OPERA LITERARA

O furnica este o creatie artistica, deoarece exprima realitatea

prin imagini artistice, nascute din fantezia creatoare a autorului.
Fiecare aspect din realitate este receptat si recreat de personalitatea
artistului, abordand o noua forma, in functie de imaginatia si
sentimentele autorului.
Textul porneste de la un fapt real, in aparenta banal : o furnica, in
cautare de hrana, ce rataceste pe piciorul scriitorului. Acesta este insa un
minunat pretext pentru a construi un univers imaginar, poetul
inchipuindu-si lumea vietuitoarelor marunte ca pe o copie de dimensiuni
reduse a universului uman.
Universul minuscu in care traieste furnica este sugerat prin
dimensiunile ei reduse : O furnica mica, mica si esteasemnat de poet
cu universul uman, deoarece furnica apare in postura unei gospodine
indraznete.
Imaginatia poetului, starnita de culoarea neagra a micii vietati, o
asimileaza unei calugarite ratacita departe de furnicar.
Originalitatea artistica se manifesta prin limbajul specific operei
literare, prin registrul variat al figurilor de stil.
Plecand de la realitate, artistul nu o reproduce, ci o transfigureaza
prin filtrul conceptiilor si a sensibilitatii sale.

PASTELUL (SPECIE LITERARA)

(Sfarsit de toamna)

Pastelul este creatia lirica in versuri, in care este descris un tablou de natura,
iar poetul isi exprima in mod direct sentimentele traite in fata peisajului zugravit.
Titlul sugereaza aspectele specifice si transformarile pe care le sufera natura
in anotimpul rece.
Poezia este alcatuita din patru strofe si imbina descrierea naturii cu trairile
interioare ale poetului.
Elementele de natura care contureaza anotimpul toamna si asupra carora se
opreste poetul apartin atat spatiului terestru (pasarile, campia, lunca), cat si celui
cosmic (norii, cerul, soarele).
In prima strofa sunt surprinse elemente ce fixeaza timpul, sfarsitul toamnei.
Ultimul vers al acestei strofe subliniaza in mod direct sentimentul de tristete, prin
epitetul jalnic dor.
In urmatoarele doua strofe, poetulse opreste asupra aspectelor din natura ce
sugereaza degradarea ei in anotimpul toamna. Epitetele vesela, trista, verde
au rolul de a umaniza natura.
Insusirile omenesti atribuite naturii sunt redate si prin personificarile se
ridica nourii, soarele s-ascunde.
Caderea frunzelor il indeamna pe poet la meditatie si facand o comparatie
intre viata omului si ciclul naturii, el aseamana desfrunzirea crengilor cu pierderea
iluziilor.
In strofa a treia, tristetea se trasnforma in teama, deoarece acum cerul este
coplesit de prezenta amenintatoare a norilor plin de ceruri.
Apropiata sosire a iernii, care este prezenta in ultima strofa printr-o
personificare iarna vine, vine, vine pe crivat calare, este anuntata de vantul care
suiera prin hornuri raspandind infiorare.

GENURILE LITERARE
1. Genul liric
2. Genul epic
3. Genul dramatic

GENUL LIRIC
Genul liric reuneste operele literare in care autorul isi exprima in mod direct
gandurile si sentimentele, prin intermediul eului liric si al figurilor de stil.
Eul liric este vocea interioara a creatorului de poezie.
Marcile lexico-gramaticale ale eului liric sunt forme verbale si pronominale
de pers.I si a II-a singular si plural.
Expresivitatea operei este rezultatul folosirii figurilor de stil si al imaginilor
artistice.
Specii literare ale genului liric :
- Pastelul;
- Doina;
- Idila;
- Psalmul.

MOTIVAREA APARTENENTEI
LA GENUL LIRIC
(Planul redactarii compunerii)

1. Introducerea
Definitia genului liric.
2. Cuprins
Incadrarea textului dat in genul liric, cu secvente semnificative din textul
dat.
Tema textului
Explicatia titlului
Comentarea figurilor de stil si a imaginilor artistice
Precizarea elementelor de prozodie (rima, ritm, masura)
3. Incheiere
Exprimarea opiniei personale asupra semnificatiei textului

MODURI DE EXPUNERE
- Descrierea
Pentru Genul liric
- Monologul

- Naratiunea
- Descrierea
- Dialogul
- Monologul

Pentru Genul epic

GENUL EPIC
Genul epic cuprinde operele literare in versuri sau in proza, in care autorul isi
exprima in mod indirect gandurile si sentimentele, prin intermediul actiunii si al
personajelor.
I.

Actiune
Momentele subiectului

1. Expozitiunea fixeaza reperele spatio-temporale si introduce personajele.

2. Intriga momentul care declanseaza actiunea.
3. Desfasurarea actiunii cuprinde evenimentele declansate de intriga.
4. Punctul culminant momentul de maxima intensitate.
5. Deznodamantul finalul actiunii.
II.

Naratorul
In functie de gradul implicarii in evenimentele povestii, naratorul este :
a) Obiectiv povesteste evenimentele la pers. a III-a si adopta o
atitudine detasata fata de aceasta.
b) Subiectiv povesteste evenimentele la pers.I fiind implicat ca si
personaj.

III.

Personaje

a) Principale
b) Secundare
c) Episodice

MODURI DE EXPUNERE
1. Naratiunea are rol in relatarea evenimentelor
2. Dialogul confera dinamism textului epic si ajuta la caracterizarea
indirecta a personajelor.
3. Descrierea prezinta, prin detalii, notele definitorii ale unui peisaj, obiect,
personaj, are rolul de a trezi sentimentele puternice.
4. Monologul ofera acces cititorului la interioritatea personajelor.

DESCRIEREA LITERARA
(Noapte de vara de George Cosbuc )

Descrierea literara este opera in care poetul zugraveste un tablou de natura,

un obiect sau o persoana, prin intermediul figurilor de stil si a imaginilor artistice.
Consider ca opera literara Noapte de vara de George Cosbuc se incadreaza
in acest tip de text, deoarece ilustreaza particularitatile sale.
In primul rand, opera contureaza un tablou de natura, structurat pe mai multe
planuri : cosmic (un nor), terestru (spicele) si uman ( feciori si fete). Intre acestea se
stabileste o stransa legatura, comuniunea om-natura fiind un motiv literar frecvent
intalnit in lirica noastra.
Astfel, prin acesta descriere de tip tablou, autorul transmite direct sentimente
de incantare fata de elementele contemplate.
In al doilea rand sentimentele sunt transmise prin mijloace expresive,
deoarece tabloul transmite viziunea creatoare a poetului.
Se remarca prezenta figurilor de stil, predominante fiind epitetele salbatica
splendoare, tainica calatoare, prin care se particularizeaza peisajul dat. Metafora
un urias cu fruntea-n soare evidentiaza maretia Ceahlaului.
La nivel morfologic, grupul nominal apare cu epitete, iar verbele prezente
confera energie tabloului.
In concluzie, putem afirma ca opera Noapte de vara este o descriere de tip
tablou, in versuri.

SUBSTANTIVUL
Substantivul este partea de vorbire flexibila care denumeste obiecte lucruri,
fiinte, fenomene ale naturii, stari sufletesti.
Clasificarea substantivului
1. Dupa forma
a) simple : casa, scoala
b) compuse : floarea-soarelui
2. Dupa continut
a) comune
b) proprii
Categoriile gramaticale ale substantivului
1.
-

Genul
Masculin : baiat
Feminin : fata
Neutru : scaun

Din punct de vedere al genului, exista doua categorii de substantive :

1. substantive mobile (au forme diferite pentru a desemna pe cele create
prin derivare cu sufixe) Ex.: bunic- bunica; invatator invatatoare; urs
ursoaica.
2. substantive epicene (au forma unica pentru ambele genuri) ex. : balena,
fluture, elefant, ministru, avocat, deputat.
3. Numarul substantivului
a) Nr.singular
b) Nr.Plural
Substantivele defective de singular (au forma doar pentru plural)
Ex. : ochelari, zari, ochi, grane, confectii, artificii.
Substantivele defective de plural (au forma doar pentru singular)
Ex.: aur, lapte, fier, cinste, lene, sange, curaj, jale, cinema.

SUBSTANTIVELE COLECTIVE
Substantivele colective au forma de singular si inteles de plural (tineret, grup,
card, tufis, pietris turma, stol, popor).

ARTICOLUL
Articolul este o parte de vorbire flexibila care insoteste un substantiv si arata
in acceasi masura obiectul cunoscut de acesta.
ARTICOLUL HOTARAT
Articolul hotarat insoteste substantivul si arata un obiect cunoscut
vorbitorilor.
- artist - artistul, artistii, artistului, artistilor
- lege legea, legile, legii, legilor
- carte cartea, cartii; carti cartile, cartilor
- masa masa, mesei; mese mesele, meselor

ARTICOLUL NEHOTARAT
Precede substantivul, aratand un obiect individualizat, dar nu foarte bine
cunoscut de vorbitor. (un, o, niste, unui, unei, unor)
Ex. : Am intalnit un baiat si o fata.
Am vorbit cu niste colegi.
Am dat cartea unui coleg.

ARTICOLUL POSESIV-GENITIVAL
Insoteste un substantiv in cazul genitiv. Se acorda in gen si numar cu
substativul determinat. (a, al, ai, ale)
Ex. : Cartea este a Mariei.

CAZURILE SUBSTANTIVULUI
1. CAZUL NOMINATIV (cine? ce?)
Functii sintactice :
a) Subiect - (Copilul se joaca in parc.)
b) Nume predicativ - (El este elev in clasa a V-a.)
c) Atribut apozitional - (Alina, colega mea, a intarziat. Domnul Popescu a
plecat.)

2. CAZUL ACUZATIV
a) Atribut substantival prepozitional (ASP) care?, ce fel de?
(Ex. : Caietul de teme este pe masa. Florile pentru mama sunt in glastra.)
b) Nume predicativ + prepoz.
(Ex.: Banca este de lemn. Florile sunt pentru mama.)
c) Complement direct (C.D.) pe cine? ce?
(Ex.: O vad pe Ana. Am cumparat un caiet. Am vazut un coleg pe strada.)
d) Complement indirect (C.I.) despre cine? despre ce? la cine? cu cine?
(Ex.: Am vorbit despre vacanta. Mi-am amintit de tema. Ma gandesc la
concurs.)
e) Complement circumstantial de loc (CCL) unde? de unde? pana unde?
(Ex.: Am plecat la munte. M-am intors de la scoala.)
f) Complement circumstantial de timp (CCT) cand?, de cand? pana cand?
(Ex. : A plecat la apusul soarelui.
g) Complement circumstantial de mod (CCM) cum?
(Ex. : A vorbit cu Mihai. Se comporta ca fratele lui.)

h) Complement circumstantial de cauza (CCZ) din ce cauza?

(Ex. : A murit de sete.)
i) Complement circumstantial de scop (CCS) cu ce scop?
(Ex.:Invata pentru examen.)
j) Atribut apozitional
(Ex.: M-am intalnit cu Radu, colegul meu.)

ARTENENTA LA GENUL EPIC

(Buna dimineata, baieti de Grigore Bajenaru)

Fragmentul Buna dimineata, baieti de Grigore Bajenaru este o naratiune

deoarece prezinta particularitatile acesteia : este scrisa in proza, iar autorul isi
exprima in mod indirect ideile si gandurile prin intermediul actiunii si al
personajelor.
In primul rand se remarca prezenta unui fir narativ ce ar putea constitui un
episod din desfasurarea actiunii : la conferinta profesorului de la finalul anului
scolar, naratorul personaj are o atitudine ferma fata de situatia elevului Toderita
Alexandru. Decat sa ramana repetent din cauza matematicii, acesta ar fi putut fi
inrolat, deci in pericol sa-si piarda viata, pentru ca se aflau in timpul razboiului.
Aurian intelege ca unele decizii trebuie luate si cu inima, nu doar cu mintea si il
promoveaza.
Intamplarile sunt relatate la persoana I de un narator subiectiv, ale carui
marci specifice sunt verbele si pronumele la persoana I.
In al doilea rand, modurile de expunere sunt specifice unui text epic: la
inceput este prezenta naratiunea cu rol in relatare, dar pe parcurs apare si dialogul
ce confera dinamism si constituie o modalitate indirecta de caracterizare.
Personajele participante la actiune sunt profesorii din cancelarie si naratorul
implicat direct. Coordonatele temporale sunt prezente in text (al doilea razboi
mondial), iar cele spatiale pot fi deduse (cancelaria). Acestea confera operei
verosimilitate, ele putand avea loc si in realitate.
Toate argumentele prezentate conduc la concluzia ca opera citata este o
naratiune ce apartine genului epic.

APARTENENTA LA GENUL LIRIC

( Alesul - de Dimitrie Anghel)

Opera literara Alesul apartine genului liric, deoarece prezinta toate

particularitatile specifice acestuia : exprimarea directa a starilor si a sentimentelor
expresivitatea accentuata prin mijloace artistice si structurarea in versuri.
In primul rand, poetul isi exprima in mod direct sentimentele de incantare in
fata naturii ce i se dezvaluie.
Expresivitatea se contureaza cu ajutorul figurilor de stil si a imaginilor
vizuale si auditive : cerul este un urias clopot de azur sub care sta poiana
comparata cu o uriasa floare. Albinele scantei stralucitoare, ce ies din albii
stupi, vazuti de poet ca pe niste temple in miniatura, accentueaza sentimentele de
incantare a poetului.
Poetul surprinde aparitia Regineialbinelor si zborul ei jurmata de trantorii
de soare beti este asemuit cu un alai de nunta, insa numai unul dintre cei care o
urmeaza va ramane alaturi de ea.
Ideile poetice sunt evidentiate prin limbajul expresiv folosit de poet, in care
se remarca metafore precum clopot de azur, scantei ratacitoare, fulger de
beteala si epitete precum tainic calauz, uriasa floare, curcubee de culori.
Imagini auditive ca suna, murmurul sau imagini olfactive precum al
florilor parfum, se alatura celor vizuale si impreuna contureaza imaginea poienii
inflorite.
Versurile sunt organizate in cvintet, rima este imperecheata, masura
versurilor 10-12 silabe.
In concluzie, poezia Alesul de Dimitrie Anghel are toate notele definitorii
ale unui text liric.

NARATIUNEA
(Cand stapanul nu-i acasa de Emil Garleanu)

Textul Cand stapanul nu-i acasa de Emil Garleanu este o naratiune,

deoarece prezinta fapte si intamplari in ordine cronologica, prin intermediul
personajelor si al actiunii.
Potrivit caracteristicilor unei opere epice, autorul transmite indirect ganduri,
idei si sentimente, prin intermediul personajelor si al actiunii.
Textul are trei personaje : un soarece, o pisica si un caine, care isi disputa o
bucata de cascaval de pe polita. Toti trei sunt atrasi de mirosul de cascaval si isi fac
planuri cum sa ajunga la el sa-l manance. Spre dezamagirea lor apare Stapanul
care, obosit si infometat, ia felia de cascaval si o mananca, urmarit cu invidie de
trei perechi de ochi.
Opera epica cuprinde indici spatiali - sala, ocnita sobei, mijlocul
odaii, polita.
Textul este organizat pe momentele subiectului ce dau fragmentului unitate.
Puterea sugestiva a limbajului este data de mijloacele de expresivitate
artistica : imagini artistice dinamice ( un dupait grabit, o strege in gaura lui),
vizuale (soarecele in gaura, motanul in ocnita, cainele in mijlocul odaii) si
olfactive (mirosul de cascaval).
In fragmentul expus, se impletesc in mod armonios cele doua moduri de
expunere : naratiunea si descrierea, accentul cazand asupra naratiunii.
Emil Garleanu surprinde cu umor, intr-un ritm alert, mica lume a
necuvantatoarelor, fragmentul fiind o povestire amuzanta, care pare inspirata de
proverbul Cand pisica nu-i acasa, soarecii joaca pe masa !