Determinari de Laborator - Lapte
Determinari de Laborator - Lapte
Determinari de Laborator - Lapte
TEM DE CAS
Masterand:
ING. CRISTINA TUDOROIU
Conductor tiinific:
ef lucrri: ELENA BRSCU
TRGOVITE
0
2008 Sem. II
Masterand:
ING. CRISTINA TUDOROIU
TRGOVITE
1
2008 Sem. II
C U P R I N S:
pag. 3
pag. 3
pag. 5
pag. 6
BIBLIOGRAFIE
pag. 6
pag. 6
pag. 10
pag. 10
pag. 12
Tipul de lapte
Normalizat
Smntnit
Lichid omogen, lipsit de impuritati vizibile i de
sediment.
Alb, cu nuan uor Alb, cu nuan uor
glbuie, uniform.
albstruie, uniform.
Fluid
Placut, dulceag, caracteristic laptelui proaspat,
far gust sau miros strin;
Pentru laptele pasteurizat se admite gust (uor) de
fiert.
Mod de lucru :
In butirometrul de lapte curat si uscat se introduc 10 ml acid sulfuric
(d = 1,817 0,003) fara a atinge gatul butirometrului, peste care se adauga
cu pipeta 11ml lapte din proba care a fost bine omogenizata (adaugarea
laptelui se face cu atentie pe peretele butirometrului) si 1 ml alcool amilic.
Se inchide butirometrul cu dopul de cauciuc (care a fost in prealabil probat)
aplicat prin insurubare, iar butirometrul se protejeaza cu o bucata de panza,
dupa care se agita prin rasturnari repetate pana la arderea completa a
substantelor proteice si omogenizarea amestecului, care are aspect brun
negricios, fara sa se mai observe particule albe.
Butirometrul, avand continutul cald, este introdus in centrifuga, iar
dupa atingerea turatiei de 1000 ture/minut, se centrifugheaza inca 2 3
minute, dupa care centrifuga se lasa sa se invarteasca in continuare prin
inertia imprimata. Se scoate butirometrul din centrifuga si tinandu-l cu tija in
sus, se introduce in baia de apa la 650C, timp de 5 minute. Cu ajutorul
dopului, prin isurubare sau desfacere, se aduce stratul de grasime in
portiunea scarii gradate in asa fel ca limita inferioara (linia de separare acidgrasime) sa fie la nivelul unei diviziuni intregi, dar coloana de grasime sa fie
cuprinsa pe scara gradata a butirometrului.
Pe tija gradata a butirometrului, tinut in pozitie verticala si la nivelul
ochiului, se citeste diviziunea corespunzatoare limitei inferioare si cea
corepunzatoare limitei superioare coloanei de grasime. Prin efectuarea
7
11
Gb
m
in care :
11 cantitatea de lapte pentru care este conceput butirometrul ;
m cantitatea de lapte care este conceput butirometru, in ml;
Gb - cantitatea de grasime citita pe tija gradata a butirometrului.
Daca se lucreaza mai multe probe, dupa omogenizare, butirometrele
se introduc intr-o baie cu apa calda, avand temperatura de 65 20C, dupa
care se centrifugheaza din nou. In lipsa centrifugei, butirometrele astfel
pregatite se pun la baia de apa cu temperatura de 65 20C, cu dopul in jos,
unde se tin cel putin 2 ore, dupa care se citeste grasimea separata pe tija
gradata.
Calculul rezultatelor:
Fiecare diviziune minora de pe scala tijei corespunde la 0.1% grasime
iar fiecare diviziune majora corespunde la 1% grasime iar fiecare diviziune
majora corespunde la 1% grasime (diviziunile majore sunt notate).
Continutul de grasime exprimat in procente, se calculeaza cu
formula :
Grasime = B A [%]
n care:
A valoarea corespunzatoare punctului inferior al coloanei de grasime, in
%;
B - valoarea corespunzatoare punctului superior al coloanei de grasime, la
punctul inferior al meniscului, in %.
Interpretare :
Cantitatea de grasime din laptele integral (de vaca) poate varia intre 2
si 6%, avand media de 3,5%. Cu cat laptele provine de la un numar mai
mare de vaci, cu atat cantitatea de grasime varieaza mai putin, iar pentru
laptele de colectura, grasimea este aproape constanta.
Pe specii, media % de grasime este urmatoarea :
bivolita 8,
oaie 7.5,
capra 3.5,
iapa1.0,
magarita 1.1.
In reteaua comerciala, laptele de consum poate contine :
- 1.5 0.1% ; 1.8 0.1% ; 2.5 0.1% ; 3.0 0.1% ; 3.5
0.1% grasime.
Prin dozarea procentului de grasime, poate fi apreciat gradul de
falsificare a laptelui, cand aceasta s-a facut prin smantanire.
In urma determinarii continutului de grasime din lapte, pot rezulta
doua categorii de situatii anormale :
continut de grasime sub limita normala (standardizata).In acest
caz poate fi vorba de adaos de apa sau de extragere de grasime ;
continut de grasime excesiv (nejustificat) de mare. In acest caz
poate fi vorba de mai multe situatii :
- lapte incorect omogenizat, recoltat din stratul gras superior al
recipientului ;
- lapte colostral ;
- adaos de grasimi straine, animale (lapte de oaie sau de capra)
sau vegetale.
III.2.
DETERMINAREA
TOTALE.
SUBSTANTELOR
PROTEICE
Reactivi:
-
Mod de lucru:
Pregatirea probei de comparatie. Intr-un vas Erlenmeyer de 100 ml se
introduc 25 ml lapte, 1 ml solutie de oxalat de potasiu si 0,5 ml solutie de
sulfat de cobalt, dupa care intregul continut se omogenizeaza foarte bine.
Apare imediat o culoare roz, stabila, aceasta constituind proba de
comparatie.
Determinare:
Intr-un vas Erlenmeyer asemanator cu cel folosit la proba de
comparatie se introduc 25 ml lapte, 0,25 ml solutie de fenoftaleina si 1 ml
solutie de oxalat de potasiu. Se agita si dupa 1 minut se titreaza cu solutie de
hidroxid de sodiu, folosind microbiureta, pana la otinerea unei culori
identice cu proba de comparatie; laptele cu aciditatea libera peste valorile
10
Calculul rezultatelor:
In conditiile respectarii cu rigurozitate a metodei de lucru descrise,
volumul solutiei de hidrixid de sodiu 0,143 N, in ml, folosit la titrarea a
doua, reprezinta continutul de proteine % din proba de lapte supusa analizei
(titrul proteic).
Titrul proteic = V [%]
unde:
V reprezinta volumul solutiei de hidroxid de sodiu folosit la a doua
titrare.
Ca rezultat se ia media aritmetica a doua determinari succesive
efectuate pe aceeasi proba (diferenta intre acestea nu trebuie sa fie mai mare
de 0,05%).
Interpretarea rezultatelor:
BIBLIOGRAFIE
1. Conf. univ. dr. Savu Constantin, Asist. Univ. dr. Mihai Gabriela,
CONTROLUL SANITAR VETERINAR AL ALIMENTELOR, Ed.
Ceres, Bucuresti, 1997, pag. 122 134.
2. Corina Popescu, Constantin Banu, TEHNOLOGIA LAPTELUI SI
A PRODUSELOR LACTATE INDRUMAR DE LABORATOR, Ed.
Printech, Bucuresti, 2004, pag. 32 - 36 si pag. 63 65.
12