a*ere si se inscrie, %iind un important personaj din literatura romana.
Alexandru Lapusneanul este personajul principal din nu*ela cu acelasi nume. ,ste un personaj &ine indi*idualizat prin ?l@-ul de la s%arsitul numelui. .e asemenea este un personaj real atestat in cronica lui 4on Neculce. Autorul il caracterizeaza indirect lasand de %iecare data, %aptele, cu*intele, gesturile sa *or&easca de la sine. 4n primul capitol ne este prezentat Lapusneanul ce se intoarce in tara insotit de o oaste otomana, cu scopul de a se raz&una. 4n apropiere de Tecuci este intampinat de o solie a lui Tomsa care il s%atuieste sa se intoarca, dar nu inainte ca acesta sa le spuna scopul lor. Cand Lapusneanul spune ?am auzit de &antuirile tarii si am *enit sa o mantui@, 0otoc ii sugereaza ca ar %i mai &ine sa se intoarca (?tara e linistita@, ?de aceea norodul ne-a trimis sa-ti spunem ca tara nici te *rea nici te iu&este@). Acest lucru il in%urie pe Lapusneanul care se arata extrem de hotarat in decizia sa (?mai degra&a si-ar intoarce .unarea cursul indarapt@) si aratand ca nu *a %i intors de nimic din drum (?daca *oi nu ma *reti eu *a *reau si daca *oi num ma iu&iti eu *a iu&esc pre *oi@). 4n momentul cand ramane singur cu 0otoc, acesta, incearca sa-l insele iar pe Lapusneanul, spunandu-i sa renunte la ajutorul oastei otomane si sa se &azeze pe sprijinul moldo*enilor. La auzul *or&elor sale si cand acesta ii mai spune lui Lapusneanul sa ai&a incredere (?incredi-te in noi@), *iitorul domn se in%urie si ii aminteste lui 0otoc ca la tradat (?cand m-ai *azut &iruit m-ai lasat@) si ca nu s-ar mai increde in el (?n-as %i un natarau de %runte sa ma incred in tineM@). Lapusneanul ii spune ca nu-l *a ucide, dar ii spune %oarte clar si de ce (?te *oi cruta ca-ci imi esti tre&uitor sa ma scapi de &lastemuirile norodului@, ?sa&ia mea nu se *a manji in sangele tau@). .upa ce preia tronul Lapusneanul se a%la intr-un permanent con%lict cu &oierii si la cea mai mica a&atere ii omoara, %iind %oarte crud. +ugamintile .oamnei +uxanda de a opri *arsarea de sange spunandu-i ca este muritor si pacatele nu-i sunt iertate daca ridica o manastire (?esti muritor si ai sa dai sama@) il %ac pe Lapusneanul sa se in%urie si din impulsi*itate duce mana la pumnal, dar se opreste la timp. Acest lucru arat impulsi*itatea lui nemasurata. .ar poate %i si tandru (?o ridica ca pe o pana si opune pe genunchii sai@). .e aici reiese ca este *or&a si despre un con%lict interior. .ezumanizarea este exempli%icata si de cruzimea cu care pregateste leacul de %rica. A doua zi, merge la &iserica (?im&racat cu toata pompa domneasca@) unde dupa sluj&a do*edeste ce &ine cunoaste arta disimularii. ,l isi cere iertate in %ata &oierilor, citand pasaje din S%amnta Scriptura pentru a %i mai con*ingator si spune ca *rea sa pecetluiasca impacare cu un ospat. Acolo Lapusneanul da do*ada de o cuzime nemasurata in care porunceste uciderea celor #2 de &oieri, din capetele lor %acand o piramida pe care o arata +uxandei ?ca leac de %rica@. 4ntre timp multimea se aduna la palat cerand capul lui 0otoc, iar Lapusneanul se arata total neinduplecat de rugamintile acestuia (?.estulN Nu mai &oci ca o muiere@). .e asemenea ii arata lui 0otoc ca nu a uitat nimic din (?du-te sa mori pentru tara@, ?nu spuneai ca tara nici ma *rea nici ma iu&este@). Lapusneanul este si %oarte intligent, trans%ormand sacri%icrea lui 0otoc intr-un act politic a&il (?luati-l si spunetii ca asa plateste Alexandru-*oda celo ce prada tara@). .upa ospat acesta isi tine promisiunea de a nu mai omori &oieri, %acuta +uxandei, dar isi arata caracterul sadic chinuindu-i (?taia maini, scotea ochi, ciuntea si spinteca@). .rama tiranului incepe in momentul in care se trezeste din letargie si o&ser*a ca este calugar. 4ncepe sa-i ameninte pe cei din jur (?0a-ti popit *oi,dar de ma *oi scula pe multi am sa popesc si eu@) si ajunge sa-si ameninte propriul %iu cand a%la ca acesta este domn. ,l nu poate concepe sa traiasca %ara putere (?,u nu sunt calugar. Sunt domnN Sunt Alexandru-*oda@). Toate japtele sale o determina pe .oamna +uxanda sa-i dea otra*a, ast%el s%arsind tiranul. 4n aceasta opera naratiunea se im&ina cu descrierea si pasajele descripti*e (descrierea im&racamintii lui Lapusneanul), iar cu*intele %olosite de personaje, lim&ajul lor, contureaza culoarea de epoca. Toate actiunile sale demonstreaza ca Lapusneanul este deasemenea un personaj romantic. ,ste prezentat o&iecti*. 'arerea despre el a autorului este aceeasi cu a celorlalte personaje care il *ad ca pe un domn crud si nemilos, parerea mea %iind aceeasi. Alexandru Lapusneanul ramane un personaj &ine indi*idualizat, cu lumini si um&re, cu gesturi si cu*inte memora&ile conturand personalitatea domnului tiran. 12 Exemplifica trasaturile nuvelei psi4ologice, prin referire la o opera literara studiata. Nu*ela psihologica are urmatoarele trasaturi: -tema psihologica -un con%lict interior -prezentarea unor tensiuni su%letesti -trans%ormari su%letesti, morale, comportamentale su%erite de personaje in e*olutia lor -e*olutia raporturilor dintre personaje -mijloace de in*estigatie psihologica ?0oara cu noroc@, de 4oan Sla*ici, este o nu*ela psihologica prin tematica, modalitati de caracterizare a personajului si de in*estigare psihologica, natura con%lictului interior. Tema o reprezinta e%ectele ne%aste si dezumanizante ale dorintei de ina*utire. Nu*ela prezinta incercarea lui :hita de a-si schim&a statutul social. Scriitorul considera ca goana dupa a*ere zdruncina tihna su%leteasca si duce la pierzanie. Nu*ela prezinta con%lictul interior trait de ghita care este s%asiat de dorinte contradictorii: dorinta de a ramane un om cinstit, pe de o parte si dorinta de a se im&ogati alaturi de Lica, pe de alta parte. Cizmar sarac, dar onest, harnic si muncitor, :hita ia in arenda carciuma de la 0oara cu noroc, pentru a castiga rapid &ani. Aparitia lui Lica Samadaul la 0oara cu noroc, se%ul porcarilor si al turmelor de porci din imprejurimi, tul&ura echili&rul %amiliei. .in acel moment incepe procesul iremedia&il de instrainare a lui :hita %ata de %amilie, de*enind lacom de &ani si impulsi*. Se implica in a%acerile murdare ale lui Lica si ajunge, in cele din urma sa o arunce pe Ana, sotia sa, in &ratele lui Lica. 4n su%letul sau se da un con%lict puternic intre dorinta de ina*utire si %ondul sau cinstit, dorind sa renunte la legaturile cu Lica, sa se schim&e. ,l, insa, ajunge sa-si ucida sotia, dupa care este impuscat de oamenii lui Lica. 13.Exemplifica modalitatile de caracterizare a persona&ului intr!o nuvela psi4ologica. GNu*ela solida, cu su&iect de romanG (:. Calinescu), G0oara cu noroc@ ilustreaza epic si estetic conceptia etica a lui 4oan Sla*ici, iar personajele cu destin tragic din nu*ela sunt *ictime ale incalcarii in*ataturilor stra*echi. Scriitorul este adeptul unui Grealism poporal@, in con%ormitate cu care idea de om sarac, dar %ericit, predomina in nu*elele sale. :hita, personajul nu*elei se a&ate de la norma morala enuntata la inceputul nu*elei (Gomul sa %ie multumit cu saracia sa, caci, daca e *or&a, &ogatia ci linistea coli&ei tale te %ace %ericit@) si de aceea *a e*olua ine*ita&il spre un deznodamant tragic. 'ersonajul identi%ica saracia cu lipsa demnitatii si prin urmare se hotaraste sa a&andoneze linistea coli&ei din sat si sa ia in arenda carciuma de la 0oara cu Noroc, unde se *a muta cu intreaga %amilie. A%acerile carciumarului incep sa prospere si acesta incepe sa guste satis%actia castigului cu multa usurinta a &anilor, precum si &ucuria ca a scapat de saracie. .ar chiar acum, la carciuma apare un personaj ciudat, Lica Samadaul, stapanul ilegal al locurilor, %ire rece, insensi&ila, stapanita, un Gom rau si primejdios@, asa cum &ine intuieste Ana. ,*olutia lui :hita este dramatica, el traieste o drama psihologica, ce se naste din con%lictul interior
al personajului = dorinta de a ramane cinstit este la %el de puternica precum aceea de a se im&ogati. :hita se dezumanizeaza, de*ine %ricos, las, %uge de Geul@ sau real, cauta un alt Geu@, iluzoriu, ce-l *a conduce spre moarte mai mult, incepa sa se supuna (chiar daca nu asta isi doreste) lui Lica , simtind ca are ne*oie de &una*ointa acestuia. .e %apt, personajul simuleaza alianta cu Lica, dar si cu 'intea, iar %ata de propriai %amilie joaca rolul onora&ilitatii Asadar imaginea lui :hita de om onest, &land si cumsecade se destrama ire*ersi&il1 acesta de*ine, %ara *oie, complice in je%uirea arendasului si in uciderea unei %emei, la process jura stram&, de*ine complicele Samadaului prin implicarea *oluntara sau in*oluntara in a%acerile oneroase si in crimele porcarului. Carciumarul isi constientizeaza drama, are remuscari :hita este un personaj rotund, complex, ce traieste o drama psihologica, consecinta ne%asta a instinctului exacer&at al a*aritiei, a nerespectarii moralei satului arhaic, in care este puternic ancorata &atrana mama a Anei, si potri*it careia &anii nu contri&uie la umanizarea lumii, ci constituie sursa ei de pierzanie. 14 Exemplifica trasaturile nuvelei istorice, prin referire la o opera literara studiata. Nu*ela istorica are urmatoarele trasaturi: - este inspirata din trecutul istoric - se distanteaza de realitatea istorica prin apelul la %ictiune si prin *iziunea autorului - are ca tema e*ocarea artistica a unei perioade din istoria nationala, locul si timpul actiunii %iind precizate - su&iectul prezinta intamplari care au ca punct de plecare e*enimente consemnate de istorie - personajele au numele, unele trasaturi si actiuni ale unor personalitati istorice Opera literara ?Alexandru Lapusneanul@, de Costache Negruzzi, este o nu*ela istorica pentru ca este inspirata din trecutul istoric. Sursa de inspiratie a nu*elei este Letopisetul Tarii 0oldo*ei, de 0iron Costin, dar si din Letopisetul lui :rigore 3reche. Autorul preia urmatoarele e*enimente consemnate in cronici: imprejurarile *enirii lui Lapusneanul la a doua domnie, solia &oierilor trimisa de Tomsa pentru a-i impiedica intoarcerea, uciderea celor #2 de &oieri la curte, arderea cetatilor 0oldo*ei, &oala, calugarirea si moartea prin otra*ire a domnitorului. Negruzzi modi%ica unele %apte istorice, trans%igurandu-le artistic. Ast%el, elemente de %ictiune sunt: pastrarea lui 0otoc in timpul domniei lui Lapusneanul ( in realitate, el pleaca impreuna cu Tomsa in 'olonia)1 personajul Stroici ( care nu a existat in epoca)1 moartea lui Alexandru Lapusneanul in &ratele calailor sai, Spancioc si Stroici ( in realitate, Spancioc %usese executat la Lio*, impreuna cu 0otoc si Tomsa). Tema nu*elei este e*ocarea artistica a unei perioade z&uciumate din istoria 0oldo*ei, la mijlocul secolului al 574-lea1 cea de-a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul (!"#-!"$), lupta pentru impunerea autoritatii domensti si consecintele detinerii puterii de un domnitor crud, tiran. 15.Exemplifica modalitatile de caracterizare a persona&ului dintr!o nuvela istorica. Caracterizarea lui 0otoc 'u&licata in primul numar al re*istei ,,.acia Literara@ (!K#L), nu*ela istorica ,,Alexandru Lapusneanul@ este considerata o capodopera a literaturi romane. 0otoc este un personaj secundar %iind %olosit de 7oda pentru a-si pune in practica planurile
dia&olice. ,l este o personalitate istorica atestata documentar de cronica lui :rigore 3reche, trans%igurat in personaj literar prin %antezia autorului, pentru a de*eni o intruchipare romantica a &oierului slugarnic, ipocrit si las, %iind %oarte &ine de%init si conturat. 4n cronica lui :rigore 3reche, 0otoc este omorat in 'olonia la porunca lui Alexandru Lapusneanu. Acest destin tragic al lui 0otoc a existat in realitate (istorie) dar &oierul se numea 8atista 7eleli. 'ersonajul este surprins in primul an de domnie al lui Alexandru Lapusneanul (!"#-!"$) in mai multe locuri: dum&ra*a Tecuci, in palatul domnesc de la 4asi, in sala de ospete si la poarta cetatii cand este s%asiat de multime. 7ornicul 0otoc este caracterizat in mod direct de catre narator. Naratorul nu isi exprima atitudinea %ata de personaj dar se re%era la gesturile acestuia prin care *rea sa %ie remarcat de Lapusneanu ,,silindu-se a ride@, dar in realitate el isi ,,simtea parul z&urlindu-i-se pe cap@ si dintii sai clantanind, ,,striga ticalosul@. 4nsusirile lui 0otoc sunt e*identiate si indirect prin %apte, care *or ajunge pana la disperare, 0otoc nemaistiind ce sa %aca pentru a scapa de moarte: ,,plangea, tipa, suspina@, ,,&oci ca o muiere@, ,,isi smulgea &ar&a@. 7ornicul 0otoc este %olosit ca un instrument de catre Alexandru Lapusneanu pentru a-si pune in practica planurile male%ice. .in punct de *edere al mijloacelor de expresi*itata artistica, antiteza romantica domina textul, pusa mai ales in e*identa prin relatiile dintre personaje: Lapusneanul-0otoc (Calaul si *ictima) si Lapusneanul-+uxandra (.emonul si ingerul). 7ornicul 0otoc ramane intruchiparea acelei &oierimi insetate de a*ere si se inscrie, %iind un important personaj din literatura romana. 1,. Prezinta comparativ modalitatile de constructie a doua persona&e intr!o nuvela istorica studiata. 'u&licata in primul numar al re*istei ,,.acia Literara@ (!K#L), nu*ela istorica ,,Alexandru Lapusneanul@ este considerata o capodopera a literaturi romane .Alexandru Lapusneanu este personajul principal al nu*elei cu acelasi titlu prin calitati de exceptie si e%ecte extreme, Negruzzi reusind sa intruchipeze un personaj unic prin complexitatea acestuia. ,ste asezat in centrul nu*elei, toate celelalte personaje, ca si actiunile prezentate, sunt orientate spre relie%area caracterului acestuia.Asa cum e in%atisat, trasatura sa dominata, care le su&ordoneaza pe toate celelalte, este dorinta de putere, de a o cuceri si de a o pastra cu orice pret. ,rou romantic, Lapusneanu este alcatuit din puternice trasaturi de caracter, un personaj exceptional, ce actioneaza in imprejurari deose&ite. Autorul isi urmareste personajul, de-a lungul celor patru capitole, din momentul intrarii in tara si pana in clipa mortii. Tot ceea ce se intampla in aceasta nu*ela poarta pecetea duritatii lui Lapusneanu. 0otoc este un personaj secundar %iind %olosit de 7oda pentru a-si pune in practica planurile dia&olice. ,l este o personalitate istorica atestata documentar de cronica lui :rigore 3reche, trans%igurat in personaj literar prin %antezia autorului, pentru a de*eni o intruchipare romantica a &oierului slugarnic, ipocrit si las, %iind %oarte &ine de%init si conturat. 4n cronica lui :rigore 3reche, 0otoc este omorat in 'olonia la porunca lui Alexandru Lapusneanu. Acest destin tragic al lui 0otoc a existat in realitate (istorie) dar &oierul se numea 8atista 7eleli.
1/.lustreaza conceptul operational nuvela fantastica, prin referire la o opera literara studiata. 4n nu*elaALa tiganciA actiunea se petrece Cn 8ucuresti a*Cndu-l ca protagonist pe pro%esorul de muzica :a*rilescu. Nu*ela ilustreaza o alegorie a mortii sau a drumului spre moarte. 4ntinerariul spiritual al eroului se des%asoara Cn opt sec*ente care alcatuiesc nu*ela construita cu echili&ru si armonie clasica. Alterneaza planul real cu cel ireal. Sec*enta 4 (expozitiunea) prezita eroul Cn tram*ai, este *or&a de :a*irescu care se Cntorcea acasa de la lectiile de pian date domnisoarei Otilia. Fn tram*ai se discuta despre &ordeiul tigancilor, de existenta caruia se pre%ac ca se scandalizeaza &ar&atii. 'entru pro%esor acesta este un palat cu gradini si nuci pe care el Cl *ede de trei ori pe saptamCna. Fsi aduce aminte ca a uitat ser*ieta la meditatie si co&oara repede ca sa ia tram*aiul Cn sens in*ers. Fn aceasta prima sec*enta autorul introduce cCte*a leitmoti*e: caldura mare, &iletul, con%esiunea, colonelul La*rence, &ordeiul (spatiul misterios), ,lsa. AsteptCnd tram*aiul este atras hipnotic de mirosul amarui al %runzelor de nuc si de ne%ireasca racoare CncC %ara sa- si dea seama s-a a%lat Cn %ata portii. Sec*entele 44, 444 si 47 ale naratiunii dez*olta intriga marcata de patrunderea lui :a*rilescu la tiganci. .es%asurarea actiunii se %ace prin nararea CntCmplarilor eroului Cn acest spatiu, *isul lui. 4ntrCnd la tiganci este CntCmpinat de &a&a care-i cere Atrei suteA ca sa Cl lase la &ordei, sa-si aleaga o %ata. Se CntClneste cu trei %ete, tre&uind sa identi%ice pe cea de a treia dar nu reuseste. 'ica Cntr-un *is si apoi se trezeste cu gCndul ca tre&uie sa-si recupereze ser*ieta si se duce la tram*ai. Acest nucleu contine mai multe mituri mereu apro%undate Cn lucrarile lui ,liade. 8ordeiul tre&uie pri*it ca un mit al la&irintului, un sim&ol al trecerii dinspre *iata spre moarte. ,ste un spatiu al initierii Cn ritualurile mortii. Trecerea prin &ordei este o trecere AdincoloA. Cele trei %ete amintesc de ursitori, ele Cl supun pa :a*rilescu unor Cncercari pe care el nu le poate trece, danseaza Cn jurul lui, Ci cer sa o ghiceasca pe tiganca dar el le scapa mereu. 'ersonajul aluneca mereu spre trecut *or&indu-le despre episoadele cu ;ildegard si ,lsa. ,l nu reuseste sa ghiceasca tiganca nici dupa ultima Cncercare. Tre&uie sa interpretam acest lucru Cn sensul ca pro%anul rateaza intrarea lui Cn domeniul sacrului. Apare o noua tentati*a de intrare Cn real prin muzica. Sec*enta 47 descrie *isul lui :a*rilescu. ,roul *iseaza ca Cncearca sa ghiceasca %etele, se pierde Cn camere ciudate cu ta*ane scunde si neregulate, cu peretii usor ondulati, cu para*ane tot mai misterioase, cu coridoare pe care rataceste mereu Cn sens in*ers, cu o&iecte ce-l terorizeaza. 7isul se termina cu o scena a luptei lui cu o draperie sim&olica. 7isul are mai multe semni%icatii. La Cnceput el apare ca o aspiratie a eroului sprea o alta realitate alaturi de ;ildegard. Apoi Cn sec*enta 47 *isul de*ine sim&olul cosmarului tra*ersarii materiei de catre spirit a *ietii spre moarte Cnsotita de spaime si su%ocari. .raperia Ci aparea ca un giurgiu si-l Cngrozea ca jocul straniu al %etelor. Oocul ielelor propune lui :a*rilescu drept pro&a ghicitul, sim&ol al riturilor de initiere Cn taina mortii, o *ama luata su%letului ca o ultima sansa de despartire a conditiei umane. Ci%ra trei si multiplu de trei este un alt mit al nu*elei care puncteaza momente semni%icati*e. Sec*enta 7 ne apropie de punctul culminant al nu*elei prezentCndu-nil pe :a*rilescu Cn Cncerecarea de a-si recupera ser*ieta cu partituri. Fn strada preoteselor nr. !K nu mai cunoaste pe nimeni, Cn locul doamnei 7oitino*ici gaseste pe doamna :eorgescu, iar despre Otilia al%a ca plecase acum K ani dupa ce se casatorise cu in*entatorul 6rCncu. Se Cntoarce spre casa si Cn tram*ai re*in aceleasi o&sesii (porto%elul, caldura, etc.). Sec*enta 74 (punctul culminant) se petrece acasa unde surprizele continua. ,lsa, sotia lui, plecase Cn :ermania la %amilia ei Cn urma cu !< ani, cam de cCnd a%lase ca el a murit. 0urise si madam Tranda%ir si %oarte dezamagit se hotareste sa se Cntoarca la tiganci. Sec*enta 744 descrie drumul de acasa la tiganci. Calatoria lui se realizeaza Cntr-o atmos%era %antastica, noaptea cu un personaj misterios pe care :a*rilescu Cl simte un *isator, o %ire de artist. Acesta ca un mesager al mortii Cl ajuta pe pro%esor sa ajunga AdincoloA trecCnd prin locuri impuse de traditie cum este &iserica. Sec*enta 7444 CncepCnd cu intrarea de%initi*a a eroului la tiganci unde nimic nu se schim&ase. 8a&a Cl asteapa, Cl recunoaste, Ci ia *ama, Ci arata din prag casa cea mare rostind niste cu*inte oraculare: A*ezi sa nu te ratacestiA, Asa te tii drept pe coridor si sa numeri sapte usi si cCnd ajungi la a saptea sa &ati de trei ori si sa spui: eu sunt, m-a trimis &a&aA. Sleit de puteri trece prin coridor si se Cncurca iar, o gaseste pe ;ildegard care Cl asteptese ca sa-l conduca pe ultimul drum si Ci spune A*ino cu mineA. 'ornesc spre padure alunecCnd dinspre *eghe spre *is, spre moarte du-si de &irjarul enigmatic si de porunca lui ;ildegard: A4a-o spre padure, pe drumul ala mai lung si mCna Cncet. Nu ne gra&im.A. .eznodamCntul nu*elei nu aduce iesirea din am&iguitate. ,roul se explica echi*oc Ase CntCmpla ce*a cu mine si nu stiu ce, daca nu te-as %i auzit *or&ind cu &irjarul as crede ca *isez.A. 6ata Cl consoleaza la %el de echi*oc Atoti *isam, asa Cncepe, ca Cntr-un *is.A. Nu*ela Cntr-o alta interpretare poate sugera a*entura artistului case aspira sa-si depaseasca conditia sa pro%esionala si sociala a omului care poate atinge a&solutul, eternul. Si atunci &ordeiul poate %i pri*it ca Olimpul, o cetate a cunoasterii. Conditia materiala precara Cl Cmpiedica sa-si depaseasca conditia, Cn lupta sa ar tre&ui sa %ie tCnar dar el este &atrCn, ar tre&ui sa %ie curajos dar lui Ci e %rica mereu, i-ar tre&ui o dragoste protectoare dar toti care l-au iu&it au disparut. .in aceasta perspecti*a nu*ela prezinta drama artistului ratat. 10.Exemplifica modalitatile de caracterizare a persona&ului dintr!o nuvela fantastica studiata. 'ersonajul principal este un ins &anal, ratat, tipul antieroului din proza moderna. ;azardul il arunca in plin mister, pe care il traieste %ara stire si %ara *rere. Conditia de artist, chiar ratat, ii %aciliteaza a*entura %antastica si il trans%orma in purtator al mesajului nu*elei: renasterea artei prin redescoperirea miturilor. G:a*rilescu *ede realitatea zilnica prin oglinda iluziei lui. Ca pianist el traieste %ec*ent pe un alt portati* al existentei. Arta este orgoliul si, totodata, %orma lui de aparare.@ ,ugen Simion 'ortretul personajului se contureaza in primul episod, prin autocaracterizarea de*enita laitmoti* in episoadele urmatoare: G'entru pacatele mele sunt pro%esor de pian. Pic pentru pacatele mele, adauga, incercand sa zam&easca, pentru ca nQam %ost %acut pentru asta. ,u am o %ire de artist@. Atitudinea personajuli este redata, in mod realist, prin dialog, monolog interior si gesturi. :esturile stangace, comportamentul nesigur, *isator, loc*acitatea, uitucenia con%igureaza portretului pro%esorului &anal, dar cu %ire de artist. 7arsta personajului, #$ de ani, poarta sim&olistica ci%rei 2, incheierea unui ciclu al existentei in plan terestru, moment al trecerii, prin initiere, in alt plan, spiritual. Sensul initierii din &ordei nu este dezlegat, dar, desi nu Gghiceste@ tiganca, recupereaza treptat atri&utele omului primordial: anamneaza si capacitatea creatoare, ceea ce il scoate de%initi* din timpul liniar, istoric, unde nuQsi mai gaseste locul. 'entru ca la a doua intrare la tiganci, sa %ie trimis in casa cea mare, unde o gaseste prin intuitie pe ;ildegard, sim&ol spiritual, si pare a se re%ace cuplul adamic. .rumul spre padure semni%ica intrarea intrQun spatiu etern, dar am&i*alent: moarte siIsau nu*elei sunt suspendate. 4ntelesurile ultime ale nu*elei sunt suspendate, pentru ca nu*ela presupune, in opinia autorului, o incercare a la&irintului nu doar pentru personajul principal, ci si pentri cititor, ceea ce arunca opera Gin inima %antasticului@. 11.Prezinta deosebiri si asemanari intre 2 tipuri de nuvela studiate(nu*ela psihologica, istorica sau %antastica) Nu*ela - este o specie a genului epic, in proza, cu un singur %ir narati*,de dimensiuni relati* reduse (se situeaza intre schita si roman), cu un con%lict concentrat si intriga riguros construita, cu personaje putine, punandu-se accentul pe un personaj principal, iar intamplarile si %aptele sunt,de regula, *erosimile. Asemanari intre nu*ela psihologica si istorica. - se o&ser*a tendinta de o&iecti*are, naratorul nu se implica in su&iect si se detaseaza de personaje - intamplarile sunt relatate alert si o&iecti* - relatile temporale si spatiale sunt clar delimitate, ceea ce asigura *erosimilitatea, credi&ilitatea - se acorda o importanta mai mare caracterizarii personajelor decat actiunii propriu-zise -detaliile au un rol semni%icati* 4. Nu*ela istorica - este inspirata din trecutul istoric - se distanteaza de realitatea istorica prin *iziunea autorului si %ictiune - tema - inspirata din istoria nationala - su&iectul prezinta intamplari istorice - personajele au trasaturi speci%ice unor personalitati istorice - epoca se constituie prin culoare locala (mentalitati, comportament, o&iceiuri, *estimentatie, lim&aj) Nu*ela %antastica - existenta celor < planuri: real - ireal1 in planul lumii %amiliare patrunde un e*eniment misterios, inexplica&il prin legile naturale
- disparitia limitelor de timp si de spatiu la aparitia elementului ireal - compozitia gradata a naratiunii intretine tensiunea epica - %inalul am&iguu - ezitarea eroului si a cititorului de a opta pt. o explicatie a e*enimentului - prin relatarea intamplarilor la persoana 4 de catre cel care le-a trait sau de catre un martor, scrierea capata mai multa credi&ilitate si %aciliteaza identi%icarea cititorului cu intamplarile si cu nelinistea personajului - pt. a %ace ca inexplica&ilul sa de*ina accepta&il, naratorul scrierii %antastice propune di*erse explicatii pt. e*enimentele relatate, explicatii ce se do*edesc in general incomplete si nesatis%acatoare 23.Prezinta asemanari si deosebiri intre trasaturile povestirii si ale nuvelei. -po*estirea este o specie epicJ Cn prozJ, de dimensiuni mai reduse dec>t nu*ela si mai CntinsJ dec>t schita, care se limiteazJ la nararea unui singur %apt epic, interesul concentr>ndu-se nu Cn jurul personajelor, ci al situatiilor -implicarea naratorului Cn actiune este mai mare dec>t Cn nu*elJ (naratiune su&iecti*izatJ), -constructie mai putin riguroasJ dec>t a nu*elei des%Jsurarea actiunii este mai putin tensionatJ -existJ o relatie str>nsJ Cntre narator si receptor prin oralitate, ceremonial, atmos%erJ, actiune situatJ Cntr-un timp relati* determinat (trecut), uneori chiar mitic -stilul se caracterizeazJ prin oralitate, demonstratJ Cn primul r>nd, prin caracterul %atic al po*estirii, adicJ mentinerea unui permanent contact Cntre partenerii actului de comunicare, Cntre po*estitor si ascultJtor Nu*ela - este o specie a genului epic, in proza, cu un singur %ir narati*,de dimensiuni relati* reduse (se situeaza intre schita si roman), cu un con%lict concentrat si intriga riguros construita, cu personaje putine, punandu-se accentul pe un personaj principal, iar intamplarile si %aptele sunt,de regula, *erosimile. - se o&ser*a tendinta de o&iecti*are, naratorul nu se implica in su&iect si se detaseaza de personaje - intamplarile sunt relatate alert si o&iecti* - relatile temporale si spatiale sunt clar delimitate, ceea ce asigura *erosimilitatea, credi&ilitatea - se acorda o importanta mai mare caracterizarii personajelor decat actiunii propriu-zise -detaliile au un rol semni%icati* 21.Prezinta comparativ modalitatile de constructie a persona&elor intr!o proza romantica si realista. 4n proaza realista: 'ersonajele sunt construite, de asemenea, Cn spirit realist, sustin>nd %irul epic al romanului. 'ersonajul principal este tipic realist, exponential pentru o anumitJ categorie socialJ, iar structura sa psihologicJ este pusJ su& semnul unor trJsJturi dominante: tipul tJranului, caracterizat printr-o inteligentJ durJ, egoism si cruzime, dar mai ales printr-o *ointJ imensJ. Con%orm delimitJrii teoreticianului ,. 6orster, el este un personaj rotund, a*>nd capacitatea de a surprinde citittorul Cn mod con*ingJtor prin reactiile si gesturile lui.
4n proza romantica:'ersonajele sunt caractere deja %ormate si se contureazJ, Cn general, din stJrile con%lictuale. Alexandru LJpusneanul este personajul principal, toti ceilalti gra*it>nd Cn jurul personalitJtii sale. Statutul sJu social tre&uie pus Cn relatie cu tema operei, LJpusneanul a*>nd o existentJ istoricJ determinatJ, despre care autorul a%lJ, asa cum el Cnsusi declarJ, din cronicile lui :rigore 3reche si 0iron Costin. 22.lustreaza conceptul operational roman, prin referire la o opera literara studiata 4on este un roman modern scris de Li*iu +e&reanu si apJrut Cn anul !$<L. Li*iu +e&reanu este creatorul romanului rom>nesc modern, deoarece scrie primul roman o&iecti* din literatura rom>nJ . 4on este modern si su& aspectul sondajului psihologic. .estinul %iecarui personaj de*ine ast%el o pro&lema de psihologie umana, determinata nu numai de %actori sociali, ci si de impulsuri ale %iintei ce ra&u%nesc Cn Cmprejurari, uneori patimase. O&iecti*, Cn des%asurarea lui epica, de %resca sociala, romanul lui +e&reanu este si analitic prin moti*area psihologica a %aptului uman +omanul ?4onG este o monogra%ie a realitJtilor satului ardelean de la Cnceputul secolului al 55-lea, ilustr>nd con%lictul generat de lupta aprigJ pentru pJm>nt, Cntr-o lume Cn care statutul social al omului este sta&ilit Cn %unctie de a*erea pe care-o posedJ, %apt ce justi%icJ actiunile personajelor. Solutia lui +e&reanu este aceea cJ 4on se *a cJsJtori cu o %atJ &ogatJ, Ana, desi nu o iu&este, 6lorica se *a cJsJtori cu :eorge pentru cJ are pJm>nt, iar Laura, %iica Cn*JtJtorului ;erdelea Cl *a lua pe 'intea nu din dragoste, ci pentru cJ nu cere zestre. 'ersonajul central al cJrtii, 4on al :lanetasului, este personaj reprezentati* pentru colecti*itatea umanJ din care %ace parte prin mentalitatea clasei tJrJnesti careia ii apartine. Tehnicile compozitionale ale romanului sunt moderne. +e&reanu construieste doua planuri de actiune care se intrepatrund: pe de o parte destinul lui 4on, iar pe de alta parte, *iata satului ardelenesc. Tehnica romanului este circulara, deoarece incepe cu descrierea drumului spre satul 'ripas si cu imaginea satului adunat la hora si se termina cu imaginea satului adunat la sar&atoarea hramului noii &iserici si descrierea drumului dinspre satul 'ripas. +omanul este structurat in doua parti cu titluri sugesti*e: :lasul pamantului si :lasul iu&irii, capitolele au titluri sinteza ( ?4nceputul@, ?;ora@, ?Nunta@, Nasterea@). +omanul ?4on@ este modern pentru ca are caracter o&iecti* (narator impersonal, naratiunea la persoana a 444-a), utilizand sondajul psihologic in construirea personajelor. . 23. Exemplifica trasaturile romanului modern, prin referire la o opera literara studiata. 4on este un roman modern scris de Li*iu +e&reanu si apJrut Cn anul !$<L. Li*iu +e&reanu este creatorul romanului rom>nesc modern, deoarece scrie primul roman o&iecti* din literatura rom>nJ . 4on este modern si su& aspectul sondajului psihologic. .estinul %iecarui personaj de*ine ast%el o pro&lema de psihologie umana, determinata nu numai de %actori sociali, ci si de impulsuri ale %iintei ce ra&u%nesc Cn Cmprejurari, uneori patimase. O&iecti*, Cn des%asurarea lui epica, de %resca sociala, romanul lui +e&reanu este si analitic prin moti*area psihologica a %aptului uman +omanul ?4onG este o monogra%ie a realitJtilor satului ardelean de la Cnceputul secolului al 55-lea, ilustr>nd con%lictul generat de lupta aprigJ pentru pJm>nt, Cntr-o lume Cn care statutul social al omului este sta&ilit Cn %unctie de a*erea pe care-o posedJ, %apt ce justi%icJ actiunile personajelor.
Solutia lui +e&reanu este aceea cJ 4on se *a cJsJtori cu o %atJ &ogatJ, Ana, desi nu o iu&este, 6lorica se *a cJsJtori cu :eorge pentru cJ are pJm>nt, iar Laura, %iica Cn*JtJtorului ;erdelea Cl *a lua pe 'intea nu din dragoste, ci pentru cJ nu cere zestre. 'ersonajul central al cJrtii, 4on al :lanetasului, este personaj reprezentati* pentru colecti*itatea umanJ din care %ace parte prin mentalitatea clasei tJrJnesti careia ii apartine. Tehnicile compozitionale ale romanului sunt moderne. +e&reanu construieste doua planuri de actiune care se intrepatrund: pe de o parte destinul lui 4on, iar pe de alta parte, *iata satului ardelenesc. Tehnica romanului este circulara, deoarece incepe cu descrierea drumului spre satul 'ripas si cu imaginea satului adunat la hora si se termina cu imaginea satului adunat la sar&atoarea hramului noii &iserici si descrierea drumului dinspre satul 'ripas. +omanul este structurat in doua parti cu titluri sugesti*e: :lasul pamantului si :lasul iu&irii, capitolele au titluri sinteza ( ?4nceputul@, ?;ora@, ?Nunta@, Nasterea@). +omanul ?4on@ este modern pentru ca are caracter o&iecti* (narator impersonal, naratiunea la persoana a 444-a), utilizand sondajul psihologic in construirea personajelor. 24. Prezinta relatia dintre instantele comunicarii narative -autor, narator, persona&e, cititor. intr!un roman modern studiat. Autor = narator = persoanaje = cititori HR relatia dintre aceste instante este de su&ordonare. Autorul ,ste persoana care scrie o carte, redacteaza o piesa de teatru, un eseu etc. ! se a%la in a%ara textului < are o *iziune de ansam&lu asupra continutului 9 concepe mesajul # alege modalitatile de a opera cu tehnicile narati*e creeaza opera, alege modalitatile de exprimare si personajele, carola le atri&uie roluri " se adreseaza cititorilor 2 autorului i se su&ordoneaza toate celelalte instante ale comunicarii (narator, personaje) Naratorul ,ste o *oce careia naratorul ii desemneaza rolul de a nara %aptele, de a descrie locurile si personajele dintr-o opera literara epica. Naratorului i se su&ordoneaza personajele Naratorul omniscient 2 po*esteste la persoana a 444-a K cracteristic prozei o&iecti*e $ independent de autor si de personaj !L autorul ii con%era independenta narati*a totala !! este tipul clasic, cel ce dirijeaza Gdin spate@ toate actiunile personajului carora le cunoaste si le anticipeaza e*olutia, in*enteaza situatii si scene pentru a ilustra anumite trasaturi ale acestora
!< este omniprezent pe tot parcursul derularii e*enimentului !9 perspecti*a sa este unica Li*iu +e&reanu = 4on Li*iu +e&reanu este un prozator o&iecti*, impersonal, narand la persoana a 444-a. G+omancierul *rea sa creeze impresia ca este un o&ser*ator (atat si nimic mai mult). 3n o&ser*ator omniscient, desigur, dar lipsit de *oce proprie@.(N. 0anolescu) G4on@ este un roman de tip o&iecti* din perspecti*a naratorului, dar si din perspecti*a relatiei narator = personaj. Ca in toata proza realist-o&iecti*a, naratiunea este la persoana a 444-a cu %ocalizare zero (*iziunea Gdindarat@) naratorul este o&iecti*, detasat (atitudine detasata in prezentare si in descriere) este un narator omniscient, stiind mai mult decat personajele, si omniprezent, dirijand e*olutia lor asemenea unui regizor. Acest tip de narator cunoaste traiectoriile existentiale ale personajelor, destinul presta&ilit al acestora, %inalul. Cititorul se identi%ica mai putin cu personajul principal si mai mult cu naratorul omniscient. Si in G4on@, destinele personajelor, ca si e*enimentele sunt pre*izi&ile, %inalul nu surprinde, creandu-se ast%el iluzia *ietii (o&iecti*itate si *erosimiliate) 25. lustreaza conceptul operational #A5A675 -omniscient, persona&!narator sau narator Gmartor8., folosind ca suport un text narativ studiat. Naratorul este cel care po*esteste intr-o naratiune, cel care isi asuma o anumita pozitie %ata de %aptele narate, %iind un mediator intre autor si cititor. ,l nu tre&uie sa %ie con%undat cu autorul. Naratorul-personaj reprezinta cumularea %unctiei *ocii care po*esteste in textul epic cu %unctia actantului, adica a personajului. +ezultatul acestei cumulari utilizarea naratiunii la persoana 4, asa cum intalnim in romanele care capata %ormula jurnalului, de exemplu, ?Nunta in cer@, de 0ircea ,liade, sau in romanele lui Camil 'etrescu. Aceasta cumulare este speci%ica in primul rand romanului su&iecti*, al carui model este adoptat de orientarea modernista, a*andu-l ca inaintas pe scriitorul %rancez 0arcel 'roust, autorul amplului roman ?4n cautarea timpului pierdut@. +omanul lui Camil 'etrescu, ?3ltima noapte de dragoste, intaia noapte de raz&oi@ este un roman su&iecti*, adica un roman in care intamplarile si prezenta personajelor sunt %iltrate printr-o unica indi*idualitate, aceea a personajului-narator. Alegerea lui Camil 'etrescu este moti*ata chiar de el si este pusa in legatura cu conceptul de autenticitate Actul po*estirii de*ine ast%el si modalitate a analizei, pentru ca, in paralel cu intamplarile, sunt interpretate semni%icatiile lor, personajul-narator, intruchipat de Ste%an :heorghidiu incearca nu sa retraiasca trecutul, ci sa inteleaga unde este ade*arul, daca sotia sa, ,la, l-a inselat sau nu. 7iziunea o%erita de acest narator-personaj este partiala, nu putem sa cunoastem toate intamplarile si nu stim daca unghiul sau de *edere este cel real sau *ede totul de%ormat de prisma propriilor sentimente. 4n legatura cu naratorul-personaj si %elul in care prezinta el intamplarile, pot %i amintite alte concepte speci%ice romanului su&iecti*, precum memoria in*oluntara si digresiunea. Ast%el, naratorul-personaj nu se supune acelorasi rigori de organizare ca si naratorul o&iecti*, de aceea
intamplarile nu sunt prezentate cronologic, ci in %unctie de %elul in care sunt chemate de o imagine a prezentului care traieste o amintire. 2,. lustreeaz2 conceptul operational persona&!narator, folosind ca suport un text narativ studiat. ;anu Ancutei - 6>nt>na dintre plopi, 0ihail Sado*eanu Naratorul reprezintJ instanta intermediarJ Cntre autor si cititor, este cel ce relateazJ suita e*enimentelor, care comunicJ istorisirea naratJ cititorului %icti*. Naratorul nu se con%undJ cu autorul. Autorul a&stract este cel care a creat uni*ersul epic, iar naratorul este cel care comunicJ istorisirea naratJ cititorului %icti*. Naratorul = personaj (Ste%an :heorghidiu = G3ltima noapteT@, cJpitanul de mazili Neculai 4sac atunci cand po*esteste Cnt>mplarea de la %>nt>na dintre plopi, G;anu Ancutei@) - participJ la CntamplJri, este implicat direct Cn succesiunea e*enimentialJ. +elatarea se %ace la persoana 4, exist>nd o perspecti*J su&iecti*J asupra e*enimentelor narate, cJci naratorul %ace parte din lumea %icti*J pe care o expune. Neculai 4sac po*esteste auditoriului (ascultJtorii prezenti la han), aduc>nd la cunostinta si cititorului Cnt>mplJrile de ?pe *remea celeilalte Ancute@, prin tehnica e*ocJrii, %iind deci un narator. 'rin participarea directJ la succesiunea e*enimentiala el este un personaj, alJturi de celelalte personaje ale po*estirii (0arga, unchiul ;asanache, %ratii acestuia), cele douJ atri&utiuni %Jc>nd din Neculai 4sac un narator-personaj 'erspecti*a su&iecti*J pe care o are asupra relatJrii *ine ca o consecintJ a %aptului cJ este un narator-personaj. ,xperientJ de *iatJ a lui Neculai 4sac, mediul social, sexul si *>rsta Csi pun amprenta asupra po*estirii: ?,ram un om &uiac si ticJlos. Om ne*rednic nu pot sJ spun ca am %ost UTV dar Cmi erau dragi ochii negri si pentru ei cJlcam multe hotare.@ 2/. lustreaza conceptele operationale incipit si final, prin referire la doua dintre romanele studiate. +omanul 4on a aparut in !$<L in %orma sa de%initi*a si %undamenteaza romanul social modern, o&iecti* si realist. 4ncipitul romanului descriind drumul, semni%ica o meta%ora a *ietii cu &ucurii si necazuri. Numele locurilor: GCismeaua 0ortului@, G+apele .racului@, sugereaza %aptele male%ice petrecute acolo, numele satului 'ripas, o comunitate oarecare a carei *iata poate %i regasita oriunde. Crucea de lemn stram&a, ;ristosul de ta&la ruginita, coronita de %loare *esteda sunt indiciile unei comunitati care a a&andonat credinta crestina, %acandu-si alti idoli: pamantul si a*erea. 6inalul romanului reia meta%ora drumului, *iata merge inainte, comunitatea n-a in*atat nimic din %aptele petrecute in 'ripas1 singurele care se indreapta spre *iitor sunt credinta si nadejdea reprezentata de turnul &isericii noi si de raza care poleieste ;ristosul de tinichea. :eneratiile se succed, tanarul in*atator Pagreanu *a continua truda socrului sau, ducand crucea unei existente mediocre insu%letite insa de sentimentul datoriei. Comunitatea a ramas aceiasi, o *altoare de patimi omenesti %ara inceput si %ara %inalitate. 20.lustreaza particularitati ale romanului subiectiv de pana la Al 9oilea 5azboi :ondial, prin referire la o opera litarara studiata apartinand unui autor canonic.
+omanul este o scriere epica in proza, cu actiune complexa, de mare intindere, des%asurata pe mai multe planuri, cu personaje numeroase si cu o intriga complicata. +omanul are o structura narati*a ampla, organizata pe mai multe planuri paralele sau intersectate, in care se prezinta un numar mare de personaje, cu pondere di%erita in structura epica. (personajele principale, secundare, episodice). Tema romanului ?3ltima noapte de dragoste, intaia noapte de raz&oi@ (!$9L) surprinde drama intelectualului lucid, insetat de a&solutul sentimentului de iu&ire, dominat de incertitudini, care se sal*eaza prin constientizarea unei drame mai puternice, aceea a omenirii ce traieste tragismul unui raz&oi a&surd, *azut ca iminenta a mortii. Structura romanului: +omanul este strucurat in doua parti, cu titluri semni%icati*e, surprinzand doua ipostaza existentiale: ?3ltima noapte de dragostte@, care exprima aspiratia catr sentimentul de iu&ire a&soluta si ?4ntaia noapte de raz&oi@, care ilustreaza imaginea raz&oiului tragic si a&surd, ca iminenta a mortii. .aca prima parte este o %ictiune, deoarece prozatorul nu era casatorit si nici nu traise o drama de iu&ire pana la scrierea romanului, partea a doua este insa o experienta traita, scriitorul %iind o%iter al armatei romane, in timpul primului raz&oi mondial. Compozitia romanului: +omanul este scris la persoana 4, %iind un monolog liric, deoarece eroul se destainuie, se analizeaza cu luciditate, z&uciumandu-se intre certitudine si incertitudine, atat in plan erotic, cat si in planul tragediei raz&oiului, cand omenirea se a%la intre *iata si moarte. ,roul, Ste%an :heorghidiu, este intelectualul lucid, insetat de a&solut, dornic de cunoastere, de autenticitate, dominat de incertitudini si care se con%eseaza introspectand cele mai adanci zone ale constiintei, in cautarea permanenta a iu&irii a&solute, ca sentiment al existentei umane superioare. +omanul este alcatuit pe &aza unui jurnal de campanie, in care timpul o&iecti* e*olueaza paralel cu timpul su&iecti*, acestea %iind cele doua planuri compozitionale ce-l moti*eaza pe Camil 'etrescu drept no*ator al esteticii romanului romanesc. 4n plan su&iecti*, memoria in*oluntara aduce in timpul o&iecti* experienta ulterioara a eroului, a%lat in permanenta in cautare de certitudini pri*ind sentimentul pro%und de iu&ire, care se dilueaza in %ata unei drame mai complexe, aceea a iu&irii. Semni%icatia titlului: Cu*antul ?noapte@ repetat in titlu reda sim&olic incertitudinea, indoiala, irationalul, nesiguranta si a&surdul, necunoscutul si tainele %irii umane. Cele doua ?nopti@ din titlu sugereaza si doua etape din e*olutia personajului principal, dar nu si ultimele, intrucat = %inal = Ste%an este disponi&il su%leteste pentru o noua experienta existentiala. 33. Prezinta constructia subiectului dintr!o nuvela psi4ologica studiata, prin referire la conceptele operationale din urmatoarea lista; actiune, conflict, momentele subiectului, relatii temporale si spatial Nu*ela psihologica: 0oara cu noroc, de 4oan Sla*ici Actiune H totalitatea e*enimentelor, a %aptelor si intamplarilor semni%icati*e prezentate intr-o opera literara. 4n 0oara cu noroc, :hita, un cizmar sarac, dar onest, harnic si muncitor, ia in arenda carciuma de la 0oara cu noroc, pentru a castiga rapid &ani, dar, curand ajunge sa %ie tot mai lacom de &ani. Actiunea se des%asoara pe parcursul unui an , intre doua repere temporale cu *aloare religioasa: de la S%antul :heorghe pana la 'aste Con%lictul H elementul esential care determina actiunea intr-o creatie epica sau dramatica. Con%lictul este de natura interioara in nu*ela psihologica si se da intre dorinta lui :hita de a ramane om cinstit si ne*oia de a se im&ogati cu orice pret, prin orice mijloace
0omentele su&iectului sunt: a). ,xpozitiunea in care se descrie drumul care merge la 0oara cu noroc si a locului in care se a%la si se prezinta personajele: :hita, sotia lui, Ana, cei doi copii si &atrana. &). 4ntriga, marcata de aparitia lui Lica Samadaul in *iata lui :hita, care tul&ura echili&rul %amiliei. ,l este se%ul porcarilor si stapanul imprejurimilor. :hita nu se poate sustrage in%luentei lui male%ice. c). .es%asurarea actiunii: :hita incepe sa se instraineze de %amilia lui, sa de*ina *iolent si mohorat. Starea sa materiala de*ina tot mai &una. ,l se degradeaza ata de mult, incat ajunge sa isi arunce sotia in &ratele lui Lica. d). 'unctul culminant: :hita o ucide pe Ana, iar el e ucis de +aut, din ordinul lui Lica. e). .eznodamantul: un incendiu teri&il mistuie carciuma de la 0oara cu noroc si singurele personaje care supra*ietuiesc sunt &atrana si copiii. 31. Prezinta constructia subiectului dintr!o nuvela istorica studiata, prin referire la conceptele operationale din urmatoarea lista; actiune, conflict, momentele subiectului, relatii temporale si spatial Alexandru Lapusneanul - po*estire pe momente ale su&iectului - Costache Negruzzi este unul dintre primii scriitori romani care %olosesc drept sursa trecutul istoric al poporului nostru, realizand prima nu*ela istorica *aloroasa din literatura romana, AAlexandru LapusneanulA. Autorul in%atiseaza ultimii ani din a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul, ani caracterizati prin raz&unare plina de cruzime a *oie*odului impotri*a &oierilor tradatori. ,xpozitiunea : 'rimul capitol su& motoul A.aca *oi nu ma *reti, eu *a *reu...A relateaza episodul *enirii lui Alexandru Lapusneanul in 0oldo*a, hotarat sa ocupe tronul pentru a doua domnie 4ntriga: 0anios cu ochii scanteind ca un %ulger, Alexandru Lapusneanul este hotarat sa se instaleze pe tronul 0oldo*ei, raspunzand &oierilor cu %ermitate:A.aca *oi nu ma *reti, eu *a *reuA(...) si daca *oi nu ma iu&iti eu *a iu&esc pre *oi (...). .es%asurarea actiunii: Al doilea capitol are ca moto AAi sa dai sama, doamnaN...A si incepe cu inscaunarea lui Lapusneanul care nu intampina nici o piedica, deoarece Tomsa %ugise in 7alahia'unctul culminat: incepe odata cu al treilea capitol ACapul lui 0otoc *rem...A. Alexandru Lapusneanul %acuse de stire tuturor &oierilor sa participe impreuna la sluj&a de la 0itropolie, dupa care erau cu totii in*itati sa pranzeasca la curte cu scopul de a impaca pe domnitor cu &oierii. La ospatul de impacare de la curtea domneasca, Lapusneanul porunceste sa %ie ucisi #2 de &oieri ale caror capete sunt asezate dupa ranguri, intr-o urisa piramida. .eznodamantul: coincide cu ultimul capitol care are ca moto A.e ma *oi scula pre *oi am sa popesc si eu...A. Timpde # ani Alexandru Lapusneanul nu a mai taiat capetele &oierilor, dar nascocise alte moduri de a-4 schingiui pe &anuiti: scotea ochi, taia maini. A%lat in cetatea ;otinului, domnitorul se im&olna*este gra* si doreste sa se calugareasca. 0itropolitul ii indeplineste dorinta dandu-4 numele de 'aisie. Auzindu-si numele de calugar ii alunga cu jigniri si amenintari pe %ratii sai intru credinta : A0-atapopit *oi, dar de ma *oi indrepta, pre multi am sa popesc si euN 4ar pre cateaua asta *oi s-o tai in patru &ucati impreuna cu tancul eiNA 4ngrozita de amenintarile lui Lapusneanul, .oamna +uxandra accepta s%atul lui Spancioc de a-4 pune sotului ei otra*a in &autura. Alexandru Lapusneanul, lasand o pata de sange in istoria 0oldo*ei, a %ost inmormantat la
manastirea Slatina unde se *ede si astazi portretul lui si al %amiliei sale. 32. Prezinta constructia subiectului si a discursului narativ dintr!o nuvela fantastica studiata, prin referire la doua dintre conceptele operationale din urmatoarea lista; secvente narative, episod, incipit, final. Nu*ela %antastica: La tiganci, de 0ircea ,liade Sec*enta narati*a H 'arte a unui text narati* care contine o singura actiune, realizata de unul sau mai multe personaje. O sec*enta narati*a ar %i calatoria lui :a*rilescu, un pro%esor de pian, cu tram*aiul si discutiile din tram*ai. O alta sec*enta narati*a este intrarea personajului in Gcealalata lume@, la tiganci, un loc misterios, unde trecerea timpului este oprita. Aceasta sec*enta cuprinde si testul la care este supus si anume ghicirea tigancii, pe care, insa, nu il trece. A treia sec*enta narati*a o constituie iesirea din &ordeiul tigancilor si calatoria cu tram*aiul. 4n acesta sec*enta, personajul a%la ca au trecut !< ani, dar nu-si da &ine seama ce s-a intamplat exact. Sec*enta a patra este marcata de reintrarea in spatiul misterios al tigancilor, unde :a*rilescu se reintalneste cu logodnica sa din tinerete, ;ildegard. 6inalul este dependent de tipul si dimensiunea textului si poate %i inchis sau deschis. 4n nu*ela GLa tiganci@, de 0ircea ,liade, %inalul este deschis, lasand loc interpretarilor. 0isterul si suspansul predomina pe tot parcursul operei si era normal ca autorul sa nu ne dea nici o explicatie a intamplarilor nici in %inal 33.Prezinta tipurile de persona&e dintr!o opera literara studiata, apartinand prozei realiste. 'roza realista: ,nigma Otiliei, de :eorge Calinescu +omanul realist prezinta personaje tipice, caracterizate printr-o trasatura puternica de caracter. Ast%el: !# mos Costache este tipul a*arului. Are multa a%ectiune pentru Otilia, dar nu intreprinde nimic pentru a-i asigura *iitorul si nici pentru a o in%ia. Toate %aptele sale arata a*aritia personajului: %aptul ca nu isi repara casa a%lata in paragina, cu toate ca are su%icienti &ani, %aptul ca nu o in%iaza pe Otilia, re%uzul de a angaja o ser*itoare, atri&uirea unor cheltuieli %icti*e lui 6elix, pe care le-a %acut el, de %apt. ! Otilia reprezinta eternul %eminin = impresioneaza prin complexitatea su%letului, prin impre*izi&ilul care o in*aluie, prin %armec si delicatete. ,ste o enigma pentru cei din jur, care nu reusesc sa o inteleaga, datorita comportamentului ei contradictoriu. !" 6elix Sima = tipul am&itiosului, este studios, s-a dedicat cartilor si lumea lui ade*arata e lumea stiintei. .e aceea reuseste sa treaca peste deceptia su%erita din iu&ire, remarcandu-se mai tarziu pe plan pro%esional, de*enind un nume cunoscut in medicina !2 'ascalopol este aristocratul ra%inat = un om generos, cu gusturi desa*arsite, elegant, este culti*at si plin de no&lete. O iu&este sincer pe Otilia si incerca sa-l induplece pe mos Costache sa o in%ieze. Se casatoreste cu ea pentru a o proteja si a-i asigura un *iitor &un, lipsit de griji. !K Stanica +atiu = tipul par*enitului si al demagogului = incearca sa se im&ogateasca prin orice mijloace si ajunge chiar sa-i pro*oace un in%arct lui mos Costache, %urandu-i &anii !$ Aglae Tulea = &a&a a&soluta, lacoma si imorala, egoista si marsa*a, dispretuind orice preocupare intelectuala <L Aurica Tulea = %ata &atrana, mereu in cautare de pretendenti
<! Titi Tulea = tipul retardatului << Simion Tulea = dementul senil 34.Evidentiati modul in care conflictul<conflictele unui roman - de tip obiectiv sau de tip subiectiv. studiat se reflecta in evolutia persona&ului principal<a persona&elor 0orometii, de 0arin 'reda +oman de tip o&iecti* 4lie 0oromete - personajul principal (4 *ol. = 0orometii, !$) Con%lictul principal este de naturJ tragicJ si se dJ Cntre om si istorie, istorie care Ci marcheazJ Cn mod hotJr>tor destinul, desi omul are iluzia cJ se poate sustrage ei. 4ncipitul aduce Cn prim-plan pro&lema timpului. ?Se pare cJ timpul a*ea cu oamenii nes%>rsitJ rJ&dare1 *iata se scurgea aici, %JrJ con%licte mari.@ 6amilia lui 4lie 0oromete este si ea mJcinatJ de tot %elul de con%licte Cn aparentJ minore, dar care *or duce treptat la destrJmarea ei si la schim&area totalJ a personajului principal, 4lie 0oromete, care-si pierde controlul asupra %amiliei sale. Starea con%lictualJ este permanentJ. ,xistJ con%licte Cntre: - 0oromete si Catrina, deoarece aceasta *rea sJ-i %ie trecutJ casa pe numele ei, %apt promis de 0oromete c>nd acesta *>nduse un pogon de pJm>nt din zestrea sotiei. Catrina Cl *a pJrJsi pe 4lie Cn *olumul al doilea, Cn urma a%lJrii *estii ca 0oromete le-a promis &Jietilor cJ dacJ se *or Cntoarce acasJ le *a da lor totul. 6emeia supusJ de la Cnceputul *ol. 4 se *a trans%orma radical Cn cel de-al doilea *olum. - %rati1 chiar dispunerea mem&rilor %amiliei la masJ de la Cnceputul romanului aratJ ri*alitJtile existente Cntre copiii din prima cJsJtorie si cei din a doua cJsJtorie a lui 0oromete. Copiii din prima cJsJtorie (Achim, 'araschi* si NilJ) stJteau spre tindJ gata de plecare dacJ s-ar %i iscat *reo ceartJ. Cei %Jcuti cu 0oromete stJteau de partea cealaltJ l>ngJ mama lor, Catrina. - Niculae si tatJl sJu, care nu *rea sJ-l trimitJ la scoalJ. Ca %iloso%ie a existentei, Niculae este un antimorometian. 0oromete se rupe de%initi* de %iul sJu Cn al doilea roman. Con%lictul dintre el si Niculae sim&olizeazJ con%lictul dintre douJ conceptii despre tJran. Niculae re%uzJ orice dialog. ,l este Cn cJutarea unor *alori care sJ-i ordoneze existenta. - tatJ si cei trei %ii, care *or sJ meargJ la oras sJ se Cm&ogJteascJ rapid. 4ntrarea tJranilor mai Cnlesniti Cn circuitul comertului de cereale are nu numai o importantJ economicJ, ci le modi%icJ Cn primul r>nd atitudinea %atJ de pJm>nt. ,i nu mai sunt tJranii lui +e&reanu, apJsati de Gacea o&sesie a pJm>ntului, teri&ilJ ca o %atalitate@. Centrul *ietii economice tJrJnesti s-a deplasat de la posesia si exploatarea pJm>ntului la *alori%icarea produselor sale tJrJnesti. +elatia omului cu pJm>ntul a %ost desacralizatJ. TJranii din 0orometii Cncep sJ se deose&eascJ Cntre ei prin cu totul altce*a dec>t numJrul strict al pogoanelor si anume prin %aptul cJ unii au, iar altii nu au posi&ilitatea de a cumpJra sau de a *inde. 'e l>ngJ aceste crize interne, existJ si o crizJ externJ a %amiliei produsJ de: impozite, datorii la &ancJ si alte datorii de gospodJrie.
35. Exemplifica modalitatile de caracterizare a persona&ului, prin referire la un roman studiat -perioada dupa al doilea razboi mondial. 0orometii, de 0arin 'reda 4lie 0oromete - personajul principal (4 *ol. = 0orometii, !$) Caracterizare directJ a. %JcutJ de narator: dez*Jluie un 0oromete cu o personalitate complexJ, un lider al satului, care are o plJcere deose&itJ de a sta de *or&J si de a medita1 &. %JcutJ de alte personaje:Catrina se amuzJ de glumele lui. .e cele mai multe ori Ci %ace reprosuri si crede cJ are su%letul negru de rJutate si de tutun. Spune ca are o logica Gsucita@. CocosilJ Cl %ace prost, dar Cn realitate Cl admirJ si chiar Cl in*idiazJ pentru cJ stia sJ gJseascJ Cn ziar lucruri pe care el nu le *edea. c. autocaracterizare: ?.omnule, eu totdeauna am dus o *iatJ independentJ@ = li&ertatea interioarJ e trJsJtura lui de%initorie. Caracterizarea indirectJ e dedusJ din %aptele personajului, care dez*Jluie mai multe trJsJturi de caracter: - 0oromete nu are un spirit comercial. - Se considerJ superior celorlalti. Fnainte de Cnt>lnirea din poiana %ierJriei lui4ocan intrJ sJ se &Jr&iereascJ si se lasJ asteptat ca o *edetJ. - Nu scapJ nici un prilej de a-i ironiza pe ceilalti: c>nd &ea tuicJ la 8Jlosu, c>nd comenteazJ articolele din ziar. - Are tendinta de a domina si de a %ace ca lumea din jur sJ se miste dupJ *ointa lui - Are reactii paradoxale: unde te astepti sJ se supere, el se amuzJ. .e ex. Cn momentul Cn care c>inele .utulache %urJ &r>nza de la masJ, o ceartJ pe Catrina: ?.e ce sJ m>ncJm c>inele, %a, e &un c>inele de m>ncatM , &un sJ te m>n>nce el pe tine.@ 6amilia lui 0oromete este una de tip patriarhal, el este un pater %amilias, a cJrui autoritate e Cn declin. 3,. Explica relatia realitate! fictiune, prin referire la un text narativ studiat -la alegere; povestire, nuvela istorica, roman de tip subiectiv. Alexandru LJpusneanul, de Costache Negruzzi Nu*ela istoricJ pleacJ de %apte reale, naratorul se inspirJ din cronicile 0oldo*ei, respect>nd Cn mare parte ade*Jrul istoric. Cu toate acestea apar si licente istorice (a&ateri de la ade*Jrul istoric), %Jcute Cn scopuri artistice. 'ornind de la %apte reale, scriitorul imagineazJ un uni*ers piln de semni%icatii. Literatura are un caracter %icti*, ea este in*entie. Artistul se detaseazJ de cronicar, prin construirea unui caracter puternic, prin crearea culorii locale, prin dramatizarea epicului, prin constructia riguroasJ a nu*elei. !, 0otoc a murit decapitat imediat ce s-a CnscJunat Alexandru LJpusneanul. Naratorul Cl pJstreazJ pentru cJ era prototipul &oierului intrigant, ucig>ndu-l moral, dar si %izic, pentru a-i atri&ui un s%>rsit pe mJsura lui de caracter. <. 'entru scena uciderii se inspirJ din Letopisetul TJrii 0oldo*ei de :rigore 3reche, doar cJ
ampli%icJ %aptele, pun>nd accent pe relie%area caracterului domnitorului. Scena masacrJrii este Cm&ogJtitJ %atJ de cea din Letopiset, Cn sensul cJ naratorul %oloseste tehnica regizoralJ Cn prezentarea %aptelor: scene de ansam&lu sunt alternate cu scene de detaliu. 9. Spancioc nu mai trJia nici el Cn momentul re*enirii lui LJpusneanul pe tron. Fl aduce Cn 0oldo*a pentru a construi antiteze. ,l si Stroici apar Cn opozitie cu 0otoc, reprezent>nd genul &oierilor patrioti. #. Stroici este o in*entie a autorului 3/. Exemplifica, prin referire la o opera literara de on *reanga, doua dintre particularitatile de limba& al prozei narative -la alegere, din urmatoarea lista; modalitati ale nararii, marci ale prezentei naratorului, lim&ajul personajelor, *or&ire directa si indirecta, registre stilistice@). 'o*estea lui ;arap Al&, de 4on Creanga 0Jrci ale prezentei naratorului: - prezenta %ormulelor speci%ice: a. 6ormulele initiale au rolul de a introduce cititorul Cn lumea &asmului. CreangJ renuntJ la traditionalul ?a %ost odatJ ca niciodatJ@, %olosind un enunt ca ?Amu cicJ a %ost odatJ@, dupJ care se strJduieste sJ ne explice de ce rudele nu se cunosteau Cntre ele (Craiul si 7erde FmpJrat). 6ormula initialJ are rolul de a introduce cititorul Cn lumea &asmului, Cn lumea %ictiunii, unde totul este posi&il si nu ne mai mirJm de nimic. Cu*>ntul ?cicJ@, sugereazJ ideea cJ po*estitorul n-a %ost martor la e*enimente si aruncJ asupra lor o um&rJ de CndoialJ. &. 6ormulele mediane sunt menite sJ CntretinJ atentia cititorului. ?.umnezeu sJ ne tie, cJ cu*>ntul din po*este, Cnainte mult mai este.@ c. 6ormulele %inale au rolul de a scoate ascultJtorulIcititorul din lumea %ictiunii si de a-l duce Cn lumea realJ Cn care &inele nu mai Cn*inge Cntotdeauna, pentru cJ aici se joacJ alte reguli: ?Si a tinut *eselia ani Cntregi, si acum mai tine CncJ1 cine se duce acolo &ea si mJn>ncJ. 4ar pe la noi, cine are &ani, &ea si mJn>ncJ, iar cine nu, se uitJ si ra&dJ.@ 6ormula are un umor amar si ascunde o o&sesie ancestralJ (din *echime, strJ*eche): procurarea hranei. Fn lumea po*estilor, %ericirea e asimilatJ si cu &elsugul gastronomic, dar cititorul tre&uie sJ se trezeascJ la realitatea Cn care &anul e stJp>nul a&solut. Stilul este sententios1 naratorul &azat pe Cntelepciunea popularJ dJ sentinte, maxime: -Lumea asta e pe dos, toate merg cu capu-n jos.../ -La unul %JrJ su%let, tre&uie unul %JrJ de lege./ -Cine poate oase roade, cine nu, nici carne moale./ Surpriza cea mai mare o aduce %inalul1 naratorul se detaseazJ de po*estea lui (GCe-mi pasJ mieM@) si se considerJ responsa&il numai cu discursul1 e*enimentele s-au Cnt>mplat oricum %JrJ el, de aceea considerJ cJ singura lui o&ligatie e sJ spunJ po*estea, in*it>ndu-i pe cititori sJ-si %acJ si ei datoria lor (?si *J rog sJ ascultati@). +egistrul stilistic %olosit Cn &asm este cel popular. Lim&a %olositJ de autor reprezintJ chintesenta *or&irii noastre populare din aceeasi epocJ. Apar %onetisme moldo*enesti: aista, aiasta, hJlJgie pt. gJlJgie. TrJsJtura cea mai caracteristicJ a scriitorului popular este oralitatea1 tot ce spune el poartJ
pecetea stilului *or&it. 30. Exemplifica, apeland la o povestire studiata,doua dintre particularitatile de limba& al prozei narative -la alegere, din urmatoarea lista; modalitati ale nararii, marci ale prezentei naratorului, limba&ul persona&elor, registre stilistice8.. ;anu Ancutei = 6>nt>na dintre plopi = 0. Sado*eanu Autorul este persoana care concepe Ei care scrie o operB (literarB, EtiinDi%icB etc.). Fn cazul po*estirii G6>nt>na dintre plopi@, autorul este 0ihail Sado*eanu. Autorul concret, creatorul operei literare, adreseazB, ca expeditor, un mesaj literar cititorului concret, care %uncDioneazB ca destinatarIreceptor. Autorul concret Ei cititorul concret sunt personalitBDi istorice Ei &iogra%ice, ce nu aparDin operei literare, CnsB se situeazB Cn lumea realB unde ele duc, independent de textul literar, o *iaDB autonomB. Autorul, 0ihail Sado*eanu, este aEadar creatorul uni*ersului epic din G6>nt>na dintre plopi@, iar naratorul este cel care comunicB istorisirea naratB cititorului %icti*, naratorul este cel care %ace medierea Cntre autor Ei cititor. Atat naratorul c>t Ei personajul (element principal al unei opere epice, care determinB acDiunea Ei care se a%lB Cn mijlocul e*enimentelor) sunt m>nuite de autor Cn scopul dorit de acesta Ei Cn con%ormitate cu propria *iziune asupra *eridicitBDii relatBrii. 'o*esirea implicB o relaDie specialB Cntre narator Ei cititor, impun>nd un ceremonial al discursului, menit a capta atenDia cititorului Ei a-i culti*a o stare de aEteptare. ,xista Cn G6>nt>na dintre plopi@ douB tipuri de naratori: !. primul tip este naratorul martor, cel care apare imediat Cn deschiderea po*estirii, aduc>nd la cunoEtinta cititorului atoms%era din han, acti*itatile personajelor: lButarii, AncuDa, comisul 4oniDB de la .rBgBneEti Ei gospodarii Ei cBrBuEii din Wara-de-Sus. +elatarea se %ace Cn pricipal la persoana a 444-a, Ei doar prin poziDionarea pronumelui la pers 4 ?noi@ Cn %aDa acestei categorii de personaje (?noi, gospodarii Ei cBrBuEii din Wara-de-Sus@), naratorul CEi re*endicB apartenenDa la acest grup, ceea ce %ace din el un narator-martor, narator ce *a asista Ei la *enirea capitanului de mazili Neculai 4sac, care dupB ce participB la un ade*arat ritual (AncuDa Ci toarna *in Cn ulcicB, lButarii *in mai aproape, comisul 4onita il in*itB sB po*esteasca Cnt>mplarea Cn care Ei-?a pierdut o luminB@). Aici Cncepe po*estirea propriu-zisB, Gpo*estirea in po*estire@, de*enind po*estire Cn ramB. <. narator-personaj: Neculai 4sac po*esteEte auditoriului (ascultBtorii prezenDi la han), aduc>nd la cunoEtinDB Ei cititorului Cnt>mplBrile de Gpe *remea celeilalte AncuDe@, prin tehnica e*ocBrii, %iind deci un narator. 'rin participarea directB la succesiunea e*enimenDiala el este un personaj, alaturi de celelalte personaje ale po*estirii (0arga, unchiul ;asanache, %raDii acestuia), cele douB atri&uDiuni %Bc>nd din Neculai 4sac un narator-personaj 'erspecti*a su&iecti*B pe care o are asupra relatBrii *ine ca o consecinDB a %aptului ca este un narator- personaj. ,xperienDa de *iaDa a lui Neculai 4sac, mediul social, sexul Ei *>rsta CEi pun amprenta asupra po*estirii: G,ram un om &uiac Ei ticalos. Om ne*rednic nu pot sB spun cB am %ost UTV dar Cmi erau dragi ochii negri Ei pentru ei cBlcam multe hotare.@ 9. Fn %inalul po*estirii naratorul re*ine Cn ipostaza de narator-martor, (?Noi gospodarii Ei cBrBuEii din Wara-de-Sus am ramas tBcuDi Ei m>hniDi@). 31. Explica modalitatile de caracterizare a persona&ului dintr!un text narativ studiat, apartinand lui oan =lavici. :oara cu noroc, de oan =lavici Tema o reprezintJ dezumanizarea pro*ocatJ de patima &anului, prezent>nd societatea rom>neascJ de la s%>rsitul secolului al 545-lea. Caracteristicile nu*elei: su&iectul dez*Jluie procesul de par*enire a indi*idului1 prezintJ e%ectele dramatice ale inadaptJrii1 descoperJ complexitatea su%letelor simple: hangiii1 printre stJrile analizate Cn nu*ela psihologicJ se a%lJ: o&sesia, %rica, alienarea, erosul.
4oan Sla*ici este un portretist prin excelentJ. Ca prozator realist nu insistJ asupra trJsJturilor %izice, ci asupra celor psihologice, etice, de g>ndire si de comportament. 6izionomia personajelor si anumite particularitJti ale acestora ilustreazJ trJsJturi ale personajelor, anumite con%licte su%letesti. LicJ este un personaj male%ic, demonic, secundar. ,l este singurul personaj care nu e*olueazJ, ci are o constructie liniarJ (este plat). a. Caracterizare directJ %JcutJ de narator - portretul %izic este detaliat si anticipeazJ portretul moral: Gom cam de 9" de ani, cu ochi mici si *erzi, cu spr>ncene dese si Cmpreunate la mijloc. Aceste trJsJturi sugereazJ rJutatea si demonismul personajului@. FncJ de la intrarea Cn scenJ LicJ se comportJ ca un stJp>n peste oameni si locuri. 4nteligent, %in cunoscJtor al psihologiei umane, el se conduce dupJ un cod moral propriu, Cn a%ara legilor si a statului. &. Caracterizare directJ %JcutJ de personaje: - Ana simte cJ LicJ este -oarecum %ioros/ si Csi pre*ine sotul cJ are de a %ace cu un -om rJu si primejdios/. - :hitJ Ci spune: -tu nu esti om LicJ, ci dia*ol./ c. Caracterizarea indirectJ rezultJ din %aptele sale. Armele lui LicJ sunt santajul si hotia. Are plJcerea de a ucide cu o satis%actie demonicJ. S%>rsitul lui are loc Cntr-o noapte de 'asti, Cn urma tentatiei de a se re%ugia Cntr-o &isericJ pJrJsitJ. Acum Cntelege cJ este pedepsit pentru %JrJdelegile lui: G0-a ajuns m>nia lui .umnezeu.@ 3rmJrit de 'intea, eroul se sinucide, s%Jr>m>ndu-si capul de trunchiul unui stejar. 43.Expune subiectul unui text narativ studiat, apartinand lui :i4ail =adoveanu. 4n lumina ?soarelui auriu@ care strBlucea Cntr-o ?liniEte ca din *eacuri@, oaspeDii de la hanul AncuDei zBresc pe drumul pustiu un cBlBreD care, nu peste mult timp, poposi Ei el la han. A*ea ?nas *ulturesc Ei spr>ncene Cntunecoase@, iar ochiul drept stBtea ?st>ns Ei Cnchis@, d>ndu-i o Cn%BDiEare stranie. Comisul 4oniDB Cl Cnt>mpinB cu &ucurie, recunosc>nd in drumeDul singuratic pe capitanul Neculai 4sac. AncuDa o auzise pe mama ei *or&ind despre acest, pe care ?erau sB-l omoare niEte Digani@, o ?po*este Cn%ricoEatB@, pe care nu o mai Dinea minte. AncuDa Ci aduce oaspetelui ?un co%Biel plin@ Ei o ?ulcicB nouB@, lButarii *eniserB mai aproape, ?sun>nd din strune@, iar comisul 4oniDB Cl in*itB ?sB cinstim cu domnia ta o ulcicB de *in nou@ Ei-l roagB sB le po*esteascB ?Cnt>mplarea de demult@. Neculai 4sac acceptB sB &ea *inul, care este &un Cn to*BrBEie, numai ?dragostea cere singurBtate@. CBpitanul CEi Cncepe po*estea petrecutB Cn tinereDe, cu < de ani Cnainte, c>nd Ci plBcea sB cutreiere 0oldo*a, spre disperarea mamei sale, care dBdea leturghii la &isericB pentru ca el sB se liniEteascB de pe drumuri Ei sB se Cnsoare. 4ntr-o toamnB, tot pe *remea celeilalte AncuDe, pe c>nd duce antale (+eg.H&utoi mare de stejar, mai ales pentru *in Ei rachiu) cu *inuri la Sucea*a, poposise la han Ei era ?&ezmetic Ei singur ca un cuc@ pentru cB Cl pBrBsise iu&ita. 4ntr-o s>m&BtB, ?pe la toacB@, Neculai mergea Cng>ndurat pe drumul spre Sucea*a, c>nd pe malul unei g>rle *ede o ?liotB de Digani@, care, incerc>nd sB prindB peEte, rBcneau Ei Dopaiau ?ca niEte dia*oli@. T>nBrul *ede ?o %etiEcanB de optsprezece ani@, cu o %usta roEie, care Cl tul&urB peste mBsurB, ?parc-aE %i CnghiDit o &ButurB tare@. TigBncuEa, 0arga, este certatB de un Digan mai &Btr>n, pentru cB %ata se uita DintB la &oier Ei nu se cBdea o ast%el de o&rBznicie. Neculai le aruncB %iecBruia c>te un &BnuD de argint Ei o porni spre han. A doua zi, Neculai o Cnt>lneEte pe 0arga la ?%>nt>na dintre plopi@, care-l aEtepta sB-i mulDumeascB pentru &BnuDul de argint. Neculai Ei-a continuat drumul spre 'aEcani, urmat de c>inele lui credincios, Lupei, dar g>ndurile Ci erau la %rumoasa DigancB. .upB ce Ei-a terminat tre&urile, Cn miez de noapte a pornit ?Cntr-o Cntinsoare, cu Euier de *>nt Cn urechi@ (loc. ad*. ntr!o ntinsoare H a. Cntruna, %BrB Cntrerupere1 b. repede, Cn goanB) Ei Cn goana calului s-a Cndreptat spre hanul AncuDei. .ar ocoleEte hanul Ei se duce direct la ?%>nt>na cu patru plopi@, unde o gBseEte, aEtept>ndu-l pe %rumoasa DigancB. Neculai promite %etei cB Ci *a aduce o ?scurteicB de *ulpe@ de la 'aEcani, iar ea Ci spune cB o sB-l aEtepte cu nerB&dare ?E-am sB mor langa %>nt>nB dacB nu *ii@. 4ntors la 'aEcani, Neculai *inde &ine ?antalele de *in@, cumpBrB o ?&lBniDB cu %aDa de posta* roE@, cu g>ndul la plBcerea pe care o *a *edea Cn ochii DigBncuEei Ei se Cntoarce, cu chimirul (n portul popular brbtesc"cingBtoare latB din piele, ornamentatB, pre*BzutB cu &uzunare) plin, spre hanul AncuDei, cu intenDia de a se opri mai Cnt>i la %>nt>nB. Cadrul este romantic, ?stelele se aprinseserB Cn cerul curat@, cre>nd o atmos%erB de *rajB pentru Cnt>lnirea eroticB. 0arga Cl aEtepta Cn Cntuneric Ei, c>nd el o ajuta sB Cm&race scurteica, %ata Ci dastBinuie cB unchiul ;asanache o pusese sB-l atragB Cn locul acesta pustiu, pentru ca el Ei cei doi %raDi mai mici sB-i %ure calul Ei &anii. ,a se teme cB *a %i CnjunghiatB dacB ei CEi dau seama cB i-a trBdat, dar ?mi-eEti drag@ Ei ?de-acuma Cnainte nu-mi mai pasB@. Neculai se aruncB pe cal, Cn urma lui Diganii rBcneau ?ca niEte dia*oli negri@ Ei, la un moment dat, Cl ajunserB Ei aruncarB cu prBjini Cn el. T>nBrul cBzu de pe cal Ei, simDind ?o lo*iturB de %ier ascuDit la coada ochiului drept@, Cncepu sB tragB cu pistolul, nimerindu-l pe un Digan Cntre ochi, Cn timp ce Lupei ?rupea pe celBlalt@. Ochiul drept Ci era plin de s>nge, dar cu ochiul tea%Br zari lumina hanului Ei Cncepu sB strige cu disperare. Cei a%laDi la han ies cu %Bclii Ei o pornesc cu toDii Cnapoi, spre %>nt>na unde se Cnt>lnise Neculai cu 0arga. 'e colacul %>nt>nii, ?lucea s>nge proaspBt@, semn cB Diganii omor>serB %ata pentru cB-i trBdase Ei o aruncaserB Cn %>nt>na. AscultBtorii acestei istorisiri groaznice rBmaserB ?tBcuDi Ei m>hniDi@, %>nt>na nu mai exista, se distrusese ?ca toate ale lumii@, suger>nd cB p>nB Ei Cnt>mplBrile cele mai dramatice CEi pierd = odatB cu trecerea timpului = din pro%unzime. 41. Expune subiectul unui text narativ studiat, apartinand lui on *reanga. E#poziiunea relateazB %aptele ce se petrec Cntr-un inut ndeprtat, peste mBri Ei DBri, la capBtul lumii, Cn timp mitic. AEadar, rela"iile temporale Ei spa"iale se de%inesc prin e*ocarea timpului fabulos cronologic Ei a spaiului imaginar nesfrit$ AAmu cicB era odat Cntr-o DarBA un crai care a*ea trei %eciori Ei un singur A%rate mai mare, care era CmpBrat Cntr-o DarB mai CndepBrtatBA, pe nume 7erde CmpBrat. Cei doi %raDi nu se *BzuserB de multB *reme, iar *erii nu se cunoscuserB Cntre ei, pentru cB CmpBrBDia %ratelui mai mare era %tocmai la o margine a pmntului%, iar %ratele mai mic trBia X2a alt margine%& 4n acest cadru spaio!temporal mitic se deruleazB - Cntr-o CnlBnDuire cronologicB - ntmplrile reale i fabuloase la care participB persona&ele &asmului. 7erde CmpBrat Ci cere %ratelui sBu, craiul, sB-i trimitB Agra&nic pe cel mai *rednicA Ei *iteaz dintre %iii sBi, ca sB-i urmeze la tron, Cntruc>t el a*ea numai %ete. Ca sB-i punB la Cncercare, pentru a *edea care dintre %eciori Ase simte destoinic a CmpBraDi peste o DarB aEa de mare Ei &ogatB ca aceeaA, craiul se Cm&racB Cntr-o piele de urs Ei se ascunde su& un pod. Cei doi %ii mai mari se sperie de urs Ei se Cntorc ruEinaDi la curtea craiului, care este dezamBgit de neputinDa lor Ei rosteEte moralizator$ Anici tu nu eEti de CmpBrat, nici CmpBrBDia pentru tineA, ceea ce e*idenDiazB elementele reale ale &asmuiui. 0ezinul, impresionat de amBrBciunea tatBlui, se duce Cn grBdinB AsB pl>ngB Cn inima saA. .eodatB, Ao &a&B g>r&o*B de &Btr>neDeA Ci cere de pomanB, apoi Cl s%BtuieEte sB cearB tatBlui sBu Acalul, armele Ei hainele cu care a %ost el mireA, deEi hainele sunt A*echi Ei ponositeA, iar Aarmele ruginiteA Ei sB punB o ta*B cu jBratic Cn mijlocul hergheliei ca sB aleagB acel cal care *a *eni Ala jBratic sB mBn>nceA. 3rm>nd Cntocmai s%aturile &a&ei, (cBlBuzirea %lBcBului cBtre preuirea i respectarea tradiiilor strmoeti, *oinicul pleacB la drum, lu>nd carte din partea tatBlui Ei, prin dreptul podului, Anumai iaca Ci iesB Ei lui ursul CnainteA. Trece cu &ine de aceastB prim prob, primeEte &inecu*>ntarea pBrintelui sBu Ei pielea de urs Cn dar, apoi s%atul ca Cn cBlBtoria lui s se fereasc %de omul ro, iar mai ales de cel spn%, sB nu cum*a sB ai&B de-a %ace cu ei. Ca trBsBturi ale &asmului, sunt prezente aici formule iniiale tipice Ei cifra magic trei, care %ace posi&ilB depBEirea primei pro&e de cBtre eroul principal. 'ntriga& 6iul craiului Ei calul pleacB la drum, &asmul continu>nd cu formule mediane tipice, AEi merg ei o zi, Ei merg douB, Ei merg patruzeci Ei nouBA p>nB c>nd Cnt>lnesc Cn codru Aun om sp>nA care se o%erB drept AslugB la drumA. 7oinicul Cl re%uzB de douB ori, dar a treia oarB sp>nul Ci iese Cn cale ACm&rBcat alt%el Ei cBlare pe un cal %rumosA tocmai c>nd %iul craiului se rBtBcise prin codrii CntunecoEi. .eprins sB urmeze s%atul pBrintelui sBu, acela de a nu se CnsoDi cu omul sp>n, dar pentru cB Ci mai ieEiserB Cn cale CncB doi, el se g>ndeEte cB Aaiasta-i Dara sp>nilorA Ei-! angajeazB drept cBlBuzB. Fn aceastB secven"$ narativ$ este inclusB o pauz$ descriptiv$, care Cntrerupe po*estirea Ei descrie codrii deEi Ei CntunecoEi, ce contureazB un peisaj de &asm AjunEi la o %>nt>nB care Anu a*ea nici roatB, nici cumpBnB, ci numai o scarB de co&or>t p>nB la apBA, sp>nul intrB Cn puD, umple plosca, apoi Cl s%BtuieEte pe %iul craiului sB co&oare Ei el ca sB se rBcoreascB. T>nBrul Cl ascultB pe sp>n, dar acesta tr>nteEte capacul peste gura %>nt>nii Ei-! ameninDB cB dacB nu-i po*esteEte totul despre el, Acine eEti, de unde *ii, Ei Cncotro te duciA, acolo Ci *or putrezi oasele. Su& ameninDarea morDii, %eciorul de crai jurB Ape ascuDiEul paloEuluiA cB *a %i sluga supusB a sp>nului, care se *a da drept nepotul CmpBratului Ei cB *a pBstra taina Ap>nB c>nd *a muri Ei iar *a Cn*iaA, anticipnd astfel finalul basmului& Sp>nul Ci dB numele de (arap!)lb, care-! *a sluji cu credinDB, respect>ndu-Ei jurBm>ntul %Bcut. *esfurarea aciunii Cncepe odatB cu sosirea la palatul CmpBratului 7erde, unde Sp>nul se dB drept nepotul sBu Ei, Cn%umurat peste mBsurB, Cl trimite pe ;arap-Al& sB stea la grajduri, sB ai&B grijB de calul lui, cB alt%el *a %i A*ai de pielea taA, d>ndu-i Ei o palmB - Aca sB Dii minte ce Di-am spusA-, cB alt%el Aprinde mBmBliga coajBA. .e remarcat este aici elipsa narativ$, adicB trecerea su& tBcere a sec*enDei cBlBtoriei %Bcute de erou ca slugB a sp>nului p>nB la CmpBrBDia unchiului sBu, naratorul suger>nd numai cB aceasta s-a e%ectuat.
42. lustreaza particularitatile de structura a unui text narativ studiat, apartinand lui 'iviu 5ebreanu on de 'iviu 5ebreanu Conceptia autorului despre roman, inteles ca un Gcorp s%eroid@, se re%lecta artistic in structura circulara a romanului. Simetria incipitului cu %inalul se realizeaza prin descrierea drumului care intra si iese din satul 'ripas, loc al actiunii romanului. 'ersoni%icat cu ajutorul *er&elor (se desprinde, alearga, urca, inainteaza), drumul are semni%icatia sim&olica a destinului unor oameni si este in*estit cu %unctie metatextuala. ,l separa *iata reala a cititorului de *iata %ictionala a personajelor din roman. .escrierea initiala a drumului introduce cititorul in *iata satuluiardelean de la inceputul secolului al 55-lea, cu aspecte topogra%ice, etnogra%ice (hora), sociale. .escrierea caselor ilustreaza, prin aspect si asezare, conditia sociala a locuitorilor si anticipeaza rolul unor personaje (;erdelea, :lanetasu) in des%asurarea narati*a. Crucea stram&a de la marginea satului , cu un ;ristos de tinichea ruginita, anticipeaza tragismul destinelor. .escrierea %inala inchide simetric romanul si %ace mai accesi&ila semni%icatia sim&olica a drumului prin meta%ora soselei = *iata. 43. *aracterizeaza persona&ul preferat dintr!un roman de >eorge *alinescu. Otilia este %iica celei de-a doua sotii a lui :iurgiu*eanu. ,ste o %igurJ centralJ a romanului, care te cucereste, dar te si re*oltJ. Caracterul ei se &azeazJ pe elemente contradictorii: amestecul de inocen tJ si maturitate1 amestec de iu&ire si de ratiune1 iu&este pe 6elix, dar se cJsJtoreste cu 'ascalopol1 inteligentJ, dar dispretuind inteligenta %emininJ. a. Caracterizare directJ %JcutJ de narator: ?6ata mJslinie, nas mic, ochi al&astriT@1 copilJroasJ, dar Cn acelasi timp, ?cu o stJp>nire desJ*>rsitJ de %emeie@. &. Caracterizare directJ %JcutJ de cJtre personaje prin tehnica re%lectJrii poliedrice (a pluriperspecti*ismului): - 6elix o considerJ pe Otilia %oarte %rumoasJ, cultJ, talentatJ. - 'ascalopol *ede Cn ea aceleasi calitJti. - Costache o crede CncJ un copil, spun>ndu-i ?%e-%etita mea@. - Aglae o considerJ *icleanJ si interesatJ de mostenirea lui Costache.Q c. Caracterizare directJ (autocaracterizare): - ?eu sunt o zJpJcitJ, nu stiu ce *reau@- desi %aptele ei demonstreaza contrariul d. Caracterizare indirectJ: rezultJ din %apte: !. e altruistJ, grijulie %atJ de cei apropiati (nu *rea sJ stea Cn calea carierei lui 6elix)1 <. poartJ o mascJ, dincolo de care nu poate sJ treacJ nimeni. .e aceea, de*ine o enigmJ. 9. se comportJ ca un om li&er, care nu tine cont de nici o regulJ exterioarJ. e..in mediul Cn care locuieste personajul
- camera Otiliei, cu *arietatea de lucruri din ea, re%lectJ caracterul contradictoriu, amestecul de copilJrie si %eminitate, dar si o oarecare insta&ilitate Cn comportament, trec>nd cu usurintJ de la o stare la alta. 44. *aracterizeaza persona&ul preferat dintr!un roman de 'iviu 5ebreanu. Pe scurt; 4on de Li*iu +e&reanu 'ersonajul 4on este unul de re%erintJ Cn literatura rom>nJ, concentr>nd tragica istorie a sJranului ardelean din primele decenii ale secolului trecut. FncJ de la Cnceputul romanului, la hora satului se e*identiazJ %eciorul lui Alexandru 'op :lanetasu, 4on, urmJrind-o pe Ana cu o pri*ire stranie, apoi o *ede pe 6lorica, care Ci era dragJ, CnsJ e constient cJ Ana are pJm>nt. Con%lictul interior care marca destinul %lJcJului este *izi&il CncJ de la Cnceput. 4on era Giute si harnic ca mJ-sa@ chipes si *oinic, dar sJrac, el simtind dureros prJpastia dintre el si G&ocotani@. Ast%el cade *ictimJ celor douJ patimi: glasul pJm>ntului si glasul iu&irii. 6iind dominat de dorinta de a %i respectat Cn sat, stJp>nit de o *iolentJ nJ*alnicJ, un temperament controlat de instincte primare, hotJr>t si perse*erent Cn atingerea scopului, dar si *iclean, 4on o seduce pe Ana. C>nd s-a Cnsurat cu Ana, 4on s-a Cnsurat de %apt cu pJm>nturile ei, sotia de*enind o po*arJ jalnicJ si incomodJ. OdatJ satis%JcutJ patima pentru pJm>nt, celJlalt glas ce mistuie su%letul lui 4on, iu&irea pJtmasJ pentru 6lorica, ne*asta lui :eorge 8ul&uc, duce la destinul tragic al eroului, %iind omor>t de :eorge dupJ ce Ci surprinde pe am>noi Cn %lagrant. Ast%el, 4on este drastic pedepsit de +e&reanu, Cntruc>t el se %ace *ino*at de dezintegrare morlJ, rJspunzJtor de *iata Anei si a copilului lor, tul&ur>nd liniltea unui cJmin, linistea unei Cntregi colecti*itJti. ', lung: :odalit$"i de caracterizare, tr$s$turile protagonistului; 'ersonajele sunt construite, de asemenea, Cn spirit realist, susDin>nd %irul epic al romanului. 'ersonajul principal este tipic realist, exponenDial pentru o anumitB categorie socialB, iar structura sa psihologicB este pusB su& semnul unor trBsBturi dominante: tipul DBranului, caracterizat printr-o inteligenDB durB, egoism Ei cruzime, dar mai ales printr-o *oinDB imensB. Con%orm delimitBrii teoreticianului ,. 6orster, el este un personaj rotund, a*>nd capacitatea de a surprinde cititorul Cn mod con*ingBtor prin reacDiile Ei gesturile lui. 4on este un persona& eponim (numele sBu dB numele romanului), realizat prin tehnica &asorelie%ului. ,l dominB Cntreaga lume care gra*iteazB Cn jurul sBu (Ana, 7asile 8aciu, 6lorica, :eorge) Ei care contri&uie la e*idenDierea trBsBturilor lui, a caracterului complex, cu CnsuEiri contradictorii: *iclenie Ei ingenuitate, &rutalitate Ei delicateDe. 4niDial el este caracterizat (n mod direct de c$tre narator, &ene%iciind de un portret marcat de calitBDi: ?iute Ei harnic ca mB-sa@1 ?munca Ci era dragB oric>t ar %i %ost de asprB@. ,lementul %undamental al con%lictului, pBm>ntul, Ci su&ordoneazB toate trBsBturile: ?'Bm>ntul Ci era drag ca ochii din cap@, iar lipsa acestuia apare ca o nedreptate, ceea ce justi%icB dorinDa pBtimaEB de a a*ea: ?ToatB isteDimea lui nu plBteEte o ceapB degeratB, dacB n-are Ei el pBm>nt mult, mult...@ *elelalte persona&e ale romanului Ci e*idenDiazB caracterul, cu lumini Ei um&re, Cn %uncDie de con%lictele Cn care sunt implicaDi cu toDii. Ast%el, Cn*aDatorul ;erdelea Cl aprecia ca ?unul dintre cei mai iu&iDi ele*i@, iar doamna ;erdelea Cl considerB ?un &Biat cumsecade, muncitor, harnic, sBritor, isteD@. Optica lor se *a schim&a CnsB pe parcursul acDiunii, c>nd 4on *a trece Cn con%lictul dintre in*aDBtor Ei preotul satului, de partea celui din urmB. Autocaracterizarea e*idenDiazB %rBm>ntBrile su%leteEti, prin monologul interior: ?0B moleEesc ca o &a&B nBroadBN@. .e%initoriu pentru personajul principal este con%lictul interior Cntre glasul pBm>ntului Ei glasul iu&irii: deEi o iu&eEte pe 6lorica, %ata %rumoasB dar sBracB, dorinDa de posesie a pBm>ntului Cl determinB sB o aleagB pe Ana, cea ?ur>DicB@, dar &ogatB. AceatB pendulare a personajului Cntre cele douB coordonate ale existenDei sale, genereazB Ei con%lictele exterioare ale romanului: cu 7asile 8aciu pentru o&Dinerea pBm>ntului Ei cu :eorge 8ul&uc pentru Ana, Ei ulterior pentru 6lorica. Cele mai multe trBsBturi reies CnsB din caracterizarea indirect$, din faptele %i atitudinea persona&ului, din rela"iile cu celelalte persona&e. Ast%el, 4on este impulsi*, chiar *iolent, ceea ce atrage respectul, teama celorlalDi %lBcBi ai satului Ei a lButarilor care c>ntB la comanda lui Ei Cl CnsoDesc la c>rciumB dupB horB, deEi :eorge este cel care Ci plBteEte. ?iclenia sa este e*identB Cn relaDia cu Ana, pe care o seduce, Ci speculeazB sentimentele, cucerind-o Ei lBs>nd-o sB creadB cB, de %apt, ea l-a cucerit. nteligen"a dur$, egoismul, cruzimea Ci su&ordoneazB toate acDiunile: &Btaia cu :eorge, comportamentul agresi* %aDB de Ana. ,l reprezintB, aEa cum spunea criticul ,ugen Lo*inescu, ?expresia instinctului de stBp>nire a pBm>ntului@, a*>nd ca trBsBturi de%initorii ?inteligenDa ascuDitB@, ?*iclenia proceduralB@ Ei ?*oinDa imensB@ ,ste naiv, in relaDia cu 7asile 8aciu, crez>nd cB nunta Ci *a aduce Ei pBm>ntul, %BrB a Cncheia o CnDelegere legalB. .e %apt, destinul personajului principal nu este marcat de con%lictele exterioare, c>t mai ales de con%lictul interior, generat de relaDia sa cu pBm>ntul. 'ersonajul are o dorin"$ obsesiv$ de a st$p)ni acest pam)nt, iar eloc*entB Cn acest sens este scena sBrutBrii lutului: ?Fl cuprinse o po%tB sBl&atecB sB Cm&raDiEeze huma, s-o cr>mpoDeascB Cn sBrutBriN@ Acest gest depBEeEte limitele unei reacDii o&iEnuite, suger>nd patima exageratB pentru pBm>nt, precum Ei legBtura indestructi&ilB cu acesta. 'ersonajul trBieEte o triplB *oluptate: a simDurilor, a puterii, a trupului, iar acest moment alegoric exprimB reducerea lui la esenDB. .in aceastB perspecti*B, deznodBm>ntul este pre*izi&il: 4on *a muri ucis cu ajutorul unei unelte a pBm>ntului, sapa, iar :eorge care-l lo*eEte nu este dec>t un instrument al destinului. 45. *aracterizeaza persona&ul preferat dintr!un roman de *amil Petrescu. ,roul romanului 3ltima noapte de dragoste, Cnt>ia noapte de rBz&oi, de Camil 'etrescu, trBieEte douB realitBDi: realitatea timpului cronologic (%rontul) Ei realitatea timpului psihologic. Yte%an :heorghidiu este un personaj pro&lematic1 un intelectual-student la %ilozo%ie, cu preocupBri teoretice, un tip orgolios, a*id de cunoaEtere a&solutB at>t prin dragoste c>t Ei prin experienDB directB, trBitB a rBz&oiului. 'rima experienDB a cunoaEterii, iu&irea, trBitB su& semnul incertitudinii, e semnalatB direct. CBsBtorit cu cea mai %rumoasB dintre colegele sale, Cn care crede a %i gBsit idealul %emeii iu&ite, t>nBrul cuplu cunoaEte o schim&are radicalB a existenDei lor datoratB unei moEteniri neaEteptate lBsate de un unchi &ogat, Tache. Aspir>nd la dragostea a&solutB, eroul doreEte certitudinea a&solutB. Natura re%lexi*B, conEtient de chinul sBu lBuntric, Yte%an :hiorghidiu adunB, progresi*, semne ale neliniEtii Ei Cndoielilor sale interioare Ei le disecB cu minuDiozitate. 7iaDa lui Yte%an :heorghidiu a de*enit cur>nd Go torturB@, nu mai putea citi nici o carte, pBrBsise uni*ersitatea. 'lim&area la Odo&eEti, Cntr-un grup mai mare, declanEeazB criza de gelozie Ei incertitudinea iu&irii, pune su& semnul Cndoielii %idelitatea %emeii iu&ite. Compania domnului :., a*ocatul o&scur, dar &Br&at modern, acordB soDiei sale, ,la, care cocheta, ampli%icB suspiciunile lui Yte%an. Con%es>ndu-se Ei analiz>ndu-se, eroul respinge ca *ulgarB etichetarea ca gelos: GNu, n-am %ost niciodatB gelos, deEi am su%erit at>ta din cauza iu&irii.@ ,xperienDa rBz&oiului constituie pentru Yte%an :heorghidiu o experienDB decisi*B, un punct terminus al dramei intelectuale, o dramB a personalitBDii. :heorghidiu de*ine alt om Cn primele ceasuri de rBz&oi. :elozia rBm>ne unde*a, departe, Ei lipsitB de CnsemnBtate. Ournalul lui de %ront contureazB o personalitate complexB, a%latB Cn CmprejurBri inedite, con%runt>ndu-se cu moartea, dar mai ales con%runtatB cu ea CnsBEi. +Bnit Ei spitalizat, se Cntoarce Cn 8ucureEti. AcasB, l>ngB ,la, simDea o CnstrBinare de%initi*B. ,xperienDa %rontului a %ost decisi*B. .rama iu&irii lui este acum intratB de%initi* Cn um&rB. 'rin cele douB ipostaze pe care le trBieEte eroul, romanul G3ltima noapte de dragoste, Cnt>ia noapte de rBz&oi@ este un GneCntrerupt marE tot mai ad>nc Cn conEtiinDB@. 4,.Exemplifica modalitatile de caracterizare a unui persona& feminin, prin referire la un roman studiat-periada de pana la al 9oilea 5azboi :ondial. Otilia personajul principal din romanul ,nigma Otiliei, ea este %ata adopti*a a lui 0os Costache, numele ei de %amilie %iind 0arculescu.,a este o cantareata la pian %oarte talentata,si care doreste sa studieze muzica.Clanul Aglae doreste sa alunge pentru a putea pune mana mai usor pe a*erea lui Costache :iurgiu*eanu.'rima intalnire in roman cu Otilia este la inceputul lui cand 6elix intra in casa lui 0os Costache pentru a doua data(prima data mosul spunandu-i ca acolo nu sta nimeni), si ea *ine in sal*area lui recunoscandu-l. .espre Otilia autorul spunea: ? Otilia era eroina mea lirica, proiectia sa in a%ara, o imagine lunara si %eminina@.Chipul adolescentin al Otiliei este de la inceput o aparitie angelica , descris in mod expres de autor , din momentul sosirii lui 6elix in casa lui 0os Costache, asa cum o o&ser*a tanarul.0ai intai *oce cristalina, auzita de sus, apoi ,@un cap prelung si tanar de %ata,incarcat cu &ucle , cazand pana pe umeri@ . 'arerea lui 6elix despre Otilia la prima *edere este: ?%ata parea sa ai&a *reo !K-!$ ani.6ata maslinie, cu nasul mic si ochii %oarte al&astrii, arata si mai copilaroasa intre multele &ucle si gulerul de dantela.4nsa in trupul su&tiratic , cu oase delicate de ogar , de un stil per%ect ,%ara acea sla&iciune supta si pastrata a Aureliei , era o mare li&ertate de miscari ,o stapanire desa*arsita de %emeie.@ Aglae o *ede ca o piedica in luarea a*erii lui 0os Costache. Aurica este in*idioasa pe Otilia si ar *rea la %el ca Aglae sa o alunge. 0os Costache o iu&este dar de zgarcit n-a putut sa-i asigure un *iitor %ara pro&leme, nedepozitand decat %oarte putini &ani in &anca restul tinandu-i ascunsi su& salteaua lui. 'ascalopol o iu&este pe Otilia si ii implineste toate po%tele ei, Otilia casatorindu-se cu el, dar apoi acesta i-a dat li&ertate ea casatorindu-se cu un conte din Spania. Otilia este unul dintre cele mai complexe personaje %eminine din proza romaneasca, ea este
%ascinanta, mereu impre*izi&ila, dilematica prin comportament1 iu&ita de parintele nesigur, de 6elix care-i in%ioara corzile inimii , ocrotita de un strain , Otilia este totusi %ara cui&.Otilia traieste drama singuratatii ,*iitorul ei este am&iguu, departe de mult *isata %ericire.Comportamentul ei este derutant: capa&ila de emotii puternice trece &rusc de la o stare la alta.,a este copilaroasa si in acelasi timp si matura do*edind o grija materna %ata de 6elix pe care-l protejeza ca pe un or%an. 4/. Prezinta constructia subiectului unui roman de :arin Preda, prin referire la; actiune, conflict, relatii temporale si spatiale. 0orometii, de 0arin 'reda (*ol. 4, !$) Actiune Actiune H totalitatea e*enimentelor, a %aptelor si intamplarilor semni%icati*e prezentate intr-o opera literara. 'o*estirea se des%JsoarJ pe mai multe planuri, di%erite ca importantJ: al %amiliei 0oromete, al lui 8iricJ, apoi Tugurlan etc. +omanul are trei pJrti, care corespund unor etape din *iata %amiliei: #. sta&ilirea unui mod de *iatJ, iluzia cJ timpul stJ . plecarea lui Achim la 8ucuresti si Cnceperea unei perioade de %rJm>ntJri su%letesti1 ". dupJ scena secerisului, Cncep necazurile si pro&lemele care nu se mai rezol*J. +omanul Cncepe Cn manierJ realistJ, cu %ixarea spatio-temporalJ a actiunii: cu c>ti*a ani Cnaintea Cnceperii celui de-al doilea rJz&oi mondial, Cntr-un sat din c>mpia .unJrii. 4ncipitul aduce Cn prim-plan pro&lema timpului. ?Se pare cJ timpul a*ea cu oamenii nes%>rsitJ rJ&dare1 *iata se scurgea aici, %JrJ con%licte mari.@+J&darea aceasta este o impresie gresitJ a oamenilor Cnsisi, a%lati Cn pragul unor imense rJsturnJri istorice, mai ales a oamenilor de %elul lui 4lie 0oromete care cred cJ stJ Cn puterea lor de a e*ita marile con%licte. Fn spatiul epic al lui 0arin 'reda %unctia acestui timp este CnsJ paradoxalJ. ,l nu mai are rJ&dare si *a produce Cn s>nul tJrJnimii schim&Jri %ulgerJtoare, care pun Cn cumpJnJ Cnsusi destinul ei milenar. 'rimele pagini sunt construite Cn per%ectJ concordantJ cu timpul sugerat si un s%ert din *olumul Cnt>i se petrece de s>m&JtJ seara p>nJ duminicJ noapte, adicJ de la Cntoarcerea 0orometilor de la c>mp p>nJ la %uga 'olinei cu 8iricJ. +itmul e*enimentelor se precipitJ Cn ultima parte a *olumului 4, semn al %aptului cJ ?timpul nu mai a*ea rJ&dare@. Trei ani mai t>rziu, iz&ucnea cel de-al doilea rJz&oi mondial. 'rimul *olum are o constructie clasicJ, simetricJ, Cncepe si se s%>rseste cu tema timpului. Con%lictul principal este de naturJ tragicJ si se dJ Cntre om si istorie, istorie care Ci marcheazJ Cn mod hotJr>tor destinul, desi omul are iluzia cJ se poate sustrage ei. Starea con%lictualJ este permanentJ. ,xistJ con%licte Cntre: - 0oromete si Catrina, deoarece aceasta *rea sJ-i %ie trecutJ casa pe nume, %apt promis de 0oromete c>nd acesta *>nduse un pogon de pJm>nT din zestrea sotiei1 %rati1 chiar dispunerea mem&rilor %amiliei la masJ de la Cnceputul romanului aratJ ri*alitJtile existente Cntre copiii din prima cJsJtorie si cei din a doua cJsJtorie a lui 0oromete Niculae si tatJl sJu, care nu *rea sJ-l trimitJ la scoalJ1 - tatJ si cei trei %ii, care *or sJ meargJ la oras sJ se Cm&ogJteascJ rapid. 'e l>ngJ aceste crize interne, existJ si o crizJ externJ a %amiliei produsJ de: impozite, datorii la &ancJ si alte datorii de gospodJrie. 40. Prezinta constructia subiectului unui roman de 'iviu 5ebreanu, prin referire la;
actiune, con%lict, relatii temporale si spatiale. 4on, de Li*iu +e&reanu. +omanul 4on este conceput ca a*and o structura circulara, prin simetria incipidului cu %inal, se realizeaza prin descrierea drumului care intra si iese din satul 'ripas,loc al actiunii romanului ,descrierea %inala a romanului inchide simetric romanul si %ace accesi&ila semni%icatia sim&olica a drumului prin meta%ora soselei-*iata. Tema romanului. +eprezinta lupta unui taran sarac pentru a o&tine pamantul si consecintele actelor sale. Caracterul monogra%ic al romanului orienteaza in*estigatia narati*a despre di*erse aspecte ale lumii rurale:o&iceiurile legate de marile momente din *iata omului (nasterea,nunta,inmormantarea), relatii sociale generate de di%erentele economice (strati%icarea ,ste prezentarea pro&lematicii pamantului in conditiile satului ardelean.+omanul sociala) sau culturale(uni*ersal taranilor,uni*ersal intelectualitati rurale),relati de %amilie. Tema centrala posesiunea pamantului este du&lata de tema iu&iri. 'rezentarea su&iectului se %ace ast%el: 4n expozitiune sunt prezentate principalele personaje din satul 'ripas , 4on, personajul central,%lacau, harnic si istet suporta umilinta de a nu %i &ine *azut de cei din jurul sau si de a nu a*ea un loc de %runte in ierarhia satului, pentru ca este sarac. Ca sa iasa din aceasta condite pune la cale planul de a o seduce pe Ana %ica lui 7asile 8aciu un taran instarit, pentru a o&tine prin casatorie o zestre aprecia&ila. 4ntriga romanului, rusinea pe care 7asile 8aciu i-o %ace in %ata satului *a starni dorinta de raz&unare a %lacaului.Care la randul sau il *a %ace pe chia&ur de rusinea satului lasand-o insarcinata pe Ana,pentru a-l determina sa accepte nunta.La s%arsitul petrecerii,%lacaii merg la carcima.8ataia %lacailor,in aparenta pentru platirea lautarilor, in %apt pentru dreptul de a o lua de sotie pe Ana, se inchee cu 7ictoria lui 4on,care il rapune pe :eorge cu paharul. .es%asurarea actiuni .orind sa o&tina cat mai repede pamant ii %ace curte Anei,%ata unui &ogatan,o seduce si il %orteaza pe 7asile 8aciu sa accepte casatoria.'lanul ii iz&uteste si %ara sa o iu&easca o ia de ne*asta pe Ana, desi tatal ei se impotri*este..upa o&tinerea pamantului 4on o supune pe Ana unor *iolente %izice, destramandu-4 acesteia iluzia ca prin plecarea din casa tatalui sau traiul 4 se *a in&unatati. .upa ce si-a satis%acut dorinta arzatoare de a a*ea mult pamant ramas singur hotaraste sa se intoarca la dragostea din intai, 6lorica %ata saraca dar %rumoasa.Aceasta este acum casatorita cu :eorge 8ul&uc. 4n deznodamant naratorul il prezinta pe :eorge care simtind ca 4on ii da tarcoala 6loricai, acesta il omoara din gelozie. :eorge este arestat, 6lorica ramane singura,iar intreaga a*erea a lui 4on pentru care el sacri%icase
totul trece in posesia &isericii. 4n roman apar mai multe tipuri de con%licte: -co%lict central: lupta pentru pamant in satul 'ipas -con%lict secunda intre 4on :eorge 8ul&uc -con%lict exterior : intre 4on si 7asile 8aciu -con%lict interior: intre glasul pamantului si glasul iu&irii 41. Prezinta constructia subiectului unui roman de >eorge *alinescu , prin referire la; actiune, conflict, relatii temporale si spatiale. ,nigma Otiliei, de :eorge Calinescu A aparut in martie !$9K si este un roman de %actura &alzaciana. +omaul prezinta *iata &urgheziei &ucurestene din prima jumatate a secolului nostru. Titlul original al romanului a %ost A'arintii OtilieiA scriitorul a*ind in *edere ideea paternitatii. +omanul de*ine o satira *ehementa la adresa &urgheziei in care relatiile copii-parinti s-au degradat datorita &anului. +omanul are in centru istoria luptei pentru mostenirea a*erii lui mos Costache. .es%asurarea epica este lenta, con%lictul este determinat de incercarile mem&rilor clanului Tulea de a pune mina pe a*erea lui Costache :iurgiu*eanu. .e-alungul actiunii naratorul insereaza cate*a scene,pretext pentru a descrie aspectul social al 8ucurestiului.4ntriga este data de sosirea tanarului 6elix Sima in casa tutorelui sau Costache :iurgiu*eanu.4n des%asurarea actiunii 6elix se indragosteste de Otilia, iar AclanulA Tulea isi %ace griji re%eritoare la mostenirea a*erii lui mos Costache.'unctul culminant este dat de moartea lui mos Costache,cand %amilia Tulea ia toata a*erea,Otilia si 6elix %iind ne*oiti sa se mute. .eznodamantul il reprezinta intalnirea de dupa cati*a ani a lui 6elix cu 'ascalopol.Aglae Tulea este A&a&a a&solutaA,sora lui mos Costache, Aurica Tulea este %iica cea mica a Aglaei,A%ata &atranaA.Costache :iurgiu*eanu tatal *itreg al Otiliei si tutorele lui 6elix,el este tipul a*arului. 6elix Sima este de multe ori A*ocea autoruluiA,un tanar or%an,care doreste sa trium%e in *iata. Leonida 'ascalopol este mosierul &ogat si manierat,sentimentele acestuia %ata de Otilia %iind neclari%icate. Stanica +atiu este sotul Olimpiei,%iica cea mare a Aglaei Tulea,un a*ocat %ara clienti,este genul par*enitului el pro%itand de orice situatie pentru a iesi in castig. Otilia 0arculescu este o %ata zglo&ie ce sta su& semnul dramei %eminine,enigma acesteia %iind una nedezlegata. 6inalul este compus si el din doua sec*ente,deznodamantul in care 6elix a&andonat primeste o explicatie de la Otilia menita sa dezlege misterul plecarii acesteia,epilogul care o%era cititorului justi%icarea Otiliei:6elix a*ea sa %aca o cariera stralucita neincomodata Ade o dragoste nepotri*itaA1 %inalul este a&rupt si simetric ca in romanele lui 8alzac. 53. Prezinta constructia subiectului unui roman de *amil Petrescu , prin referire la; actiune, conflict, relatii temporale si spatiale. Conceput in doua carti, romanul cuprinde con%esiunea personajului Ste%an :heorghidiu. Su&iectul nu urmareste cronologic %aptele. . *artea intai 3ltima noapte de dragoste de&uteaza cu o %ixare a timpului rememorarii. 0o&ilizat deja, la 'iatra Craiului, in anul !$!", :heorghidiu isi incepe destainuirea in %ata unui camarad (Oprisan), apoi rememoreaza pentru sine po*estea casniciei sale, de aici incolo pana la s%arsitul primei carti e*enimentele des%asurandu-se cronologic. Ste%an :heorghidiu o cunoaste pe ,la in timpul %acultatii. ,a este studenta la Litere, iar el studiaza %ilozo%ia. Se casatoreste cu ,la dintr-un sentiment ca*aleresc, impresionat de gestul ei de daruire totala. .upa ce primeste o mostenire, relatiile dintre ,la si Ste%an se schim&a. ,a doreste sa se adapteze noii conditii sociale, pe cata *reme el *rea sa duca *iata de mai inainte. +elatiile super%iciale, generate de noua existenta mondena, ii repugna. ,ste cuprins de gelozie si &anuieste ca intre ,la si a*ocatul :regoriade exista o legatura de dragoste. 'e masura ce suspiciunile lui cresc, se *ede incapa&il sa ai&a o discutie explicita cu ,la. 4n aceasta stare de spirit pleaca pe %ront. . *artea a doua 4ntaia noapte de raz&oi este conceputa in %orma unui jurnal de raz&oi. Naratorul urmareste detalii de lupta, atitudini si scene speci%ice %rontului. 'e masura ce descrierea ororilor raz&oiului se ampli%ica, sentimentul de gelozie se estompeaza pentru erou. 4n capitolul Ne-a acoperit pamantul lui .umnezeu, naratorul prezinta cate*a episoade de cosmar din timpul unui &om&ardament. Notele din su&solul paginii intaresc din perspecti*a auctoriala aceasta relatare. +omanul se incheie cu un epilog intitulat Comunicat apocri%, si care cuprinde deznodamantul po*estii de dragoste. A&ia iesit din spital, dupa ce %usese ranit, :heorghidiu primeste o scrisoare anonima care ii da detalii despre locul si timpul intalnirilor dintre ,la si :regoriade. 4si da seama ca nu-l mai intereseaza. .i*orteaza, lasandu-i ,lei &una parte din a*ere si mai cu seama casa cu tot trecutul. 51.Prezinta conditia taranului, prin referire la un persona& dintr!o opera studiata, apartinand unui autor canonic. 'u&licat Cn !$<L, romanul e*identiazJ spatiul ardelenesc de la Cnceputul secolului al 55-lea, Cn mod realist si are ca punct de plecare c>te*a dintre nu*elele cu care de&utase scriitorul. Fn primul r>nd, conditia tJranului este e*identiatJ prin tema pJm>ntului care este, de %apt, miza con%lictului, pentru cJ el determinJ Cn lumea satului pozitia socialJ si autoritatea moralJ a indi*izilor. Acestei teme i se adaugJ cea a iu&irii, pentru cJ destinul personajului principal este de%init de aceste douJ mari coordonate. .e %apt, nu pJm>ntul se a%lJ Cn centrul romanului, ci dorinta
lui 4on de a-l a*ea. .e aceea, putem considera cJ si tema destinului este de%initorie pentru roman. AceastJ o&sesie a pJmCntului Cl apropie pe tJranul lui +e&reanu de eroii lui .ostoie*sZi (6ratii [aramazo*), sau de 6rancois Torissard, personajul lui 8alzac ('Jm>ntul), care, sJrac %iind lucreazJ pentru grJdinarul unui castel si primeste pJm>nt. .eose&irea constJ Cn %aptul cJ, Cn timp ce Cn romanul lui 8alzac, pJmCntul este %olosit pentru acumularea &anilor, la +e&reanu, &anii nu au rele*antJ pentru o umanitate traditionalJ, care *ede Cn terenul detinut, mJsura tuturor lucrurilor. Fn al doilea r>nd, tJranul lui +e&reanu se raporteazJ permanent la mediul din care %ace parte, se implicJ, participJ acti* la tot ceea ce tine de *iata satului, la toate e*enimentele esentiale ale existentei rurale: nunta, hora, Cnmorm>ntarea. +e&reanu acordJ horei un rol esential pentru cJ ea coaguleazJ *iata satului, %iind nu numai loc de Cnt>lnire si de petrecere, dar si de con%runtJri. Naratorul ne o%erJ ast%el imaginea satului traditional, cu o&iceiuri *echi: prezenta lJutarilor, a preotului, modul Cn care petrec tinerii si &Jtr>nii. .e asemenea, nunta, ocupJ si ea un loc important, constituind un pretext pentru ca naratorul sJ pJtrundJ Cn psihologia personajelor. Nunata lui 4on cu Ana respectJ toate traditiile rurale: prezenta petitorilor, a lJutarilor, a starostelui nuntii, numJrarea &anilor de cJtre nas. +itualul reuneste chiar si personaje a%late Cn con%lict: drusca miresei este 6lorica, cea cu care Ana Csi *a disputa dragostea lui 4on. ,*enimentul echi*aleazJ cu momentul Cn care se intensi%icJ con%lictele, pentru cJ Ana realizeazJ acum cJ ea nu reprezintJ pentru sotul ei dec>t sursa a*erii. 52. Prezinta conditia intelectualului, prin referire la un persona& dintr!o opera studiata, apartinand unui autor canonic. 3ltima noapte de dragoste,intaia noapte de raz&oi Ste%an :hiorghidiu este personajul principal al romanului si reprezinta drama intelectualului pus in situatii limita.,ste un personaj lucid,insetat de certitudini si ade*ar, desi prima experinta de cunoastere,iu&ire,e traita su& semnul incertitudinii,%iind un z&ucium permanent in cautarea ade*arului. Studen la %ilozo%ie,inzestrat intelectual,traieste in lumea cartilor.'lim-&area la Odo&esti declanseaza criza de incertitudine a iu&irii,punand su& sem nul intre&arii %idelitatea ,lei..ar autoanalizandu-si starile cu luciditate, res- pinge ideea geloziei.7ede in ,la idealul sau de iu&ire si %eminitate,dar hiper- sensi&il si orgolios isi ampli%ica drama. Traieste dureros drama omului singur, neputand sa %aca nici un compromis cerut de societate in care traieste. Se considera un intrus in lumea ce il inconjoara si de aceea alege lumea ideilor pure si aspira la o dragoste a&soluta cautand in permanenta certitudini. +az&oiul este o alta experienta de *iata in planul cunoasterii esentiale.6rontul este o experienta traita direct, eroul prezentand raz&oiul tragic si a&surd.,l inseamna noroi,arsita,%rig si %oame,umezeala, paduchi, mur darie si mai ales %rica ,spaima, disperare si moarte. 6rontul este haos, mizerie,in*almasala si dezordine ceea ce creaza o imagine halucinanta de G%oc si trasnete@,tragismul con%runtarii cu moartea,%iind dez*aluit in capito- lul:@Ne-a acoperit pamantul lui .umnezeu@. .ramatismul iu&irii lui Ste%an intra de%initi* in um&ra, experienta dramatica a %rontului %iind decisi*a.+anit si spitalzat,se intoarce acasa la 8ucuresti, dar simte %ata de ,la o instrainare de%initi*a:@sunt o&osit mi-e indi%erent chiar daca e ne*ino*ata.@ S.:. nu poate %i considerat un in*ins deoarece reuseste sa depaseasca gelozia care il ameninta sa-l dezumanizeze,se inalta deasupra societatii =dominata de interese materiale-traind o experienta morala superioara aceea a dramei omenirii silite, sa indure un raz&oi tragic si a&surd.
53. Prezinta conditia femeii, prin referire la un persona& dintr!o opera studiata, apartinand unui autor canonic. Otilia este un personaj complex, de%initoriu, eponim. Titlul anticipeazJ tema romanului care pune accentul pe caracterul impre*izi&il al eroinei si care %ace din operJ o po*este a enigmei %eminitJtii. Fn intentia scriitorului, cartea purta titlul G'Jrintii Otiliei@, ilustr>nd ast%el moti*ul &alzacian al paternitJtii, urmJrit Cn relatiile pJrinti-copii, Cn contextul epocii inter&elice. 6iecare dintre personajele romanului poate %i considerat pJrinte al Otiliei, pentru cJ, Cntr-un %el sau altul, ei Ci hotJrJsc destinul. .e pildJ, mos Costache Csi exercitJ lamenta&il rolul de tatJ, desi nu este lipsit de sentimente %atJ de Otilia. ,l se g>ndeste la *iitorul ei, *rea chiar sJ o Cn%ieze, dar am>nJ la nes%>rsit gestul. Si 'ascalopol, mult mai *>rstnic dec>t Otilia, mJrturiseste cJ Cn iu&irea pentru ea Cm&inJ pasiunea cu paternitatea. Titlul G,nigma Otiliei@ sugereazJ comportamentul derutant al eroinei, uneori a&surd care-l uimeste pe 6elix: GNu Otilia are o enigmJ, ci 6elix crede cJ o are@, mJrturiseste :. CJlinescu, justi%ic>nd titlul romanului. 'entru orice t>nJr de <L de ani, %ata care Cl respinge, dar Ci dJ Cn acelasi timp do*ezi de a%ectiune *a %i enigmaticJ. ,a este prezentatJ Cn mod direct de cJtre narator, care Ci atri&uie rolul de o&ser*ator lui 6elix, la Cnceputul romanului: G%ata mJslinie, cu nasul mic si ochii %oarte al&astri arJta si mai copilJroasJ Cntre multele &ucle si gulerul de dantelJ@. 'ortretul personajului se completeazJ prin alte trJsJturi, precum cochetJria, &unul gust Cn *estimentatie: G6ata su&tiricJ, Cm&rJcatJ Cntr-o rochie %oarte largJ pe poale, dar strCmtJ tare la mijloc...@ Autocaracterizarea Ci completeazJ portretul Otiliei, care-si cunoaste %oarte &ine soarta de %iintJ toleratJ, o&ligatJ sJ-si rezol*e singurJ pro&lemele *ietii. 4nteresant este cJ, desi este super%icialJ, ea are totusi constiinta acestei super%icialitJti tipic %eminine: Gc>nd tu *or&eai de ideal, eu mJ g>ndeam cJ n-am sters pra%ul de pe pian@1 GNoi, %etele, 6elix, suntem mediocre si singurul meu merit e cJ-mi dau seama de asta@. Comportamentul %etei este derutant pentru cei din jur. ,a impresioneazJ prin naturalete, prin calitJtile tipice *Crstei adolescentine: gustJ oric>nd %armecul jocurilor copilJresti, escaladeazJ la mosia lui 'ascalopol stogurile de %>n, cunoaste detaliile rostogolirii prin iar&J. TrJieste din plin *iata si nimic nu o CmpiedicJ sJ r>dJ Cn hohote sau sJ %ie melancolicJ: GFmi *ine uneori sJ r>d, sJ alerg, sJ z&or. 7rei sJ %ugimM ;ai sJ %ugimN@ Ana @ 7# .intre eroinele propuse de romanul inter&elic ,de %iecare reprezentand o ipostaza a misterului %eminin ,unele de o %eminitate tul&uratoare ,Ana ,%ata instaritului 7asile 8aciu,pare nascuta su& semnul ne%ericirii ,%iind predestinata unei existente tragice . Autorul o surprinde in trei ipostaze succesi*e care ii contureaza treptat pro%ilul moral prin analiza su%letului ei chinuit :cea de tanara %emeie ,indragostita pro%und de 4on ,caruia ii incredinteaza cu generozitate *iata ,aceea de sotie ,indurand cu umilinta *or&ele grele si lo*iturile &ar&atului ,si aceea de mama ,ipostazata care in circumstante normale ar %i putut de*eni o supapa sal*atoare pentru %emeia ne%ericita . 4ntreaga existenta a Anei este gu*ernata de iu&ire si &landete ,*irtuti care intregesc un portret moral superior .,a este harnica ,supusa,rusinoasa ,prototipul %emeii de la tara ..in punct de *edre %izic,Ana este insigni%ianta 1pentru 4on ea este o %ata Asla&utaA si AuriticaA,mai ales in comparatie cu 6lorica ai carei Ao&raji %ragezi ca piersicaA si A ochii al&astri ca cerul de prima*ara Aii tul&urase su%letul %lacaului .Lui :eorge 8ul&uc ,%lacaul &ogat pe care 8aciu il *oia ginere AAna ii placeaA,lui nu i se parea urata ,insa nu ii zicea ca-i Acine stie ce %rumoasaA. 6ira*a si %ara personalitate ,asa cum pare la inceput ,co*arsita de *ointa lui 4on ,im&atate de cu*intele si gesturile lui dragostoase ,Ana *a de*eni o *ictima usoara a %lacaului interesat numai de zestrea sa.4n ciuda acestei %iri sla&e care se anunta din primul capitol ,Ana *a do*edi pe parcursul actiunii o *ointa si o putere de a ra&da uluitoare.nu numai 4on e un re*oltat ,incalcand normele colecti*itatii1Ana insasi traieste aceeasi conditie ,intrucat nesocoteste o&iceiul tipic lumii rurale de a accepta casatoria planuita de parinti ,in care latura sentimentala nu are importanta .Autorul comenteazaAAna lui 7asile 8aciu ii era %agaduita lui :eorge 8ul&uc de ne*asta .,a ,%ata cu stare ,el %ecior de &otocon, se potri*eau .A .in dragoste pentru 4on ,Ana accepta relatia cu acesta si , chiar si atunci insarcinata ,ajunge de rasul satului si e crunt &atuta de tatal ei ,nu-i reproseaza nimica lui 4on . 'entru ca a Acrescut singura ,lipsita de o dragoste parinteasca mangaietoare su%letul ei trist cauta o dragoste s%ioasa si adanca A..in dragoste isi in%runta tatal ,acceptand orice umilinta din partea lui si a colecti*itatii .Ceea ce o distruge insa este totala lipsa de a%ectiune al lui 4on ,pentru care sacri%icase totul si %ara de care *iata ei nu-si a%lase rostul :Aisi zicea mereu , ca %ara el ar tre&ui sa moara A. 6ramantarile %etei ,nesigura de dragostea lui 4on ,complexata de %rumusetea 6loricai ,sunt surprinse cu %ina intuitie psihologica ,autorul insistand mai ales pe deznadejdea ei care ii da adesea Aganduri de moarteA. Nunta 6loricai cu :eorge e un moment de cumpana in existenta Anei ,care intre*ede acum moartea ca pe unica scapare din acest uni*ers cuprins parca de niste Aape tul&uriA.6emeia simte acum A o sila grea pentru tot ceeea ce o inconjoaraA,iar copilul 4 se pare o po*ara .O&sesi* ii apare imaginea lui A*rum care se spanzurase .sinuciderea ei este descrisa minutios intr-un capitol de mare %orta analitica ,streangul .0oartea ei ,%ara sa %ie in intentia asta ,de*ine,prin urmarile ei , o cumplita pedeapsa aplicata aceluia care 4-a distrus *iata ...estinul ei este tipic lumii rurale ,unde A%emeia reprezinta doua &rate de lucru , o zestre si o producatoare de copiiA. 54.Prezinta evolutia unui cuplu de persona&e, care ilustreaza tema iubirii, intr!un roman studiat, apartinand unui autor canonic. Otilia-6elix Otilia este un presonaj cu un comportament derutant, %iind capa&ila de emotii puternice, apoi trecand &rusc de la o stare la alta, imprastiata si *isatoare, deseori do*edind in mod surprinzator luciditate si tact. ,ste un amestec ciudat de atitudine copilaroasa si matura in acelasi timp: alearga desculta prin iar&a din curte, sta ca un copil pe genunchi lui 'ascalopol dar este lucida si matura atunci cand ii explica lui 6elix moti*ele pentru care cei doi nu se pot casatori. 4n %ata lui 6elix are gesturi %amiliare, tandre, ce ilustreaza deseori o grija materna pentru el. 6inalul romanului este decis in pri*inta destinului ce-l *a a*ea Otilia, modernismul personajului cansta si in %aptulca nimeni nu poate dezlega misterul ce se tese in jurul ei, 6elix impreuna cu 'ascalopol, ajungand in %inalul romanului la concluzia ca dupa atatia ani, pentru ei, Otilia nu ?a
ramas decat o enigma@. Otilia traieste drama singuratatii, toata *iata %iind in cautarea %ericrii dar pana in %inal singura admite ca ?nu suntem %ericiti decat cinci = sase ani@. 6elix Sima este de%init de Calinescu ca %iind ?martor si actor@, este cel care ne introduce in atmos%era capitalei din acea *reme, autorul descriind %oarte &ine sno&ismul, zgarcenia si dorinta de par*enire. +omanul pune in centrul narati* al actinunii %ormarea personalitatii lui 6elix, din acest moti* putem considera romanul ?,nigma Otiliei@ un &ildungsroman. 'ortretul %izic a lui 6elix il ilustreaza %oarte &ine si pe cel moral: ? %ata ii era ju*enila si prelunga, aproape %eminina@ = de unde putem deduce sensi&ilitatea personajului1 cu ? su*ite mari de oar ce-i cadeau de su& sapca@, o&razul de ?culoare maslinie@ , iar nasul de ? o taietura elenica@ ii dadea un ?aer *oluntar@. 55.Prezinta comparativ modalitatile de constructie a doua persona&e intr!un roman de tip obiectiv studiat. 'ersonajul 4on este unul de re%erinta in literatura romana, concentrand tragica istorie a saranului ardelean din primele decenii ale secolului trecut. 4nca de la inceputul romanului, la hora satului se e*identiaza %eciorul lui Alexandru 'op :lanetasu, 4on, urmarind-o pe Ana cu o pri*ire stranie, apoi o *ede pe 6lorica, care ii era draga, insa e constient ca Ana are pamant. Con%lictul interior care marca destinul %lacaului este *izi&il inca de la inceput. 4on era Giute si harnic ca ma-sa@ chipes si *oinic, dar sarac, el simtind dureros prapastia dintre el si G&ocotani@. Ast%el cade *ictima celor doua patimi: glasul pamantului si glasul iu&irii. 6iind dominat de dorinta de a %i respectat in sat, stapanit de o *iolenta na*alnica, un temperament controlat de instincte primare, hotarat si perse*erent in atingerea scopului, dar si *iclean, 4on o seduce pe Ana. Cand s-a insurat cu Ana, 4on s-a insurat de %apt cu pamanturile ei, sotia de*enind o po*ara jalnica si incomoda. Odata satis%acuta patima pentru pamant, celalalt glas ce mistuie su%letul lui 4on, iu&irea patmasa pentru 6lorica, ne*asta lui :eorge 8ul&uc, duce la destinul tragic al eroului, %iind omorat de :eorge dupa ce ii surprinde pe amanoi in %lagrant. Ast%el, 4on este drastic pedepsit de +e&reanu, intrucat el se %ace *ino*at de dezintegrare morla, raspunzator de *iata Anei si a copilului lor, tul&urand liniltea unui camin, linistea unei intregi colecti*itati. 5,. Prezinta comparativ modalitatile de constructie a doua persona&e intr!un roman de tip subiectiv studiat. ,roul romanului 3ltima noapte de dragoste, intaia noapte de raz&oi, de Camil 'etrescu, traieste doua realitati: realitatea timpului cronologic (%rontul) si realitatea timpului psihologic. Ste%an :heorghidiu este un personaj pro&lematic1 un intelectual-student la %ilozo%ie, cu preocupari teoretice, un tip orgolios, a*id de cunoastere a&soluta atat prin dragoste cat si prin experienta directa, traita a raz&oiului. 'rima experienta a cunoasterii, iu&irea, traita su& semnul incertitudinii, e semnalata direct. Casatorit cu cea mai %rumoasa dintre colegele sale, in care crede a %i gasit idealul %emeii iu&ite, tanarul cuplu
cunoaste o schim&are radicala a existentei lor datorata unei mosteniri neasteptate lasate de un unchi &ogat, Tache. Aspirand la dragostea a&soluta, eroul doreste certitudinea a&soluta. Natura re%lexi*a, constient de chinul sau launtric, Ste%an :hiorghidiu aduna, progresi*, semne ale nelinistii si indoielilor sale interioare si le diseca cu minutiozitate. 7iata lui Ste%an :heorghidiu a de*enit curand Go tortura@, nu mai putea citi nici o carte, parasise uni*ersitatea. 'lim&area la Odo&esti, intr-un grup mai mare, declanseaza criza de gelozie si incertitudinea iu&irii, pune su& semnul indoielii %idelitatea %emeii iu&ite. Compania domnului :., a*ocatul o&scur, dar &ar&at modern, acorda sotiei sale, ,la, care cocheta, ampli%ica suspiciunile lui Ste%an. Con%esandu-se si analizandu-se, eroul respinge ca *ulgara etichetarea ca gelos: GNu, n-am %ost niciodata gelos, desi am su%erit atata din cauza iu&irii.@ ,xperienta raz&oiului constituie pentru Ste%an :heorghidiu o experienta decisi*a, un punct terminus al dramei intelectuale, o drama a personalitatii. :heorghidiu de*ine alt om in primele ceasuri de raz&oi. :elozia ramane unde*a, departe, si lipsita de insemnatate. Ournalul lui de %ront contureaza o personalitate complexa, a%lata in imprejurari inedite, con%runtandu-se cu moartea, dar mai ales con%runtata cu ea insasi. +anit si spitalizat, se intoarce in 8ucuresti. Acasa, langa ,la, simtea o instrainare de%initi*a. ,xperienta %rontului a %ost decisi*a. .rama iu&irii lui este acum intrata de%initi* in um&ra. 'rin cele doua ipostaze pe care le traieste eroul, romanul G3ltima noapte de dragoste, intaia noapte de raz&oi@ este un Gneintrerupt mars tot mai adanc in constiinta@. 5/.*omenteaza particularitatile de limba& si de expresivitate -procedee artistice, elemente de versificatie. ale unui text poetic studiat, apartinand perioadei pasoptiste. Tema 'oezia A0iezul ierneiA de 7asile Alecsandri este unul dintre cele mai *aloroase pasteluri ate -&ardului de la 0ircesti/. 'oetul descrie ta&loul plin de maretie al unei nopti de iarna, in care se simte coplesit de per%ectiunea si grandoarea naturii, incremenita de un ger naprasnic. 3ni*ersul poeziei 4n stro%a intai prinde contur ta&loul naturii impietrit de Aun ger amar, cumplitA. ,%ectele gerului sunt inspaimantatoare: in paduri trosnesc stejarii, plesnind zgomotos, stelele Apar inghetateA lucind pe cerul care Apare otelitA, iar pe campii, zapada AcristalinaA si AstralucitoareA A'are-un lan de diamanturi ce scartaie su& picioare@. Ta&loul do&andeste alta in%atisare su& &iciuirea inghetata a gerului, totul capatand un aspect rece si inghetat Astelele par inghetateA, &olta cereasca este rece, cu un luciu ca al otelului, iar pe pamant zapada nu mai este pu%oasa si moale, ci capata stralucirea si taria cristalului, a diamantului, scartaind su& picioare. Stro%a a doua. 4n aceasta stro%a, natura este surprinsa in intregime su& %orma unui templu maiestuos, legatura tainica intre cer si pamant. A6umurile al&eA ce se inalta spre *azduhul stralucitor, AscanteiosA, sunt asemuite cu Ainaltele coloaneA ale unui templu maret unind cerul cu pamantul. 'e ele se asaza ca o cupola A&olta cerului senina I 3nde luna isi aprinde %arul tainic de luminaA. Lumina lunii iz*orand tainic de pe &olta cereasca %ace sa straluceasca si mai mult comorile iernii. Singurul semn de *iata si de caldura in acest uni*ers stralucitor si rece este %umul, inaltandu-se in *azduh su& %orma unor colonade al&e si su&%iri. <9"2<uZd!!etdKZ Stro%a a treia. 7ederea acestui templu grandios, aproape ireal, starneste admiratia si uimirea poetului: AON ta&lou maret, %antasticNA ,l se simte coplesit de %rumusetea si grandoarea naturii hi&ernale: A0ii de stele argintii I4n nemarginitul templu ard ca *ecinice %aclii.A 'urtatoare ale luminii *esnice, stelele par niste %aclii stralucitoare care ard pentru eternitate. Continuand descrierea naturii ca un templu urias, poetui compara muntii cu altarele acestuia, iar codrii cu niste Aorgane sonoareA in care cri*atul %ace sa rasune o muzica ce trezeste spaima: A0untii sunt a lui altare, codrii organe sonoare I 3nde cri*atul patrunde, scotand note-ngrozitoareA. Stro%a a patra. Ta&loul nocturn al iernii este incremenit, pustiu si tacut: ATotui e in neclintire, %ara *iata, %ara glas1 I Nici un z&or in atmos%era, pe zapada nici un pasA. Aspectul naturii lipsite de *iata si de miscare este accentuat de repetitia cu*intelor: A%ara *iata, %ara glasA sau a cu*intelor Anici unA, accentuand a&senta oricarui z&or in *azduh sau a urmelor pe zapada: ANici un z&or in atmos%era, pe zapada nici un pasA. 4n acest peisaj neclintit si tacut, poetului uimit si neincrezator i se dez*aluie Zt"2<u9<!!ettd urma *ietii, in lumina lunii, ca o %antasma apare un lup alergand dupa prada inspaimantata: A.ar ce *adM... in raza lunei o %antasma se arata... I , un lup ce se alunga dupa prada-i spaimantataNA. Apartia *ietii si a miscarii dinamizeaza ta&loul, il %ace mai putin inspaimantator. Sentimentul de incordare si teama se risipeste, poetul admira pri*elistea nocturna care se insu%leteste. +ealizarea artistica Cu*intele poeziei par simple, dar ele alcatuiesc com&inatii redand surprinzatoare si emotionante imagini. 'redomina imaginile *izuale conturand ta&loul grandios al naturii hi&ernale, intr-o ingemanare a cerului cu pamantul, in culori si nuante de al& stralucitor, otelit, rece. 4ntregul ta&lou nemiscat si tacut este rareori cuprins de zgomotul stejarilor care trosnesc de ger, de scartaitul pasilor pe zapada sau de muzica XingrozitoareA scoasa de cri*at in adancul codrilor. L singura imagine dinamica aduce prezenta *ietii in %inalul poeziei: goana lupului %lamand dupa prada inspaimantata. 4n concluzie, imaginile *izuale predominante se impletesc cu cate*a imagini auditi*e si de miscare. 6igurile de stil creeaza un ta&lou surprinzator prin maretie, dar si teri%iant totodata prin prezenta gerului care ingheata totul, alungand orice urma de *iata. ,pitetele simple sau du&le scot in e*identa caracteristicile ta&loului: Ager amar, cumplitA, Astelele par inghetateA, Acerul pare otelit@, Azapada cristalinaA, Acampii stralucitoareA, A*azduh scanteiosA, Ata&lou maret, %antasticA etc. ,numerarile reprezinta %iguri de stil centrale pe care se &azeaza structura pastelului, in descrierea elementelor componente ale acestui templu urias, %antastic: A0untii sunt a lui altare, codrii organe sonoareA1 ATotul e in neclintire, %ara *iata, %ara glasA etc. Comparatiile accentueaza trasaturi uimitoare ale peisajului: A6umuri U...V I Ca inaltele coloaneA1 Astele... I ard ca *ecinice %aclii@. +epetitiile su&liniaza incremenirea si lipsa *ietii din acest ta&lou: A%ara *iata, %ara glas. I Nici un z&or U...V, nici un pasA. 0eta%orele dau mai multa expresi*itate *ersului, conturand imaginea acestui templu al naturii in care %iecare element do&andeste un anume rol: A0untii sunt a lui altare, codrii organe sonoareA, Atemplu maiestosA, A%arul tainic de luminaA. Antiteza su&liniaza contrastul dintre imagini: A6umuri al&e se ridica U...VI Si pe ele se asaza@1 ATotul e in neclintireA A, un lup ce se alunga U...VA. 'ersoni%icarea su&liniaza insusiri umane atri&uite naturii: Aluna isi aprindeA, Ao %antasma se arata...A. 'rozodia 7ersurile ample, cu o masura de ! sila&e, aduc o muzicalitate de pro%unda *i&ratie, in care rima imperecheata si ritmul trohaic au un rol important. 0uzicalitatea *ersurilor creeaza o orchestratie a naturii care su&liniaza sugesti* grandoarea ta&loului. 50.Prezinta elemente ale imaginarului poetic romantic, identificate intr!un text studiat,apartinand lui :i4ai Eminescu. 'oezia G6loare al&astra@ de 0ihai ,minescu a %ost scrisa in anul !K2< si pu&licata un an mai tarziu in re*ista GCon*or&iri literare@, %acand parte din etapa de tinerete a creatie eminesciene si anticipand marile poeme %iloso%ice din perioada urmatoare, care culmineaza cu GLucea%arul@. Aceasta creatie are la &aza moti*ul romantic al %lorii al&astre, care reprezinta si titlul poeziei. .esi nu a precizat in nici un manuscris, ,minescu a preluat acest moti* de la germanul No*alis, pentru care %loarea al&astra sugereaza implinirea iu&irii ideale si, implicit, a cuplului erotic,dupa moarte, Gcand*a@, intr-o alta lume. .e asemenea , el este intalnit si in scrierile poetului italian Leopardi, pentru care %loarea al&astra sim&olizeaza puritatea iu&irii si candoarea iu&itei. G6loare al&astra@ %ace parte din categoria operelor care au la &aza temele romantice iu&irea si natura, %iind , insa este im&ogatita cu pro%unde mediatii %iloso%ice, pri*ind conditia omului de geniu intr-o lume super%iciala, in%erioara. Tema poeziei o constituie aspiratia poetului catre iu&irea ideala, care insa nu se poate implini, scepticismul sau reiesind din ultimul *ers: GTotusi este trist in lume@. Aceasta idila este %ormata din # sec*ente lirice, < ilustrand monologul interior al iu&itei, iar celelate <, monologul lirico-%iloso%ic al &ar&atului, a *ocii eului liric. 'rima sec*enta poetica reprezinta monologul %etei, incipitul constituindu-se in interogatia retorica, su& %orma de repros, pe care i-l %ace aceasta iu&itului. Aceasta isi situeaza Gsu%letul *ietii@ intr-o lume superioara, a ideilor meta%izice, realizand, totodata, portretul omului de geniu. Aspiratiile si ideile superioare ale &ar&atului sunt sugerate de sim&oluri precum: Gcampiile Asire@, Gintunecata mare@, Gpiramidele-n*echite@. 6ata il cheama in lumea reala, indemnandu-l sa renunte la idealurile sale si ii o%era iu&irea ei, iu&ire terestra. Cea de a doua sec*enta poetica desemneaza monologul de %actura %iloso%ica al eului liric, in care acesta apro%undeaza semni%icatiile ideilor si aspiratiilor sale. A treia sec*enta reia monologul iu&itei si de&uteaza printr-o chemare a iu&itului in mijlocul naturii. ,lementele romantice speci%ice liricii eminesciene, Gcodrul@, Giz*oarele@, Gstanca@, apar in deplina concordanta cu starile indragostitilor 3ltima sec*enta poetica constituie monologul eului liric si este incarcat de pro%unde idei %iloso%ice. Acesta se arata uimit de %rumusetea apropiata de per%ectiune a iu&itei, sugerata prin propozitia exclamati*a: GCa un stalp eu stau in lunaN@ , iar superlati*ul GCe %rumoasa, ce ne&unaN@ sim&olizeaza miracolul trait , *isand la iu&irea ideala. 51. Analizeaza rolul elementelor de compozitie dintr!un text poetic studiat, apartinand lui :i4ai Eminescu -la alegere, doua elemente, dintre urmatoarele; titlu, incipit, secvente poetice, relatii de opozitie si de simetrie, elemente de recurenta) 6loare al&astra Titlul poeziei este alcatuit din doua sintagme-?%loare@, reprezentand e%emeritatea, delicatetea si ?al&astra@ sugerand in%initul cosmic, dar si aspiratia. Titlul este si o meta%ora sim&ol,
un moti* romantic care apare si in alte literaturi. 4n literatura germana, in lirica lui No*alis, %loarea al&astra se metamor%ozeaza in %emeie luand chipul iu&itei si tul&urand inima eroului. 0oti*ul %lorii al&astre apare si la Leopardi, iar la ,minescu %loarea al&astra reprezinta *ointa, dar si nostalgia nes%arsitului sau %emeia ideala. .e asemenea, al&astrul sim&olizeaza in%initul, departarile marii si ale cerului, iar %loarea poate %i %iinta care pastreaza dorintele 'oezia este structurata pe doua planuri, intre care se sta&ilesc relatii de opozitie: planul &ar&atului si planul %emeii. 6emeia este o copila nai*a, dornica de a se realiza prin iu&ire. 8ar&atul este un contemplati*, sedus de dulceata jocului inocent, dar incrancenat sa atinga a&solutul, preocupat intr-un ceas cand putea sa cunoasca %ericirea- de altce*a, mai inalt si mai intelept, dupa cum reiese din ingaduinta sa %ata de preaplinul pasional al %etei: ?,u am ras, n-am zis nimica@. 'lanul %eminitatii(cuprins in stro%ele !-9 si -!<) are %orma unui monolog, alcatuit in prima parte dintr-un repros, si apoi, in partea urmatoare, dintr-o pro*ocare inocenta, care este un act de seductie. +eprosul este expresia intuitiei %eminine, care simte in di*ersitatea preocuparilor a&stracte ale &ar&atului pericolul instrainarii. Cun%undarea lui ?in stele si in nori si-n ceruri nalte@, gandirea lui plina de imaginile@campiilor Asire@, ale ?intunecatei mari@ si ale ?in*echitelor piramide@ care ?urca-n cer *ar%ul lor mare@ o determina sa-l a*ertizeze asupra capcanei in care ar putea sa cada, con%undand caile %ericirii:@Nu cata in departareI 6ericirea ta, iu&iteN@. 'ro*ocarea pe care o lanseaza(stro%ele -!<) iz*oraste dintr-o ne*oie demonstrati*a, pare o lectie de initiere intr-un segment al existentei pe care &ar&atul il minimalizeaza. .e aceea, proiectul ei erotic este de o mare %ascinatie, poarta in el toate atuurile tentatiei: natura este paradisiaca, iu&ita este %rumoasa si ?ne&una@, adica dispretuitoare de con*entii, dragostea este nepre%acuta si totala, muta si inocenta. Cadrul natural este insa autohtonizat : e ?gura raiului@ din cantecul popular, cu luminisuri, cu stanci gata sa se pra*ale in prapastie, cu iz*oare care plang, cu trestii inalte si %oi de mure, cu soare si luna. Autohtonizat este si limajul copilei, care se alinta in spiritul oralitatii taranesti:@de ce m-ai uitat incalte@, ?*oi cerca@, ?mi-oi des%ace@, ?cine trea&a are@. 'lanul &ar&atului, %oarte redus(cuprins in stro%ele 9 si !9-!#), are du&lu rol, %ixeaza ?po*estea@ in interiorul unei amintiri si con%era poeziei caracterul de meditatie. Senzatia de po*este e*ocata este data de prezenta in text a unui narator, marcat de pronumele personal ?eu@, si a unor scurte precizari, care delimiteaza planurile: ?Ast%el zise mititicaI .ulce netezindu-mi parul@ sau ?4nc-o gura-si dispare...ICa un stalp eu stam in luna@, apoi in %inal ?Si te-ai dus...ISi-a murit iu&irea noastra. ,3. *omenteaza particularitatile de limba& si de expresivitate -imaginar poetic, procedee artistice, elemente de versificatie. ale unui text poetic studiat, apartinand lui :i4ai Eminescu. 'oezia ABloare albastraA este o meditatie pe tema iubirii, o idila des%asurata intr-un cadru %eeric, in care *isul romantic pre%igureaza peisajul, putandu-se con%unda cu natura. 'u&licata la ! aprilie !K29 in re*ista A*onvorbiri literareA, ABloare albastraA constituie, cum a%irma 7ladimir Streinu, Aprimul mare semn al operei *iitoareA, structurand *iziunea poetica pe doua planuri distincte, care se *or apro%unda in marile poeme urmatoare: un plan terestru, un spatiu paradiziac, cu o natura protectoare, su&lima in primiti*itatea ei, in care personajul %eminin spera sa-si implineasca o iu&ire senzuala, plina de %armec, cu toate deliciile clipei trecatoare1 un plan inalt, cosmic, care deschide orizonturile idealitatii si ale *isarii, ale marilor aspiratii romantice, speci%ice poetului de geniu, care mediteaza asupra marilor enigme ale lumii. Trecand de poezii ca AAmorul unei marmureA sau A?enere si :adonaA, a%lam acum, pentru prima data, in mod explicit, de o lume a stelelor si a norilor, de cerurile ei inalte, de spatii *aste in ordinea cosmica si terestra, %igurata prin sintagme caracteristice, Aindepartata mareA, Acampiile asireA, de axele lor de conexiune, Apiramidele-n*echiteA, A*ar%ul lor mareA, carora li se opun, intr-o simetrie per%ecta, toposuri ale intimitatii erotice, Acodrul cu *erdeataA, Aochiul de padureA, poteca, A&oltile de %runzeA. .e acum incolo, cei doi protagonisti ai idilei eminesciene *or %i stapaniti de aspiratii di%erite: el, *izionar, orientat spre inaltimi astrale, sim&oluri ale ascensiunii, stele, nori, ceruri nalte, piramide, rauri de soare, ea, telurica, senzuala, emanand parca direct din natura originara, dorind o dragoste in care sa %ie implinit totul, cu retrageri intr-o intimitate a&soluta, regasita si in peisajul din jur, codrul cu verdeata, stanca ce sta sa se pravale, prapastia mareata. Bloarea albastra este chiar sim&olul eului %eminin, delicat, plin de tandrete, ce se implineste prin dragoste, precum o %loare creste in razele soarelui. ,a *a %i rosie ca marul, isi *a juca norocul in dragoste pe un fir de romanita, cei doi *or sta in locuri pe unde nimeni nu a mai um&lat inainte, de o %rumusete sal&atica, unde stanca sta sa se pravale. 5eintegrarea in natura, cadrul &ene%ic pentru iu&irile eminesciene, se explica prin ritmurile ei unduitoare, linistitoare, prin capacitatea paradiziaca de conservare a timpului, implicit a %iintelor umane care gasesc secreta cale de intoarcere in orizontul mitic, %a&ulos al naturii primordiale. Sim&olul florii albastre, luat din A+einric4 von 7fterdingenA, de No*alis, inseamna tocmai conser*area clipei pe panta eternitatii, prelungirea ei dincolo de limitele necrutatoare ale temporalitatii. Ca si in poemul A'uceafarulA, de%initi*at zece ani mai tarziu, personajul %eminin este cel care, primul, da glas aspiratiei erotice: A- 4ar te-ai cu%undat in steleI Si in nori si-n ceruri-nalteMI .e nu m-ai uita incalte,I Su%letul *ietii mele.II in zadar rauri de soareI :ramadesti-n a ta gandireI Si campiile asireI Si intunecata mare.A, incercand o a&stragere a partenerului din s%erele celeste ale meditatiei, o intoarcere catre uni*ersul terestru, incarcat de sim&oluri paradiziace, alte ipostaze ale eternitatii, pe care poetul le regreta, re*elate, a&ia in %inalul poeziei. intre cei doi protagonisti exista o distanta ce de%ineste coordonatele a doua lumi; el aspira la lucruri a&stracte, incercand sa priceapa misterele lumii, intra in ar4aic, imagineaza, prin sim&oluri rele*ante, Apiramidele-n*echiteA, Acampiile asireA, perioadele istorice trecute, printr-un proces de remanenta a memoriei colective, ea este stapanita de un pragmatism senzual de un %armec a&solut. Nea*and oc4iul mitic al cunoasterii, pentru ea, principiul %eminin autentic, timpul curge extrem de repede, enigmele neputand %i desci%rate intr-o *iata de om, si de aceea isi in*ita iu&itul sa *ina mai &ine Ain codrul cu *erdeataI 3nd-iz*oare plang in *ale,I Stanca sta sa se pra*aleI in prapastia mareataA, intr-o singuratate de inceput de lume, re%acand cuplul adamic ca in gradinile raiului. Timpul, ca atare, se relati*izeaza in apropiere de codru, in acest spatiu sacru, o&tinand componente dimensionale di%erite pentru %iecare dintre ei: ea cauta portile originare ale eternitatii prin izolare in natura, ceea ce ii con%era trasaturi nota&ile de personaj romantic, de donna angelicata si de nim%a sil*ana, el crede ca se apropie de lume, de esenta ei, prin adancirea in misterele cosmice ale spatiului si ale timpului, prin resuscitarea simtului istoric, ce nu depinde de trecerea liniara a timpului, numai ast%el explicandu-se contingenta poetului cu natura, imaginata ca o poarta de legatura cu orice epoca istorica. Neconcordanta aceasta temporala a celor doi protagonisti este aceea care ii %ace sa se desparta, sa nu ajunga, in acelasi timp, la un punct ideal de comuniune erotica. Cu toate acestea, pentru o clipa, aspectul udic al iubirii, proiectata in spatiul *isului, al dorintei, in*inge desincronizarea %unciara a celor doi protagonisti: A.e mi-i da o sarutareI Nime-n lume n-a s-o stie,I Caci *a %i su& palarie -I S-apoi cine trea&a areNA. Singuri in aceasta lume cu atri&ute de primordialitate, sta&ilind o conexiune dincolo de orice &ariera temporala, ei de*in Adam si Eva, cuplul idilic paradiziac, intr-un topos sacru, unde natura s-a cu%undat in primordial, in care e%uziunile sentimentale do&andesc o deplina naturalete: A'e.carare-n &olti de %runze,I Apucand spre sat in *ale,I Ne-om da sarutari pe cale,I .ulci ca %lorile ascunseA. 0ai mult poate decat in celelalte poezii, in care cadrul natural se in*aluie intr-o proiectie a *isului erotic, A'aculA sau APovestea codruluiA, in ABloare albastraA intalnim o disolutie treptata a chipului iu&itei, o retragere misterioasa in spatiul din care a aparut: A4nc-o gura - si dispare...I Ca un stalp eu stam in lunaNI Ce %rumoasa, ce ne&unaI , al&astra-mi, dulce %loareNA Clipa ultima ramane cel mai mult in mintea poetului, persista dureros, se eternizeaza, pentru ca despartirea este, pana la urma, in cadrul existentei umane, o moarte simbolica; ASi te-ai dus, dulce minune,I S-a murit iu&irea noastra...A. Acest moment %ulgurant rele*a tocmai e%emeritatea e*enimentului, a insesi clipelor de dragoste, in care %iinta %eminina, eterica, s-a retras in lumea sa ideala, precum %apturile de *is, nim%e sau spiridusi, care traiesc in mijlocul naturii, lasand in urma numai *raja si melancolia *isului. 'rotagonistii parasesc spatiul &ene%ic al unei naturi erotizate, %iecare in %elul sau, prin intoarcere in adancurile tainice ale codrului, ca un duh al padurii, in cazul iu&itei, sau, pentru poet, prin reluarea preocuparilor lumii &anale, cu rare e*adari in inalt, in idealitate. 6ristetea se impune ast%el ca stare de %apt a unei lumi minore, unde lucrurile devin, se transforma %oarte repede, ca o modalitate de trans%igurare poetica a melancoliei. .e %apt, in poezia ABloare albastraA coexista, in mod aproape paradoxal, cele doua extreme ale proiectiei in eternitate care se *or pro%ila in uni*ersul poetic eminescian: infinitul mare, pro%unzimile cosmosului, la care aspira poetul, &ogat ilustrat in textele maturitatii de creatie, si infinitul mic, spre care indeamna personajul %eminin, prin retragere in natura eterna, prin pierderea in adancurile ei nestiute, mediul predilect din ABiind baiet paduri cutreieramA, A9orintaA, A7, ramaiA. Cu aceasta ultima poezie, A7, ramaiA, similitudinile sunt mai multe, chiar %rapante, identi%icate atat in cele doua chemari aproape identice ca expresie si tonalitate, a padurii si a iu&itei, cat mai ales in atitudinea poetului, care, intr-o su&lima inconstienta a *isului, a aspiratiilor, paraseste aceasta lume a carei eternitate in ordine paradiziaca nu o percepe inca: AAst%el zise mititica,I .ulce netezindu-mi parul.I AhN ea spuse ade*arul1I ,u am ras, n-am zis nimica.A -ABloare albastraA.C AAst%el zise lin padurea,I 8olti asupra-mi clatinand1I Suieram !-a ei chemareI S-am iesit in camp razand.A (AO, ramaiA.. 'oetul paraseste, in am&ele ipostaze, un spatiu paradiziac, etern, inclusi* iu&irea pura ce salasluieste aici, regretul %iind o consecinta %ireasca, dar o reactie tardi*a, care se traduce printr-un sentiment de melancolie inelucta&ila: ATotusi este trist in lumeNA ,xpresia poetica urmeaza indeaproape liniile s%erei ideatice, ABloare albastraA %iind o demonstratie a su&ordonarii per%ecte a %ormei la continut. Se remarca, in primul rand, in%luenta *ersului popular, care contine dialog si adresare directa, masura de 2-K sila&e, rima im&ratisata si ritmul trohaic, semn al unui patos intens, na*alnic, %ara con*entii protocolare, totodata al unei sinceritati a&solute. 'ersonajele lirice isi dez*aluie, ast%el, un statut de arhaitate, de %iinte primordiale, care experimenteaza, su& aspect ludic, prin proiectie in *is, puritatea aspiratiilor erotice, necon*ertite printr-un lim&aj pretentios, so%isticat. .ialogul distri&uie rolurile celor doi protagonisti si ilustreaza mai ales spatialitatea poeziei, cele doua planuri, terestru si cosmic, intr-un lim&aj simplu, dar cu o sintaxa aparte, ce ii da pro%unzime ne&anuita. Se contureaza, inca de acum, rostirea lirica simpla, cu putine podoa&e, din marile poeme de mai tarziu, din care se *or desprinde insa marile *iziuni romantice, imensitatea spatiilor cosmice si meditatiile pro%unde asupra trecerii timpului si a destinului uman. insasi aceasta exemplaritate a limba&ului exprima o tendinta de esentializare a %iintei umane, de regresie catre prototipal, catre puritatea initiala. ,1. Prezinta teme si<sau motive romantice, apeland la doua poezii studiate la clasa. 'uceafaraul ,lemente romantice: tema geniului ne>nteles, a demonului Cndragostit, a titanului raz*ratit Cmpotri*a conditiei sale, legatura str>nsa Cntre iu&ire si natura, cadrul nopturn, setea de a&solut, elementul cosmic, inspiratia %olclorica, intensitatea sentimentelor. Fn structura poemului exista elemente care apartin celor trei genuri litarare: liric, epic si dramatic. :lossa Tema - este un cod etic al omului de geniu care aratJ cJ omul superior tre&uie sJ se renunte la %ericirea iluzorie a *ietii omenesti si sJ se autocunoascJ prin ratiune si contemplatie. 0oti*e: - apare moti*ul lumii ca teatru, prelucrat si Cn stro%ele " si K - ipocrizia lumii - apare si la ShaZespeare: GAlte mJsti, aceeasi piesJIAlte guri, aceeasi gamJG1 lumea este pri*itJ ca o scenJ Cn care oamenii sunt actorii, juc>nd di*erse roluri. - apare moti*ul lumii-sirenJ, care Cntinde Glucii mreje@1 lumea atrage prin spectacolul si carna*alescul ei, dar omul de geniu care stie acestea tre&uie sJ se %ereascJ sJ nu cadJ Cn mrejele ei. ,2. Analizeaza particularitatile de structura si de expresivitate, caracteristice simbolismului, prin referire la o poezie studiata.
'lum&, de :eorge 8aco*ia A aparut Cn %runtea *olumului 'lum& Cn !$!". ,ste considerata o capodopera a creatiei &aco*iene si o culme a sim&olismului rom>nesc. 'oezia este alcatuita din < catrene, care corespund celor < planuri ale realitatii: realitatea exterioara, alcatuita din ?cimitir@, ?ca*oul@, sim&oluri ale unei uni*ers rece, ostil, care Cl Cmpinge pe poet la izolare si disperare si realitatea interioara, su%leteasca, deprimanta pentru care nici iu&irea in*ocata cu disperare nu este o sansa de sal*are. Cu*>ntul cheie al Cntregii poezii este Gplum&@ care de*ine meta%orJ - sim&ol si care este repetat de trei ori, numJr %atidic Cn %iecare catren. +epetitia acestui cu*>nt sugereazJ o atmos%erJ maca&rJ de ca*ou. Fn acest mediu, sentimentul iu&irii CnseamnJ GCntoarcere spre apus@ cum spune poetul Lucian 8laga, adicJ moartea: G.ormea Cntors amorul meu de plum&,IT pe %lori de plum&.@ Fn aceste conditii poetul nu se poate redresa, nu se poate Cnalta . 0ijloacele artistice ale poeziei sunt sim&olul (?plum&ul@), meta%orele(@Stam singur in ca*ou@) si personi%icJrile (G.ormeau ad>nc sicriile de plum&@). +emarcJm %olosirea *er&elor la imper%ect: Gdormeau@, Gstau@ care sugereazJ acea atmos%erJ de dezolare, o actiune trecutJ dar neterminatJ, Cn continuJ des%Jurare CncJ. La toate ni*elurile (lexical, %onetic, mor%osintactic), poetul exteriorizeaza ideea de alunecare spre neant. 7er&ele la imper%ect (dormeau, dormea, stam) sugereaza persistenta atmos%erei deprimante. +epetitia conjunctiei ?si@ ampli%ica atmos%era maca&ra si contri&uie la realizarea unei nelinisti meta%izice. 6rec*enta consoanelor m, &, *, l, sugereaza %oarte &ine pl>nsetul, *aietul, ca ecou al atmos%erei insuporta&ile. La ni*elul prozodic se constata %olosirea iam&ului. 'oezia este sim&olista prin corespondentele dintre lumea exterioara si lumea interioara, prin sugestie, sentimentul de impietrire si apasare su%leteasca %iind doar sugerat prin intermediul sim&olului si prin muzicaliatea *ersurilor, data de repetitia o&sedanta a cu*antului ?plum&@. ,3. Explica rolul elementelor de compozitie dintr!un text poetic studiat, apartinand lui >eorge Dacovia -la alegere, doua elemente dintre urmatoarele; titlu, secvente poetice, relatii de opozitie si de simetrie, elemente de recurenta = moti* poetic, laitmoti*). Lacustra, de :eorge 8aco*ia Titlul poeziei este sim&olic. Lacustra reprezenta o locuinta primiti*a, din paleolitic, temporara si nesigura, construita pe apa si sustinuta de patru piloni. 'odul care pastra legatura cu lumea terestra era noaptea tras la mal pentru a-i proteja pe locuitorii casei de pericolul lumii exterioare. Titlul sugereaza %aptul ca eul poetic este supus in permanenta pericolului agresiunii din partea lumii exterioare, de care se izoleaza, de*enind in %elul acesta un insingurat, un prizonier al propriei lumi. Sec*ente poetice: Stro%a 4 exprima, in mod sim&olic, dezagregarea materiei, su& actiunea unei ploi permanente: @.e-atatea nopti aud plouand@. Caderea ploii actioneaza hipnotic asupra somnului %iintei si a lumii. Stro%a a doua: Starea de ne*roza, de iritare, pro*ocata in prima stro%ade plansul si dezagregarea materiei, se coreleaza cu spaima, sentimente generate de pericolul iminent: ?4n spate ma iz&este-un *al@.
Stro%a a treia ampli%ica starea de angoasa, de neliniste, de singuratate a poetului, prin regresiunea in ?golul istoric@ al inceputurilor lumii: 'e-acelasi *remuri ma gasesc@..ezagregarea se extinde la ni*elul intregului uni*ers, ?pilotii grei@ ai lumii launtrice pra&usindu-se su& actiunea distrugatoare a apei. Stro%a a patra o reia simetric pe prima, in a%ara de *ersul al doilea, care se realizeaza ca o prelungire a primului catren: ?Tot tresarind, tot asteptand@. Accentul cade pe planul su&iecti*, trecandu-se de la uni*ersal la indi*idual. ,4.Prezinta trasaturi ale unei poezii studiate, in care se regasesc prelungiri ale clasicismului si romantismului. +ugaciune 'oezia moti*eaza crezul poetic ce stra&ate intreaga opera a lui :oga. Titlul semni%ica atitudinea de smerenie a poetului in %ata .i*initatii, pe care o implora sa-4 dea puterea de a canta aspiratiile si su%erintele celor multi. 4n*ocatia este patetica, ea impresioneaza prin gestul de umilinta care insoteste ruga. .iscursul poetic re%lecta crezul artistic pri*ind iz*oarele si originalitatea artei, ca expresie a misiunii artistului in societate. ,xponent al unei colecti*itati etnice, poetul simte po*ara raspunderii sale (GNu mor stramosii niciodata I +az&oiul lor in noi si-l poarta@). Cele sase stro%e, oranduite intr-o simetrie compozitionala, *or&esc despre caracterul militant al poeziei si misiunea sociala a poetului. +epetarea o&sesi*a a pronumelui personal la persoana 4 (eu, -mi, pe mine), in relatie directa cu pronumele de persoana a 44-a (tu, tale, tine), %rec*enta su&stanti*elor in *ocati* (parinte, .oamne, stapane) si adresarea directa prin imperati*ul *er&ului (oranduie, dezleaga, sadeste, da, alunga) sustin tonul con%esional si implica sensul de ruga %ier&inte si staruitoare, iz*orata dintr-un su%let ra*asit de durere.4n prima stro%a, concentrarile meta%orice de o rara expresi*itate: G4n drum mi se des%ac prapastii I Si-n negura se-m&raca zarea@, anunta doar moti*ul discursului si situeaza eul liric in postura de cautator al drumului autentic in arta. .ezorientarea si senzatia de gol psihic sunt potentate prin %rec*enta epitetului apreciati*: G+atacitor, cu ochii tul&uri I Cu trupul isto*it de cale@ ce moti*eaza atitudinea si gestul de implorare. 7ersurile constituie de %apt concluzia %ireasca a stro%ei, concentrata in %inal intr-o meta%ora-sim&ol: G'arinte-orandui-mi carareaN@. 'rin su&stanti*ele si *er&ele alese din aceeasi %amilie semantica (drum, cale, carare1 cad, se des%ac, caut, oranduie) intuim directia ascendenta a demersului artistic. 4n urmatoarele doua stro%e deslusim cu pregnanta preocesul de creatie si intelegem ca in *iziunea lui Octa*ian :oga actul poetic inseamna z&ucium si traire puternica, care presupun trans%igurarea in arta a *ietii si nazuintelor unei colecti*itati. 'rintr-o constructie enumerati*a in care sporul de %rumusete si armonie este creat de melodia sim&olurilor meta%orice (G.a-mi cantecul si da-mi lumina I Tda-mi raza soarelui de *ara@), apare e*identiata ideea ca opera de arta exploreaza prin %orme speci%ice, tainele lumii si %armecul *ietii, dand glas sentimentelor umane de dragoste si ura, de &ucurie si tristete. Tonalitatea solemna a *ersului este potentata prin repetarea *er&ului si prin asezarea lui la inceputul *ersului.4n ultimele trei stro%e, cu*antul de*ine mult mai dinamic si mai clocotitor, iar *ersul = un strigat de durere. .e%inind printr-o suita de su&stanti*e speci%ice lexicului sau poetic (durere, lacrimi, amarul, truda) o&iectul discursului sau patetic, poetul pare ca isi cheama con%ratii nu numai sa %ie martori ai istoriei, ci si %auritorii ei. Artistul tre&uie sa %ie un glas smuls din *aierul celor multi. ,l poarta armura si intrezareste in clocotul maniei ina&usite si al raz*ratirii tumultoase nadejdea celor multi. Treptat, tonalitatea *ersurilor de*ine tot mai aspra, pana ce iz&ucneste impetuos in %inal: G4n su%let seamana-mi %urtuna I Sa-l simt in matca-4 cum se z&ate@. ,5. Expune specificul raportului autor!eu liric, prin referire la un text poetic al unui autor apartin)nd directiei moderniste. 'oet cu o acti*itate literara indelungata (peste sase decenii) si deose&it de &ogata, 6udor Arg4ezi (!KKL-!$"2) se inscrie, deopotri*a, in traditie ca si in modernitate1 su%letul sau ?%austianA a*and mai multe %atete, acestea se re%lecta in di*ersitatea unei lirici cu largi deschideri spre nou, dar care poarta par%umul *echimii1 poezia oscilatiei intre credinta si tagada, poezia sentimentului cosmic, poezia %ricii de moarte, poezia iu&irii, poezia jocului, poezia raz*ratirii. e2u29<Lec9$&p% 'oezia Flori de mucigai deschide ciclul cu acelasi titlu (!$9!), care constituie o aplicare a esteticii uratului enuntate in +,estament%& Titlul *olumului aminteste de +-es fleurs du mal% (?6lorile rauluiA) ale lui 8audelaire, dar ideea sugerata este aceea ca %rumosul poate ?cresteA si din urat, asa cum %lorile cresc deasupra mucegaiului. Flori de mucigai" este o poezie lirica, in care autorul isi exprima, in mod direct, nelinistile generate de actul creatiei. 6ema acestei poeme o constituie conditia poetului damnat care-si pierde, in spatiul inchisorii, *echile *irtuti de creator. 'rimele sapte *ersuri ale poeziei reconstituie procesul de %aurire al altor +cuvinte potrivite%, creatie &lestemata si intoarsa, prin plasarea atat a stihuitorului cat si a lumii e*ocate, in uni*ersul degradarii umane: +-e!am scris cu unghia pe tencuiala I Pe un parete de firida goala, I Pe intuneric, in sin! guratate, . /u puterile neajutate . nici de taurul, nici de leul, nici de vulturul . /are au lucrat imprejurul . -ui -uca, lui 0arcu si lui 'oan& % 6ostul detinut al inchisorii 7acaresti si-a scris *ersurile intr-o celula, scrijelindu-le cu unghia pe perete1 spatiul intunecat al acesteia constituie prima cauza a damnarii, poetul pierzand aici lumina +rece, fragila, noua, virginala% a inceputurilor, care in*estea omenirea cu atri&utele sacrului. Cate*a sim&oluri religioase (taurul, leul si *ulturul) trimit la cei trei e*anghelisti (Luca, 0arcu si 4oan). 'e acestia iconogra%ia crestina ii in%atiseaza impreuna cu respecti*ele sim&oluri semni%icand: jert%a (taurul), domnia lui 4isus (leul) si imaginea s%antului .uh (*ulturul). .espuiat de sacralitate in in%ernul inchisorii (+ cu puterile neajutate% poetul de*ine un damnat. 4n aceste conditii, demonul sau interior ii dicteaza *ersurile &lestemate, rod al unui act luci%eric: +1unt stihuri fara an, . stihuri de groapa, . *e sete de apa . 1i de foame de scrum, . 1tihurile de!acum%& Omul care %usese inzestrat cu o +unghie ingereasca% pentru a-si %auri opera, o pierde datorita co&orarii in iad1 chiar lasata sa creasca, aceasta ramasita a sacrului ? nu a mai crescut%, ori a %ost con*ertita in instrument dia*olesc (+sau nu o mai am cunoscut%& Noul ?instrumentA de creatie este generator de su%erinta (+ 1i ma durea mana ca o ghiara . 2eputincioasa sa se stranga%, poetul traind drama imposi&ilitatii de a mai scrie ca alta data. Aceasta *a conduce la un alt tip de poezie - oglinda a unei creatii in*ersate (+ 1i m!am silit sa scriu cu unghiile de la mana stanga% in care truda nu este su%icienta, iar Logosul nu se mai intrupeaza in *ers sacru. 'oezia +3lori de mucigai% deschide, in mod programatic, ciclul cu acelasi titlu, in care Arghezi aplica ?estetica uratuluiA enuntata in ,, ,estament%$ trans%ormarea a ceea ce este urat in materie artistica. Elemente ale modernismului; 0odernismul %iind o orientare artistica no*atoare, opusa traditionalismului, primul dintre elementele sale il constituie sursa de inspiratie; lumea inchisorilor alcatuita dintr-o ade*arata %auna umana. 4n zugra*irea ei, autorul a utilizat categoriile negative ale modernismului; sumbrul, terifiantul, grotescul. 3n alt element il constituie titlul socant, alcatuit printr-o asociere semantica surprinzatoare. Titlul (ca si intregul *olum) constituie o aplicare a esteticii uratului. 4n aceeasi *iziune se inscriu trairile interioare ale poetului (in%atisat in ipostaza demonica): damnarea, nelinistea, su%erinta. 4n s%arsit, *iziunea ?intoarsaA asupra creatiei poetice este tot un element modernist. ,,. Evidentiaz2 elementele de compozitie dintr!un text poetic studiat, apartin)nd lui 'ucian Dlaga -la alegere, dou2 dintre urm2toarele; titlu, incipit, secvente poetice, elemente de recurent2 ! motiv poetic, laitmotiv, relatii de opozitie si de simetrie.. ,u nu stri*esc corola de minuni a lumii, de Lucian 8alga ,u nu stri*esc corola de minuni a lumii se a%la in %runtea *olumului de de&ut G'oemele luminii@ din !$!$. 'oezia apare ca o scurtJ con%esiune Cn care 8laga *or&este de atitudinea lui %atJ de tainele uni*ersale, opt>nd cu %ermitate nu pentru cunoasterea lor pe cale rationalJ, ci pentru potentarea lor prin contemplarea nemijlocitJ a %ormelor concrete su& care se Cn%JtiseazJ. Conduita aceasta relie%eazJ nu at>t opozitia %ilozo%icJ Cntre rationalism si irationalism, c>t o di%erentJ Cntre g>ndirea rationalJ si g>ndirea poeticJ, aceasta din urmJ creatore de meta%ore, adicJ de imagini Cn care se intuieste simultan existenta a douJ planuri di%erite Cn ordinea lucrurilor, unul concret si altul a&stract. Titlul: ,ste o meta%ora re*elatorie care semni%ica ideea cunoasterii luci%erice. 7er&ul la %orma negati*a ?nu stri*esc@ exprima re%uzul cunoasterii de tip rational si optiunea pentru cunoasterea
lucidericaIpoetica. 0eta%ora ?corola de minuni a lumii@, imagine a per%ectiunii prin ideea de cerc, semni%ica misterele uni*ersale. +elatii de opozitie: 0Jrturisirea eului liric se organizeazJ Cn jurul unor opozitii mereu ampli%icate: eu - altii1 lumina mea - lumina altora1 corola de minuni a lumii - %lori, ochi, &uze ori morminte. Toti termenii au un sens %igurat: pronumele personal eu-de alt%el, cu*>ntul cheie al poeziei, prin repetitia lui o&sedantJ - semni%icJ pe poet, lumina mea semni%icJ g>ndirea poeticJ, lumina altora-g>ndirea logicJ, corola de minuni - misterele uni*ersale, %lori, oclui, &uze, morminte - Cn%JtisJrile concrete ale misterelor.Structura antiteticJ marcatJ prin termenii principali este ad>ncitJ prin distri&utia *er&elor. Fn propozitiile Cn care su&iectul este Geu@ *er&ele predicate sunt: nu stri*esc, nu ucid, nu sugrum ci sporesc, Cm&ogJtesc, iu&esc. 'entru lumina altora existJ un singur *er& predicati*: SugrumJ, dar prin asociatii su&Cntelese i se pot atasa si altele: stri*este, ucide, nu sporeste, nu Cm&ogJteste, nu iu&este. Cunoasterea logicJ Greduce numeric misterele@ prin Gdeterminarea lor conceptualJ G le sugrumJ *raja, adicJ %armecul concret, indi*idual, prin a&stractizare. Cunoasterea poeticJ, dimpotri*J conser*J %iorul concret al necunoscutului, &a chiar Cl sporeste, proiect>nd GCn misterele lumii un Cnteles, un rost si *alori@ noi, care apartin poeziei. ,/. Prezinta particularitati moderniste intr!o poezie studiata, apartinand lui 6udor Arg4ezi. 'oezia G6lori de mucigai@, cu titlul identic cu al *olumului, este poezia programatica, apare ca Garta poetica@ argheziana. 4n aceasta poezie se rele*a actul creatiei, experienta sisi%ica ne&anuita chiar prin oximoronul G%lori de mucigai@, %igura de stil ce consta in alaturarea a doi termeni care exprima sensuri contradictorii, incompati&ile din punct de *edere logic, dar care aduc prin contrastul lor o imagine poetica deose&it de sugesti*a. +ecurgand la sensul propriu al cu*antului Gmucigai@ se creaza o imagine Gurata@, Gdezgustatoare@. Conotatiile create de Arghezi pe calea trans%igurarii artistice stau su& semnul - esteticii uratului /( ca la 8audelaire in - 6lorile raului /). 6rumosul %lorilor este transgresat (inundat) de calalalt termen al sintagmei - 6lori de mucigai / Con%esiunea poetului este tul&uratoare, plina de dramatism, %iindca actul poetic %acut cu daruire (pentru a oglini un uni*ers uman teri%iant al puscariilor) de*ine martiraj, truda sisi%ica : /Le-am scris cu unghia pe tencuialaI 'e un parete de %irida goalaI'e intuneric, in singuratate,ICu puterile neajutorateT /. Tema poeziei este deci acest aspect generalizat al tra*alilui artistic : / Si m-am silit sa scriu cu unghiile de la mana stanga / . 'rin cunoasterea realului, a unui uni*ers %etid, imund, scriitorul poate sa re%lecte grotescul, uratul, a&surdul- ne%iind ajutat nici de zodii, si nici de s%inti 1 el scrie ca un damnat - Cu puterile neajutateI Nici de taurul, nici de leul, nici de *ulturulI Care au lucrat imprejurul lui Luca, lui 0arcu si lui 4oan /. 4n acest text, totul este decantat, esentializat in sim&oluri. 4maginile urmatoare sunt surprinzatoare, de o neasteptata originalitate. 'oetul traieste stari limita in planul cunoasterii si in cel al creatiei, el se comunica pe sine prin meta%ore, enumerare, repetitii, *ersuri a&rupte, sacadate. ,l scrie - stihuri %ara an / (iesirea din timp, din istorie), Gstihuri de groapa@(ale su%erintei, mor&idului si maca&rului ), -stihuri de sete de apa/(*itregia, chinul existential, dezechili&rul), - stihuri de %oame de scrum /(teri%iantul, in%ernalul, deznadejdea halucinanta, depresia onirica ). Lumea inchisorii parca aduce &lestemul, raul, poetul nu-si poate acorda *ointa creatoare cu e%ortul dirijat spre rezultatele scontate : / Cand mi s-a tocit unghia ingereascaIAm lasat-o sa creascaI Si nu a mai crescutI Sau nu o mai am cunoscut /. 4n resorturile intime ale poetului se produce o %ractura gra*a - instrainarea /- - sau nu o mai am cunoscut /. Chiar si topica arata dezarticularea, stangacia, iesirea din echili&rul %iresc atat de necesar. 4n *iziunea densa a su%erintei, Arghezi concentreaza timpul, spatiul, %enomenele naturii, crisparea eului poetic: G,ra intuneric.'loaia &atea departe a%ara, Si ma durea mana ca o ghiara Neputincioasa sa se stranga Si m-am silit sa scriu cu unghiile de la mana stanga. / Scriitorul %oloseste cu*inte populare care au e%ect stilistic in context : / mucigai/, /stihuri /, /scrum /, /ghiara /, /%irida /. 4n sintagmele - %irida goala /, - puterile neajutate /, - unghia ingereasca /-epitetele sunt a&stracte, aduc un spor in planul ideii si sentimentului, cititorul patrunde mai &ine in su&stanta conotatiilor. - 3nghia ingereasca /. - unghiile de la mana stanga /-- tencuiala /, /%irida goala / sunt elemente esentiala pentru in%aptuirea - programului scriitoricesc /. - intunericul /, - ploaia /, - singuratatea / consemneaza conditiile depresi*e in care poetul cu puteriile neajutorate tre&uie sa scrie.'oetul este constient ca pentru a realiza *olumul intreg - 6lori de mucigai /, pentru a e*oca %iguri dintr-un mediu socio-uman mai putin o&isnuit tre&uie sa apeleze la in*enti*itatea lexicala, mai ales ca sugereaza existenta unei licariri de moralitate si %rumusete oriunde, %iinca omul este recupera&il, oricat de jos ar %i cazut. ,0.Prezinta particularitati moderniste intr!o poezie studiata, apartinand lui on Darbu. 'rintre poeziile care ilustreaza ?%eteleA eului pot %i amintite: *in ceas dedus&&& si *ioptrie& in aceste texte, eului poetic ii re*ine responsa&ilitatea de a inlatura *alul care acopera ade*aratul chip al lumii, pe care-! eternizeaza, transsu&stantiat, in *ers. .ez*aluirea ar putea echi*ala cu o intoarcere la starea primordiala a poeziei si la cea pura, sacra, a lumii. i"h#22ixKKr%r Textul care deschide *olumul, preluandu-i si titlul, 4oc secund, reprezinta un prim pas in procesul de initiere in tainele creatiei poetice. Titlul, sugesti*, pune in e*identa ideea centrala si crezul poetic: poezia reprezinta o dematerializare a lumii prin oglindire, o reprezentare puri%icata a lumii, creatia de*enind ?un joc secund, mai purA. Lumea *azuta ca o copie a ?lumii per%ecteA este sal*ata prin spatiul poeziei, spatiul jocului secund, atemporal ?din ceas dedusA, aspatial, teritoriu imaginat al experientelor spirituale pure. 'oezia porneste de la *iata, dar nu se con%unda cu aceasta1 ea se inalta pe ?inecareaA uni*ersului real printr-un joc al oglindirii, de*enind un su&limat, o copie geometrizata a lumii. 'rimul *ers contine un element-cheie al textului, propagat dupa principiul undei in intregul corp poetic. 'oezia, ?adancul acestei calme cresteA, pune realitatea intre paranteze, iesind din temporalitate, ?din ceas dedusA, spre a instaura prin re%lectarea in oglinda o lume superioara, spirituala, mantuita. 0eta%orele care de%inesc poezia e*identiaza pro%unzimea actului creator (?adanculA) si ordinea spirituala, intelectuala, pe care aceasta o impune (?calmele cresteA amintesc de esenta piscurilor intelectului). Scenariul din primul *ers este reluat in *ersurile urmatoare. +e%lectarea in oglinda magica a apei (?grupurile apeiA1 ?numai mareaA) permite transcenderea %ondului &iologic al lumii (?cirezilor agresteA1 ?meduzeleA) si circumscrierea esentelor (,joc secund, mai purA1 ?clopotele *erziA). Lumea e joc1 oglindindu-se in spirit, se trans%orma intr-un alt %el de joc, mai aproape de idee. Se remarca rolul cromaticii &ar&iene, culoarea aducand sugestia unei lumi superioare (azurul pastreaza aceeasi imagine eminesciana a in%initului sacru, *erdele este culoarea nemuririi, dar si a intelectului). ,ul poetic apare in ipostaza unui homo ludens, parte a jocului creator, el %iind cel care delimiteaza rasaritul unei noi metode de creatie ce se deschide spre o lume a spiritului (?nadir latentA). 'unct simetric al zenitului, nadirul ascuns *ederii, dar accesi&il prin gandire si calcul matematic, este locul in care se situeaza constiinta poetica pentru a ridica imaginea sintetizata a lumii si a capta muzica ei secreta, risipita, %ragmentara. Creatorul isi asuma rolul de insumator al ?har%elor res%irateA, a*and puterea de integrare a experientelor poetice si de su&limare a lor in imnurile ?har%elor ras%irateA. 'oezia generata este cantec misterios si plan secund al a&solutului. Aluziile la Or%eu sunt inregistrate de imaginea creatiei poetice - cantecul pe care-! istoveste, redu-candu-! la esente. Actul creator consuma %iinta in di%icila incercare de recuperare a %a&uloasei muzici a s%erelor ce ar putea organiza si da sens intregului uni*ers. Lumea umana nu este decat o masca, un desen complicat. 'oezia ce-si alatura puterea spiritului accede intr-un uni*ers de linii si %orme pure, care geometrizeaza - ordoneaza si esentializeaza - lumea. ,1. Prezinta particularitati moderniste intr!o poezie studiata, apartinand lui 'ucian Dlaga. Eu nu strivesc corola de minuni a lumii,
3nul dintre cele mai cunoscute texte &lagiene programatice este ,u nu stri*esc corola de minuni a lumii, poezie ce deschide *olumul de de&ut din !$!$, 'oemele luminii, desi initial este pu&licatJ Cn re*ista G:lasul 8uco*inei@, Cn ianuarie, apoi Cn G+enasterea rom>nJ@, douJ luni mai t>rziu. 'oezia este expresia *iziunii artistului asupra uni*ersului si anticipJ teoriile din eseurile ,onul dogmatic sau din Trilogia cunoasterii. 'oemul este structurat Cn 9 sec*ente. 4ncipitul este %ormat din primele *ersuri, ce de%inesc cunoasterea de tip luci%ericIpoetic prin detasarea de un demers opus, raportat la rational (mintea). +emarcJm reluarea titlului Cn *ersul initial si re%erinta pentru *er&e la %orma negati*J (Gnu stri*esc, nu ucid@) pentru a accentua opozitia Cntre cele < tipuri de cunoastere si pentru a condamna indirect e%ectul de anulare a misterului cosmic la ni*elul cunoasterii empirice. 0eta%orele plasticizante (Gochi, %lori, &uze, morminte@) reprezintJ mani%estJri ale tainelor Cn 3ni*ers, trimit>nd la totalitatea experientelor de luare Cn posesie a realitJtii: *izuale, tactile, ol%acti*e, la %ragilitatea existentei, la iu&ire, cunoastere sau moarte, dar si la telluric (%lori), spiritual (ochi), lumea cu*>ntului (&uze), lumea mortii (morminte). Fn cea de-a doua sec*entJ este dez*oltatJ opozitia dintre cunoasterea de tip luci%ericIpoeticJ si cea de tip paradisiacIstiinti%icJ, opozitie accentuatJ prin comparatia amplJ cu luna, moti* literar ce nu mai reprezintJ astrul tutelar, protector al cuplului din poezia romanticJ, ci un sim&ol care potenteazJ misterul, partea cripticJ a exisentului. O serie de moti*e se regJsesc Cn c>mpul semantic al ideii de tainJ: ?*raja nepJtrunsului ascuns@, ?ad>ncimi de Cntuneric@, ?taina noptii@, ?Cntunecata zare@, ?s%>nt mister@, cJci eul liric re%uzJ claritatea regimului diurn Cn %a*oarea regimului nocturn, cJci Ci permite integrrea %iintei indi*iduale Cn Totul cosmic. 3ltima sec*entJ cuprinde moti*atia cunoasterii de tip luci%eric, respecti* iu&irea: la &aza demersului cogniti* al artistului stJ a%ectul. 'rin iu&ire, omul poate resta&ili corespondente Cntre 3ni*ers si sine, simtindu-se un %ragment dintr-un mister ce se autoregenereazJ continuu. Ast%el, poetul de*ine el Cnsusi o %ormJ de mani%ersatre a tainei. /3.lustreaza conceptual operational arta poetica, prin referire la o creatie lirica studiata, apartinand unui autor canonic. ArtJ poeticJ - crez literar, operJ literarJ, care exprimJ principiile estetice ale autorului ei, conceptia acestuia despre menirea poetului, despre %unctiile literaturii, despre modul Cn care tre&uie scrisJ aceasta1 'oet cu o acti*itate literara indelungata (peste sase decenii) si deose&it de &ogata, 6udor Arg4ezi (!KKL-!$"2) se inscrie, deopotri*a, in traditie ca si in modernitate1 su%letul sau ?%austianA a*and mai multe %atete, acestea se re%lecta in di*ersitatea unei lirici cu largi deschideri spre nou, dar care poarta par%umul *echimii1 poezia oscilatiei intre credinta si tagada, poezia sentimentului cosmic, poezia %ricii de moarte, poezia iu&irii, poezia jocului, poezia raz*ratirii. e2u29<Lec9$&p% 'oezia Flori de mucigai deschide ciclul cu acelasi titlu (!$9!), care constituie o aplicare a esteticii uratului enuntate in +,estament%& Titlul *olumului aminteste de +-es fleurs du mal% (?6lorile rauluiA) ale lui 8audelaire, dar ideea sugerata este aceea ca %rumosul poate ?cresteA si din urat, asa cum %lorile cresc deasupra mucegaiului. Flori de mucigai" este o poezie lirica, in care autorul isi exprima, in mod direct, nelinistile generate de actul creatiei. 6ema acestei poeme o constituie conditia poetului damnat care-si pierde, in spatiul inchisorii, *echile *irtuti de creator. 'rimele sapte *ersuri ale poeziei reconstituie procesul de %aurire al altor +cuvinte potrivite%, creatie &lestemata si intoarsa, prin plasarea atat a stihuitorului cat si a lumii e*ocate, in uni*ersul degradarii umane: +-e!am scris cu unghia pe tencuiala I Pe un parete de firida goala, I Pe intuneric, in sin! guratate, . /u puterile neajutate . nici de taurul, nici de leul, nici de vulturul . /are au lucrat imprejurul . -ui -uca, lui 0arcu si lui 'oan& % 6ostul detinut al inchisorii 7acaresti si-a scris *ersurile intr-o celula, scrijelindu-le cu unghia pe perete1 spatiul intunecat al acesteia constituie prima cauza a damnarii, poetul pierzand aici lumina +rece, fragila, noua, virginala% a inceputurilor, care in*estea omenirea cu atri&utele sacrului. Cate*a sim&oluri religioase (taurul, leul si *ulturul) trimit la cei trei e*anghelisti (Luca, 0arcu si 4oan). 'e acestia iconogra%ia crestina ii in%atiseaza impreuna cu respecti*ele sim&oluri semni%icand: jert%a (taurul), domnia lui 4isus (leul) si imaginea s%antului .uh (*ulturul). .espuiat de sacralitate in in%ernul inchisorii (+ cu puterile neajutate% poetul de*ine un damnat. 4n aceste conditii, demonul sau interior ii dicteaza *ersurile &lestemate, rod al unui act luci%eric: +1unt stihuri fara an, . stihuri de groapa, . *e sete de apa . 1i de foame de scrum, . 1tihurile de!acum%& Omul care %usese inzestrat cu o +unghie ingereasca% pentru a-si %auri opera, o pierde datorita co&orarii in iad1 chiar lasata sa creasca, aceasta ramasita a sacrului ? nu a mai crescut%, ori a %ost con*ertita in instrument dia*olesc (+sau nu o mai am cunoscut%& Noul ?instrumentA de creatie este generator de su%erinta (+ 1i ma durea mana ca o ghiara . 2eputincioasa sa se stranga%, poetul traind drama imposi&ilitatii de a mai scrie ca alta data. Aceasta *a conduce la un alt tip de poezie - oglinda a unei creatii in*ersate (+ 1i m!am silit sa scriu cu unghiile de la mana stanga% in care truda nu este su%icienta, iar Logosul nu se mai intrupeaza in *ers sacru. 'oezia +3lori de mucigai% deschide, in mod programatic, ciclul cu acelasi titlu, in care Arghezi aplica ?estetica uratuluiA enuntata in ,, ,estament%$ trans%ormarea a ceea ce este urat in materie artistica. Elemente ale modernismului; 0odernismul %iind o orientare artistica no*atoare, opusa traditionalismului, primul dintre elementele sale il constituie sursa de inspiratie; lumea inchisorilor alcatuita dintr-o ade*arata %auna umana. 4n zugra*irea ei, autorul a utilizat categoriile negative ale modernismului; sumbrul, terifiantul, grotescul. 3n alt element il constituie titlul socant, alcatuit printr-o asociere semantica surprinzatoare. Titlul (ca si intregul *olum) constituie o aplicare a esteticii uratului. 4n aceeasi *iziune se inscriu trairile interioare ale poetului (in%atisat in ipostaza demonica): damnarea, nelinistea, su%erinta. 4n s%arsit, *iziunea ?intoarsaA asupra creatiei poetice este tot un element modernist. /1.lustreaza conceptele operationale tema si motiv literar, apartinand modernismului. ?,u nu stri*esc corola de minuni a lumii@ de Lucian 8laga %ace parte din seria artelor poetice moderne ale literaturii rom>ne din perioada inter&elicJ, alJturi de ?Testament@ de Tudor Arghezi si ?Ooc secund@ de 4on 8ar&u. 'oezia este asezatJ Cn %runtea primului sJu *olum, ?'oemele luminii@ (!$!$). Tema poeziei o reprezintJ atitudinea poeticJ Cn %ata marilor taine ale 3ni*ersului: cunoasterea lumii Cn planul creatiei poetice este posi&ilJ numai prin iu&ire. Fn sprijinul acesteia mai apar idei precum cunoasterea poeticJ si cea rasionalJ, moti*ul luminii, al lunii, dar cu o %unctie schim&atJ %atJ de romantism. ,lementele realului de*in poartJ cJtre lumea de dincolo de ele. AceastJ lume radiazJ din sensurile lucrurilor sau din relatiile lor cu lumea, cu eul liric. Titlul este o meta%orJ re*elatorie care semni%icJ ideea cunoasterii luci%erice. 'ronumele personal ?eu@ este asezat orgolios Cn %runtea primei poezii din primul *olum, adicJ Cn %runtea operei. 'lasarea sa initialJ poate corespunde in%luentelor expresioniste (exacer&area eului) din *olumele de tinerete Titlul este reluat Cn incipitul poeziei, ca prin *ers, iar sensul sJu, Cm&ogJtit prin seria de antiteze si
prin lantul meta%oric, se Cntregeste cu *ersurile %inale : ?,u nu stri*esc corola de minuni a lumii I U...V I cJci eu iu&esc I si %lori si ochi si &uze si morminte@. 'oezia este un act de creatie, iar iu&irea o cale de cunoastere a misterelor lumii prin trJirea nemijlocitJ a %ormelor concrete. 'oezia CnseamnJ intuirea Cn particular a uni*ersalului. 0eta%orele enumerate surprind temele majore ale creatiei poetice, imaginate ca petalele unei corole uriase care adJpoateste misterul lumii: %lori = semni%icJ %ragilitatea, prospetimea, %rumusetea *iatii, e%emeritatea1 ochi trimit la *iziune, cunoastere, deschidere a su%letului cJtre lume1 &uze sunt receptacole ale senzualitJtii, pot sugera sensi&ilitatea, intimitatea, iu&irea, rostirea poeticJ, a%ecti*itatea1 morminte justi%icJ tema mortii, eternitatea. ,lementele de recurentJ Cn poezie sunt: misterul si moti*ul luminii, care implicJ principiul contrar, Cntunericul. /2. lustreaza conceptul operational traditionalism, prin referire la un text liric studiat. =emnifica"ia titlului 7olumul ?'>rgB@ (!$<!), din care %ace parte Ei poezia ?Fn grBdina :hetsemani@, marcheazB a%irmarea originalitBDii liricii *oiculescene Ei deschide seria *olumelor cu registru tematic, religios, Cn care ?sacralizarea nu este dec>t %orma dint>i a unui ceremonial cosmic@ (Aurel Sasu): ?'oeme cu Cngeri@ = !$<2, ?.estin@ = !$99, ?3rcuE@ = !$92. Complexitatea pro&lematicii, spiritualizarea imaginii = marc>nd descprinderea de tradiDionalismul sBmBnBtorist, ale cBrei in%luenDe sunt depista&ile Cn maniera a&ordBrii poeziei din primele *olume (?'oezii@ = !$!", ?.in Dara zim&rului@ = !$!K) Ei Cnnoirea expresiei sunt trBsBturile esenDiale ale acestui *olum. .acB Cn primele douB *olume scenele Ei moti*ele &i&lice reprezentau, mai degra&B, simple elemente decorati*e, Cn ?'>rgB@ acestea de*in cutremurBtoare alegorii ale %rBm>ntBrilor ce CnsoDesc spiritul Cn ?marele exil interior@ (Al. Sasu). 0oti*ul central al poeziei ?Fn grBdina :hetsemani@, anunDat CncB din titlu, este acela al rugBciunii lui 4sus Cn grBdina :hetsemani pe 0untele 0Bslinilor, din ?S%>nta ,*anghelie dupB Luca@ (<<, #L-#"). 'Bstr>nd majoritatea detaliilor din textul &i&lic, 7oiculescu resemni%icB CnsB su&stanDa moti*ului Cn %uncDie de mesajul pe care CEi propune sB-l transmitB. 4deea poeticB in-%ormeazB materia textului sacru, Cm&ogBDindu-i estetic %inalitatea = im&oldul cBtre transcederea limitelor. Textul poetic de*ine ast%el un spaDiu al comunicBrilor esenDiale. Lupta lui 4sus cu propriu-i destin, m>ntuirea Cntregii %iri prin preluarea tuturor pBcatelor = cruci%icarea %iind suprema pBtimire -, o%erB poetului imaginea per%ectB Cn care *a proiecta drama condiDiei umane. Fndoiala meta%izicB a psalmilor arghezieni, Cn care se rele*B un spirit ce *rea sB creadB, nu se regBseEte Cn lirica *oiculescianB. Ampli%icarea ezitBrii lui 4sus Cn %aDa ?in%amei &Buturi@, meta%ora a totalitBDii pBcatelor, are altB moti*aDie, una de ordin estetic. Cu c>r ispita renunDBrii este mai mare, cu at>t depBEirea ei este mai impresionantB. Titlul ?Fn grBdina :hetsemani@ su&liniazB prin meta%ora ?grBdinii@, acest topos spiritual al ispitirii, care se cere Ei el m>ntuit. ,lementele inerente grBdinii = *erdeaDB, rBcoare, Cm&ietoare liniEte = implicB o ademenire cBtre o periculoasB odihnB pentru cel pornit pe calea m>ntuirii. Fn aceastB grBdinB, :hetsemani, pe muntele 0Bslinilor (mBslinul = sim&ol al pBcii), 4sus CEi CndeamnB ucenicii: ?+ugaDi-*B, ca sB nu intraDi Cn ispitB@ (Luca <<, #L). Fn pacea aparentB a grBdinii ucenicii cad pradB somnului, adormindu-Ei ast%el Ei spiritul care s-ar %i ?trezit@ numai prin rugBciune. 4sus rBm>ne singur Cn ?lupta cu soarta@. ,ste aici o sugestie a singurBtBDii care CnsoDeEte orice autenticB experienDB spiritualB. CB ade*Brata pace, cea spiritualB = care CncununeazB cButarea = a %ost con%undatB, o demonstreazB o altB meta%orB a textului poetic, ?*raiEtea grBdinii. Tensiunea indusB de meta%ora din titlu, topos decupat cu intenDii creatoare din episodul &i&lic, e*olueazB gradat cBtre sugestia liniEtii extatice din %inal, rBscumpBrarea prin sacri%iciu. :rBdina %irii, de*astatB de spaimB iminentei jert%e, stB Cntr-o misticB aEteptare a tihnei, pentru cB numai jert%a impusB de ?m>na nenduratB@ Ci o%erB posi&ilitatea Cmplinirii aspiraDiei cBtre grBdina originarB Cn care stBp>neEte pacea primordialB. Preliminarii 'oezie antologicB din creaDia lui 7asile 7oiculescu, ?Fn grBdina :hetsemani@ apare Cn *olumul ?'>rgB@ din !$<!, al treilea Cn ordine cronologicB, atest>nd maturitatea poeticB a scriitorului Ei pre%igur>nd tematic *olumul urmBtor al ?'oemelor cu Cngeri@. 'unctul de plecare al inspiraDiei poetice Cl constituie un e*eniment aparDin>nd mitologiei creEtine, ritualizat anual Cn SBptBm>na 'atimilor (a Fn*ierii) Ei de*enind, prin aceasta, %oarte cunoscut. ,ste *or&a despre rugBciunea lui 4sus din grBdina :hetsemani, Cnaintea cruci%icBrii. ,*anghelia dupB 0atei consemneazB toate cele trei momente ale rugBciunii: depBrt>ndu-se puDin de ucenici, 4sus se roagB: ?'Brintele 0eu, de este cu putinDB, treacB de la 0ine paharul acestaN FnsB nu precum *oiesc ,u, ci precum Tu *oieEti@. .upB un timp, rugBciunea se repetB Cntr-o %ormulB puDin modi%icatB, de douB ori: ?'Brintele 0eu, dacB nu este cu putinDB sB treacB acest pahar, ca sB nu-l &eau, %acB-se *oia Ta@. .upB Cncheierea rugBciunilor a *enit spre ucenicii sBi zic>ndu-le sentenDios: ?4atB s-a apropiat ceasul Ei 6iul Omului *a %i dat Cn m>inile pBcBtoEilor@ (0atei, <", 9"-#"). Se o&ser*B cB Cn cele trei in*ocaDii ale lui .umnezeu, sensul e*olueazB de la Cncercarea de renunDare spre acceptarea a ceea ce Ci era predestinat. Fntr-un *olum de mBrturisiri, autorul recunoaEte cB dintre toate lecturile sale, cea care l-a impresionat cel mai mult a %ost ?8i&lia cu aspra ei grandoare, de dramB jumBtate pBm>nteanB, jumBtate di*inB@ (7. 7oiculescu, Con%esiunea unui scriitor Ei medic, Cn :>ndirea, anul 547, oct.!$9). 0omentul rugBciunii din grBdina :hetsemani sintetizeazB eloc*ent acest lucru. CunoaEterea c*asiunanimB a acestui e*eniment permite autorului sB se limiteze Cn poezie doar asupra aspectului de ?dramB jumBtate pBm>nteanB, jumBtate di*inB@, pBstr>nd CnsB tiparul narati* impus de e*enimentul &i&lic. 7rganizarea textului +epere teoretice. Lu>nd Cn consideraDie toate cele a%irmate p>nB aici, putem considera aceastB poezie ipostazierea unei structuri &aladice e*idente. 'Bstr>nd trama (epicB), &alada reDine doar punctul culminant al unei dez*oltBri narati*e, adicB starea de maximB tensiune generatB de aEteptarea, des%BEurarea sau rezol*area unui con%lict. Fn %uncDie de situarea temporalB %aDB de e*eniment, se pot distinge, teoretic, trei tipuri de structuri &aladice. 'rimul tip prezintB starea ?personajului@ Cnainte de producerea e*enimentului, ca tensiune a aEteptBrii (:. CoE&uc, .ece&al cBtre popor). Al doilea tip reprezintB chiar e*enimentul (:. CoE&uc, 'aEa ;assan, sau +adu Stanca, LamentaDia 4oanei d\Arc pe rug). Al treilea tip prezintB starea de dupB e*eniment, ca %apt Cmplinit ire*ersi&il (Yte%an Augustin .oinaE, Lucullus pe ruinele cetBDii Amisus). Cel mai %rec*ent tip este cel de-al doilea, apropiindu-se de structura &aladicB ?clasicB@, Cn care e*enimentul epic este mai dez*oltat1 celelalte douB tipuri rare%iazB elementul epic, gra*it>nd Cn zona celui liric, do&>ndind ast%el mai mult un caracter de lamentaDie sau odB. 'oezia lui 7asile 7oiculescu se CncadreazB Cn primul tip &aladesc, e*enimentul aEteptat %iind ?rBstignirea@, asumarea morDii umane de cBtre elementul di*in. ,*enimentul. Caracterul narati* al textului este e*ident1 %rec*enDa *er&elor (exprim>nd acDiuni) = Cn numBr de <# = Cntr-un text de patru catrene = stB mBrturie Cn acest sens. .ez*oltarea temei se %ace aici prin Cnserierea unor acDiuni: ?lupta@, ?nu primea@, ?se-mpotri*ea@, ?st>rnea@, ?se co&ora@, ?nu *oia s-o atingB@ etc. .e remarcat %aptul cB miEcarea epicB se des%BEoarB pe douB planuri, care se inter%ereazB, %BrB a cBpBta nici unul prioritate. 3nul este exterior, concretizat Cn gesturi Ei acDiuni: ?o m>nB nenduratB, Din>nd groza*a cupB,I Se co&oarB-m&iindu-l Ei i-o ducea la gurBT@. Al doilea plan pune Cn e*idenDB, Cn paralel, interioritatea, Ei se concretizeazB Cn atitudini: ?o sete uriaEB sta su%letul sB-i rupBTI dar nu *oia s-atingBT simDea cB e dulceaDBT@. Textul se Cncheie insB %BrB o %inalizare epicB. +Bstignirea lui 4sus rBm>ne Cn a%ara textului, pentru cB accentul se mutB pe starea de tensiune de dinaintea acestui e*eniment. AEadar, latura narati*B se estompeazB Cn %a*oarea unui principiu organizator Ei Dine mai mult de domeniu liricului. ,ste *or&a despre o structurB &inarB, &azatB pe opoziDie Ei e*idenDiatB clar de primul *ers: ?4sus lupta cu soarta@. .intre cei doi termeni ai acestei opoziDii, ultimul este %actorul regent ce are caracter implaca&il. Acesta este, la r>ndul sBu, structurat antitetic = pe de o parte ?'aharul@ conDine ?in%ama &ButurB@ Ei ?apa ei *erzuie@, care produce o reacDie de respingere, de pe altB parte, aceeaEi apB, su& ?*eninul groaznic@, conDine ?sterlici de miere@ Ei ?dulceaDa@ cu care Cine*a Cl Cm&ie. AtracDia e la %el de puternicB, precum e Ei respingerea ?cupei@. Structura &i%urcatB a celui de-al doilea termen al opoziDiei (?*enin@I ?dulceaDB@) determinB o scindare Ei a structurii interioare unitare a primului, Cn atitudini contradictorii: tentaDia acceptBrii Ei Cncercarea de re%uz a acestui ?pahar@ al sorDii. Fn acelaEi timp, aceastB dualitate a structurii e*enimentului este echi*alentB cu natura dualB a personajului, a esenDei sale di*in-umane. 'ersonajul. ?'ersonajul@ central a poeziei nu are nici el statut epic. ,ste un personaj-idee, un personaj-sim&ol, Cnscriindu-se Cntr-o paradigmB liricB. Sim&ol central al religiei creEtine, 4sus este deopotri*B ?%iul al omului@ Ei ?%iul al lui .umnezeu@. 'oezia e*idenDiazB tocmai aceastB du&lB identitate a lui 4sus, Cn momentul Cn care el tre&uie sB accepte experienDa morDii umane, pentru a-Ei pBstra esenDa di*inB. .in momentul de maximB tensiune , Cn care 4sus tre&uie sB accepte moartea ca %iu al Omului Ei sB-Ei asume toate chinurile ei. .eEi CEi cunoaEte destinul, %iul Omului are un moment de slB&iciune, de ezitare. .e aici s%>Eierea lBuntricB Cntre spaima de moarte a omului Ei menirea sacrB a di*inului. , momentul de crizB esenDialB generatB de o situaDie limitB. +edo&>ndirea *ieDii *eEnice, reCntoarcerea la di*in se pot realiza doar prin acceptarea tra*ersBrii morDii umane. Lupta cu propriul destin, de %apt, cu sine CnsuEi, este teri&ilB. Spre deose&ire de alte texte poetice, autorul nu rBm>ne aici la ni*elul unor concepte, cBci imaginile concrete se CncarcB real %ior existenDial: ?CBzut pe &r>nci Cn iar&B, se-mpotri*ea Cntr-una.I Curgeau sudori de s>nge pe chipu-i al& ca *arul@. Fn aceste momente 4sus e ?mai om@ ca niciodatB1 e mai mult om dec>t .umnezeu. .ecorul (?cadrul@). Cadrul Cn care se des%BEoarB e*enimentul nu are o %uncDie indicialB, ci o %uncDie ampli%icatoare a stBrii de tensiune poeticB, o *aloare semni%icati*B. Temporal, momentul e*enimentului este ?seara@, suger>ndu-se ast%el un s%>rEit (al zilei, al *ieDii) Ei un Cnceput (al nopDii, al morDii). , un moment de trecere de la luminB la Cntuneric, de la zi la noapte, sugestie a trecerii lui 4sus de la o condiDie la alta (uman-di*in). 7er&ele sunt Cn majoritatea lor la imper%ect, e*idenDiind durata (umanB) nedeterminatB, deci CndelungatB a su%erinDei. SpaDial, scenariul &i&lic situeazB momentul pe 0untele 0Bslinilor. 0untele e un loc sacru, sim&ol al aspiraDiei spre Cnalt1 mai aproape de cer, de di*in. Fntreaga naturB CnconjurBtoare este aici o protecDie Cn exterior a stBrii de maximB tensiune interioarB1 este expresia poeticB a ?*raiEtei@ din su%letul lui 4sus. :rBdina este un peisaj de*astat ca Ei su%letul personajului1 mBslinii ?se %rBm>ntB@ %BrB odihnB Ei, Cn %aDa teri&ilului spectacol de*enit insuporta&il, ?pBreau cB *or sB %ugB din loc, sB nu-l mai *adB@1 ulii, care ?dau roatB dupB pradB@, sunt Ei ei un semn pre*estitor al morDii ce *a urma. 'ractic, Cntregul cadru e construit de ultima stro%B Ei nu Cnt>mplBtor. A&senDa rezol*Brii epice a con%lictului este CnlocuitB cu un %inal liric, Cncheind poezia Cn punctul ei cel mai Cnalt. Semni%icaDii. 4sus este un personaj exemplar, exprim>nd sensul %undamental al ideii de sacri%iciu. 'entru ca 6iul Omului sB de*inB 6iul lui .umnezeu, tre&uie sB accepte tra*ersarea morDii1 opoziDia ?uman@I ?di*in@ tre&uie anulatB prin rBstignire. 0oartea Cn chinuri este preDul pentru accesul la *iaDB (*eEnicB), adicB la di*in1 ast%el, opoziDia de*ine identitate. Concluzii: Lupta cu soarta, cu destinul, pe care chiar Ei lui 4sus Ci *ine greu sB-l accepte Ei sB-l CmplineascB relie%eazB una din CnsuEirile %undamentale ale condiDiei umane. Nu numai mitologia sacrB, ci Ei istoria cunoaEte eroi care s-au supus destinului lor (istoric), renunD>nd la Cmplinirea lor umanB. Acceptarea destinului CnseamnB CnDelepciune de a nu te Cmpotri*i lui, dar nu Ei Cn%r>ngere Ei resemnare. 4deea este plastic exprimatB de 7asile 7oiculescu Cntr-una din poeziile sale (mai puDin cunoscute): ?,u nu mB lupt cu soarta, nici nu-mi &lestem destinulI CBlc>nd la pas pe urma clipitelor trBiteI AEtept sB se- mplineascB doar cele r>nduite,I Yi %BrB sB mB satur la gurB duc *eninulI LBs>nd sB se-mplineascB Cn liniEte destinul@ (&inele Ei rBul). /3,/4. lustreaza conceptul operational neomodernism, prin referire la un text liric studiat 'oezia ?Leoiaca tanar],iu&irea@ %ace parte din *olumul ?O *iziune a sentimentelor@ din !$"#,in care Nichita Stanescu,prin cu*antul poetic esential,*izualizeaza iu&irea ca sentiment,ca stare extatic] a eului poetic. ,ste considerata o capodopera a liricii erotice romanesti,indi*idualizandu-se prin transparenta imaginilor si proiectia cosmica,prin originalitatea meta%orelor si simetria compozitiei. 6ema o constituie consecintele pe care iu&irea,na*alind ca un animal de prada in spatiul sensi&ilitatii poetice,le are asupra raportului eului poetic cu lumea exterioara si cu sinele totodata. 'oezia ?Leoaic] t^nara,iu&irea@ este o confesiune lirica a lui Nichita Stanescu,o arta poetica erotica,in care eul liric e puternic marcat de intensitatea si %orta celui mai uman sentiment,iu&irea. 6itlul este exprimat printr-o meta%ora in care transparenta imaginii sugereaza extazul poetic la aparitia neasteptata a iu&irii,*azute su& %orma unui animal de prada agresi*,@leoaica t^nar]@,explicitata chiar de poet prin apozitia ?iu&irea@.
=tructura,semnificatii,limba& poetic 'oezia este structurata chiar de catre Nichita in trei secvente lirice,corespunzatoare celor trei stro%e. Prima strofa exprima *izualizarea sentimentului de iu&ire,care ia %orma unei tinere leoaice agresi*e,care ii sare ?in %ata@ poetului,a*and e%ecte de*oratoare asupra identitatii sinelui,in%igandu-si ?coltii al&i (T) in %ata@ si muscandu-l ?de %ata@.'ronumele la persoana 4,@mi@,@m]@,@m@,potenteaza con%esiunea eului poetic in sensul ca poetul era constient de e*entualitatea i*irii sentimentului de dragoste,care-l ?p^ndise-n incordareImai demult@,dar nu se astepta ca acesta sa %ie atat de puternic,sa ai&a atata %orta de*astatoare,@mi-a sarit in %ata@,@mi i-a in%ipt in %ata@,@m-a muscat(T)de %ata@. =trofa a doua accentueaza e%ectul psihologic al acestei neasteptate intalniri cu un sentiment nou,necunoscut-iu&irea,care degaja asupra sensi&ilitatii eului poetic o energie omnipotenta,extinsa asupra intregului uni*ers:@Si deodata-n jurul meu,natura@.6orta agresi*a si %ascinanta a iu&irii reordoneaza lumea dupa legile ei proprii,intr-un joc al cercurilor concentrice,ca sim&ol al per%ectiunii:@se %acu un cerc de-a dura,Icand mai larg cand mai aproape,Ica o strangere de ape@.'oetul se simte in acest nou uni*ers un ade*arat ?centrum mundi@,un nucleu existential,care poate reorganiza totul in jurul sau,dupa alte perceptii,cu o %orta impresionanta. 'ri*irea,ca si auzul,pot %i sim&oluri ale perspecti*ei sinelui,se inalta ?tocmai langa ciocarlii@,sugerand %aptul ca aparitia iu&irii este o mani%estare superioara a &ucuriei supreme,a %ericirii,care este perceputa cu toate simturile,mai ales ca se spune ca ciocarlia este pasarea care z&oara cel mai sus si are un *iers cu totul aparte.'oetul este extaziat de noul sentiment neasteptat,care-l copleseste,@Si pri*irea-n sus t^snii,Icurucu&eu taiat in doua@,curcu&eul,ca sim&ol al unei %ericiri nesperate,poate semni%ica un %enomen rar si %ascinant,ca si iu&irea,sau poate %i un ade*arat arc de trium%,de iz&^nd] cereasc],re%lectat in su%letul prea plin al poetului. =trofa a treia re*ine la momentul initial,@leoaic] ar]mieIcu miscarile *iclene@ %iind meta%ora iu&irii agresi*e,insinuante,de*oratoare pentru eul liric.Sinele poetic isi pierde concretetea si contururile su& puterea de*astatoare a iu&irii,simturile se estompeaza:@0i-am dus m^na la spr^nceana,Ila t^mpla si la &ar&ie,_dar mana nu le mai stie@,poetul nu se mai recunoaste,simtindu-se con%uz si &ul*ersat de ?atacul@ surprinzator al unui sentiment extrem de puternic.'oetul identi%ica sentimentul,nu mai este o ?leoaica tanara@ oarecare,ci ?aramie@,stie ca iu&irea este per%ida are ?miscarile *iclene@,dar %ericirea traita acum *ine dupa o perioada tern] a *ietii,@un desert@,care capata &rusc ?stralucire@.4u&irea,ca %orma a spiritului,in*inge timpul,d^nd energie si pro%unzime *ietii ,@inc-o *reme,Isi-nc]-o *remeT@.Sau poate,tem]tor,eul liric este nesigur,nu poate sti cat timp iu&irea il *a %erici. 'oezia este o romanta canta&ila a iu&irii,sentiment materializat,*izualizat de Nichita Stanescu,stare su%leteasca ce capata puteri demiurgice asupra sensi&ilitatii eului poetic,inaltandu-l in centrul lumii care,la randul ei,se reordoneaza su& %orta miraculoasa a celui mai uman sentiment. maginile poetice se indi*idualizeaza prin transparenta,dinamism si sugestie semni%icati*a pentru ?o&iectul@ iu&ire,intreaga poezie concentrandu-se intr-o unica meta%ora. /5.lustreaza conceptual operational lirism subiectiv, prin referire la doua poezii studiate, apartinand romantismului, simbolismului, modernismului si neomodernismului. Lirismul su&iecti*, prin de%initie, se re%era la lirica Geului@, este tipul de discurs liric prin excelenta personal, rostit cel mai adesea la pesoana 4. Acesta se identi%ica in poezie cu prezenta eului liric, care isi exprima in mod direct conceptiile, sentimentele, trairile, prin pronumele si *er&ele la persoana 4. Acest tip de lirism se poate regasi atat in poezia sim&olista ,G'lum&@ de :eorge 8aco*ia, cat si in cea modernista, G,u nu stri*esc corola de minuni a lumii@, a lui Lucian 8laga. Sim&olismul este un curent literar aparut in 6ranta in ultimele decenii ale secolului al 545-lea, ca reactie impotri*a poeziei retorice a romanticilor si a impersonalitatii reci a parnasienilor, a*and meritul de a re%ace sensi&ilitatea poeziei prin culti*area sim&olului, a sugestiei si a sinesteziilor. Cel mai de seama reprezentant al sim&olismului romanesc este :eorge 8aco*ia, care se remarca prin capacitatea de a sintetiza intr-o opera literara relati* restransa, majoritatae temelor si a modalitatilor de expresie ale acestui curent. 6iind o %ire &olna*icioasa si un spirit intro*erti si taciturn, el a creat un uni*ers poetic dominat de culori cenusii, de muzicalitate %une&ra, care sugereaza solitudinea, inadaptarea, &oala, moartea. 'oezia G'lum&@, care deschide si da titlul *olumului de de&ut al lui 8aco*ia, pu&licat in anul !$!", are ca tema conditia de damnat a poetului intr-o societate supe%icilala si meschina, incapa&ila sa perceapa si sa aprecieze ade*arata arta. 'oezia este %ormata din doua catrene, care sugereaza cele doua planuri ale existentei: unul exterior, sugerat de cu*inte ce apartin campului semantic al elementelor %unerare: Gsicriele de plum&@, G ca*ou@ , Gcoroane de plum&@, si unul interior, sugerat de sentimental de iu&ire , care insa nu este inaltator, ci, dimpotri*a, rece, %ara perspecti*e de implinire (Gdormea intors amorul meu de plum&@, Gsi-a atarnau aripele de plum&@), pro*ocand ne*roza, deprimare, disperare. 0odernismul este un curent literar aparut in secolul al 55-lea, caracterizat prin negarea traditiei si prin impunerea unor principii de creatie innoitoare. Teoreticianul modernismului romanesc, a%lat in %erma opozitie %ata de traditionalism, este ,ugen Lo*inescu, prin intermediul re*istei si a cenaclului GS&uratorul@. 3n reprezentant important al acestui curent este Lucian 8laga, care, deopotri*a prin opera poetica si cea %iloso%ica , a promo*at ideile moderne ale timpului sau. 'oezia G,u nu stri*esc corola de minuni a lumii@, asezata in deschiderea *olumului de de&ut, G'oemele luminii@ (!$!$) re%lecta lirismul su&iecti* si anticipeaza sistemul %iloso%ic realizat de marele scriitor. Lucian 8laga este singurul poet-%iloso% din literature noastra, ras%rangandu-si ideile %iloso%ice si asupra creatiei poetice. Ast%el, poezia citata este o meditatie %iloso%ica, a*and pro%unde accente lirice, o con%esiune elegiaca pe tema cunosterii. 4deea poetica a creatiei G,u nu stri*esc corola de minuni a lumii@ exprima atitudinea poetului-%iloso% de a proteja misterele lumii, iz*orata la el din iu&ire, prin iu&ire: G,u nu stri*esc corola de minuni a lumiiI UTV caci eu iu&esc I si %lori, si ochi si &uze si morminte@.
,ul liric pledeaza pentru potentarea misterelor uni*ersului, pe care nu doreste sa le lamureasca, pentru a nu strica echili&rul per%ect al acestuia. Ast%el, el se detaseaza cu %ermitate de Glumina altora@ , careia i se opune Glumina mea@, de unde reiese conceptual de cunoastere luci%erica, poetica. 0arcile eului liric sunt numeroase, dintre care: pronumele personal de persoana 4 singular Geu@, care se regaseste atat in titlu, cat si in textul poetic, repetat de patru ori, sugereaza distantarea clara de cei care ar putea ameninta tainele lumii (Gsugruma@), *er&ele la persoana 4 singular, Gnu stri*esc\, Gnu ucid@, a caror %orma negati*a sugereaza respingerea %erma a atitudinii de lamurire a misterelor lumii, cat si Gim&ogatesc@, Giu&esc@, care adancesc si ampli%ica idea de cunostere luci%erica. /,. lustreaza conceptual operational lirism obiectiv, prin referire la o poezie studiata. 'rintre poeziile care ilustreaza ?%eteleA eului pot %i amintite: *in ceas dedus&&& si *ioptrie& in aceste texte, eului poetic ii re*ine responsa&ilitatea de a inlatura *alul care acopera ade*aratul chip al lumii, pe care-! eternizeaza, transsu&stantiat, in *ers. .ez*aluirea ar putea echi*ala cu o intoarcere la starea primordiala a poeziei si la cea pura, sacra, a lumii. i"h#22ixKKr%r Textul care deschide *olumul, preluandu-i si titlul, 4oc secund, reprezinta un prim pas in procesul de initiere in tainele creatiei poetice. Titlul, sugesti*, pune in e*identa ideea centrala si crezul poetic: poezia reprezinta o dematerializare a lumii prin oglindire, o reprezentare puri%icata a lumii, creatia de*enind ?un joc secund, mai purA. Lumea *azuta ca o copie a ?lumii per%ecteA este sal*ata prin spatiul poeziei, spatiul jocului secund, atemporal ?din ceas dedusA, aspatial, teritoriu imaginat al experientelor spirituale pure. 'oezia porneste de la *iata, dar nu se con%unda cu aceasta1 ea se inalta pe ?inecareaA uni*ersului real printr-un joc al oglindirii, de*enind un su&limat, o copie geometrizata a lumii. 'rimul *ers contine un element-cheie al textului, propagat dupa principiul undei in intregul corp poetic. 'oezia, ?adancul acestei calme cresteA, pune realitatea intre paranteze, iesind din temporalitate, ?din ceas dedusA, spre a instaura prin re%lectarea in oglinda o lume superioara, spirituala, mantuita. 0eta%orele care de%inesc poezia e*identiaza pro%unzimea actului creator (?adanculA) si ordinea spirituala, intelectuala, pe care aceasta o impune (?calmele cresteA amintesc de esenta piscurilor intelectului). Scenariul din primul *ers este reluat in *ersurile urmatoare. +e%lectarea in oglinda magica a apei (?grupurile apeiA1 ?numai mareaA) permite transcenderea %ondului &iologic al lumii (?cirezilor agresteA1 ?meduzeleA) si circumscrierea esentelor (,joc secund, mai purA1 ?clopotele *erziA). Lumea e joc1 oglindindu-se in spirit, se trans%orma intr-un alt %el de joc, mai aproape de idee. Se remarca rolul cromaticii &ar&iene, culoarea aducand sugestia unei lumi superioare (azurul pastreaza aceeasi imagine eminesciana a in%initului sacru, *erdele este culoarea nemuririi, dar si a intelectului). ,ul poetic apare in ipostaza unui homo ludens, parte a jocului creator, el %iind cel care delimiteaza rasaritul unei noi metode de creatie ce se deschide spre o lume a spiritului (?nadir latentA). 'unct simetric al zenitului, nadirul ascuns *ederii, dar accesi&il prin gandire si calcul matematic, este locul in care se situeaza constiinta poetica pentru a ridica imaginea sintetizata a lumii si a capta muzica ei secreta, risipita, %ragmentara. Creatorul isi asuma rolul de insumator al ?har%elor res%irateA, a*and puterea de integrare a experientelor poetice si de su&limare a lor in imnurile ?har%elor ras%irateA. 'oezia generata este cantec misterios si plan secund al a&solutului. Aluziile la Or%eu sunt inregistrate de imaginea creatiei poetice - cantecul pe care-! istoveste, redu-candu-! la esente. Actul creator consuma %iinta in di%icila incercare de recuperare a %a&uloasei muzici a s%erelor ce ar putea organiza si da sens intregului uni*ers. Lumea umana nu este decat o masca, un desen complicat. 'oezia ce-si alatura puterea spiritului accede intr-un uni*ers de linii si %orme pure, care geometrizeaza - ordoneaza si esentializeaza - lumea. //. lustreaza conceptual operational poezie epica, prin referire la un text literar studiat. +iga Cr`pto Ei lapona ,nigel, de 4on 8ar&u 'oezia este o balad$ cult$, prezent>nd elemente ale acesteia: un %ir epic, prezenDa dialogului, a personajelor. Are menirea de a Cnci%ra o experienDB, este o c>ntare iniDiaticB. 8alada mai este numitB Ei c)ntec b$tr)nesc de nuntB. Tehnica %olositB de poet este cea a po*estirii Cn ramB sau a po*estirii Cn po*estire. 'o*estea de dragoste neCmplinitB a celor douB personaje este inseratB Cn cadrul po*eEtii de iu&ire Cmplinite. Sunt douB po*eEti de iu&ire. 0enestrelul (tru&adurul) este rugat sB c>nte o po*este de iu&ire, cele&rB. 'rimele douB catrene reprezintB rama. Spunerea c>ntecului presupune un anumit ritual, un spaDiu izolat. Cele douB personaje aparDin unor lumi di%erite: +iga Cr`pto regnului *egetal, iar lapona ,nigel regnului uman. 'oezia este o demonstraDie a ideii cB nu este posi&ilB nuntirea unor lumi di%erite Ei cu aspiraDii *ariate. 'oetul CEi alege personajele aparDin>nd unor regnuri di%erite pentru a sugera imposi&ilitatea dragostei lor Ei totodatB antiteza dintre cele douB lumi. 8alada este o demonstraDie a ideii cB raDiunea trium%B Cn %inal asupra iraDionalului. Apolinicul %i dionisiacul sunt douB categorii estetice prezente Cn cultura omenirii. Termenii *in de la zeii Apollo Ei .ionis. Apolinicul CnseamnB tendinDa spre raDiune, echili&ru, ordine, calm, armonie. 9ionisiacul reprezintB spiritul misterios, trBirile extatice, lipsa echili&rului, descBtuEarea instinctelor. =oarele sim&olizeazB *iaDa raDionalB, conEtientB, stBp>nitB de un ideal Cnalt. Setea dupB soare a laponei ,nigel nu este altce*a dec>t setea dupB ideal a omului. Embra sim&olizeazB instinctul, o&scuritatea din om. Cele douB personaje pot reprezenta dualitatea umanB, o jumBtate apolinicB Ei una dionisiacB. Poezia lui Darbu tinde spre esen"e. 're%erB sB punB Cn centrul ei pro&lemele esenDiale Ei nu cele care te exprimB pe tine (o&iecti*itate, impersonalizare). 'oezia se *rea a %i -un mod impersonal al Lirei./- o&iecti*B Ei muzicalB /0. lustreaza conceptul operational postmodernism, prin referire la un text liric studiat. 'ostmodernismul este o miscare artisticJ, o %iloso%ie sau o conditie existentialJ, apJrutJ dupJ 0odernism sau ca o reactie la acesta. .acJ modernismul se recomandJ drept apoteozJ a cJutJrii unei estetici de cJtre 4luminism, ca eticJ dar si ca epistemologie a autoritJtii rationale, postmodernismul pri*este modul Cn care autoritatea unor entitJti ideale, uneori numite metanaratiuni, este slJ&itJ ulterior prin procesul de %ragmentare, consumerism, si deconstructie. 'ostmodernismul *iocnirea, :ircea *artarescu Postmodernismul este un curent literar aparut in literatura romana dupa al doilea razboi mondial, mai precis in anii F03. :rupul care a dat glas acestui gen de poetica a %ost numita :eneratia QKL sau KL-ciEtii. 'rintre cei mai de seamB scriitori KL-ciEti se numerB: 0ircea CBrtBrescu, 6lorin 4aru, Simona 'opescu, ,milia 8romaru, Ana 8landiana, 0ircea .inescu. 'ostmoderniEtii au %ost atraEi de realitatea imediatB, de &anal, de cotidian, de aceea a*em de a %ace la poeti postmoderni cu ?poezia cotidianului@. Poemul G*iocnirea8 scrisB la s%>rEitul anilor aKL este reprezentati* pentru tipul de poeticB susDinut de CBrtBrescu, anume ?poezia cotidianului@. ?'oezia cotidianului@ este una care se centreazB pe experienDa eului liric Cntr-o realitate inconjurBtoare imediatB care e rediogra%icB Cn cele mai miciEi &anale detalii. ?Ciocnirea@ este o poezie de dragoste care surprinde parcursul re%acerii unitBDii originare, decorul Cn care a a*ut loc po*estea de dragoste este 8ucureEtiul anilor aKL Cnainte de re*oluDie. 0arcarea temporalB se %ace Cn termeni speci%ici acestei perioade = a miliDiei, consiliu popular. SpaDiul su%erB un proces de descompunere care semni%icB distrugerea arti%iciului Ei reDntoarcerea la natural. Canalul cel mai modern de comunicare este in*adat de %urnici,*iermi, paianjeni Ei ast%el contactul indirect dentre CndrBgostiDi de*ine imposi&il. Singura cale de comunicare este comunicarea directB, Cnt>lnirea, CnsB ea nu se poate Cmplini dec>t prin contractarea spaDiunlui care Ci CnconjoarB, ast%el se declanEeazB joaca inocentB a eului liric care trBg>nd de %irul tele%onului reuEeEte sB CnghitB ca Cntr-o a*alanEB cladiri, oameni, Ei strBzi %Bc>nd posi&ilB apropierea de %iinDa iu&itB. Fnt>lnirea celor doi se produce neaEteptat, clBdirile Cn care ei locuiesc se ciocnesc Ei se CntrepBtrund,tinerii se aproprie tot mai mult p>nB la contopirea *iolentB. 6ocul trans%ormB Ei ni*eleazB incompati&ilitBDile organice pentru ca la %inal cele doua corpuri sB de *inB unul singur care se epuizeazB Ei rede*ine materie moarta. /1. Exemplific2 tr2s2turile speciei dramatice comedia, prin referire la o oper2 literar2 studiat2. O scrisoare pierdutJ, de 4.L. Caragiale Comedia = specie a genului dramatic, apJrutJ Cn Antichitate, sec. " C.;r., care prezintJ personaje, Cnt>mplJri, mora*uri Cntr-un mod care st>rneste r>sul, a*>nd un %inal %ericit. Tipuri: comedia de situatii, de mora*uri, de caracter, de intrigJ, de salon, eroicJ, grotescJ. Autori: Aristo%an, ShaZespeare, 7. Alecsandri, 4.L.Caragiale. Caracteristici:
!. st>rneste r>sul1 ,xistJ di%erite situatii comice, di%erite greseli de exprimare care produc r>sul. Fn acest sens, Caragiale %oloseste procedee speci%ice teatrului clasic, %Jc>nd apel la CncurcJturJ (determinatJ de pierderea &anului), la coincidentJ (.andanache utilizeazJ acelasi instrument de santaj ca acela la care recurge Cata*encu), la buiprobuo (Cnlocuirea lui Cata*encu, Cn %inal, cu AgamitJ .andanache). <. con%lict derizoriu (nesemni%icati*)1 Con%lictul este produs de pierderea scrisorii trimise de TipJtescu lui Poe. Scrisoarea este un ade*Jrat personaj, care trece din m>nJ Cn m>nJ, gener>nd si Cntretin>nd intriga, contri&uind la mentinerea tensiunii dramatice. 'rin disparitiile repetate si e%orturile personajelor de a o recupera, ea se trans%ormJ Cntr-o importantJ sursJ a comicului. 9. personajul este con%runtat cu %alse pro&leme, este mediocru, a*>nd de%ecte morale care sunt satirizate1 Tipurile de personaje re%lectJ anumite de%ecte de caracter sau *icii. Poe = %emeia adulterinJ1 Trahanache = sotul Cncornorat1 'ristanda = politaiul slugarnic1 Cata*encu = demagogul etc. #. con%lict Cntre aparentJ si esentJ1 'ersonajele *or sJ parJ altce*a dec>t sunt. O&ser*area discrepantei Cntre aparentJ si esentJ produce e%ecte comice. . deznodJm>nt *esel1 Nae Cata*encu este pus ca sJ conducJ mani%estatia Cn cinstea lui AgamitJ .andanache, iar personajele, care mai Cnainte au %ost Cn con%lict, acum se CmpacJ, re%J>nd pacea. 'iesa se Cncheie Cntr-o notJ comicJ, prin *or&ele lui 'ristanda, nu ino%ensi*e: -Curat constitutional/. ". stil parodic. Caragiale Csi iu&este personajele, dar nu le iartJ acele de%ecte care le %ace ridicole. 03.Expune subiectul unei comedii studiate. Actiunea se petrece Cn capitala unui judet de munte la s%>rsitul secolului 545-lea.Autorul %oloseste ca moduri de expunere predominante dialogul si monologul. Su&iectul comediei este realizat pe &aza comicului de situatie Cn care sunt puse personajele,conturate prin comicul de caracter si comicul de lim&aj. ,5'OP4T43N,A.Fl prezintJ pe :hitJ 'ristanda, politaiul orasului care Ci raporteazJ lui Ste%an TipJtescu, pre%ectul judetului cJ si-a Cndeplinit misiunea pe care o a*usese. ,l a%lase cJ Nae Cata*encu este Cn posesia unui document important care *a %ace posi&ilJ alegerea acestuia Cn Camera .eputatilor. 4NT+4:A comediei este declansatJ de gJsirea acestui document misterios scrisoarea de amor a pre%ectului cJtre Poe, sotia lui Paharia Trahanache, se%ul %ilialei partidului din acel judet. Nae Cata*encu, a*ocat din opozitie si directorul ziarului ,,+Jcnetul Carpatilor,*rea sJ o&tinJ, cu orice pret, candidatura de deputat..e aceea, el Cl santajeazJ pe pre%ect cu ,,scrisorica de amor %uratJ de la CetJteanul turmentat care o gJsise pe stradJ. .,S6cS3+A+,A ACT43N44 este declansatJ de Cata*encu care amenintJ cJ *a pu&lica scrisoarea Cn ziarul sJu, CnsJ promite cJ o *a Cnapoia dacJ *a %i ales deputat.
Ste%an TipJtescu, dupJ ce a ordonat perchezitionarea si arestarea lui Cata*encu, a Cncercat sJ-i o%ere di%erite %unctii Cn stat, dar acesta a re%uzat.Fn cele din urmJ, Cata*encu a reusit sJ o&tinJ promisiunea Poei Trahanache pentru a candida la %unctia de deputat deoarece aceasta se temea cJ *a %i compromisJ moral Cn societate. 6ar%uridi si 8r>nzo*enescu, doi mem&ri ai partidului, se tem de trJdare si au trimis,,la centru o anonimJ pe care pre%ectul a reusit sJ o opreascJ la timp. Paharia Trahanache rJspunde la santaj cu santaj deoarece descoperJ o politJ %alsi%icatJ de Cata*encu prin care acesta Csi Cnsusea ilegal &ani de la o %undatie. '3NCT3L C3L04NANT s-a declansat atunci c>nd de la ,,centru a *enit o dispozitie prin care se cerea sJ %ie trecut pe lista candidatilor un oarecare Agamemnon .andanache. .,PNO.c0dNT3L este declansat de situatiile comice care au apJrut. Noul candidat,A. .andanache, s-a do*edit a %i mai ticJlos dec>t Cata*encu, deoarece a ajuns pe listJ santaj>nd un politician important tot cu o scrisoare de amor, pe care a gJsit-o Cnt>mplJtor. A..andanache nu CnapoiazJ scrisoarea pentru cJ ,,mai tre&uie s-altJdatJ 01. lustreaz2 comicul -de caracter, de situatie sau de limba&., prin referire la o comedie studiat2. O scrisoare pierdutJ, de 4.L. Caragiale Comicul = categorie esteticJ, ce desemneazJ un %enomen care st>rneste r>sul si care nu pericliteazJ existenta celor implicati. Comicul pro*ine dintr-o neconcordantJ Cntre aparentJ si esentJ, Cntre ade*Jr si minciunJ, Cntre scop si mijloace. 6orme ale comicului : umorul, satira, ironia, sarcasmul, grotescul. Tipuri de comic : de situatie, de lim&aj, de nume, de caracter. Comicul de lim&aj este pro*ocat de: - prezenta numeroaselor greseli de *oca&ular. Cu*intele sunt de%ormate, mai ales neologismele, din lipsJ de instructie: %amelie, renumeratie, andrisant, ple&icist (%amilie, remuneratie, adresant, ple&iscit). - CncJlcarea regulilor gramaticale si a logicii - contradictia Cn termeni: -.upJ lupte seculare care au durat aproape 9L de ani./ - asociatii incompati&ile: -4ndustria rom>nJ e admira&ilJ, e su&limJ, dar lipseste cu desJ*>rsire./ - nonsensul: -... ori sJ se re*izuiascJ, primesc N dar sJ nu se schim&e nimica.../ - ticuri *er&ale: - :hitJ 'ristanda: curat murdar, curat constitutional1 - Trahanache: a*eti putinticJ rJ&dare1 Comicul de situatie rezultJ din %apte nepre*Jzute si din prezenta unor grupuri insolite: - triunghiul conjugal: Poe-TipJtescu-Trahanache1 - cuplul 6ar%uridi- 8r>nzo*enescu1 - CncurcJtura (pierderea scrisorii)1
- e*olutia in*ersJ (Cata*encu)1 - buiprobuo-ul (Cnlocuirea lui Cata*encu prin .andanache)1 - orice scenJ Cn care apar e%ecte comice1 02. lustreaz2 conceptul operational de dram2, prin referire la o oper2 literar2 studiat2. .rama este specie a genului dramatic, caracterizatB prin ilustrarea *ieDii reale Cntr-un con%lict complex Ei puternic al personajelor, cu Cnt>mplBri Ei situaDii tragice, Cn care eroii au un destin ne%ericit. .rama are o mare *arietate tematicB. .rama Oocul ielelor Cl are ca protagonist pe :elu +uscanu, redactor Ei director al ziarului socialist G.reptatea socialB@ care este Cn posesia unor date compromiDBtoare asupra ministrului justuDiei Yer&an Saru-SineEti. .orind sB pu&lice aceste date Cn numele principiului ade*Brului a&solut, +uscanu se lo*eEte de Cmpotri*irea camarazilor sBi de partid care ar dori sB negocieze eli&erarea unui muncitor &olna* Cn schim&ul nepu&licBrii scrisorii.,roul crede cB ade*Brul tre&uie cunoscut indi%erent de urmBrile pe care re*elarea lui ar a*ea Cn *ieDile oamenilor. A%l>nd despre delapidarea sB*>rEitB de tatBl sBu Cn tinereDe, despre %aptul cB ministrul l-a ajutat Cn acea Cmprejurare pe :rigore +uscanu, eroul simte clBtin>ndu-se principiile sale morale, %erm Cn ideile sale despre justiDie, el de*ine am&iguu c>nd se raporteazB la elementele concrete ale *ieDii, conEtientizeazB propria sa duplicitate Ei se sinucide. Fnainte de aceasta, :elu CEi recunoaEte Cn%r>ngerea: Glumea asta din care CDi tragi hrana este at>t de o&jectB Cnc>t nu te tolereazB dec>t cu preDul complicitBDii.@ Fn dialogul sBu cu to*arBEul din partid, 'raida, se dez*Bluie rigiditatea Cn con*ingerile a&stracte. 'raida numeEte dreptatea lui :elu +uscanu inumanB, Gcel puDin a&stractB@ Ei de%ineEte goana lui dupB a&solut ca pe o *rajB care a Cn*Bluit un %lBcBu ce a surprins Cntr-o noapte cu lunB jocul ielelor. .rama se de%ineEte ast%el ca o creaDie ce surprinde contradicDiile Cn care se z&at o conEtiinDB Ei o inteligenDB se*erB cu ea CnsBEi. ,ste o meditaDie asupra a&solutului CnDeles ca o aspiraDie umanB. 03. Analizeaz2 constructia subiectului -conflict dramatic, intrig2, scen2, relatii spatiotemporale., 9rama este o specie a genului dramatic, scrisa in proza sau in *ersuri si caracterizata prin oglindirea. intr-un con%lict puternic, a datelor contradictorii ale realitatii si printr-un dez nodamant gra*. in drama, personajele sunt puternic indi*idua lizate, iar aspectele tratate sunt numeroase. in consecinta, exista mai multe %eluri de drame (istorice, mitologice, sociale, para&olice, de idei, poetice, a&surde etc), o clasi%icare exacta %iind greu de alcatuit. h$p9"!heK<ote Opera literara +4ocul ielelor%, de Camil 'etrescu, este o drama, %iind o lucrare in proza scrisa pentru a fi reprezentata pe scena. 0odul de expunere predominant este dialogul care se realizeaza prin schim&ul de replici dintre personaje. 'rezenta autorului se %ace resimtita in didascalii (indicatii de regie), %ragmente care apartin de genul epic. Scrisa in !$!" si de%initi*ata in !$#, +4ocul ielelor% este o drama de idei la &aza careia stau cunoscutele mituri speci%ice autorului: al jocului ielelor si al patului procustian. intr-o nota care insoteste lista personajelor, autorul arata ca lucrarea este, in intentia sa, o +drama a absolutului%& .in punct de *edere compozitional. +4ocul ielelor% este alcatuita din 9 acte (insumand !< ta&louri) de-a lungul carora se dez*olta un con%lict &ine gradat, rezol*at, in %inal, prin moartea personajului central - :elu +uscanu. Actiunea (destul de stu%oasa) se petrece in 8ucuresti, in redactia ziarului ?.reptatea socialaA si antreneaza personaje si partide de %ictiune1 timpul actiunii este luna mai a anului !$!#. e O alta caracteristica a speciei o constituie con%lictul dramatic deose&it de puternic1 este un con%lict interior nascut din nepotri*irea intre ideal si real, din neputinta de a atinge idealul a&solutului. Aceasta criza de constiinta a personajului principal poate %i urmarita de-a lungul intregii actiuni. - =ubiectul ar putea %i po*estit ast%el: :elu +uscanu - director al ziarului ?.reptatea socialaA este un impatimit al ideii de dreptate a&soluta. 4n numele acesteia, tanarul initiaza, in pu&licatia pe care o conduce, o campanie de presa impotri*a lui Ser&an Saru-Sinesti (ministrul justitiei), a carui %unctie era incompati&ila cu calitatea sa de asasin. .o*ada pe care +uscanu o detine este o scrisoare de dragoste pe care i-o trimisese 0aria Sinesti (sotia ministrului si %osta iu&ita a lui :elu)1 in acea misi*a, semnatara relata ca, /in urma cu sapte-opt ani, sotul ei ar %i asasinat-o pe o &atrana, &ogata (doamna 0anitti), distrugand testamentul acesteia si insusindu-si un milion de lei aur. A%land despre intentia lui +uscanu de a pu&lica scrisoarea, 0aria Sinesti incearca sa-si determine sotul sa demisioneze, dar se lo*este de re%uzul o&stinat al acestuia. Saru-Sinesti cauta insa alte mijloace pentru a e*ita campania de presa. 0ai intai, o trimite la redactie pe 4rena (matusa lui :elu +uscanu, care il si crescuse dupa moartea mamei sale). 4rena ii dez*aluie a&ia acum, un ade*ar trist, tainuit cu grija douazeci de ani: :rigore +uscanu, tatal lui :elu, mare a*ocat si om politic al timpului, delapidase o suma de &ani, pentru a-si acoperi datoria la jocul de carti. Sinesti (pe atunci secretarul lui +uscanu) platise totul, din &anii proprii, sal*and onoarea *ino*atului (care, de alt%el, murise curand dupa aceasta). Acelasi Sinesti asteptase ra&dator si discret ca 4rena sa-i inapoieze suma si ingropase, pe urma, totul in tacere. Cu toate ca :elu este zguduit de aceasta re*elatie, imperati*ul dreptatii a&solute este mai puternic si hotararea de a pu&lica scrisoarea ramane de neclintit1 totusi, accepta sa-si amane decizia cu o zi. 3rmatoarea *izita o %ace la redactie insusi Ser&an Saru-Sinesti. Acesta ii arata lui :elu +uscanu scrisoarea de sinucigas a tatalui sau, pe care %ostul secretar o pastrase cu s%intenie, ca o marturie a tragediei traite de mentorul sau. A&ia acum a%la tanarul ca tatal lui nu murise intr-un accident de *anatoare, ci se impuscase cu re*ol*erul pe care i-! adusese, in acest scop, iu&ita lui. .urerea re*elatiei ii tul&ura, din nou, echili&rul interior si, din acest moment, %iul *a re%ace destinul tatalui: *izitat, la redactie, de 0aria Sinesti, :elu +uscanu se sinucide (cu re*ol*erul adus de ea), pra&usindu-se cu aceleasi gesturi ca si tatal lui, a carui moarte o ?*azuseA tanarul in ultimele sale clipe. ,lemente ale dramei de idei: Conceptul de ?drama de ideiA a aparut in literatura uni*ersala in legatura cu piesele de teatru ale lui ;. 4&sen: +5 casa de papusi% (+2ora% este considerata a %i prima lucrare de acest %el, din lume. 3lterior, teatrul de idei s-a im&ogatit si s-a di*ersi%icat prin creatiile lui .urrenmatt, Oean-'aul Sartre, Al&ert Camus, 8ernard Shaf, 8ertold 8recht. 4n literatura romana, intemeietorul dramei de idei este Camil 'etrescu. +4ocul ielelor% rele*a mai multe trasaturi ale dramei de idei: ,ste inspirata dintr-un mit (autohton), asa cum o arata si titlul. Semni%icatiile mitului i se aplica insa omului modern, macinat de nelinisti si contradictii su%letesti, care cauta sa dea un sens existentei sale. 'otri*it mitului, ielele sunt niste %ecioare zanatice care apar, noaptea, in locuri singuratice, rotindu-se intr-o hora. 6rumoase si crude, ielele se raz&una pe cel care le *ede, schilodindu-!. in drama camilpetresciana, cel care ?*edeA ideile, omul indragostit de o anumita idee, este pedepsit ca si cand ar %i surprins jocul ielelor: ?'enciulescu: *ar tocmai asta e&&& /ine a vazut ideile devine neom, ce vrei6&&& ,rece flacaul prin padure, aude o muzica nepamanteasca si vede in luminis, in lumina lunii, ielele goale si despletite, jucand hora& 7amane inmarmurit, pironit pamantului, cu ochii la ele& Ele dispar, si el ramane neom& 5ri cu fata stramba, ori cu piciorul paralizat, ori cu mintea aiurea& 1au, mai rar, cu nostalgia absolutului (&&& )sa sunt ielele&&& pedepsesc&&& % Cu*intele personajului 'enciulescu il de%inesc pe :elu +uscanu - pedepsit sa se z&ata in ?patul procustianA al nepotri*irii dintre idee si realitate. Se intre*ede ast%el si al doilea mit (intalnit si in romane): mitul ?patului lui 'rocustA. Con%lictul dramei este unul interior, se declanseaza in constiinta personajelor, fiind un con%lict de idei. 'ersonajul care traieste la modul acut acest con%lict este :elu +uscanu. 4ntelectual autentic, directorul ziarului ?.reptatea socialaA este un cautator al a&solutului compara&il cu alti eroi ai aceluiasi autor (Ste%an :heorghidiu, Ladima, Andrei 'ietraru, 'ietro :ralla). 4ntruchipat in ideea de dreptate absoluta, acest ideal - situat mai presus de oameni si de imprejurari - reprezinta, in termenii autorului, planul transcendent. in *iata de zi cu zi insa ideea pura nu-si gaseste aplicarea, in planul real, totul %iind relati* (dreptatea, ade*arul, iu&irea, recunostinta, cinstea). Nepotri*irea dintre idealul dreptatii a&solute si realitatea imediata constituie esenta con%lictului din constiinta perso najului. 'e masura ce se deruleaza actiunea, :elu +uscanu are o seama de re*elatii care adancesc drama lui interioara. Cea dintai re*elatie se produce in legatura cu ?stalpii societatiiA (ca si in drama cu acelasi titlu de 4&sen), unul dintre acestia %iind Ser&an Saru-Sinesti. in%atisat in doua ta&louri in*aluite in intuneric (44 si 7 din actul 4), ministrul justitiei radiaza o %orta male%ica, potentata de in%atisarea sa respingatoare. 'ri*it in mai multe ?oglinzi paraleleA, Sinesti este, pentru 0aria, un monstru, pentru 4rena - un sal*ator si pentru :elu - un asasin. A%land insa ca acest asasin jucase un rol important in *iata lui :rigore +uscanu, tanarul are re*elatia noroiului in care co&orase tatal sau, idolul sau dintotdeauna. in plus, printr-o solida argumentare a*ocateasca, Sinesti ii demonstreaza ca scrisoarea 0ariei n-ar putea de*eni pro&a in justitie, dar ca ar putea-o ?cumparaA eli&erandu-! pe 'etre 8oruga, militant al miscarii de stanga. :elu +uscanu intelege acum ca onestitatea, ade*arul si dreptatea nu pot %i decat relati*e, ca singurul a&solut *erita&il este moartea. Atunci cand Sinesti ii dez*aluie ade*arul sinuciderii tatalui sau, :elu +uscanu are o noua re*elatie: cea a %ortei interioare a lui :rigore +uscanu, care +) stat lucid in fata mortii%, asumandu-si-o constient. .in acest moment, destinul tanarului se *a identi%ica, in mod %atal, cu destinul inaintasului sau (care traise aceeasi +nebunie a absolutului%, ca si cand ei ar reprezenta doua puncte ale coloanei %ara s%arsit a indragostitilor de ideal. Alte re*elatii se nasc in su%letul personajului in legatura cu ceea ce am putea numi generic 6emeia. Trei dintre personajele %eminine ale dramei (,lena 8oruga, 0aria Sinesti si actrita Nora 4onescu) reprezinta tipologia camilpetresciana: %iinte o&isnuite inzestrate de eroii masculini cu trasaturi pe care nu le au, ele se do*edesc a %i incapa&ile sa o%ere iu&irea a&soluta. Ast%el, ,lena isi paraseste sotul a%lat in ocna, Nora ii pro*oaca sinuciderea lui :rigore +uscanu, iar 0aria il uita pe :elu pentru cel dintai *enit. Ca si in piesele de teatru ale lui Strind&erg, %emeia poate sa ai&a un rol %unest, %iecare dintre cei doi +uscanu impuscandu-se cu re*ol*erul adus de iu&ita lui. Cea care se sal*eaza este 4rena, dar ea nu reprezinta 6emeia, ci 0ama (asa cuin ii spune tanarul +uscanu). Alte re*elatii dureroase se nasc in constiinta personajului principal, in legatura cu imaginea Tatalui. Amintirea acestuia %iind +un punct de sprijin% intr-o lume in care :elu +uscanu se simtea instrainat, *estea ca tatal sau era un delapidator constituie o lo*itura grea: ?:elu: 1tii ce!a mai ramas in mine, matusa6 )tat cat trebuie dintr!un mar pe care l!a batut grindina (&&& *in ce!mi spuneai, din fotografii, aveam alta imagine despre el&&&% O noua rasturnare sur*ine atunci cand eroul a%la ca tatal sau s-a sinucis. 4denti%icat tot mai mult cu acesta, o in*ita pe (*arstnica acum) Nora la el, intr-o incercare disperata de a patrunde taina ultimelor clipe si a ultimei iu&iri a lui :rigore +uscanu. O alta trasatura a dramei de idei o constituie %aptul ca persona&ul este caracterizat prin trairile launtrice ale omului modern; nelinistea, chinul re*elatiilor succesi*e, instrainarea, anxietatea, neputinta. Actiunea exterioara -miscarea scenica. este redusa, totul petrecandu!se in planul constiintei. >elu 5uscanu prezinta si trasaturile eroilor proprii autorului: intelectual de elita, situat deasupra mediei (+Pentru ceea ce nazuia el sa inteleaga, nici o minte omeneasca nu a fost suficienta pana azi%, %anatic al cinstei si al sacri%iciului de sine, lucid si sensi&il, el este stapanit de himera a&solutului care-! *a si conduce spre moarte. 04. *omenteaz2 dou2 modalit2ti specifice de caracterizare a persona&ului dramatic, prin referire la un text literar studiat.
O scrisoare pierdutJ, de 4.L. Caragiale La Caragiale, Cn O scrisoare pierdutJ, Cnt>lnim %rec*ent ca modalitJti de caracterizare pre%erate de autor urmJtoarele procedee %undamentale, toate indirecte: !.prin lim&aj <.prin nume. 'rin lim&aj: - Paharia Trahanache are ticuri *er&ale, precum -a*eti putinticJ rJ&dare/, ceea ce denotJ o g>ndire platJ si o anumitJ inertie a personajului. - .andanache e peltic, de%ect de *or&ire care nu se potri*este cu statutul lui social: -Asa e, puicusorule, c-am Cntors-o cu politicaM/ - 'ristanda %oloseste %rec*ent termeni populari, mai ales regionalismele, iar neologismele le de%ormeazJ, trJd>ndu-si incultura si lipsa de instructie: &ir, %amelie, catrindalJ, renumeratie. Ticul sJu *er&al produce asociatii comice: curat murdar, curat condei, curat constitutional. 'rin nume: - Paharia Trahanache = numele lui sugereazJ zahariseala si capacitatea de a se modela usor, dupJ ordinele superiorilor: Trahanaua e o cocJ moale. - Nae Cata*encu = demagogia personajului, principala sa caracteristicJ, este sugeratJ prin numele de Cata*encu, nume ce trimite la catJ = persoanJ care *or&este mult. - 6ar%urdi si 8r>nzo*enescu = numele lor au -rezonante culinare/ si sunt deri*ate cu su%ixe onomastice grecesti si rom>nesti, amestecul clientelei politice a *remii, care se &ucura de aceleasi a*antaje constitutionale. 'ristanda = numele personajului este luat de la un joc moldo*enesc Cn care se &ate pasul Cntr-o parte si-n alta %JrJ sJ se porneascJ niciunde, arJt>nd siretenia lui, ce simte cJ ad*ersarul de azi poate %i pre%ectul de m>ine. 05.Expunde subiectul unei drame studiate. :elu +uscanu - director al ziarului ?.reptatea socialaA este un impatimit al ideii de dreptate a&soluta. 4n numele acesteia, tanarul initiaza, in pu&licatia pe care o conduce, o campanie de presa impotri*a lui Ser&an Saru-Sinesti (ministrul justitiei), a carui %unctie era incompati&ila cu calitatea sa de asasin. .o*ada pe care +uscanu o detine este o scrisoare de dragoste pe care i-o trimisese 0aria Sinesti (sotia ministrului si %osta iu&ita a lui :elu)1 in acea misi*a, semnatara relata ca, /in urma cu sapte-opt ani, sotul ei ar %i asasinat-o pe o &atrana, &ogata (doamna 0anitti), distrugand testamentul acesteia si insusindu-si un milion de lei aur. A%land despre intentia lui +uscanu de a pu&lica scrisoarea, 0aria Sinesti incearca sa-si determine sotul sa demisioneze, dar se lo*este de re%uzul o&stinat al acestuia. Saru-Sinesti cauta insa alte mijloace pentru a e*ita campania de presa. 0ai intai, o trimite la redactie pe 4rena (matusa lui :elu +uscanu, care il si crescuse dupa moartea mamei sale). 4rena ii dez*aluie a&ia acum, un ade*ar trist, tainuit cu grija douazeci de ani: :rigore +uscanu, tatal lui :elu, mare a*ocat si om politic al timpului, delapidase o suma de &ani, pentru a-si acoperi datoria la jocul de carti. Sinesti (pe atunci secretarul lui +uscanu) platise totul, din &anii proprii, sal*and onoarea *ino*atului (care, de alt%el, murise curand dupa aceasta). Acelasi Sinesti asteptase ra&dator si discret ca 4rena sa-i inapoieze suma si ingropase, pe urma, totul in tacere. Cu toate ca :elu este zguduit de aceasta re*elatie, imperati*ul dreptatii a&solute este mai puternic si hotararea de a pu&lica scrisoarea ramane de neclintit1 totusi, accepta sa-si amane decizia cu o zi. 3rmatoarea *izita o %ace la redactie insusi Ser&an Saru-Sinesti. Acesta ii arata lui :elu +uscanu scrisoarea de sinucigas a tatalui sau, pe care %ostul secretar o pastrase cu s%intenie, ca o marturie a tragediei traite de mentorul sau. A&ia acum a%la tanarul ca tatal lui nu murise intr-un accident de *anatoare, ci se impuscase cu re*ol*erul pe care i-! adusese, in acest scop, iu&ita lui. .urerea re*elatiei ii tul&ura, din nou, echili&rul interior si, din acest moment, %iul *a re%ace destinul tatalui: *izitat, la redactie, de 0aria Sinesti, :elu +uscanu se sinucide (cu re*ol*erul adus de ea), 0,. . *aracterizeaz2 un persona& dintr!un text dramatic studiat -la alegere; comedie, dram2, forme ale dramaturgiei (n teatrul modern.. Oocul ielelor a %ost scris in mai multe *ersiuni in !$!" si !$!K, dar *ersiunea de%initi*a apare in !$!K. O alta *ersiune, intr-ade*ar de%initi*a dateaza din !$#". 4n *ersiunea autorului, piesa tre&uia sa %ie o drama a Gdreptatii sociale, o drama a a&solutului@. Actiunea se petrece in !$!#. Su&iectul se concentreaza pe ilustrarea conceptelor de justitie si iu&ire pri*ite in modul a&solut. :elu +uscanu este directorul ziarului socialist .reptatea sociala. ,l este in posesia unor date compromitatoare despre Saru-Sinesti, ministrul justitiei, pe care *rea sa le %aca cunoscute in numele justitiei si al ade*arului. :elu +uscanu a%lase insa aceste in%ormatii dintr-o scrisoare de dragoste pe care i-o adresase 0aria, sotia lui Sinesti si din care rezulta ca Sinesti ar %i de*enit &ogat prin uciderea unei matusi &ogate, careia i-a distrus testamentul, de*enind ast%el unicul mostenitor. 'e parcursul dramei, aceasta in*inuire ramane doar o supozitie. 'entru a se sal*a, ministrul *a %olosi cu multa a&ilitate santajul, reusind ast%el sa scape chiar din mainile unui idealist cum este :elu +uscanu, o%erind Gla schim&@ *iata lui 'etre 8oruga. l$b!Lbr :elu +uscanu a%la ca tatal sau, :rigore +uscanu, punctul sau de sprijin moral si echili&ru in *iata comisese o %rauda: delapidase &ani din cauza unei actrite o&scure, Nora. O ultima re*elatie dureroasa o reprezinta constatarea %aptului ca mem&ri comitetului redactional accepta sa nu pu&lice scrisoare in schim&ul eli&erarii lui 'etre 8oruga. +uscanu a%la ast%el ca pe langa relati*itatea iu&irii dreptatea este de asemenea relati*a, singurul a&solut *erita&il %iind acela al mortii. .e aceea considera ca tatal sau prin gestul %acut Ga stat lucid in %ata mortiiTa ales intr-un act de constiinta@. Critica literara a sesizat cu promptitudine o realitate a textului camilpetrescian si anume insu%icienta dialogului pentru implinirea sensului operei literare. Textul capata consistenta numai in prezenta indicatiilor autorului, %oarte personale, care au %acut adeseori din opera dramatica o pagina citita dar putin prezentata pe scena. :eorge Calinescu a%irma despre didascaliile lui Camil 'etrescu ca Gluate ca parte integranta din text, notele sunt excelente, %iind aici portrete si constructii de atmos%era, aici analize ale psihologiei de momentTaceasta analiza parantetica si su&tila da mari satis%actii intelectuale, ramane insa straina cautatorilor de emotii *ii@. Aceasta modalitate de construire a personajului este e*itata in aproape toata opera sa dramatica. Si portretul lui :elu +uscanu, eroul dramei din Oocul ielelor, se contureaza intr-o lunga didascalie %acuta de autor:@:elu e un &ar&at ca de douazeci si sapte -1 doua zeci si opt de ani, de o %rumusete mai curand %eminina, cu un soi de melancolie in pri*ire, chiar daca %ace acte de energie. Are ne*rozitatea insta&ila a animalelor de rasa. 'ri*este intotdeauna drept in ochi pe cel cu care *or&este, si asta ii da o autoritate neo&isnuita. .estul de elegant im&racat, desi %ara preocupari anume@. 'ortretul aminteste de Saint-Oust, campionul a&solut al dreptatii supraumane, asa cum il numeste 'enciulescu Graison-eurul@ piesei, pe protagonist, prin analogie cu teri&ilul justitiar al re*olutiei %ranceze. .irectorul ziarului .reptatea sociala, :elu, este din aceeasi %amilie a eroilor camilpetrescieni insetati de a&solut care traiesc drama spadei care nu se indoaie, din %amilia lunaticilor Gcare au *azut idei@. .rama eroului se %ace din impactul cu neputinta de solutionat dintre imperati*ul categoric al dreptatii a&solute pe care il proclama, il apara si doreste sa-l promo*eze si realitatea sociala. :elu este suprauman intr-o lume su&umana si doreste sa-i aplice acesteia tiparul utopic al unei lumi per%ecte. 4n aceasta pri*inta poate ca cel mai &ine il judeca 'raida:@a a*ut tru%ia sa judece totul, s-a indepartat de cei asemenea lui care erau singurul lui sprijinTl-a pierdut orgoliul lui nemasurat@. Asemenea celorlalti eroi ai lui Camil 'etrescu, in constiinta lui :elu +uscanu este o permanenta naruire de statui, de idoli. 4si cauta punctele de sprijin in dragoste, pe care o descopera insa imper%ecta. 7ede apoi lucruri si jocuri jucate numai pentru sine si-si cauta %agasul in lupta pentru o cauza care este dreptatea insasi, a&soluta, %ara pri*ilegiati, o dreptate care este Gdeasupra noastra si este una pentru toata lumea si toate timpurile@. Spirit lucid, insetat de idei, care Ga *azut jocul ielelor@, :elu +uscanu si-a %aurit un tipar de idealitate pe care il aplica re%uzand izolarea si detestand complicitatea. .e aceea demascarea crimei (presupusa dar nedo*edita juridic) atri&uite lui Sinesti este, pentru erou, un imperati* categoric. .atoria lui e de a sanctiona chiar daca aceasta nu ar duce la mari schim&ari Gatat cat a&ate un &o& de nisip al&ia unui %lu*iu@. .ar tiparul de idealitate pe care si l-a %aurit Garhanghelul .reptatii sociale@ *izeaza un ideal gandit pur si static. ,ste un tipar suprauman %ormat din linii drepte, paralele, ireconcilia&ile, dar care *izeaza o realitate utopica si nu una in de*enire. Con%orm liniilor de %orta ale acestuia, justitia nu poate %i decat a&soluta iar dreptatea nu are pri*ilegiati, este a&stracta si inumana. Legile sunt si ele nu ale oamenilor ci ale constiintei. 4u&irea se supune aceluiasi tipar:@o iu&ire care nu este eterna, nu este nimicT@, chiar oamenii cand se iu&esc cu ade*arat de*in supraoameni (Gnu mai sunt oameni@) iar %ericirea tre&uie sa %ie si ea dura&ila pentru ca alt%el nu este %ericire. 4n%lexi&ilitatea a&solutului il lasa descoperit in %ata *ietii, a realitatii. 'e taramul *ietii practice +uscanu e un necunoscator, o persoana ina&ila. 7ine in lumea epocii prea de sus si prea de departe, din lumea pura si geroasa a ideilor. 6iind suprauman pentru aceasta lume, ii aplica acesteia un tipar inuman. 4ntre&area care se pune este daca e constient de acest lucru. 3neori intuieste ca Gmorala pe care o proclamam nu e pe masura noastra@. .ar el ramane o sa&ie in%lexi&ila, un personaj care nu accepta o noua ta&la de legi, de aceea alege moartea:@adica totulTdramaTCata luciditate atata existenta si deci atata drama@. 0/.*aracterizeaza persona&ul preferat dintr!o comedie studiata. #ae *atavencu este tipul demagogului ambitios. ,l este Ga*ocat, director-proprietar al ziarului g+acnetul CarpatilorR, prezident %ondator al Societatii ,nciclopedice Cooperati*e gAurora ,conomica +omanaR@ si se% al G:rupului independent@. Cata*encu este ingamfat si doreste sa parvina, urmarindu-si realizarea intereselor personale indi%erent prin ce mijloace o %ace, con%orm principiului ,,Scopul scuza mijloaceleG, pe care i-l atri&uie ,,nemuritorului :am&eta@ sau, alt%el spus, con%orm altui principiu de drept, G%iecare cu al sau, %iecare cu tre&urile sale@. .e aceea, nu se da inapoi de la santaj si declara deschis scopul (deputatia), considerandu-se indreptatit s-o o&tina, asa cum insusi remarca, intr-un lim&aj am&iguu care starneste umorul in*oluntar: G*reau ceea ce merit in orasul asta de gogomani, unde sunt dintaiT intre %runtasii politici. 7reau mandatul de deputatT@. 'ro%esiile de avocat si gazetar ii favorizeaza demagogia si de aceea, in fraze lungi, sforaitoare, ca un actor desa*arsit, se adreseaza auditoriului pe care incearca sa-l impresioneze plangand, apoi stapanindu-se, apoi hohotind si rostind dintr-un lim&aj patriotard *or&e mari gandindu-se la Gtarisoara mea@, la G+omania mea@, Gla %ericirea ei, la progresul ei@. 3n asemenea limbaj bombastic, pretentios, alteori sententios %oloseste in orice imprejurare, %ie ca e *or&a de discursul electoral sau de alocutiunea din %inal, %ie ca se adreseaza unor personaje ca Tipatescu sau 'ristanda si, de aceea, pre%ectul il si a*ertizeaza: G,i sa lasam %razeleTAstea sunt &une pentru gura casca@. .e %iecare data este ipocrit, teatral, sentimental, plin de sine si do*edeste un tupeu iesit din comun. Cat timp este stapan pe situatie este infle#ibil, orgolios, agresiv, re%uzand orice propunere a lui Tipatescu si incercand sa-si impuna pretentiile. Cand situatia se schim&a si ii este ne%a*ora&ila, de*ine umil, neputincios si accepta fara nici o impotrivire toate conditiile puse de Poe. *iscursurile sale sunt mostre de incapacitate intelectuala. ,l citeaza %ar discernamant si in necunostinta de cauza sau stalcind cu*intele (Goneste li&ere@), %oloseste constructii lipsite de sens (Ge su&lima, dar lipseste cu desa*arsire@, Gcapitalistii@- pentru locuitori ai capitalei) ori de-a dreptul stupide (Glupte seculare care-au durat treizeci de ani@). -imbajul sau latrator este sugerat chiar de autor prin intermediul unor indicatii scenice si de numele purtat care ne duce cu gandul la *er&ul Ga catai@ cu sensul de Ga %lecari@. 00.*aracterizeaza un persona& dintr!o drama studiata. :elu +uscanu este directorul ziarului socialist .reptatea sociala. ,l este in posesia unor date compromitatoare despre Saru-Sinesti, ministrul justitiei, pe care *rea sa le %aca cunoscute in numele justitiei si al ade*arului. :elu +uscanu a%lase insa aceste in%ormatii dintr-o scrisoare de dragoste pe care i-o adresase 0aria, sotia lui Sinesti si din care rezulta ca Sinesti ar %i de*enit &ogat prin uciderea unei matusi &ogate, careia i-a distrus testamentul, de*enind ast%el unicul mostenitor. 'e parcursul dramei, aceasta in*inuire ramane doar o supozitie. 'entru a se sal*a, ministrul *a %olosi cu multa a&ilitate santajul, reusind ast%el sa scape chiar din mainile unui idealist cum este :elu +uscanu, o%erind Gla schim&@ *iata lui 'etre 8oruga. l$b!Lbr :elu +uscanu a%la ca tatal sau, :rigore +uscanu, punctul sau de sprijin moral si echili&ru in *iata comisese o %rauda: delapidase &ani din cauza unei actrite o&scure, Nora. O ultima re*elatie dureroasa o reprezinta constatarea %aptului ca mem&ri comitetului redactional accepta sa nu pu&lice scrisoare in schim&ul eli&erarii lui 'etre 8oruga. +uscanu a%la ast%el ca pe langa relati*itatea iu&irii dreptatea este de asemenea relati*a, singurul a&solut *erita&il %iind acela al mortii. .e aceea considera ca tatal sau prin gestul %acut Ga stat lucid in %ata mortiiTa ales intr-un act de constiinta@. Critica literara a sesizat cu promptitudine o realitate a textului camilpetrescian si anume insu%icienta dialogului pentru implinirea sensului operei literare. Textul capata consistenta numai in prezenta indicatiilor autorului, %oarte personale, care au %acut adeseori din opera dramatica o pagina citita dar putin prezentata pe scena. :eorge Calinescu a%irma despre didascaliile lui Camil 'etrescu ca Gluate ca parte integranta din text, notele sunt excelente, %iind aici portrete si constructii de atmos%era, aici analize ale psihologiei de momentTaceasta analiza parantetica si su&tila da mari satis%actii intelectuale, ramane insa straina cautatorilor de emotii *ii@. Aceasta modalitate de construire a personajului este e*itata in aproape toata opera sa dramatica. Si portretul lui :elu +uscanu, eroul dramei din Oocul ielelor, se contureaza intr-o lunga didascalie %acuta de autor:@:elu e un &ar&at ca de douazeci si sapte -1 doua zeci si opt de ani, de o %rumusete mai curand %eminina, cu un soi de melancolie in pri*ire, chiar daca %ace acte de energie. Are ne*rozitatea insta&ila a animalelor de rasa. 'ri*este intotdeauna drept in ochi pe cel cu care *or&este, si asta ii da o autoritate neo&isnuita. .estul de elegant im&racat, desi %ara preocupari anume@. 'ortretul aminteste de Saint-Oust, campionul a&solut al dreptatii supraumane, asa cum il numeste 'enciulescu Graison-eurul@ piesei, pe protagonist, prin analogie cu teri&ilul justitiar al re*olutiei %ranceze. .irectorul ziarului .reptatea sociala, :elu, este din aceeasi %amilie a eroilor camilpetrescieni insetati de a&solut care traiesc drama spadei care nu se indoaie, din %amilia lunaticilor Gcare au *azut idei@. .rama eroului se %ace din impactul cu neputinta de solutionat dintre imperati*ul categoric al dreptatii a&solute pe care il proclama, il apara si doreste sa-l promo*eze si realitatea sociala. :elu este suprauman intr-o lume su&umana si doreste sa-i aplice acesteia tiparul utopic al unei lumi per%ecte. 4n aceasta pri*inta poate ca cel mai &ine il judeca 'raida:@a a*ut tru%ia sa judece totul, s-a indepartat de cei asemenea lui care erau singurul lui sprijinTl-a pierdut orgoliul lui nemasurat@. Asemenea celorlalti eroi ai lui Camil 'etrescu, in constiinta lui :elu +uscanu este o permanenta naruire de statui, de idoli. 4si cauta punctele de sprijin in dragoste, pe care o descopera insa imper%ecta. 7ede apoi lucruri si jocuri jucate numai pentru sine si-si cauta %agasul in lupta pentru o cauza care este dreptatea insasi, a&soluta, %ara pri*ilegiati, o dreptate care este Gdeasupra noastra si este una pentru toata lumea si toate timpurile@. Spirit lucid, insetat de idei, care Ga *azut jocul ielelor@, :elu +uscanu si-a %aurit un tipar de idealitate pe care il aplica re%uzand izolarea si detestand complicitatea. .e aceea demascarea crimei (presupusa dar nedo*edita juridic) atri&uite lui Sinesti este, pentru erou, un imperati* categoric. .atoria lui e de a sanctiona chiar daca aceasta nu ar duce la mari schim&ari Gatat cat a&ate un &o& de nisip al&ia unui %lu*iu@. .ar tiparul de idealitate pe care si l-a %aurit Garhanghelul .reptatii sociale@ *izeaza un ideal gandit pur si static. ,ste un tipar suprauman %ormat din linii drepte, paralele, ireconcilia&ile, dar care *izeaza o realitate utopica si nu una in de*enire. Con%orm liniilor de %orta ale acestuia, justitia nu poate %i decat a&soluta iar dreptatea nu are pri*ilegiati, este a&stracta si inumana. Legile sunt si ele nu ale oamenilor ci ale constiintei. 4u&irea se supune aceluiasi tipar:@o iu&ire care nu este eterna, nu este nimicT@, chiar oamenii cand se iu&esc cu ade*arat de*in supraoameni (Gnu mai sunt oameni@) iar %ericirea tre&uie sa %ie si ea dura&ila pentru ca alt%el nu este %ericire. 4n%lexi&ilitatea a&solutului il lasa descoperit in %ata *ietii, a realitatii. 'e taramul *ietii practice +uscanu e un necunoscator, o persoana ina&ila. 7ine in lumea epocii prea de sus si prea de departe, din lumea pura si geroasa a ideilor. 6iind suprauman pentru aceasta lume, ii aplica acesteia un tipar inuman. 4ntre&area care se pune este daca e constient de acest lucru. 3neori intuieste ca Gmorala pe care o proclamam nu e pe masura noastra@. .ar el ramane o sa&ie in%lexi&ila, un personaj care nu accepta o noua ta&la de legi, de aceea alege moartea:@adica totulTdramaTCata luciditate atata existenta si deci atata drama@. 01.Exemplifica formele de manifestare ale dramaturgiei in teatrul modern, intr!o text literar studiat. 13. lustreaz$, apel)nd la o oper$ literar$ studiat$, doua dintre elementele de compozi"ie ale textului dramatic, selectate din urmatoarea list$; act, scen, tablou, replic, indicaii scenice. O scrisoare pierduta, de 4.L.Caragiale e o comedie si e*oca *iata pu&lica si de %amilie de la s%arsitul secolului al 545-lea.. Tema ei este demascarea prostiei umane si a imoralitatii pu&lice si pri*ate, inscriindu=se intre comediile de mora*uri si de caracter. Actiunea se des%asoara in Gcapitala unui judet de munte@ (numele localitatii ne%iind speci%icat, situatia poate %i generalizata), pe %undalul unei agitate campanii electorale. 4ntre a*ocatul Nae Cata*encu, din opozitie, care aspira la o cariera politica, si grupul %runtas al conducerii locale (Paharia Trahanache si Ste%an Tipatescu) iz&ucneste un con%lict iscat de pierderea unei scrisori de dragoste pe care Tipatescu i- o adresase sotiei lui Trahanache, Poe. 'iesa este remarca&ila, in primul rand, prin arta compozitiei. Tehnica este cea a ampli%icarii treptate a con%lictului. Scriitorul creaza un con%lict %undamental (pierderea scrisorii), care da unitate operei1 dar si altele secundare (cuplul 6ar%uridi-8ranzo*enescu se tem ca nu sunt considerati mem&ri marcanti ai partidului lor1 aparitia lui .andanache). Complicatiile se ampli%ica din ce in ce mai mult, ca urmare a repetitiei, e*olutiei in*erse si inter%erentei di*erselor serii de personaje a%late in con%lict. (tehnica &ulgarelui de zapada) Textul dramatic este structurat in patru acte alcatuite din scene, %iind construit su& %orma schim&ului de replici intre personaje. Act = su&di*iziune autonomB a unei piese de teatru, delimitatB de o ridicare Ei de o lBsare de cortinB1 =cen$ - su&di*iziune a unui act dintr-o piesB de teatru, delimitatB %ie de plecarea sau de *enirea unui personaj, %ie de modi%icarea locului sau a timpului acDiunii. 5eplica - rBspunsul dat de un personaj interlocutorului sBu Cn cadrul unui dialog. 'rin dialog se prezinta e*olutia actiunii dramatice, se de%inesc relatiile dintre personaje si se realizeaza caracterizarea directa sau indirecta. ndicatiile scenice contureaza indirect personajele, prin semni%icatia gesturilor si a mimicii. 4n lista cu Persoanele de la inceputul piesei, se precizeaza, alaturi de numele semni%icati*e, statutul social, ocupatia personajelor, ceea ce sugereaza apartenenta la o tipologie si poate constitui punctul de plecare in caracterizare.
11. Evolutia relatiilor dintre doua persona&e implicate in conflictul dramatic. 9rama. Su&iectul este exprimat Cntr-o marturisire a autorului care era student la %ilozo%ie Cn !$!" si s-a Cntors de la o &ataie cu %lori la Sosea. Atunci el a %ost dezgustat de di%erenta Cntre cei &ogati si mutilati de raz&oi care stateau pe margine si pri*ea. Camil 'etrescu spune ACn ziua aceea s-a desprins Cn mine Cnsusi autorul dramatic si Cntr-o saptam>na lucr>nd Cnsetat zi si noapte am scris prima *ersiune din Oocul 4elelor care tre&uia sa %ie drama imperati*ului *iolent si categoric al dreptatii sociale. Fn ce pri*este semni%icatia poeziei ea prezinta tragedia intelectualului cinstit , &urghez, care s-a rupt de clasa sa si care cauta Cn miscarea muncitoreasca, socialista o solutie pentru propriile sale pro&leme, pentru propriile sale contradictii interioare. Actiunea este declansata de campania de presa sustinuta de :elu +uscanu, directorul ziarului socialist, dreptatea sociala Cmpotri*a ministrului de justitie Ser&an Saru Sinesti, hot si criminal. Campania este dusa de :elu +uscanu Cn numele ideii de justitie a&soluta, despre care el a%irma Anumai ea poate Cnchega constiintele Cntr-o lupta at>t de grea ca a noastra. Con%lictul principal iz&ucneste Cn momentul Cn care :elu +uscanu *rea sa pu&lice scrisoarea, re%eritoare la crima lui Sinesti. 'u&licarii scrisorii i se opune militantii socialisti care *oiau sa o&tina eli&erarea lui 'etre 8oruga. .e %apt a*em o ciocnire Cntre doua idei: ideea de dreptate a&soluta, sustinuta de :elu +uscanu si care spunea ca dreptatea este de-asupra noastra. ,ste una pentru toata lumea si pentru toate timpurile. Cea de a doua idee este sustinuta de 'raida care este adeptul dreptatii de clasa impuse de cauza clasei muncitoare. .in aceste idei *edem ca :elu +uscanu judeca oamenii Cn %unctie de ideea sa despre o justitie uni*ersala deasupra mentalitatii realitatilor, pe c>nd 'arida apreciaza utilitatea unui %apt Cn %unctie de %olosul pe care Cl aduce clasei. Cel care traieste drama constiintelor este :elu +uscanu. ,l este director al unei gazete socialiste si duce campania Cmpotri*a ministrului cu scopul de a-l determina sa renunte la porto%oliu %iindca este un asasin. :elu a*u Cn posesie un document de natura intima Cn care se relateaza cum Sinesti a omor>t-o pe &atr>na si &ogata sa matusa. Campania se des%asoara Cn etape &ine dozate, cititorii astept>nd dez*aluirea senzationalului. .rame lui +uscanu este determinta de con%lictul dintre conceptia sa despre dreptate si de conditiile concrete de *iata, care nu corespund imaginii teoretice. +uscanu este o %ire singuratica, orgolioasa, *esnic nemultumit de ceea ce Ci o%era oamenii din jur. Si-a %acut un ideal din imaginea tatalui sau, :rigore +uscanu. Tatal nu este prezent Cn piesa, ci numai imaginea conturata de alte personaje care nu este Cn concordanta cu cea a %iului sau. .e la alte personaje a%lam ca :rigore +uscanu era lipsit de *ointa, pleda rar, desi era recunoscut. :elu +e&renu %ace parte din %amilia intelectualilor lui Camil 'etrescu, care au *azut idei. ,l recunoaste: Aeu am *azut ideileA. .rama celor care au *azut ideile este explicata de M'luciulescuM: A cine a *azut ideile de*ine neomA. 4deile lui +uscanu despre dreptatea a&soluta si despre a&solutul Cn iu&ire se pra&useste: Ao iu&ire care nu este eterna nu este nimicA. ,roul se *a sinucide nu pentru ca i s-a impus Cncetarea campaniei Cmpotri*a lui Sinesti ci pentru ca a descoperit identitatea tragica Cntre el si tatal sau. Fnaintea mortii este %ram>ntat de o singura pro&lema, si anume: ce a g>ndit tatal sau Cnaintea de a muri. 12. Evolutia relatiilor dintre doua persona&e implicate in conflictul dramatic. *omedia. 3nul dinre cuplurile cu cel mai mare impact Cn comedia 5 scrisoare pierdut este cel reprezentat de Poe Ei Paharia Trahanache: ei reprezintB ipostaza %amiliei ce culti*B *alori imorale precum adulterul, minciuna, %alsitatea, ipocrizia, tradarea. St>lp al puterii locale, *enera&ilul preEedinte al tuturor ?comitetelor Ei comiDiilor@ Paharia Trahanache are Cn pre%ectul Yte%an TipBtescu nu numai un ?prietin@, asa cum declarB la s%>rEitul piesei, ci Cn primul r>nd un amant al soDiei, un partener care sB Cl CnlocuiascB Cn EedinDele politice prelungite. Ast%el, *or&ind despre e*oluDia cuplului Paharia-Poe, *or&im de %apt depre triunghiul conjugal TipBtescu-Trahanache- Coana OoiDica. ,chili&rul cuplului nu este CnsB periclitat de adulter, ci de pericolul de a %i pu&licatB scrisoarea compromiDBtoare de cBtre CaDa*encu. 4nteresant este cB personajele nu CEi pun deloc pro&lema destrBmBrii cuplului, ci doar pe cea pierderii capitalului de in%luenDB, de credi&ilitate, de putere politicB. Speci%ic comediei, am&ele personaje ilustreazB tipuri umane, dar depBEesc totuEi schematismul teatrului clasic, %iind indi*idualizate prin comportament, particularitBDi de lim&aj sau nume, dar Ei prin com&inarea elementelor de statut social Ei psihologic. Poe este nu numai cocheta Ei adulterina, ci mai ales %emeia *oluntarB care conduce din culise Cntraga *iaDB politicB a oraEului, manipul>nd toDi &Br&aDii %ie prin specularea slB&iciunilor a%ecti*e, %ie prin *oinDa de %ier. .e asemenea, Trahanache nu este numai Cncornoratul Ei ticBitul, ci mai ales politicioanul a&il care prin %irea calmB Ei ticul Gai puDinticB rB&dareN@ c>EtigB timp de reacDie, intimid>ndu-Ei ad*ersarii. 13. *onceptul operational *urent literar. deologia literara romantica. Curent literar- reprezintB o grupare largB de scriitori Ei opere, care se Cnrudesc su&stanDial prin numeroase trBsBturi comune de ordin ideologic Ei artistic, prin pre%erinDa pentru o anumitB tematicB Ei prin modalitBDi stilistice distincte. Curente literare:- clasicismul, romantismul, sim&olismul, expresionismul, parnasianismul, realismul, naturalismul, dadaismul etc +omantismul este un important curent literar si artistic, aparut in Anglia, 6ranta si :ermania in prima parte a secolului trecut, ca opozitie la clasicism. +omanticii preconizau o literatura inspirata din realitatile nationale, din traditii %olclorice, din istorie si chiar din miturile si legendele unor popoare indepartate1 sustineau *alorile sensi&ilitatii, ale indi*idului, ale naturii1 incercau sa eli&ereze creatia artistica de rigiditatea canoanelor si a con*entiilor clasice, dand totodata acces in paginile romanelor, a pieselor de teatru sau in *ersurile poeziilor unor personaje si pro&leme ce re%lectau epoca de dupa 0area +e*olutie 6ranceza din !2K$. +omantismul s-a extins treptat in principalele tari europene, cuprinzand toate artele si chiar unele domenii ale *ietii sociale, si determinad existenta unui stil romantic in mo&ilier, in im&racaminte etc. 4n timp ce clasicismul este un curent al ratiunii, romantismul exalta sentimentul si %antezia. Natura patrunde masi* in creaiile romantice, in *reme ce pe clasicisti ii interesau numai caractarele umane. 7isul si exotismul, interesul pentru taramuri indepartate reprezinta teme ale romantismului. 15. *onceptul operational *urent literar. =imbolism. =imbolismul este primul curent literar modernist, apBrut Cn 6ranDa, la s%>rEitul secolului al 545-lea, ca reacDie Cmpotri*a parnasianismului Ei naturalismului. Acest nou curent impune Cn liricB alt tip de expresi*itate, e*it>nd sentimentalismul, patetismul Ei retorismul speci%ice romantismului Ei impun>nd o altB concepDie asupra liricii, mai modernB. Cel care Ci dB numele curentului este scriitorul %rancez Oean 0oreas, Cntr-un articol apBrut Cn ziarul ?Le 6igaro@. 5eprezentan"ii de seamB ai curentului sim&olist Cn 6ranDa sunt: Charles 8audelaire, 'aul 7erlaine, Stephane 0allarne Hn 5om)nia, sim&olismul se mani%estB aproape sincronic cu cel european (s%. sec. al 545-lea), a*>nd ca teoretician pe Alexandru 0acedonsZi. ,l scrie un articol intitulat ?'oezia *iitorului@, apBrut Cn re*ista proprie ?Literatorul@, prin care susDine necesitatea unei noi %ormule artistice. Ast%el de*ine nu numai teoretician al curentului, dar mai t>rziu este chiar %ondator de EcoalB sim&olistB. TotuEi, nu reuEeEte sB se desprindB Cn totalitate de estetica romanticB. AlBturi de alDi reprezentan"i ai curentului, precum .imitrie Anghel, ion 0inulescu sau Yte%an 'eticB, 0acedonsZi rBm>ne Cn esenDB un poet romantic cu elemente sim&oliste, unicul poet rom>n cu ade*Brat sim&olist %iind :eorge 8aco*ia. Poezia simbolist$ este exclusi* o poezie a sensi&ilitBDii pure. .e aceea o&iectul operei sim&oliste Cl constituie stBrile su%leteEti nelBmurite, con%uze. Ast%el de stBri su%leteEti caracteristice curentului sunt spleenul, o&oseala psihicB, disperarea, apBsarea su%leteascB, ne*roza. Culti*area sim&olului are, de asemenea , o importanDB majorB Cn cadrul acestui curent, raportul dintre uni*ersul interior al eului poetic Ei uni*ersul exterior ne%iind exprimat, ci doar sugerat. 'oezia la sim&oliEti nu tre&uie ?sB numeascB@ o&iectul, ci sB-l sugereze, sB-l e*oce pentru a crea o stare su%leteascB. Sugestia este deci o cale de exprimare a coresponden"elor, a legBturilor impercepti&ile Cntre elementele lumii CnconjurBtoare, culti*>nd senzaDiile coloristice, auditi*e, ol%acti*e sau uneori imagini complexe (sinestezie). ,xemple pentru contopirea imaginilor amintite putem Cnt>lni pe parcursul Cntregii creaDii &aco*iene: ?, miros de cada*re, iu&ito@ , ?Car&onizat, amorul %umega I'ar%um de pene arse, Ei ploua... INegru, numai noian de negru...@ (Negru). O altB trBsBturB de%initorie a poeziei sim&oliste constB prin cButarea muzicalit$"ii exterioare, o&Dinute nu numai prin ritmuri Ei rime per%ecte, ci mai ales prin repetiDia o&sedantB a unor cu*inte sau *ersuri, a refrenurilor. La 8aco*ia Cnt>lnim nu numai *ersuri re%rene (?Yi ninge ca-ntr-un cimitir@ - poezia Ne*rozB), ci uneori stro%e Cntregi , repetate pentru ampli%icarea mesajului artistic (?Yi toamna Ei iarnaI Co&oarB am>ndouB,IYi plouB, Ei ninge,I Yi ninge Ei plouB). 4nstrumentele muzicale sau compoziDiile muzicale au de asemenea rolul de a exprima o stare su%leteascB a creaDiei. TotodatB, pentru o muzicalitate interioarB, dar Ei pentru a sugera sentimente intime, se %oloseEte *ersul li&er, o noutate prozodicB. 'rintre temele favorite ale sim&oliEtilor se enumBrB tema naturii, ca %iind un cadru dezolant, Cn care predominB anotimpurile dezagregBrii. 'loaia, ninsoarea iernii Ei a toamnei produc o rezonanDB Cn spiritul eului liric, aduc>nd mereu melancolie, monotonie, ne*rozB (?Yi toamna, Ei iarna I Co&oarB- am>ndouB1 I Yi plouB, Ei ninge I Yi ninge, Ei plouB.@ - 0oinB). La 8aco*ia toamna de*ine deci anotimpul mohor>t al ploilor intermina&ile, al umezelii, pe c>nd iarna este anotimp al %rigului lBuntric al ninsorii Ei al ceDii. Tot de sim&olism aparDine tema ora%ului de provincie , al spaDiului o&sedante care produce sentimentul inadaptBrii, al incapa&ilitBDii de comunicare cu ceilalDi1 sau tema iu&irii, iu&irea %iind CnsB tratatB Cntr-o manierB total di%eritB %aDB de romantism. CreaDia &aco*ianB are ca laitmotiv moti*ul morDii, al dorinDei de e*adare. ?Yi-un %rig mB cuprinde I Cu cei din morminte. I 3n g>nd mB deprinde...@ O&sesiei s%>rEitului continuu adeseori i se adaugB Ei un acut sentiment de ne*rozB. TotuEi, moartea nu produce sentimente de %ricB sau de groazB, deoarece ea este consideratB mai degra&B o cale de e*adare din spaDiul su%ocant al uni*ersului citadin. Fn %inal, putem trage concluzia, cB sim&olismul este un curent cultural care a a*ut in%luenDe determinante asupra e*oluDiei literaturii rom>ne, d>ndu-ne mari personalitBDi literare, precum :eorge 8aco*ia, poet care prin sistemul sBu unic de sim&oluri CEi Cnscrie numele Cntre creatorii de artB nemuritori. 1,. 9octrina estetica promovata de 9acia literara. G.acia literarB@, aparuta la 9L ianuarie !K#L, redactor 0. [ogBlniceanu. A aparut in perioada paEoptistB - !K9L-!K"L. +eprezentanDi: 7. Alecsandri, .. 8olintineanu, :rigore Alexandrescu (%a&ule, satire), C. Negruzzi (Scrisori, Alexandru LBpuEneanul). 4ntroducDia la -.acia literarB/ este articolul-program al paEoptiEtilor. Acesta conDine urmBtoarele puncte: !. .orinDa de a se edita o re*istB, care sB conDinB producDii literare de pe Cntreg teritoriul .aciei (re*istele de p>nB atunci a*eau o culoare localB Ei erau in%luenDate politic). <. .orinDa de a uni%ica lim&a rom>nB literarB. 9. Ne*oia de a a*ea o literaturB originalB Ei unitarB pentru toDi rom>nii. #. Se pun &azele unei critici o&iecti*e (G*om critica opera Ei nu persoana@ = [ogalniceanu). . Se com&at traducerile si imitaDiile: @traducerile nu %ac o literaturB@1 GimitaDia ucide Cn noi duhul naDional@ = [ogBlniceanu ". Se propun teme originale pentru literaturB: a) istoria naDionalB1 &) %olclorul Ei tradiDiile1 c) natura, %rumuseDile patriei. 1/. 5olul Iunimii si a lui 6itu :aiorescu. Iunimea @ &unimismul
,ste o miEcare literarB Ei culturalB de la s%>rEitul secolului al 545-lea iniDiatB de c>Di*a tineri, care *eniserB de la studii din strBinBtate: Titu 0aiorescu, 7asile 'ogor, 'etre Carp, 4aco& Negruzzi, Theodor +osetti . A %ost Cn%iinDatB Cn !K"9. A a*ut re*istB proprie, apBrutB la ! martie !K"2 = GCon*or&iri literare@. OunimiEtii au a*ut preocupBri Cn trei domenii: cultura = prin prelecDiuni populare organizate de aceEtia, pentru educarea maselor1 domeniul limbii = T. 0aiorescu propune sB se scrie Cn lim&a rom>nB cu ortogra%ie %oneticB Ei nu etimologizantB1 ortogra%ie %oneticB = se pronunDB aEa cum se scrie1 T. 0aiorescu s-a pronunDat Cn ceea ce pri*eEte neologismele Cntr-un articol din !KK! = Neologismele1 el aratB cB acolo unde Cn lim&a rom>nB existB pe l>ngB cu*>ntul sla*on un cu*>nt de origine latinB tre&uie CndepBrtat cel de origine sla*onB Ei pBstrat cel latin1 ,x: *om zice binecuvntare Ei nu blagoslovenie1 bunavestire Ei nu blagovetenie8 Acolo unde lipseEte din lim&B un cu*>nt Ei tre&uie neapBrat introdusB o anumitB idee *om Cmprumuta din lim&ile neolatine, Cn special din %rancezB Ei italianB. domeniul literaturii 9 cel mai important studiu al criticului T. 0aiorescu este cel din !K2< = .irecDia nouB Cn poezia Ei proza rom>neascB1 Cn acest studiu, prezintB situaDia poeziei Ei a prozei rom>neEti de p>nB la el, Cn acelaEi timp sesiz>nd apariDia unui Gom al timpului modernG, 0ihai ,minescu. Fl numeEte pe 7asile Alecsandri -cap al poeziei noastre Cn generaDia trecutB/, a%irm>nd despre -pasteluri cB sunt o podoa&B a literaturii rom>ne/. A susDinut tinerele talente, ca ,minescu, Caragiale, CreangB, Sla*ici, com&Bt>nd mediocritBDile. Titu 0aiorescu a impus o direcDie nouB Cn literatura rom>nB. .eEi nu a %Bcut analizB pe text, a sintetizat Cn anumite a%irmaDii *aloarea Ei importanDa celor mai &uni scriitori ai *remii: - Cn poezie = 0ihai ,minescu - Cn prozB = 4oan Sla*ici = promotorul realismului rural - 4on CreangB = geniu Gpoporal@ - Fn dramaturgie = 4.L. Caragiale
10. 5olul lui 6itu :aiorescu. Contri&utiile estetice si critice ale lui Titu 0aiorescu incep cu studiul: ?O cercetare critica asupra poeziei romane de la !K"2@, studiul insotit de o antologie de poezie, urmarind intarirea conceptului de poezie si de *aloare. Studiul este %ormat din doua parti: GConditiunea materiala@ a poeziei si ?Conditiunea ideala@ %ace mai intai dinstictia intre poezia ca arta, menita sa exprime %rumosul si stiinta care se ocupa de ade*ar. 6rumosul %iind ideea im&racata in materie sensi&ila, cu*intele au rol determinant in %ormarea de imagini prin personi%icari, comparatii, epitete, toate alcatuind conditiunea materiala a poeziei. Criticul atrage atentia ca sentimentele umane exprimate sunt eterne si uni*ersale: *iata, moartea, &ucuria, tristetea, nou putand %i decat capacitaeta poetului, as scriitorului de a %olosi lim&a si imaginile artistice. 4n ?Conditiunea ideala@, Titu 0aiorescu ocupandu-se de o&iectul poeziei precizeaza ca acesta este ?totdeauna un simtamant sau o pasiune niciodata o cugetare exlusi* intelectuala@. .eci iu&irea, ura, tristetea, disperarea, mania constituie o&iectul poezei, ele urmarind a a*ea concentrare, capacitate imaginati*a si emotionala. 4n studiul ?4n contra directiei de azi in cultura romana@ (!K"K), Titu 0aiorescu %undamenteaza teoria %ormelor %ara %ond, opunandu-se la introducerea neselecti*a a %ormelor ci*ilizatiei occidentale care nu pot duce la progres. 4n perioada inter&elica, ,. Lo*inescu *a accepta teroria %ormelor %ara %ond, desigur etapa e*olutiei culturii, literaturii romane %iinda alta decat cea pe care a reprezentat-o Titu 0aiorescu. 4n studiul ?.irectia noua in poezia si proza romana@ (!K2<), criticul sugereaza o ierarhizare a *alorilor incurajatoare. Ast%el dupa 7. Alecsandri, pe care-l considera cap al generatiei trecute inscrie urmele lui 0. ,minescu poet %oarte tanar care pu&licase in GCon*or&iri Literare@ numai trei poezii. +emarca %armecul lim&ajului, ca semn al celor alesi, conceptia inalta pri*ind intelegerea artei antice. 11. 9irectia modernista Eugen 'ovinescu 0odernismul a %ost promo*at de re*ista -S&urBtorul/ (!$!$-!$<<1 !$<"-!$<2) Ei de cenaclul cu acelasi nume. O&iecti*ele re*istei erau promo*area tinerilor scriitori Ei imprimarea unor tendinDe moderniste Cn e*oluDia literaturii. ?S&urBtorul@ re%uzB sB-Ei arate pre%erinDa pentru *reo %ormulB esteticB anumitB, ast%el Cnc>t la re*istB cola&orau sBmBnBtoriEti, parnasieni, sim&oliEti, realiEti. 4deile lo*inesciene *or %i restr>nse Ei pu&licate Cn 4storia literaturii rom>ne contemporane Ei Cn 4storia ci*ilizaDiei rom>ne moderne. ?S&urBtorul@ *a pleda pentru racordarea literaturii rom>ne cu spiritul *eacului. ,ugen Lo*inescu este autorul teoriei sincronismului, con%orm cBreia ci*ilizaDia Ei cultura se propagB prin imitaDie de la superior la in%erior. Literatura tre&uie sB pBrBseascB tradiDionalismul sBmBnBtorist Ei g>ndirist Ei sB se Cnscrie Cn modernitate culti*>nd inspiraDia citadinB, Ei prelu>nd noi %orme promo*ate de literatura europeanB. 0ai Cnt>i se CmprumutB %orma, modelele, structurile din cultura mai dez*oltatB, apoi se creeazB Ei un %ond original, %orme proprii, Din>ndu-se cont Ei de speci%icul rom>nesc. Lo*inescu susDine cB imitaDia simplB %BrB asimilaDie nu are nici o *aloare. Criticul acceptB teoria %ormelor %BrB %ond pe care o respingea Titu 0aiorescu, consider>nd cB %ormele pot sB-Ei creeze %ondul. Fn concepDia lui Lo*inescu, modernismul presupunea: ! trecerea de la romanul rural la cel citadin, la literatura analiticB1 < preocuparea pentru pro&lematica intelectualului1 9 trecerea de la poezia epicB, culti*atB de exemplu de :eorge CoE&uc, la o poezie care culti*B sim&olul, su&iecti*ismul extrem1 # epicul *a tinde spre o creaDie o&iecti*B (*ezi cazul lui +e&reanu). Criticul a%irmB primatul esteticului asupra eticului. 0oralitatea unei opere de artB este de naturB esteticB Ei nu eticB. ,a constB Cn acea CnBlDare impersonalB, Cn acea o&iecti*are a cititorului, prin care uitB de sine, trBind emoDii estetice. 133. deologii literare din perioada interbelica -modernism, traditionalism. Fn perioada inter&elicB, existB < tendinDe majore Cn literaturB: - direcDia tradiDionalistB reprezentatB de re*ista h:>ndirea\ Ei de cercul g>ndiriEtilor condus de Nichi%or Crainic. +eprezentanDi: 7asile 7oiculescu, 4on 'illat. Se pune accent pe apBrarea tradiDiei. Spiritul critic se menDine, dar Cmpotri*a tendinDelor moderne. Teme: interesul pentru %olclor, idealizarea trecutului naDional. Curente literare: sBmBnBtorismul, poporanismul, g>ndirismul. :>ndirismul: miEcare literarB dez*oltatB Cn jurul re*istei G:>ndirea@, a*>ndu-l ca redactor pe Nichi%or Crainic. Cola&oratori: Cezar 'etrescu, Tudor Arghezi, Lucian 8laga, 4on 'illat, Tudor 7ianu, 7asile 7oiculescu. Se culti*B *alorile naDionale, dimensiunea ortodoxB. Sensul tradiDiei = Cn acest studiu, N. Crainic distinge Cntre romantici Ei intelectualii europenizanDi1 romanticii a%irmau poporul Ei erau interesaDi de %olclor, Cn timp ce intelectualiEtii tBgBduiau poporul Ei a&dicau de la autohtonism. TradiDionalismul *oieEte o culturB creatoare de *alori autohtone1 Dinta supremB a unui popor este creaDia dupB chipul Ei asemBnarea lui. - direcDia modernistB cunoaEte Ei ea douB orientBri: 0iEcBrile artistice care exprimB o rupturB de tradiDie, atitudine modernistB H atitudine antiacademicB, anticlasicB, anticonser*atoare, Cmpotri*a tradiDiei. Curente postromantice: sim&olismul, expresionismul, dadaismul, suprarealismul. Teoreticianul modernismului a %ost criticul literar ,ugen Lo*inescu1 re*ista Ei cenaclul GS&urBtorul@. Teoria sincronismului Teoria %ormelor %BrB %ond este susDinutB de cBtre criticul ,ugen Lo*inescu. Autonomia esteticului (esteticul tre&uie disociat de alte *alori cum ar %i eticul Ei etnicul). Caracteristici ale curentelor de a*angardB: - respingerea tradiDiei1 - spiritul de %rondB (opoziDie %aDB de trecut)1 - spiritul ludic (de joacB) = poemele lor mizeazB pe %antezie, *is, joc de imagini1 - %orme de exprimare Eocante. ,xemple de curente a*angardiste: dadaismul, suprarealismul,constructi*ismul. Termenul de modernism a %ost impus Cn critica literarB de ,ugen Lo*inescu, care CntemeiazB la 8ucureEti re*ista hS&urBtorul\ Ei cenaclul cu acelaEi nume. +e*ista a acti*at Cntre anii !$!$- !$<<1 !$<"-!$<2. Criticul ,ugen Lo*inescu promo*eazB o serie de scriitori tineri Cn re*ista sa: 4on 8ar&u, Camil 'etrescu, Anton ;ol&an, :. CBlinescu O&iecti*ele re*istei erau promo*area tinerilor scriitori Ei imprimarea unor tendinDe moderniste Cn e*oluDia literaturii