CUPRINS:

Regatul Spanieipag.2
Aderarea la UEpag.2
Istoria Spanieipag.4
Politica Spanieipag.4
Geografia Spaniei.pag.5
Economia Spaniei..pag.5
Demografia Spanieipag.5
Cultura Spanieipag.6
Transportul in Spania..pag.8

SPANIA
Regatul Spaniei - despre Spania
Spania este o ar situat n sud-vestul Europei. Face parte din Peninsula Iberic
mpreun cu Portugalia i Gibraltar. n nord-est se nvecineaz cu Frana i Andora
de-a lungul Munilor Pirinei. Dup sfritul regimului Franco, Spania a devenit o
monarhie constituionala n 1978 cnd o nou constituie a fost adoptat.
Aderarea Spaniei la Uniunea Europeana:
Uniunea European de astzi, creat in 1957, prin Tratatul de la Roma, se numea
la inceput Comunitatea Economic European (CEE sau Piaa Comun). Scopul ei
principal era tocmai asigurarea liberei circulaii a oamenilor i mrfurilor, fr taxe
vamale, ntre statele membre. Iniial, la CEE au participat doar ase ri: Frana,
RFG, Italia, Belgia, Olanda i Luxemburg. Au urmat, n timp, mai multe valuri de
extindere: n 1973 au aderat Marea Britanie, Danemarca i Irlanda; in 1981 Grecia;
n 1986 Spania i Portugalia; n 1995 sunt acceptate in UE Austria, Finlanda si
Suedia; n sfrit,in 2004 au intrat n Uniune alte 10 state, de aceasta dat mai ales
din Estul si Centrul Europei (dintre care 8 se aflaser, decenii n ir, sub jugul
comunist al Moscovei): cele trei ri baltice, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia,
Ungaria, Malta i Cipru. Creterea continu a numarului de state membre a consolidat
economia europeana, care producea pentru un numr tot mai mare de consumatori ai
unei piee continentale unice: populaia CEE era in 1980 de 317 milioane de persoane,
n timp ce SUA aveau atunci doar 228 milioane de locuitori. La inceputul anilor 90,
CEE (devenit din 1992-1993, n urma Tratatului de la Mastricht, UE) avea deja peste
340 milioane de persoane. Dar lrgirea continu a UE nu produce doar beneficii
pentru Uniune. Aa de exemplu, n urma ultimului val de aderare, PIB/locuitor a sczut
de la 23.380 la doar 23.190 (fiindc arile din Est sunt, aproape toate, mai puin
dezvoltate i mai sarace dect vechii membrii ai UE, avnd un PIB mediu/locuitor de
doar 23% din cel al UE). Pe msur ce devine mai mare, UE se transforma afirmau
unii specialiti ntr-o structur mai puin coerent, cu contraste interne mai mari, n
plus, dinamica demografic n 82 din cele 109 regiuni din rile recent aderate este
negativ, ceea ce va accentua imbtrnirea UE.
ntre 1991 i 1995, transferurile de fonduri venite dinspre UE au reprezentat 3,5%
din PIB-ul Greciei, 3,3% n cazul Portugaliei, 2,4% n cazul Irlandei i 1,5% din PIB n
cazul Spaniei. Chiar i dup ce ajutoarele directe venite sub forma fondurilor
structurale i a fondului de coeziune s-au mai redus, resursele financiare
comunitare au continuat s joace un rol major n aceste patru ari: ntre 2000 si
2006, de exemplu, 15% din investiiile totale n Grecia implic fonduri ale UE, iar n
cazurile Portugaliei, Irlandei i Spaniei, cota-parte reprezentat de banii venii direct
de la Uniune este de 14%, respectiv 10% si 6% din totalul investiiilor. Adesea, rolul
sprijinului primit din partea UE s-a dovedit a fi spectaculos in depirea relativ rapid
a rmnerii n urm.
2

Extinderea ctre sud - un factor pozitiv:

n timp ce unii se mai ndoiau nc de faptul c includerea Marii Britanii fusese o
alegere bun, aderarea Greciei, a Spaniei i Portugaliei, adic extinderea ctre sud,
a fost considerat de toat lumea, din punct de vedere politico-strategic, un lucru
pozitiv i necesar. Punctele mai slabe erau ns consecinele de ordin economic i
instituional, pe care aceast extindere le aducea cu sine. Nivelul de dezvoltare
economic din toate cele trei ri se afla n mod evident sub media Comunitii;
eterogenitatea sporit precum i, fr ndoial, mrirea considerabil a numrului
statelor membre, i fcea pe muli s-i exprime ngrijorarea n ceea ce privea
eficiena instituiilor i decursul proceselor decizionale.
Extinderea ctre sud, sub semnul problemelor interne ale CE:
Extinderea ctre sud a fost ns cel mai mult influenat de problemele pe care le
avea Comunitatea n interior la nceputul anilor 80. De fapt era vorba de divergene
de opinie n ceea ce privea evoluia pe viitor a procesului de integrare. Aceste
probleme au ntrziat considerabil negocierile de aderare, i de abia dup anul 1984,
cnd la summitul de la Fontainebleau, au fost trasate liniile proiectului pentru piaa
intern i a Actului Unic European, s-a putut ajunge la un consens n ceea ce privea
data concret a aderrii Spaniei i Portugaliei - 1 ianuarie 1986. Dar i extinderea
ctre sud a avut efectele ei asupra dezvoltrii Comunitii. Astfel, anumite domenii
politice i mai ales Politica Agrar Comun au avut mult de suferit de pe urma
acesteia. Politica regional a trebuit i ea modificat, pentru ca noii membrii s
poat intra pe piaa intern.
Spania a recuperat decalajele n ultimul deceniu:
Tentaia puternic de a visa este evidenta, dar are probabil i neajunsuri, comenteaz
publicaia conservatoare. Cnd Spania a intrat in UE, in 1986 (mpreun cu Portugalia,
ridicnd numrul membrilor Comunitii Europene la 12), PIB-ul su pe cap de locuitor
se situa la 70 la sut din media grupului.
Zece ani mai trziu, cnd n clubul european intraser Austria, Finlanda i Suedia,
PIB-ul Spaniei pe cap de locuitor nc era la circa dou treimi din media celor 15
membrii - 12.400 de euro, comparativ cu media european de 18.900 de euro. Al
Irlandei era de 16.100 de euro, iar al Marii Britanii de 16.200 de euro. Transformarea
cu adevrat dinamic a Spaniei s-a intamplat numai n ultimii zece ani. PIB-ul Spaniei
pe cap de locuitor este acum la 80 la suta din media vechilor membri UE, adic circa
27.600 de euro n 2006. Irlanda a eclipsat aceast performant, ajungnd la un PIB
pe cap de locuitor de 40.900 de euro, cu mult peste cel al Regatului Unit, de 31.200
euro.
Valoarea Produsului Intern Brut al Spaniei s-a majorat cu 3,5%, n anul 2005, iar n
trimestrul patru a crescut cu 0,9%, a informat Institutul Naional de Statistic, citat
de AP. Creterea economic a continuat ntr-un ritm alert i n trimestrul patru al
anului trecut, n ciuda cererii interne sczute. Comisia Europeana a estimat o cretere
3

de 2,2 procente pentru economia Uniunii Europene, n anul curent, iar pentru cele 12
state ale zonei euro a estimat o cretere de 1,9 procente. Estimrile reprezint o
extrapolare a prevederilor de cretere economic a celor cinci economii puternice ale
UE, respectiv Germania, Frana, Marea Britanie, Italia i Spania, ri care acoper
75% din producia economic a UE i 80% din cea a zonei euro.
Istoria Spaniei:
ncepnd cu secol IX .Hr., celii, fenicienii, grecii i cartagii au intrat n
Peninsula Iberic, urmai de Republica Roman, care a ajuns n secolul II .Hr.. Limba
de acum a Spaniei, religia i sistemul juridic dinuie din perioada roman. Cucerit de
vizigoi n secolul V d. Hr. i atacat de mai multe ori n 711 de maurii nord-africani
islamici, Spania modern a nceput s se formeze dup Reconquista, eforturile de a-i
elimina pe mauri, care au rmas aici pn n 1492. n 1492 Regina Isabella I de Castilia
a nceput inchiziia spaniol, care a durat peste 300 ani. Acesta a fost i anul n care
i-a dat lui Christopher Columb banii pentru prima sa cltorie pe Atlantic spre "Lumea
Nou". Pn n 1512, unificarea Spaniei din zilele noastre a fost complet. Totui,
proiectul monarhilor castiliani a fost de a unifica ntreaga Iberie, iar acest vis a prut
aproape ndeplinit, cnd Filip al II-lea a devenit rege al Portugaliei n 1580, i al
celorlalte regate iberice (colectiv cunoscute ca i "Spania" care nu era pe atunci un
stat unificat).
n secolul XVI, Spania a devenit cea mai puternic naiune din Europa, datorit
bunstrii derivate din colonizarea spaniol a Americii. Dar o serie de razboaie lungi,
costisitoare i revolte a nceput declinul puterii Spaniei n Europa. Secolul XX iniial a
adus puin pace; colonizarea Saharei de Vest, Marocului Spaniol i a Guineei
Ecuatoriale a fost probat ca i un substitut al pierderilor din America. O perioad de
dictatur (1923-1931) s-a ncheiat prin stabilirea celei de A Doua Republic Spaniol.
Creterea polarizrii politice, combinat cu creterea violenei neverificate, a dus la
izbucnirea Rzboiului Civil Spaniol n iulie 1936. Urmnd victoria forelor sale
naionaliste n 1939, generalul Francisco Franco a condus o natiune epuizata politic si
economic.
Totui, n anii 1960 i anii 1970, Spania a fost transformata gradual ntr-o economie
industrial modern cu un sector de turism n cretere. Spania a aderat la OTAN n
1982 i a devenit membr a Uniunii Europene n 1986. Dup moartea lui Franco,
vechilor naionalitai istorice - ara Bascilor, Catalonia i Galicia - li s-a dat o
autonomie mare, care, s-a extins spre toate regiunile spaniole.
Politica Spaniei:
Spania este o monarhie constituionala, cu o monarhie ereditar i cu un
parlament bicameral, Cortes sau Ansamblul National. Puterea executiv consta din
Consiliul de Minitrii prezidat de Preedintele Guvernului (asemntor unui prim
ministru), propus de monarh i ales de ctre Ansamblul Naional dup alegerile
legislative.
Puterea legislativ este format din Congresul Deputailor (Congreso de los
Diputados) cu 350 de membrii, alei prin vot popular pe liste-bloc, prin reprezentarea
proporional, destinai s serveasc timp de patru ani, i un Senat sau Senado cu 259
4

de locuri din care 208 formate din aleii direci pe baza votului popular i ceilali 51
trimii de legislaturile locale pentru a servi tot timp de patru ani.
n 2003, Spania discuta cu Regatul Unit despre Gibraltar, o mica peninsul care i-a
schimbat posesorul n timpul Rzboiului Spaniol de Succesiune n 1714. Discuiile se
refer la mprirea suveranitii asupra peninsulei, subiect al unui referendum
constituional al gibraltarienilor, care i-au exprimat opoziia fa de orice act de
supunere fa de Spania.
Spania este, n prezent, statul autonomiilor, funcionnd ca o federaie de Comuniti
Autonome, fiecare cu puteri i legi diferite (de exemplu unele au propriile lor sisteme
educaionale i de sntate, altele nu).
Terorismul este o problem n Spania de astzi, de cnd ETA (Libertatea si
Pamntul Basc) ncearc s ctige independena basc prin mijloace violente,
incluznd utilizarea bombelor i a crimelor. Dei guvernul autonom basc nu asista o
astfel de violen, diferitele aproprieri de problem sunt o surs de tensiune ntre
guvernele central i basc.
Geografia Spaniei:
Teritoriul de baz al Spaniei este dominat de platouri nalte i de lanuri
muntoase ca i Pirineii i Sierra Nevada. Din aceti muni izvorsc mai multe ruri
importante, precum Tagus, Ebro, Duero, Guadiana i Guadalquivir. De-a lungul
coastelor se gasesc cmpii aluvionare, din care cea mai mare este Guadalquivir n
Andalusia. Spania se nvecineaz la est cu Marea Mediteran (coninnd Insulele
Baleare), la vest cu Oceanul Atlantic, unde se gsesc, pe coasta African, Insulele
Canare.
Clima Spaniei este n principal temperat i mediteranean; exist veri calde n
interior, mai degrab cu condiii moderate i nnorate pe coast. Iernile sunt nnorate
i reci n interior, regiunile de pe coasta fiind relativ temperate.
Economia Spaniei:
Economia capitalist mixt a Spaniei suport un PIB care pe o baza per capital
reprezinta 80% din cel al economiilor vest-europene. Guvernul su de centru-dreapta
a lucrat cu succes pentru a ctiga aderarea la primul grup de ri ce au lansat
moneda unic european pe 1 ianuarie, 1999. Administraia lui Jose Maria Aznar a
continuat sa advoce liberalizarea, privatisation, si deregularizarea economiei i a
introdus unele reforme pentru taxe n final. omajul a sczut vizibil sub administraia
lui Aznar, dar ramne una din cele mai mari rate din Uniunea Europeana, la 13%.
Guvernul ncearc s fac progrese viitoare n schimbarea legilor de munc i
reformare a schemelor de pensie, care sunt cheia sustinerii att a avansarii economiei
interne a Spaniei, ct si a competitivitatii externe ntr-un mediu cu o moneda unica.
Demografia Spaniei:
Se poate spune ca Spania este compusa din multe naii dar a adoptat cultura
castilian ca sa fie cea spaniola, desi exista o crestere a recunoaterii a altor
naionaliti nuntr-ul rii, ca i a celei baste.
Patru limbi importante sunt vorbite n Spania, care sunt limbi oficiale n anumite
regiuni:
5

 spaniola (castellano sau espaol), limba oficiala n ntreaga Spanie.

catalana (catal sau valenci) n Catalonia (Catalunya), Insulele Baleare (Illes
Balears), si parti ale comunitatii autonome Calencia (Valncia, unde limba este
denumita valenciana).
basca (euskara) n Tara bascilor (Euskadi), si parti din Navarre.
galiciana (galego) n Galicia (Galiza).
Catalana, galiciana si castiliana, mai comun denumita "spaniola", sunt descendente ale
limbii latine si au propriile lor dialecte; exista de asemenea si alte dialecte romanice,
ca si asturiana sau Bable n Asturias si parti din Len, aragoneza n o parte din
Aragn, si araneza (o varianta gascono-occitana) n Val d'Aran la nord-vest de
Catalonia. Spaniola vorbita n Americi este descendenta a dialectului spaniol vorbit n
sud-vestul Spaniei.
Spania este o tara predominant romano-catolica (94%). Cel mai important grup
minoritar este format din tigani.
Cultura Spaniei:
Cultura spaniola este un amestec de traditii si influente diverse, de la cele
latine si iberice, la catolicismul romano-catolic sau universul islamic maur, o lume
eclectica de minoritati si legende, cu o istorie indelungata si fascinanta.

Din punct de vedere vestimentar de exemplu, de-a lungul istoriei diferitele

regiuni ale Spaniei au adoptat porturi regionale specifice, si chiar daca in prezent cei
mai multi spanioli se imbraca la fel ca si ceilalti europeni, s-au pastrat si aceste valori
si traditii in diverse regiuni. In Extramadura si in alte mici localitati din Castilia
portul traditional a ramas si astazi auster si simplu, in timp ce in Andaluzia hainele
purtate la diverse ocazii festive sunt pretentioase si bogate, poate chiar ostentative
pentru ochii strainilor. Barcelona este la randul ei unul dintre cele mai elegante si
stilate orase din Europa, desi mai putin extravagant decat Paris sau Milano.Cei care
ajung pentru prima oara in Spania vor avea supriza de a descoperi numeroase locuri si
obiceiuri fascinante, aceasta tara fiind una dintre destinatiile turistice ideale, plina
de curiozitati si traditii greu de ignorat. Spania este interesanta pentru istoria,
cultura, poporul, geografia, artele si personalitatea sa.

Ca un prim exemplu, turistii care ajung in Valencia se pot bucura de Festivalul La

Tomatina, un eveniment neobisnuit si in egala masura amuzant, in timpul caruia
participantii se lupta intr-o maniera inedita, aruncand unii intr-altii cu rosii bine
coapte. Festivalul, care are loc anual, in ultima miercuri a lunii august, tranforma
strazile orasului intr-un camp de lupta plin de rosii strivite si luptatori acoperiti din
cap pana in picioare de suc. Asa ca nu este de mirare ca un necunoscator sa se
trezeasca prins in mijlocul conflictului.
La Cordoba, turistii pot vedea unul dintre cele mai interesante poduri din Spania,
El Puente Romano. Sau, la Bilbao, poate fi vizitat Muzeul Guggenheim, deschis in 1997,
unul dintre cele mai importante muzee de arta contemporana din lume.
La Sevilia turistii se pot bucura de Feria de Abril, un festival in timpul caruia in
diverse centre populare au loc demonstratii de dans traditional sau targuri populare.
Astfel aici au loc lupte cu tauri, se pot gusta traditionalele paella sau pot fi admirati
dansatorii de flamenco.
Granada este un alt oras fascinant, care merita descoperit. Aici se gaseste La
Alhambra, o constructie deosebita, care combina arta islamica, arhitectura si
ornamentatiile bogate intr-un proiect impresionant. In partea de nord vest a tarii se
gaseste Picos de Europa, unul dintre cele mai interesante locuri din Spania, cu munti
isi orase minunate.

In timpul dupa-amiezii, cand ar fi mai bine sa va relaxati pur si simplu, asa cum
este obiceiul, Spania pare atat de departe de agitatia obisnuita in alte orase
europene. Este Siesta, intervalul in care majoritatea muzeelor si magazinelor sunt
inchise pentru doua-trei ore, pauza din fiecare zi, un obicei care ar putea parea
ciudat celor obisnuiti cu ritmul trepidant din alte tari. Dar viata de noapte incepe de
la ora zece seara, cand orasele spaniole prind din nou viata si ofera tuturor
distractiile dorite. Mai mult, pe timpul noptii pana spre dimineata au loc petreceri si
concerte in aer liber.
In decembrie Craciunul cuprinde intreaga Spanie. Perioada de sarbatoare
dureaza pana pe 6 ianuarie, dar poate ca cea mai importanta zi este 24 decembrie,
Noche Buena, cand familiile se reunesc pentru a se bucura de Craciun. In ziua de Anul
Nou, Noche Vieja, petrecerile de toate felurile cuprind intreaga tara, pana la
trecerea intr-un nou an si mai departe. Una dintre traditii cere ca inainte de Anul Nou
fiecare sa manance 12 boabe de strugure, pentru a avea noroc in anul urmator. Pe 6
ianuarie in Spania are loc sarbatoarea Celor Trei Regi, in amintirea celor Trei Magi,
strazile fiind strabatute de multimi de oameni, iar copiii primesc dulciuri si cadouri.
Transportul in Spania:
Spania dispune de o infrastructur extins i foarte competitiv pe plan de
circulaie i telecomunicaie, o parte dintre acestea fiind n proprietatea statului, iar
celelate pri n proprietate privat.
Autostrzile i oselele de vitez sunt cele mai rapide, acestea ocolesc oraele, sunt
bine asfaltate, dispun de mai mult de dou benzi pe ambele sensuri de circulaie sensurile fiind separate prin bordur sau scoar - i fac legtura ntre cele mai mari
orae. Pe unele dintre aceste autostrzi se percep taxe de circulaie. oselele sunt i
ele bine sfaltate, au una sau dou benzi de circulaie pe sens i fac legtura ntre
orae ns pe acestea viteza maxim permis este mai mic. Drumurile nguste de
caliatea a doua sunt neasfaltate i sunt puin mai greu de parcurse, pe acestea viteza
de circulaie este mult mai redus. S nu uitm nici de drumurile oreene, care n
general sunt bine asfaltate.
O trime a strinilor ajunge n Spania cu avionul. Anual mai mult de 50 de
milioane de turiti i cltori trec prin aeroporturile Spaniole. Importana circulaiei
aeriene fiind explicat prin aezarea stategic a rii din punct de vedere geografic
i atractivitile turistice.
Toate oraele mari au aeroport. Cel mai important este aeroportul Barajas din
Madrid, urmat de aeroportul din Barcelona, legtura dintre ele fiind asigurat de o
curs local care anual transport mai mult de 2,5 milione de pasageri. Cursele care
duc spre insulele Baleare i insulele Canare sunt i ele importante din punct de vedere
al traficului foarte dens.
Marile orae dispun de o reea extins de metrouri, care funcioneaz 20 de ore pe
zi, de regul de la ora 6.00 pn-n zori la ora 1.30. Prin reeaua extins de autobuse
se poate ajunge n orice ora. Exist autogri separate pentru cursele internaionale,
8

pentru cursele lungi i cele scurte interurbane.

Cel mai comod dar i cel costisitor mod de transport este taxiul.
Trenul este i el un mijloc de transport foarte popular n Spania. Reeaua cilor
ferate, ofer diferite servicii i acoper toat suprafaa rii. Exist reele de ci
ferate locale, trenuri regionale care duc spre numeroase obiective, trenurile de
vitez i AVE-ul care face legtura ntre Madrid, Sevill i Lerida. Sunt n
desfurare construirea altor linii de cale ferate pentru trenurile cu vitez cu
traseele Lerida-Barcelona, Cordoba-Malaga, Madrid-Valladolid i Madrid-Comunitatea
Autonom Valencia
Porturile maritime din Spania sunt foarte bine specializate. Cele mai active i
cele mai echipate docuri se gsesc n regiunile turistice. Cel mai mare volum de
cltori l are portul din Tarifa, urmat de Mallorca, Valencia, Barcelona i Tenerife.
Portul de la Vigo are specific pescresc (defapt toate oraele de pe malul mrii au
porturi pescreti) iar porturile din Barcelona, Bilbao, La Corua i Gijn sunt de
natur industrial. Exist multe porturi destinate sporturilor maritime i petrecerii
timpului liber.